Sunteți pe pagina 1din 19

COLEGIUL ECONOMIC PETRE S.

AURELIAN SLATINA

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE ,NIVEL 3


CALIFICARE PROFESIONALA : Tehnician n activiti de comer

Prof.ndrumator : Tlvnoiu Mihaela-Luissa

Absolvent:Blaa Iuliana Maria

An colar 2013-2014

COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN SLATINA

TEMA :FLUXURILE MRFURILOR I AMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL

Prof.ndrumator : Tlvnoiu Mihaela-Luissa

Absolvent :Blaa Iuliana Maria

2013-2014

Cuprins :

CUPRINS:
Cuprins : ........................................................................................................................................................ 3 CAPITOLUL 1.NOIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MRFURI ........................................................................... 4 1.1.Definiia mrfurilor ............................................................................................................................. 4 1.2.Clasificarea mrfurilor......................................................................................................................... 5 1.3.Caracteristicile tipurilor de mrfuri .................................................................................................... 7 CAPITOLUL 2.AMBALAJELE NOIUNI INTRODUCTIVE ................................................................................ 8 2.1.Definiia ambalajelor .......................................................................................................................... 8 2.2.Clasificarea ambalajelor ...................................................................................................................... 8 2.3.Caracteristici ale ambalajelor ........................................................................................................... 10 CAPITOLUL 3. FRUXURILE MRFURILOR I AMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL ..................................... 12 3.1.Istoricul magazinului Real ................................................................................................................. 12 3.2.Fluxurile mrfurilor din magazinul Real ............................................................................................ 14 3.3.Fluxul ambalajelor din magazinul Real ............................................................................................. 17 Bibliografie .................................................................................................................................................. 18

CAPITOLUL 1.NOIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MRFURI 1.1.Definiia mrfurilor

Din punct de vedere contabil, mrfurile reprezint bunurile pe care unitatea patrimonial le cumpr n vederea revnzari lor, n scopul obinerii unui profit. Conform dicionarului limbii romne, prin marf se nelege un produs al muncii omeneti care satisface o necesitate social i care este destinat schimbului prin intermediul vnzarii cumprrii. Conform dicionarului economic, prin marf se nelege un bun economic care servete produciei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinat vnzarii cumprrii, satisfacerii, moneda, hrtii de valoare i alte active financiare.Mrfurile sunt reprezentate de bunuri achizitionate din afara unitii pentru a fi vndute n aceeai stare, fr vreo prelucrare suplimentar. Mrfurile sunt bunuri cumprate cu scopul expres de a fi vndute, en gross sau en detail, fie c sunt depozitate,eventual prelucrate n prealabil, fie c nu. Calitatea de marf o capat i alte bunuri din patrimoniul unei nteprinderi care sunt vndute ca atare.n categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ att bunurile pe care agentul economic le cumpra n vederea vnzarii n starea n care au fost achiziionate, ct i produsele finite transferate de unitile productoare n magazinele proprii de prezentare i desfacere, precum i acele active circulante materiale de natura materiilor prime,materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajelor s.a. devenite disponibile n cadrul patrimoniului unitii economice i care vnd terilor aa cum au fost cumprate. In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ att bunurile pe care agentul economic le cumpra vederea vnzarii in starea in care au fost achizitionate, ct si produsele finite transferate de unittile productoare n magazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii economice si care vnd tetilor asa cum au fost cumprate.

1.2.Clasificarea mrfurilor
Clasificarea mrfurilor determin numeroase efecte economice cum sunt: utilizarea unui limbaj comun ntre agenii economici; dezvoltarea schimburilor interne i internaionale; stocarea informaiilor referitoare la mrfuri cu ajutorul tehnicii de calcul. Sistematica mrfurilor este un domeniu important al cercetrii merceologice actuale, care se ocupde studiul sistemelor de clasificare, metodele i criteriile de ordonare a produselor n cadrul acestor sisteme. Scopul principal al cercetrilor n acest domeniu l reprezint elaborarea unor sisteme declasificare tiinific fundamentate i cu aplicabilitate practic, asigurarea utilizrii unei terminologiiunitare privind mrfurile. Clasificarea, este n general, o operaie conceptual reprezentnd o modalitate de a distingesimultan elementele unei mulimi discrete sau continue, compus din obiecte sau fapte, din proprieti sau idei. Tipul clasificrii depinde de scopul propus (cognitiv sau practic) i de relaiile dintre elementele i categoriile definite n vederea clasificrii mulimii respective. Sistematizarea mrfurilor a evoluat n timp, n raport cu progresele nregistrate n tiin i tehnologie, elaborndu-se diferite si steme de clasificare pentru uurarea abordrii pe plan teoretic i n scopuri practice a marii diversiti de produse oferite pieei. n primul tratat de merceologie, elaborat n 1793-1800 de profesorul Johanan Beckmann de laUniversitatea din Gottingen era subliniat rolul important al sistematicii mrfurilor, nu numai pentruactivitatea practic, dar i pentru studiul teoretic al mrfurilor.n concepia lui Beckmann, sistematica reprezint punctul de plecare pentru cercetarea tiinifica mrfurilor i n acelai timp, un mijloc de difereniere a produselor care se comercializeaz. El a cercetat posibilitatea de a ordona unele produse de origine vegetal,bazndu-se pe clasificarea lui Carl Linne din tiinele naturii. B.Buse, n lucrarea sa Merceologie (1798 -1801 )clasifica mrfurile dup originea lor , lund ca model tot sistemul Linne de ordonare a regnului vegetal i animal. Este important faptul c se utilizeaz alturi de origine i un alt criteriu important de clasificarei anume destinaia produselor, funcie de care mparte
5

bunurile de consum n: alimente, produse dembrcminte i produse pentru locuin. Dup 1900, clasificarea mrfurilor s-a fcut n mai multe grupe. Astfel A. Almedinger (1901 ) clasific mrfurile n zece grupe: 1. combustibili; 2. materiale de construcie; 3. produse pentru iluminat i lubrefiani; 4. produse textile; 5. produse din sticl sau ceramic;6. produse din piele i blnuri; 7. produse metalice:8. produse chimice; 9. produse de papetrie; l0.produse alimentare. Ordonarea mai cuprinztoare a mrfurilor s-a realizat, pentru prima dat n funcie de urmtoarele trei criterii de clasificare: destinaia, procesul tehnologic i natura materiilor prime. Printre cei care au avut preocupri de fundamentare tiinific a clasificrii produselor se numr V. Poschl, care a prezentat clasificarea mrfurilor industriale format din n trei sectoare: I. mrfuri pentru satisfacerea nevoilor de baz (alimente, produse pentru proteja rea corpului i produse pentru locuin); II.mrfuri ale progresului (produse pentru pstrare, comunicaii, transmitere, transport,nfrumuseare, etc.); III. mijloace pentru obinerea produselor din sectoarele I i II, (materii prime, utilaje etc.)Sectoarele se subdivid n grupe, ordine i subordine. Clasificarea lui Poschl reprezint prima ncercare de cuprindere a tuturor mrfurilor ntr un sistem tiinific fundamentat, bazat pe criterii teleologice. Principalele neajunsuri ale sistemului constau n definirea deficitar a sectoarelor de mrfuri respectiv a unor grupe i ordine.

1.3.Caracteristicile tipurilor de mrfuri


Caracteristicile (de calitate) sunt proprietile remarcabile ale unui bun, cele care definesc suficient, fa de o cerin precizat, bunul respectiv. Aceast reprezentativitate a lor le confer prioritate la descrierea bunului n standarde, cri tehnice de produs, pliante i materiale publicitare. Fa de folosirea nedelimitat a categoriilor proprieti i caracteristici n materiale ca cele menionate mai sus,trebuie artat c dei acest fapt produce ,ai mult derut dect comoditate, dovedit fie necunoaterea semnificaiilor distincte ale termenilor, fie lips de rigoare, totui nu poate fi considerat ca eroare, ntruct i caracteristicile sunt tot proprieti. Proprietile i caracteristicile mrfurilor sunt elemente calitative definitorii ale ofertei de mrfuri, strecurndu-se i dimensionndu-se prin raportare la cerinele calitative, care sunt elemente constitutive ale cererii de mrfuri. Ar fi imposibil realizarea unui bun care, de exemplu, s prezinte caracteristici fizice, chimice, tehnico-funcionale la nivelul maxim dorit i totodat s prezinte noutate absolut, s fie original, ieftin etc.Gama larg a bunurilormrfuri evideniaz o mare varietate a caracteristicilor care le descriu i, totodat, a utilizrii unor sinonime, cum sunt indicatorii, parametrii etc.Proprietile i caracteristicile sunt identice n esena lor, diferenierile fiind impuse de nivelul relevanei n definirea (calitii) mrfii. Cu alt e cuvinte,caracteristicile se selecteaz din rndul proprietilor, urmrind satisfacerea urmtoarelor cerine: - s defineasc cu suficient exactitate nsuiri ale mrfii; - s fie cuantificabile sau msurabile;- s fie consacrate terminologic.

CAPITOLUL 2.AMBALAJELE NOIUNI INTRODUCTIVE 2.1.Definiia ambalajelor


Ambalajele sunt materiale care nvelesc un produs sau un ansamblu de produse n timpul manipulrii, transportului, depozitrii i vnzrii n scopul de a proteja, a conserva i prezenta produsele pn la momentul consumrii i utilizrii lor. Ambalajul uureaz i scurteaz durata de aprovizionare a consumatorilor, crend posibilitatea de autoservire, de informare a consumatorilor asupra coninutului, modului de pstrare i apreciere a produsului, uurnd transportul ctre consumatori i prezentarea produselor ntr-o form atrgtoare. Considerat de multe ori fr importan, ambalajul este ns un produs indispensabil tranzaciilor comerciale datorit rolului i funciilor pe care le ndeplinete. Principalele funcii pe care ambalajul trebuie s le ndeplineasc sunt: funcia de conservare i protecie a produselor, funcia de manipulare, transport, depozitare, funcia de informare i promovare a produselor. Ambalajul a devenit n ultima perioada unul dintre cele mai importante criterii de achiziionare a unui produs. O bun prezentare a produselor comercializate creeaz o prim imagine, care are un rol esenial n decizia de cumprare. Importana ambalajului este att de mare, nct acesta poate contribui la succesul sau insuccesul unei afaceri. Specialitii n domeniu spun c modul n care este prezentat produsul poate contribui n proporie de 20% la succesul acestuia.

2.2.Clasificarea ambalajelor
n ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, att din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt fcute, ct i din punct de vedere funcional.Clasificarea ambalajelor se poate face dup mai multe criterii, astfel: 1. Dup natura materialului din care sunt obinute: o ambalaje din hrtie-carton;
8

2.

3.

4.

5.

6.

ambalaje din sticl; o ambalaje din metal; o ambalaje din mase plastice; o ambalaje din materiale textile; o ambalaje din lemn; o ambalaje din materiale complexe. Dup natura produsului ambalat: o ambalaje pentru produse alimentare; o ambalaje pentru produse industriale; o ambalaje pentru produse periculoase. Dup tipul ambalajului: o lazi; o butelii; o cutii; o borcane; o flacoane; o damingene; o tavite; o saci; o butoaie; o cosuri; o containere; o sacose; o pungi; o bidoane; Dup sistemul de confecionare: o ambalaje fixe; o ambalaje demontabile; o ambalaje pliabile. Dup gradul de rigiditate: o ambalaje rigide; o ambalaje semirigide; o ambalaje suple. Dup sistemul de nchidere: o ambalaje deschise;
o

ambalaje nchise(cu capac, dop, buson, etc.); o ambalaje etanse. 7. Dup domeniul de utilizare: o ambalaje de transport; o ambalaje de prezentare; o ambalaje de desfacere. 8. Dup natura de utilizare: o ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile); o ambalaje nerecuperabile.
o

2.3.Caracteristici ale ambalajelor


n prezent nu ne putem imagina consumul fara ambalaje, acestea fac parte din viata de zi cu zi, astfel ca aproape toate bunurile ajung la consumatori ambalate. Ambalajele protejeaza produsele, asigura o manipulare mai usoara, ofera informatii importante despre produs, si nu in ultimul rand le prezinta intr-o forma cat mai atractiva. Conceptul dezvoltarii durabile atat de bine cunoscut in prezent, se sprijina pe cei trei piloni pentru a asigura echilibru intre dezvoltarea economica, echitatea sociala si protectia mediului. Ambalajele ca produse, prin rolul pe care il au incorporeaza toate cele trei componente. Din punct de vedere economic in lipsa ambalajelor activitatea ar fi mai putin eficienta, riscul privind igiena si siguranta alimentara ar creste, si in plus ar genera o risipa de resurse precum si o crestere importanta a cantitatii de deseuri generate, in primul rand a celor alimentare. Este foarte importat ca de la inceput sa se sublinieze rolul principal pe care il joaca ambalajul, acela de a proteja produsul. A privi ambalajul in mod izolat este gresit. A reduce ambalajul in mod excesiv poate conduce la deteriorarea produsului, caz in care beneficiile atat economice cat si de mediu sunt cu mult depasite de pagubele generate. Pe de alta parte supraambalarea unui produs nu face decat sa genereze costuri suplimentare cu ambalarea, transportul, depozitarea , manipularea, precum si cu gestionarea acestuia cand ambalajul devine deseu. Din acest considerent, atunci cand analizam ambalajul pe intregul ciclul de viata si decidem asupra
10

folosirii unui anumit tip de ambalaj e necesar sa existe o abordare complexa, iar alegerea indicatorilor relevanati este determinanta. Prin functia de protectie pe care o indeplineste ambalajul, acesta asigura o protectie mecanica pentru a prevenii deteriorarea produsului, in unele situatii actioneaza ca o bariera fata de mediul exterior prevenind astfel alterarea sau contaminarea produsului, astfel incat in toate situatiile creste durata de viata a produsului respectiv. Fata de functia de protectie descrisa mai sus ambalajul faciliteaza manipularea acestora in faza de transport si depozitare, precum si expunere pentru vanzare. Ambalajul are un rol important in ceea ce priveste informarea consumatorilor despre caracteristicile unui produs prin modul de identificarea a produsului, informatiile cu privire la pastrare, preparare si utilizare, modalitatea de deschidere a ambalajului si averizarile privind siguranta. Nu in ultimul rand pe ambalaj pot sa fie inscrise informatii cu privire la modul de gestionare al ambalajului cand acesta devine deseu dupa utilizarea produsului continut (Ex: dupa golire ambalajul se pliaza si se depune in containerul albastru). In conditiile in care timpul este din ce in ce mai limitat consumatorii se orienteaza catre produse care le ofera comoditate in preparare, servire si pastrare. Gospodariile sunt diferite fata de cele care erau in urma cu cativa ani, de regula numarul membrilor dintr-o gospodarie este mai redus ceea ce face necesar ca portionarea produselor sa fie adaptata acestor noi conditii. Pe o piata competitivita promovarea produselor este determinanta iar ambalajul joaca un rol decisiv in multe situatii prin mesajele promotinale si de promovarea a marcii. Pe ambalaj sunt descrise produsele, consumatorul gaseste informatii privind ingredientele, caracteristicile si beneficiile produsului.

11

CAPITOLUL 3. FRUXURILE MRFURILOR I AMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL

3.1.Istoricul magazinului Real


Real este un lan de hipermarketuri, parte a companiei Metro. n anul 2006, compania Metro, a cumprat cele 85 de magazine Wal-Mart din Germania i le-a redenumit Real, adugndu-le la cele 550 supermarketuri i hipermarketuri Real pe care le deinea deja. Tot n 2006, Metro a cumprat i lanul de magazine Geant din Polonia, deinut de retailerul francez Groupe Casino, pentru suma de 225 milioane Euro. Hypermarket Romania SRL a intrat pe piata de retail din Romania in martie 2006, cand a fost deschis primul magazin in Timisoara. Au urmat alte 13 hipermarketuri, deschise in centre economice importante ale tarii, astfel incat reteaua numara la momentul actual 14 hipermarketuri. Pana la sfarsitul anului 2008, i-au propus sa aib o retea nationala de hipermarketuri real,- bine dezvoltata de 21 de magazine care sa ofere o gama variata de produse de provenienta nationala si internationala, preturi atractive, servicii de excelenta si expertiza recunoscute la nivel international. In cadrul Grupului Metro, Real reprezinta conceptul de succes al hypermarketului cu autoservire ntr-un spatiu mare de vnzare cu amanuntul. Conceptul hypermarketului real aduce succesul deoarece el combina accesul simplu al clientului la produse, dimensiunile generoase ale spatiului, structura clara a gamei de produse si un sortiment cuprinzator la preturi competitive. ntr-un spatiu de vnzari cu suprafata de 6.000-8.000 metri patrati clientul gaseste rapid si cu usurinta toate produsele de uz cotidian, de la mancare, trecnd prin electrocasnice si pna la mbracaminte. In fiecare zi si fac cumparaturile aici un milion de clienti in Germania, si peste o jumatate dintre acestia vin la magazinele Real cel putin o data pe saptamana. Lantul de magazine Real cuprinde
12

328 de hypermarketuri, din care 288 n Germania si 40 n strainatate. n segmentul hypermarketurilor Real detine o pozitie de frunte pe piata, att n Germania ct si n strainatate. Real si-a deschis primul hypermarket n Polonia nca din 1997, avnd acum un portofoliu de 30 de hypermarketuri la nivel national. n 1998 a urmat deschiderea primului magazin n Turcia, unde alte sapte hypermarketuri au fost deschise n total.n vara lui 2005 a fost inaugurat primul, din cele trei actuale, hypermarket Real n Rusia, si incepnd din 2006 a intrat si pe piata din Romnia. n total au aparut aproape patruzeci de hypermarketuri ale acestei firme n afara Germaniei, si ntr-un timp foarte scurt. Un proiect ambitios de expansiune la nivel international, ndeosebi n Rusia si Romnia, ntareste si confirma orientarea catre crestere sustinuta a firmei Real care este hotarta sa-si continue dezvoltarea internationala si pe viitor.

13

3.2.Fluxurile mrfurilor din magazinul Real


Acest flux reprezint de fapt micarea mrfurilor pe ntregul circuit al magazinului din momentul primirii lor de la furnizori pna n momentul vnzrii lor i eliberrii ctre cumprtor, acesta fiind punctul de plecare n aciunea de proiectare a magazinului. Aprovizionarea localurilor comerciale se va face in mod obligatoriu prin zona de livrare prevazuta in acest scop. De asemenea, exploatantii vor trebui, in mod imperativ, sa foloseasca intrarea/ intrarile din Centru . Este interzisa stocarea marfurilor pe aceste culoare de acces, fiind destinate doar tranzitului de la masinile de livrare catre localurile comerciale. Referitor la acesta, se precizeaza ca vehiculele de livrare de un tonaj care depaseste 3,5 tone, vor trebui, in mod imperativ, sa foloseasca drumurile semnalizate de Administratorul Centrului Comercial, dupa obtinerea acordului Directorului Hypermarketului. In caz contrar, Administratorul va putea sa le interzica accesul in Centrul Comercial, pe langa penalitatile care vor putea fi aplicate. Magazinul real,- Craiova este mprit n trei departamente: 1. Departamentul Administrativ. Acest departament este format din urmtoarele: Case de marcat, Deco, Contabilitate, Dispo, Receptie, Service Clieni si ntreinere. 2. Departamentul FOOD, care se mparte in doua departamente mai mici: Departamentul FRESH FOOD. Acesta cuprinde urmtoarele raioane: Peste, Congelate, Grill, Delicatese, Carne, Mezeluri, Brutrie si Legume-fructe; Departamentul DRY FOOD. Acesta este format din urmtoarele raioane: Buturi,Vinuri, Detergeni, Dulciuri, Conserve, Cosmetice si Alimente de baza; 3. Departamentul NON FOOD, care se mparte in doua departamente: Departamentul NON FOOD SOFT. Acesta cuprinde raioanele armatoare: Textile, Bricolaj, Sport si Confecii. Departamentul NON FOOD HARD. Este alctuit din urmtoarele
14

raioane: Electro, Office si Menaj. Produsele sunt prezentate pe rafturi, pe capete de raft i pe insule. Raftul este format din mai multe celule iar prezentarea produselor pe raft se face de la produsele cu preul cel mai mic pn la produsele cu preul cel mai mare,pe fiecare celul n parte. Produsele care nu au o vnzare foarte buna sunt aezate pe partea de sus a raftului, iar cele care se vnd sunt aezate la mijlocul raftului pentru a ajuta clienii s poat lua cu uurin produsele pe care le doresc. n partea de jos a raftului sunt aezate produsele care au o cantitate mai mare. Pe capetele de raft sunt aezate produsele aflate n promoie pentru o mai bun semnalizare a acesteia, produsele cu vnzare foarte bun pentru ca cei care doresc s cumpere produsele respective s le poat gsi cu uurin. Insulele sunt formate din doi sau patru paleii. De obicei insulele se afl n zona promo unde se afl produsele aflate n promoie. Exist mai multe modaliti de aprovizionare: - Aprovizionare direct de la furnizori; - Aprovizionare de pe platform se face din: -Central Stock studiaz vnzrile produselor i realizeaz o comand mai mare, magazinele aprovizionndu-se apoi cu cantitile necesare. - BBXD centralizeaz toate comenzile i realizeaz doar comanda necesar pe ansamblul magazinelor, apoi trimite cantitatea comandat. Intrucat accesul la caile de circulatie si la zonele de livrare pot fi comune cu accesul la parcarea rezervata clientilor, stationarea vehiculelor de livrare nu va trebui sa perturbe circulatia altor vehicule, nici sa impiedice circulatia mijloacelor de salvare sau de interventie pompieri si serviciilor de salvare. Descarcarea si indrumarea livrarilor pana la magazine se vor face sub responsabilitatea comerciantilor in cauza. Aprovizionarile si manipularile de marfa in Mail vor trebui terminate cu o jumatate de ora inaintea deschiderii catre public a Centrului Comercial si nu vor putea incepe decat dupa o jumatate de ora dupa inchiderea Centrului. Exploatantii Galeriei Comerciale vor avea acces la localurile lor in afara orelor de deschidere a Centrului Comercial pentru public, incepand cu orele 6:00 AM si, dupa inchiderea Centrului Comercial, pana la orele 23:00.
15

Deplasarile sau livrarile de materiale voluminoase prin Mail vor trebui anuntate in prealabil Administratorului Centrului Comercial si Directorului Hipermarketului. Carucioarele sau alte materiale de livrare vor trebui echipate cu bandaj pneumatic si elemente de protectie pentru a evita degradarea peretilor si solului Mail -ului. Pe de alta parte, livrarile de catre furnizori vor putea, de asemenea, incepe la ora 6:00 AM. Ele vor trebui, in mod imperativ, sa se termine cu o jumatate de ora inaintea deschiderii Centrului Comercial, iar seara sa inceapa dupa inchiderea Centrului Comercial si s se termine inainte de ora 23:00. Vehiculele de livrare nu vor putea stationa decat in zonele special prevazute in acest scop. Stationarea va fi interzisa, in special, in fata iesirilor de siguranta si portilor de acces. Contravenientii vor fi sanctionati si vor suporta intreaga raspundere a oricarui eventual accident. Furnizorilor care folosesc alte cai de cai de acces decat cele eventual stabilite de Administratorul Centrului Comercial, sau care nu respecta orarele prescrise, li se poate interzice intrarea si descarcarea marfurilor.

16

3.3.Fluxul ambalajelor din magazinul Real


Ridicarea deseurilor se va efectua dintr-un loc special care raspunde reglementarilor in vigoare, pe cheltuiala si responsabilitatea exploatantului. Resturile umede si deseurile uscate vor trebui depozitate in saci etansi sau containere. Exploatantii vor trebui sa evacueze deeurile, cartoanele si ambalajele in fiecare zi, dupa inchiderea magazinului lor. Cartoanele vor trebui pliate. In nici un caz deseurile nu vor putea fi arse in incinta hypermarketului .

Obiectivul campaniei Recicleaz i Tetra Pak te premiaz este de a atrage interesul public pentru reciclare i ofer un exemplu concret al rolului consumatorilor n protecia mediului nconjurtor. Tetra Pak, n parteneriat cu Galeria Real, lanseaz campania de contientizare Recicleaz i Tetra Pak te premiaz, care ncurajeaz toi clienii i vizitatorii Galeriilor Real s recicleze ambalajele de carton pentru lapte, iaurt i sucuri. Campania se derula n Galeriile Real din 11 orae i anume Bucureti (3 Galerii), Bacu, Braov, Cluj Napoca, Constana, Craiova, Piteti, Ploieti, Oradea, Sibiu, Timioara. Galeria Real a implementat cu succes colectarea selectiv a deeurilor de ambalaje rezultate din operaiunile comerciale cu furnizorii, n toate locaiile sale, la nivel naional, a declarat Ioana Laura Pasca, Galeria Real.
17

Bibliografie
Stanciu I. Bazele merceologiei - Chiinu: Editura Lumina 1990 Blnu V. Analiza gestionrii - Chiinu: Editura Biblioteca Contabilului 2003 Tudose C. Tehnologia comercianului Bucureti: Editura Expert 1998 Garelic M. A. Organizarea comerului cu mrfuri alimentare- Chiinu: Editura Lumina 1990 5.Iliescu D., Petre D. (2004), Psihologia Consumatorului, Bucuresti: comunicare.ro. 6. http://www.real-hypermarket.ro/

18

19