Sunteți pe pagina 1din 42

Obligatia suprema: Sa preveni agravarea starii victimei sau moartea acesteia in timpul operatiunii de salvare; Nu este pregatit sa acorde

de ingrijiri medicale complete. Nu i este permis sa-si pericliteze viata si sanatarea proprie. La locul dezastrului, cea mai pretioasa viata este cea a salvatorilor!!!

Salvatorul trebuie: Sa cunoasca regulile de acordare a primului ajutor. Sa-si pastreze calmul in toate situatiile. Sa actioneze energic, rapid si eficace Sa nu uite ca atunci cand situatia il depaseste nu ii este permis sa actioneze.

La descoperirea unei victime, salvatorul are in vedere: Analiza rapida a situatiei Inainte de orice interventie asupra victimei trebuie: Sa determine cu exactitate ce s-a petrecut. Sa stabileasca daca mai exista vreun pericol. Sa stabileasca daca poate fi inlaturat acest pericol fara risc.

EVALUAREA VICTIMEI
In cazul pacientilor foarte traumatizati important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului. Evaluarea initiala : verificarea starii globale a victimei secvente ABC. A: eliberarea cailor aeriene (in acest caz nu se face hiperextensia capului si subluxatia mandibulei) B: verificarea respiratiei prin simt , vaz, auz C: verificarea pulsului Evaluarea secundara: GCS

SCALA GLASGOW

Deschide ochii spontan (comanda verbala) (provocata prin apasarea pe loja unghiei, pe arcada orbitar sau pe ramura ascedendent a mandibulei) Nu deschide ochii Raspuns verbal orientat (raspunde la ntrebari coerent nsa cu ntrziere si dezorientare) (exclamatii sau cuvinte necorelate ntre ele) (gemete) Nu raspunde verbal ndeplineste instructiunile. (Miscari ndreptate spre sediul stimulului dolor) (la aplicarea presiunii supraorbitare. La presiune pe loja unghial se asociaza retragerea membrului) ( decorticare) (adducia bratului, rotatia interna a umarului, pronatia antebratului, flexia n articulatia radiocarpian) (decerebrare) (abductia bratului, rotatia interna a umarului, pronatia antebratului, extensia n articulatia radiocarpian). Lipsa raspunsului motor (areactiv)

evaluarea pronostic a traumatismelor craniocerebrale (TCC): TCC usor, scor Glasgow =13 TCC moderat, scor Glasgow 9-12 puncte TCC sever, scor Glasgow = 8 puncte evaluarea comelor: GCS = 8 => coma grd.I GCS = 7-6 => coma grd.II GCS = 5-4 => coma grd.III GCS = 3 => coma grd.IV (depasita)

TENSIUNEA ARTERIALA GLICEMIA INJECTIA INTRAMUSCULARA INJECTIA INTRAVENOASA PERFUZIA HEMORAGIA- HEMOSTAZA PANSAMENTELE ARSURILE CRIZA EPILEPTICA

TENSIUNEA ARTERIALA : METODA ASCULTATORIE

PRINCIUPIU: Curgerea laminara a sangelui nu produce vibratii ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului. Spre deosebire de curgerea laminara, curgerea turbulenta genereaza virtejuri caracteristice si astfel produce zgomote.

TEHNICA DE LUCRU :
Se infasoara manseta in jurul bratului. Sub marginea inferioara se aplica capsula unui stetoscop. Se umfla manseta la o valoare presionala mai mare decat valoarea presupusa a tensiunii arteriale. Se deschide gradat si cu atentie supapa de evacuare a aerului din manseta; Cand presiunea aerului din manseta este egala cu presiunea sistolica se produce astfel o turbulenta perceputa ca un prim zgomot ( PA maxim sistolica) Se continua evacuarea aerului din manseta. Zgomotele percepute scad in intensitate pana nu se mai percepe niciun zgomot ->( PA minima - diastolica)

Indicele Korotkoff

Msurarea Glicemiei cu Glucometrul


Glucometrul permite s se monitorizeze glicemia simplu i precis, ntr-un timp foarte scurt. Glucometrul este cel mai performant sistem de msurare a glicemiei datorita avantajelor sale unice: Prelevarea probei de snge din zone alternative Cantitate mica de snge nepare fr durere Precizie

Tehnica de lucru:
Se introduce captul cu 3 liniue negre al bandeletei de test n fanta pentru bandelet si se mpinge nuntru pn cnd se oprete. Locul prelevrii trebuie sa fie dezinfectat si uscat in prealabil. Se utilizeaz dispozitivul de nepare/ac de seringa pentru a obine o pictur de snge, corespunztor locului din care se face prelevarea. Nu se stoarce locul neprii. Se aplic imediat proba prelevat pe bandeleta de test. Bandeletele sunt de unic folosin. La aruncarea bandeletei folosite, se respect normele igienicosanitare. Se noteaz valoarea glicemiei n foaia de observaie

Valori: Parametrii Pe nemancate La 2 ore dupa masa La culcare Nivel adecvat 91-120 mg/dl (5,1-6,5 mmol/l) 136-160 mg/dl (7,6-9 mmol/l) 110-135 mg/dl (6-7,5 mmol/l) Nivel neadecvat >120 mg/dl (>6,5 mmol/l) >160 mg/dl (>9 mmol/l) >135 mg/dl (>7,5 mmol/l)

INJECTIA INTRAMUSCULARA
scop terapeutic

injectarea de solutii, substante uleioase iritante si de suspensii. Zonele de electie : sunt regiunea fesiera, regiunea deltoidiana si fata antero-externa a coapsei. In regiunea deltoidiana, injectia se face deasupra santului radial al humerusului. In regiunea fesiera -> Cadranul supero-extern rezultat din impartirea sa prin doua linii (una orizontala ce trece prin marginea marelui trohanter pana la santul interfesier iar cea verticala se trece prin jumatatea fesei)

Pregtirea seringii n vederea efecturii injeciei necesit manevra de ncrcare a acesteia. Se desface ambalajul seringii pana la jumatatea acesteia, se apuca seringa si fara a atinge acul cu mana se monteaza in varful seringii. Se ia fiola i prin lovituri brute cu degetul sau prin scuturare se golete lichidul din gtul acesteia. Se rupe partea superioar a fiolei i se introduce acul n fiol. Se aspir coninutul, avnd grij ca vrful acului s fie acoperit n permanent de lichid, fr a atinge cu acul marginile taioase ale fiolei. innd seringa ndreptat cu acul n sus si cu capacul pus se elimin bulele de aer rmase pn la apariia primei picturi de lichid pe vrful acului.

TEHNICA DE LUCRU: Seringa va avea capacitatea adaptata la cantitatea de substanta ce trebuie injectata Acul va fi lung de 6-8 cm Se dezinfecteaza cu un tampon de vata locul de electie; Se va introduce acul profund, in masa musculara printr-o miscare brusca; Se aspira in seringa pentru a verifica daca nu s-a patruns intr-un vas; se injecteaza lent substanta; se retrage brusc acul si se maseaza usor locul, cu tamponul de vata.

INJECTIA INTRAVENOASA
scop diagnostic sau terapeutic introducerea substantei direct in circuitul sanguin, dupa punctionarea unei vene.

permite introducerea substantelor hipertone


reprezinta o cale foarte buna pentru reanimarea bolnavilor socati.

Nu se introduc i.v. substante uleioase sau suspensii !!!


Zona de electie venele superficiale de la plica cotului orice vena suprficiala, de orice calibru, acul sa fie strict in lumenul venei! vene mari, profunde, ca femurala si subclavia atunci cand cele superficiale nu sunt vizibile sau sunt colabate, iar introducerea medicamentului reclama urgenta.

TEHNICA DE LUCRU: Folosim seringi si ace de 4 5 cm Aplicam un garou, strans moderat Recomandam bolnavului sa faca miscari de deschidere si inchidere a pumnului Se dezinfecteaza regiunea Cu indexul sau policele de la mana stanga, se palpeaza si imobilizeaza vena ce urmeaza a fi punctionata. Cu acul montat la seringa, se strabate pielea, se va inainta putin aproape paralel cu tegumentul Se va punctiona vena Se introduce acul mai adanc in vena. Daca acul este bine patruns in vena, la o usoara aspiratie a pistonului, sangele patrunde in seringa. Se inlatura garoul Se injecteaza substanta, lent sau rapid, in functie de prescriptia medicului Se scoate acul si se aplica un tampon cu vata , compresiv Se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute

PERFUZIA, BRANULA
TEHNICA DE LUCRU Se ataseaza perfuzorul la flaconul cu solutie in mod steril si se scoate aerul Se pune garoul deasupra locului de punctie Se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu Se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu tampon de vata alcoolizat Se va tine branula intre police si index ( daca are aripioare branula se va tine de acestea ) Cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub vena pentru a o fixa si a o exprima Se va avertiza pacientul ca va simti o intepatura Se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului.

Se desface garoul Se continua impingerea cu grija a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate mandrenul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic (se arunca acul cateterului in recipientul de intepatoare ). Se preseaza usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; Se ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de administrat. Se regleaza ritmul de administrare a perfuziei

Administrarea de substante perfuzabile: NACL 9% : in hipotensiune Daca TA este < decat 7 se administreaza 2 linii venoase (una dintre ele cu HES solutie macromoleculara ) HES: solutie macromoleculara se administreaza in hipovolemii Ringer: administrata in deshidratari, Glucoza 10% : administrata in hipoglicemie

HEMORAGIA
scurgerea sangelui in afara sistemului vascular Dupa tipul vasului lezat pot fi: Arteriale : sangele rosu aprins, iese ritmic si sincron cu contractiile cordului Venoase: sangele de culoare rosu inchis, se scurge prelins, mai ales din capatul distal Capilare : in interiorul organelor parenchimatoase/ la nivelul tegumentelor

Hemostaza
Spontana in cazul hemoragiilor mici. Provizorie Definitiva. In cazul hemoragiilor superficiale se folosesc pansamente sterile cu care se tamponeaza plaga hemoragica. Compresiunea digitala se executa pe vasul ranit, deasupra ranii in cazul hemoragiilor arteriale si sub plaga in cazul unei hemoragii venoase. Se mai foloseste garoul pentru a asigura hemostaza pe toata durata trasportului pacientului. Durata aplicarii garoului nu trebui sa depaseasca 30-60 de minute Daca durata transportului se prelungeste, la fiecare 20 de minute se slabeste garoul pentru aproximativ 5-10 minute dupa care aplica din nou, deasupra locului unde a fost aplicat initial.

PANSAMENTUL Un pansament bun trebuie sa respecte urmatoarele regului fundamentale: Aseptic perfect Absorbtia secretiilor ranii Aseptizarea plagii Protectia plagii Imobilizarea relativa a regiunii, grabind astfel cicatrizarea ranii si eliminand durerea.

Fixarea pansamentului cu ajutorul fesei incepe intotdeauna cu 2-3 ture circulare conduse de la stanga la dreapta si incepand de la extremitatea membrului catre baza lui . Primele 2-3 ture de fixare se aplica la cateva laturi de deget sub nivelul ranii, pe o regiune de piele sanatoasa, urmatoarele petrecandu-se astfet incat fiecare tura sa acopere jumatate din tura de fasa precedenta.

Pentru acoperirea ranilor situate la cap, se incepe prin cateva ture circulare pe frunte, dupa care se pliaza si se acopera capul cu un fel de capelina.

ARSURA
Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor; O temperatura care depaseste 46 grade celsius este nociva pentru tesuturi. Arsurile pot fi de diferite tipuri:
Arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide supraincalzite (fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari Arsuri chimice: provocate de acizi sau baze Arsuri electrice: prin electrocutare Arsuri prin radiatii: radiatii solare, UV.

In fuctie de sediul sangerarii pot fi: Externe Interne Exteriorizate: hematemeza, melena, hemoptizie, hematurie, metroragie Dupa cantitatea de sange pierdut : Mica: pana la 500 ml Medie: 500- 1000ml ( agitatie , ameteli in ortostatism) Mare: 1000- 1500 ml ( paloare, tahicardie, traspiratii reci, hipotensiune) Cataclismice: >2000ml , Ta nemasurabila, pacient incostient.

Pacientul cu arsura trebuie tratat ca un politraumatizat, deoarece o arsura majora nu cauzeaza numai leziuni ale pielii ci se poate insoti si de disfunctii grave organice. Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in vedere cateva masuri de siguranta: se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul. se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de caldura . daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de siguranta suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa folosesca materiale electroizolante.

EVALUAREA ARSURILOR GRADUL I: afectat doar stratul superficial al tegumentului (epidermul); pielea este rosie, inflamata si dureroasa; exemplu : eritemul solar GRADUL II: este afectat si dermul; pielea este rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar; exemplu : arsurile provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite. GRADUL III: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea este mai putin intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase. GRADUL IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste negre, tesuturile fiind complet carbonizate.

Aprecierea suprafetei corporale afectate se poate face cu regula lui 9", astfel:

- membrul superior = 9%, - membrul inferior = 18% (la copil 14%) - trunchiul anterior/ trunchiul posterior = 18% - capul si gatul = 9% (la copil 18%) - organele genitale = 1%

CRIZA EPILEPTICA In timpul unei crize convulsive: sa se incerce protejarea persoanei de lezari; sa se protejeze de cazaturi daca este posibil; sa se mute mobila sau alte obiecte care ar putea rani persoana in timpul crizei; sa nu se introduca nimic, inclusiv degetele, in gura pacientului; cel care acorda ajutorul poate fi muscat; introducerea unui material in gura bolnavului poate produce lezari acestuia, ca de exemplu aschierea dintilor sau fractura mandibulei; sa se intoarca bolnavul pe o parte, cu gura in jos, doar daca acesta poate fi miscat; sa nu se incerce mentinerea pacientului intins pe jos.

Cauze: Ingestia de alcool, stupefiante, droguri In cazul celor diabetici: hiperglicemia/sau hipoglicemia Leziuni la nivelul extremitatii cefalice

MONITORIZAREA

PLASAREA ELECTROZILOR PENTRU EKG

SUPRAVEGHEREA: pe durata trasportului Trebuie sa se urmareasca noi semne patologice: Functiile vitale Facies

Tegumente: reci, umede, icterice, cianotice, palide.

Valorile de pe monitor: cresterea sau scaderea TA, FC, Puls, SO2, EKG, ritm ( regulat, neregulat)

FOAIA DE OBSERVATIE/FISA DE URGENTA PRESPITALICEASCA

Contine: Detalii interventie : motivul internarii, adresa interventiei, timpii interventiei Detalii pacient: nume, prenume, sex, CNP, domiciliul. Functii vitale la preluare

Stare pacient:, GCS, FC, AV, puls, TA, SO2, temperatura, glicemie, functii vitale ( pupile, simptome, cai respiratorii, APP, alergic) Interpretare EKG: bradicardie, tahicardie, Respiratia: normala, absenta, dispnee, vmv balon. Puls periferic: prezent, absent, plin , filiform, ritmic, aritmic Ritm: regulat/neregulat

Trauma: plaga, contuzie, fractura inchisa, fractura deschisa, arsura, inec, hipotermie, Tegumente: calde, reci, uscate, umede, normal colorate, icterice, cianotice, palide Arsuri

MULTUMIM!