PIDO ]

Ansamblul Normelor de drept international public prin care se consacra si garanteaza drepturile omului Drepturile omului nu sunt conferite de dreptul international , dreptul international doar le recunoaste Trasaturi 1 Excluderea competentei nationale exclusi e in materia drepturilor omului !tatul parte la o con entie internationala care proclama protectia drepturilor omului nu este supus doar obligatiei de a garanta drepturile prote"ate pentru proprii lui cetateni , el trebuie sa se conformeze acestei obligatii fata de toti indi izi care se gasesc pe teritoriul sau ,indiferent de cetatenie #$ Excluderea regulii reciprocitatii si crearea unui regim international de ordine publica$ Printr%un tratat international in materia Drepturilor Omului statele nu se obliga in principal nu fata de alte state, ci fata de indi izi care sunt beneficiariii normei internationale $ Pentru ca statele nu se anga"eaza intre ele , problematica drepturilor omului nu a fi o c&estiune contractuala , ci o c&estiune obiecti a ce face parte din ordinea publica internationala $ '$ !ubsidiaritatea consacrarii si garantarii internationale a drepturilor omului fata de consacrarea si garantarea lor in plan intern $ !ub Aspectul consacrarii, ni elul international de protectie reprezinta un standard minim , in sensul in care la acest ni el international de baza statele nu pot in plan intern sa deroge in "os , Ele pot asigura o protectie sporita a D O la ni el national $ IN ceea ce pri este subsidiaritatea garantarii drepturilor omului aceasta se refera la faptul ca structura internationala inter ine numai in mod subsidiar , numai in ultima instanta , fata de iolari ale drepturilor omului , in cazul in care mecanismele statale sunt nesatisfacatoare$ Aceasta subsidiaritate se reflecta si in regula obligati itatii parcurgerii in prealabil a cailor interne de recurs inainte de sesizarea unui organ international $ ( $ Aplicarea directa a ormelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern $ Norma internationala cuprinsa in tratat nu poate fi direct aplicata decat in sistemele interne care au adoptat conceptia monoista $ )ele cu concept dualist nu pot aplica direct norma de drept international , In pri inata elementului international , pentru ca norma sa fie susceptibila de aplicare directa este necesar sa aiba un continut precis si complet , sa nu aiba ne oie de acte ulterioare de transpunere , de punere in aplicare $ * Pozitia particularului $ Aceasta trasatura izieaza capacitatea indi idului de a fi titular de drepturi si obligatii si de a fi parte la o serie de proceduri "urisdictionale si non%"urisdictionale in materia dreptului international +, Are )A-A)TE- -E)ENT , Pido e olunad relati recent la ni el uni ersal si regional $

1$1Declaratia uni ersala a drepturilor omului . dudo / Proclamata de Adunarea 0enerala a ON1 la 12 decembrie 13(4$ Primul document international care enunta in mod solemn drepturile si libertatile fundamentale ce trebuie garantate oricarei fiinte umane , urmarind stabilirea unei conceptii unitare a comunitatii internationale despre drepturile si libertatiile omului 5 !unt 6 uni ersale % inalienabile )ontinea drepturi7 % ci ile si politice . ex dr la iata / % economice , sociale si culturale . ex dr la munca / N1 este un tratat international $ 1$# Pactul international pri ind Dr )i ile si politice . PID)P/ % pre ede in primul rand , dreptul la iata % articolele se refera la libertatea si securitatea persoanei % pactul cuprinde garantii pentru ca persoanele acuzate de comiterea unor infractiuni sa nu fie condamnate fara ca ino atia sa fie do edita % De toate drepturile pre azute in pact or beneficia in mod egal barbatii si femeile % In 1343 s%a adoptat un protocol facultati la acest pact , pentru abolirea pedepsei cu moartea $ 1$' Pactul international pri ind drepturile economice , sociale si culturale . PIDE!) / %a intrat in igoare la ' ianuarie 138+ % pre ede in articolul # ca fiecare stat parte a lua masuri indi idual sau cu asistenta si cooperare internationala , in scopul de a asigura in mod progresi deplina realizare a drepturilor pre azute % !tatele parti la acesta recunosc posibilitatea pentru indi izi de a sesiza )omitetul Drepturilor Economice , sociale si culturale , organ creat de E)O!O) $ 1$( )on entia Internationala pri ind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala . )ED- / Adoptata in #1 dec 13+* %toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitatii si drepturi 1$* con entia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei .)ED9/ Adoptata in 14 dec 1383 Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitati si drepturi 1$+ )EDO 6 con entia pentru apararea DO In 13*2 a fost adoptata la roma In 13*' a intrat in igoare Aceasta con entie a fost modificata si completata prin 1( protocoale aditionale Protocoalele se pot clasifica in # categori 7 % Protocoale ce completeaza dispozitile de drept material % si protocoale ce aduc modificari mecanismului de control instituit de con entie

Drepturi 7 % Drepturi Intangibile .non%derogabile/ 7 % Dreptul la iata Interzicerea torturi si a relelor tratamente Interzicerea scla iei Principiul legalitatii infractiunilor si pedepselor % :eneficiaza toti indi izii !e mai clasifica in absolute . Interzicerea torturii / si limitate . dreptul la iata / Indiferent de caracter nu suporta derogari $ 1Dreptul la iata 7 este un drept inerent oricare fiinte umane si reprezinta conditia necesara pentru garantarea tuturor celorlalte drepturi % este un drept ci il , ce prote"eaza iata biologica si nu garanteaza un anumit ni el de trai sau o anume calitate a ietii Nastere 6 moarte . in forma ei celebrala / #Dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane sau degradante Tortura si pedepsele sau ttratamentele inumane ori degradante sunt considerate a constitui o negare a demnitatii fiintei umane $ %tortura 6 tratamente inumane intentionate ce pro oaca suferinte puternice Tratamentul inuman 6 este acela care pro oaca in mod intentionat suferinte mintale sau fizice de o anumita intensitate Tratamentul degradant este acela care umileste indi idul intr%un mod puternic in fata altora sau il inpinge sa actioneze contrar ointei sau constiintei sale % un tratament care in"oseste indi idul in proprii sai oc&i ' Interzicerea scla iei si muncii fortate si obigatorii !cla ia 6 situatia unei persoane care este din punct de edere "uridic proprietatea altei persoane Aser irea 6 obligatia de a traii si de a lucra pe proprietatea altuia si de a%i furniza anumite ser icii remunerate sau nu si imposibilitatea de a sc&imba aceasta conditie $ ;unca fortatat sau obligatorie 6 orice munca sau ser iciu pretins de la un indi id sub amenintarea unei anumite pedepse si pentru care indi idul respectic nu s%a oferit din proprie initiati a ( Principiul incriminarii si principiul neretroacti itatii legii penale mai se ere $ # principii 7a principiul legalitatii incriminari .Nicio persoana nu poate fii pedepsita pentru un fapt neinscris in legea penala sau nu ii poate fi aplicata o pedeapsa care nu este pre azuta de legea penala !i :/ principiul neretroacti itatii legii penale mai se ere

Drepturi conditionale !unt susceptibile de restrangeri sau derogari * categorii 7% <ibertati fizice ale persoanei % Drepturi procedurale . dr$ <a un proces ec&itabil / % Drepturi legate de iata pri ata .Dr la respectarea ieti pri ate / % <ibertati de gandire si exprimare * % <iberatile de actiune sociala si politica -egimul restrangerilor 7 -estrangerile exercitiului drepturilor reprezinta limitari ale acestuia care au drept fundament necesitatea de a prote"a ordinea publica si de a oferi o pretectie impotri a abuzului de drept , in situatii de normalitate -estrangerile se pot gasii in textile con entilor internationale sub mai multe forme 7 % -estrangerile specifice pentru fiecare drept % )lauze de ordine publica % )lauza generala de rastragere care sa pri easca toate drepturile proclamate de un anumit text con entional -egimul derogarilor )on entile in materia drepturilor omului recunosc drepturile statului ca in situatii exceptionale sa recurga la mil"oace exceptionale pentru apararea finite statului $ a natiunii , suspendand exercitiul drepturilor proclamate Exista # situatii 7 % razboiul %pericolul public )lauza de derogare permite inlocuirea starii de legalitate ordinara cu o stare de legalitate extraordinara $ ;asura de derogare trebuie sa fie necesara in mod absolut , indispensabila pentru a face fata pericolului public 1 Dreturi referitoare la libertatea fizica si de circulatie A /reptul la libertate si la siguranta !tarea normala si fireasca a unei persoane este starea de libertate 1n indi id poate fi pri at de libertate numai in anumite situatii stric stabilite de lege Pri area de libertate poate fi definita drept plasarea acestuia intr%un stabiliment de detentie :/ <ibertatea de circulatie Dreptul de a circula in mod liber pe teritoriul unui stat si libertatea de a%si alege resedinta Dreptul de a parasi propria tara si de a reintra in mod liber pe teritoriul acestuia 0arantii impotri a explulzari 6 explulzarea proprilor cetateni este interzisa % sunt interzise si expulzarile collecti e ale strainilor ) Dreptul la un process ec&itabil art + )EDO Orice persoana are dreptul la "udecare in mod ec&itabil , in mod public si intr%un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala instituita de lege care a &otara fie asupra incalcarii drepturilor si obligatilor sale cu caracte ci il , fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate asupra sa

Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata ne ino ata pana la proba contrarie Orice acuzat are in special dreptul 7 A sa fie informat in termenul cel mai scurt intr%o limb ape care o intelege si in mod amanuntit , asupra naturii cauzei acuzatie aduse impotri a sa : sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare apararii sale ) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si daca nu dispune de mil" necesare pentru a plati un aparator sa poata fi asistat in mod gratuit de un a ocat din oficiu =Dreptul la respectarea ietii de familie >iata de famile poate exista si inafara unei casnicii sau legaturi de rudenie , familia trebuie inteleasa dincolo de relatile formale si anga"amentele legale $ De protectia dreptului la respectarea ietii de familie beneficiaza casatoriile legale si efecti e , relatiile dintre parinti si copii , bunici si copii , concubina"ul , relatiile dintre persoanele de acelas sex $ Protectia are si limite , nu prote"eaza crearea unei famili ci o familie de"a existenta Obligatia statului este de a permite desfasurarea unei ieti de familie normala Aspecte < 6 situatia copilului nnatural care trebuie sa beneficieze de o integrare in familie inca de la nastere % sal gardarea relatilor dintre parinti si copii , intrucat in "urisprudenta internationala se considera ca pentru un parinte si un copil este esential sa fie impreuna % expulzarea strainilor . crearea de legaturi in tara a carei cetatenie nu o are <ibertatea de exprimare Orice persoana are dreptul la libera exprimare Acest drept cuprinde libertatea de opinie , si libertatea de informare Este un drept esential intr%o societate democratica , <ibertateade oprinie reprezinta elementul clasic a libertatii de exprimare , oferindu%i fiecarui indi id posibilitatea de a a ea si de a%si exprima o opinie <iibertatea de informare functioneaza atat in primirea cat si in comunicarea de informatii sub orice forma , scris , orbit , imagini , Diferenta dintre cele doua este ca informatia este un element obiecti pe cand opinia este subiecti a O dimensiune esentiala o reprezinta libertatea presei , presa fiind considerata ? cainele de paza al democratiei ? <imitele libertatii de exprimare7 % protectia ietii pri ate a unei persoane difera dupa cum este orba de o persoana obinuita , de un om politic sau de o persoana care ocupa o functie publica % respectarea prezumtiei de ne ino atie si a independentei "ustitiei

1 )omitetul pentru drepturile omului este compus din 14 membri alesi cu titlu indi idual prin ot secret de statele parti la pact pe termen de ( ani % a fost creat in baza articolului #4 al pactului pri ind drepturile ci ile si politice % sereuneste de ' ori pe an si ia decizi pe baza de consens % elaboreaza un raport anual asupra acti itatii sale pe care il supune spre analiza adunari generale a ON1 # )omitetul impotri a torturii a fost constituit si si%a inceput acti itatea in 1348 in baza art 18 al con entiei din 134( impotri a torturii si altor pedepse sau tratamente crude , inumane sau degradante $ % Este compus din 12 experti independenti care sunt alesi prin ot secret pe o perioada de ( ani de statele parti la con entie $ In general acest comitet are competenta de a studia rapoartele pe care i le supun statele parti in legatura cu masurile care le%au inteprins pentru aplicarea acesteia -apoartele pot fi % initiale % periodice % sau la cererea comitetului ' )onsiliul drepturilor omului % a fost creat prin -ezolutia Adunarii 0enerale a ON1 din 1* martie #22+ prin care )omisia Drepturilor omului care a asistat timp de +2 de ani )onsiliul economic , si !ocial in domeniul promo ari drepturrilor omului , a fos inlocuita cu acest organ $ Prin rezolutia Adunari 0enerale a ON1 de ine organ subsidiar al adunarii , a and rol de instrument de cooperare si dialog intre state si domeniu )onsiliul Drepturilor Omului compus din (8 de state membre ON1 %a realiza un control politic prin urmatoarele forme 7 % 1 control periodic uni ersal # controlul pe baza de rapoarte , anc&eta , comunicarii indi iduale in cadrul procedurilor speciale ' comunicari referitoare la incalcari flagrante si sistematice ale drepturilor omului ( )onsiliul europei a fost infintat la londra in * mai 13(3 de catre 12 state Curtea Europeana a drepturilor Omului % s%a constituit la !trasbourg in 11 mai 133( % are "uristdictie internationala permanenta % curtea se compune dintr%un numar de "udecatori egal cu numarul partilor 5statelor contractante % simt alesi de Adunarea Parlamentara pe o durata de 3 ani fara posibilitatea realegeri % mandatul poate inceta si la data incare "udecatorul implineste 82 de ani sau prin re ocare decisa de # treimi din totalul membrilor curtii $ % fiecare stat prezent la concentie are dreptul la un loc de "udecator in cadrul curtii .(8 state / @udecatorii trebuie sa aibe ce%a mai inalta reputatie morala sis a intruneasca conditile pentru exercitarea unor inalte functi "udiciare sau sa fie "uristi cu competenta recunoscuta sin u pot exercita acti itati incopatibile cu acest statut $ @udecatori aleg Presedintele , # icepresedinti si # presedinti de sectii !tructura administrati a este alcatuita din 7 % Adunarea plenara .condusa presedinte , icepresedinti / %sectii . conduse de presedintii de sctii /

Adunarea Plenara este alcatuita de totalitatea "udecatorilor alesi si are urmatoarele atributii 7, %alege presedintele $ ice%presedintele , constituie sectile , alege presedintii sectilor , adopta regulamentul curtii si decide re ocarea "udecatorilor 5 Presedintele este ales pentru un mandat de ' ani reeligibil o data prin scrutin secret , cu ma"oritate absoluta a "udecatorilor alesi si reprezinta curtea si asigura relatiile acesteia cu )onsiliul Europei $ El prezideaza Adunarea Adunarea Plenara , sedintele ;arii )amere si ale colegiului ;arii )amere $ >icepresedintii 7 ;andat de ' ani , reeligibil o singura data prin ma"oritate absoluta >P il asista pe presedinte si il inlocuiesc in caz de impiedicare sau acanta de presedintie !ectile in numar de * se modifica odata la ' ani , structura este ec&ilibrata geografic , fiecare sectie a and un presedinte $ Presedintii de sectiii 6 alesi de Adunarea Plenara $ mandat de ' ani reeligibil odata , ei prezideaza sedintele sectiei si ale camerei din care fac parte $ !unt spri"initi de catre un >icepresedinte ales de sectie $ )ompetenta )urtii )ompetenta instantei europene acopera toate problemele pri ind interceptarea si aplicarea )on entiei si a Protocoalelor sale care ii sunt supuse de catre state deci cauze interstatale de catre persoane fizice sau alte entitati prin cereri indi iduale $ )urrtea se pronunta asupra inadmisibilitati cererilor si ia decizi in legatura cu admisibilitatea si fondul acestora dupa cum urmeaza 7 A @udecatorul unic se pronunta asupra cererilor indi iduale : )omitetele sunt abilitate sa ia decizi atat asupra admisibilitati cererilor indi iduale , cat si a supra fondului )amerele sunt abilitate sa ia decizii asupra admisibilitatii cererilor si a fondului D ;area camera se pronunta asupra cererilor indi iduale sau cauzelor interstatale Competenta personala a Curtii Pentru a intra in competenta )urtii , plangerea trebuie introdusa de catre o entitate a and calitate pentru a fi reclamat si trebuie sa fie indreptata impotri a unei entitati a and calitatea pentru a fi parat )urtea poate fi sesizata de catre un stat parte , cazi in care ne aflam in prezenta unei cereri statale , sau de catre o persoana fizica , un ON0 sau un grup de particulari caz in care este orba de cerere indi iduala $ Competenta Materiala a Curtii )ompetenta curtii include toate c&estiunile relati e la interceptarea si aplicarea con entiei Europene si a Protocoalelelor sale Nu poate fi in ocata printr%o cerere inaintata curtii incalcarea unor drepturi pe care )on entia sau protocoalele nu le garanteaza cum ar fi , dreptul la di ort , dreptul la azil , dreptul la pensie $ )urtea este competenta sa examineze toate aspectele "uridice ale faptelor ce ii sunt preentate , nefiind tinuta de limitele aratate de reclamant prin obicetul cereri $ -eclamantul nu este tinut sa indice exact articolul )on entiei a carui incalcare in oaca $

Competenta temoporala a Curtii )ompetenta )urtii se intinde asupra tuturor faptelor posterioare intrari in igoare a )on entiei pentru statul in cauza )ompetenta Teritoriala )ererea nu se poate raporta la faptele situate in afara limitelor teritoriale intre care )urtea isi poate exercitat )ompetenta $ )onditia de admisibilitate # feluri 7 generale . se aplica cererilor statale si celor indi iduale / !peciale . se aplica numai in cazul cereri indi iduale / )onditile generale se refera la epuizarea cailor de recurs interne si la introducerea cererii in fata )urtii intr%un termen de + luni de la 1ltima decizie interna definiti a $ .+ luni de la data ultimei decizii interne definiti e / $ )$ !peciale 7% a !a nu fie anonima : sa nu dea nastere unei situatii de litispendenta ) cererea sa nu fie esential aceiasi cu o cerere examinata si solutionata anterior de curte sau de catre un organ international de anc&eta daca nu contine fapte noi D )ererea sa nu fie incompatibila cu dispozitile fundamentale E cererea sa nu fie in mod adid nefondata 9 cererea sa nu fie abuzi a =)omitetul pentru pre enirea torturii a fost instituit prin )on entia europeana pentru pre enirea torturii din 1348$ El a fost conceput ca un organ abilitat sa examineze tratamentul persoanelor pri ate de libertate in ederea asigurarii unei protecii sporite $ In indeplinirea misiunii sale )omitetul coopereaza cu autoritatile nationale competente ale altor state )omitetul este compus dintr%un numar egal de membri cu al statelor parti la )on entie .(8/ ;embri sunt alesi de catre comptetul ministrilor al consiliului Europei cu o ma"oritate absoluta de pe o lista de candidaturi elaborata de biroul adunarii parlamentare a consiliului Europei pe baza candidaturii prezentate de catre fiecare stat in parte$ 9iecare stat in parte prezinta ' candidaturi , intre care trebuie ca sa se regasesca cel putin # persoane a and cetatenia sa $ ;embri sunt alesi pentru un mandat de ( ani cu posibilitatea realegerii de inca # ori ,$ Exercitarea mandatului se face cu titlu indi idual , expertii )omitetului fiind independenti si impartiali <ucrarile )omitetului sunt confidentiale , c orumul necesar fiind reprezentat de ma"oritatea membrilor sai Anual comitetul prezinta )omitetului ;inistrilor al )onsiliului Europei un raport general asupra acti itatiilor sale cu respectarea exigentei de confidentialitate $