Argintul

Argintul, unul dintre cele mai vechi metale pretioase, a fost utilizat ca moneda din vremuri stravechi. Astazi este un element important, folosit in tehnica fotografica, electronica si medicina. Destul de rare in mormintele faraonilor, obiectele din argint au fost descoperite in mormintele caldeene (mileniul IV i. Hr.). Foarte indragit in antichitate de persani, argintul a fost e tras si de greci, fenicieni, romani, carataginezi si spanioli. !Apei de argint! i se atribuiau mari puteri tamaduitoare" mai tarziu s#au descoperit proprietatile sale bactericide... $ulearea lui este alb#argintiu,care isi pierde lustrul si se inegreste. Din cele scrise %n &iblie reiese ca argintul era cunoscut cu '((( ani %.e.n., iar Homer ne asigura %n )Iliada* ca Achile avea scutul si spada de argint. Alte opinii , bazate pe studierea diferitelor obiecte de argint ce au fost descoprite %n morminte, arata o vechime de +,(( ani i.e.n. -n vechiul .gipt, c/nd se e tragea si cunostea numai argintul nativ, valoarea sa era cam aceeasi cu a aurului. 0ai t/rziu , prin sec. 1V %.e.n. dupa ce se cunostea si procedeul de e tragere al argintului din combinatii (din sulfura de argint) pretul lui incepe sa scada fata de cel al aurului.. -n fostul palat al regelui asirian 2argon din orasul 3orsabad au fost gasite placi dat/nd din anul 45( %.e.n., una de aur si alta de argint, pline cu inscriptii, dar pe una din ele se mentioneaz6 un fapt important, ca 5+57+ p6rti de argint valorreaz6 c/t o parte de aur.8umele argintului provine, probabil, de la culoarea sa alb6 cuv. )3esef* din ebraica veche, deriv6 de la cuv. )9hasov* care -nsemna palid, iar cuv. grecesc )arg:ros* provine de la )argos* care %nseamn6 )a str6luci* . De la )arg:ros* s#a trecut %n latina la )argentum*, denumire care a r6mas p/n6 azi %n multe t6ri si de unde provine si denumirea stiintific6 a caestui element. -n .vul 0ediu, alchimistii, obsedati de astrologie, comparau argintul cu luna din cauza culorii sale palide (%n contrast cu aurul, care simboliza 2oarele). Alchimistul ;eber %n )<$atrtea despre metale* scria < )=una sau argintul*. Ddescoperirea ffaptului c6 de multe ori %n minereulrile de plumb (%n special sulfura de plumb# galena) se g6seste si argint, care se putea e trage, a facut pe alchimisti s6 cread6 %n transmutarea plumbului argintifier %n argint. De fapt, din plumbul argintifier se putea e trage argint, dar numai cel continut ca impuruitate %n acesta. .vident c6 nu se putea transforma plumbul %n argint. >nii alchimisti credeau c6 aurul este argint colorat si c6 %ndepart/nd culoarea galben ? rosiatic6 a aurului se a@unge la argint. . tragerea argintului se f6cea prin mai multe procedee . Amalganarea se cunostea din antichitate, un numai la e tragerea aurului dar si la cea a argintului. Dac6 la obtinera aurului, mercurul avea rolul de a se alia %n orima faz6 cu particulele mici de aur nativ, la e tragerea argintului se putea folsi acest procedeu si plec/nd de la principala combina:ie a argintului , sulfura de argint < 8a$l Hg Ag' Ag $l Ag A Hg'$l' . Asadar, %n vreme ce %n procesul amalgan6riila aur mercurul se aliaz6 numai cu aurul curat, la argint, mercurul dizolv6 argintul chiar din clorura de argint , c6ci el se combin6 si cu clorul separat.Bafinarea argintului se cunostea si ea, ca si a auruli din antichitate. Crocedeul este cel al copelatiei . Aurul sau argintul , impurificate cu alte metale si %n special cu plumb, cupru, cositor , se calcina %n vase numite cupe , iar prin trecerea unui curent de aer , impurit6tile erau o idate si absorbite de peretii porosi ai cupei , %n vreme ce metalul pretios ? aurul sau argintul ? (care nu sunt atacate de o igen ) r6m/nea curat . -n natur6 , argintul se g6seste de cele mai multe ori ca sulfur6 de argint %n amestec cu alte sulfuri , de plumb , cupru , arsen , stibiu. -n anul 5D'E , Cattinson realizeaz6 un procedeu ( care se si numea )pattinsonare* ) si care d6 bune rezultate la e tragerea argintului din plumbul argintifier . Crocedeul se aplic6 industrial din 5D+5 si a fost de o important6 deosebit6 pentru 0area &ritanie, care %n acei ani producea %n imperiul s6u colonial F(G din productia mondiala de plumb.