Sunteți pe pagina 1din 10

SC Self Trust SRL

Prezentarea companiei
Misiunea noastr este s fim un reper de calitate i profesionalism pe piaa intern i extern, s lucrm cu cei mai buni furnizori, s depim ateptrile clienilor notri, prin livrarea unor produse de calitate excelent.

Istoric
Self Trust este o societate cu capital integral privat, nfiinat n 1999, la Iai, aceasta dezvoltnd-se continuu, devenind unul din cei mai mari distribuitori de consumabile industriale din regiunea Moldovei. De asemenea venind n ntmpinarea unor doleane ale clienilor i n dorina de a satisface numeroasele cereri la unele dintre cele mai solicitate produse benzi transportoare, curele late poliamidice, firma noastr i-a nfiinat nc din 2001 un atelier propriu de producie. ncepnd cu anul 2004, cererile tot mai multe din zona centrala a tarii au fcut necesara nfiinarea unui nou punct de lucru la Bucureti. Din 2005 Self Trust produce conveiere - acestea fiind proiectate in funcie de cerinele clienilor si se executa in hala proprie.

Echipa
SELF TRUST are ca principal obiect de activitate fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat (cod CAEN 2822): proiectarea si realizarea la comanda de sisteme transportoare cu benzi din poliuretan si PVC, benzi modulare, lanuri de inox si plastic pentru operatorii din industria uoar.

SELF TRUST asigura soluii integrate pentru clienii si, care includ consilierea privind alegerea soluiei tehnice cea mai avantajoasa din punct de vedere economic si tehnic, urmnd proiectarea ansamblului, subansamblului sau echipamentului comandat. Aceasta proiectare se realizeaz in departamentul propriu de proiectare al firmei. Realizarea produsului este atent monitorizata, verificata si validata de o echipa de specialiti, ingineri si tehnicieni. Firma asigura transportul, montajul si punerea in funciune a utilajului, precum si instruirea beneficiarului cu privire la funcionarea (mentenana) echipamentului. Se asigura service specializat si garanie post vnzare. Pentru a asigura necesarul de piese de schimb pentru toate echipamentele livrate, dar si pentru alte necesitai ale clienilor si, firma a dezvoltat si o componenta comerciala in acest domeniu. Astfel, viteza de rspuns la solicitrile clienilor a crescut, fiind apreciata promptitudinea si profesionalismul echipei SELF TRUST. Departamentul de cercetare-dezvoltare se preocupa de studierea noilor cerine ale pieei , de dezvoltarea de noi produse, finalizate cu prototipuri expuse la trguri interne. Departamentul de marketing participa in mod frecvent la trguri internaionale, pentru gsirea partenerilor externi, att in calitate de furnizori, cat si de poteniali clieni pe pieele externe. Colectivul nostru de 60 de angajai din care 7 ingineri si 9 tehnicieni, format in ce i 10 ani de activitate, rspunde cu promptitudine tuturor solicitrilor si ofer soluii prompte la nevoile clienilor si. Portofoliul de clieni, experiena si profesionalismul nostru ne recomanda ca fiind furnizorii ideali pentru dumneavoastr.
1

Direcii de business
Distribuie de Consumabile Avnd o experiena de peste 10 ani in distribuia de consumabile industriale si deinnd in portofoliu unele dintre cele mai importante firme din Romania, Self Trust este un competitor important in acest domeniu. Dintre cele mai importante categorii de produse menionm: curele industriale : trapezoidale, dinate, de variator, curele modulare mbinri mecanice pentru benzi transportoare - balamale, agrafe semeringuri lanuri lanuri industriale speciale

Producie de Benzi, curele late Self Trust deine un atelier propriu in care pot fi realizate curele late (cu limea maxima de 20 de mm) si benzi transportoare (cu limea maxima de 3050 mm) mbinate prin diferite tehnici: mecanic - cu agrafe, fermoar, balamale termic in condiii de temperatura si presiune ridicata - tehnologie Habasit

Producie de Benzi - Manoane Benzi cu agrement HACCP (benzi pentru maina de divizat, benzi pentru maina de format aluat), realizate la dimensiunile solicitate de client, mbinate prin termosudare sau mecanic cu agrafe.

Producie de Conveiere si confecii metalice specifice Sistemele de transport se adreseaz unei game largi de aplicaii industriale, pornind de la transportoare simple care lucreaz individual si mergnd pana la realizarea proiectelor complexe care presupun integrarea sistemelor intr-un ntreg flux de producie.

Utilaje
SELF TRUST si-a adaptat mijloacele de producie pentru a putea fi eficienta in realizarea de soluii individualizate. Astfel dispunem de urmtoarele tipuri de utilaje: pentru confecii metalice ghilotine si maini de ndoit pentru table maina de decupat si stanat in tabla maina de ndoit profile presa mecanica 60 Tf aparate de sudura MIG-MAG, WIG etc pentru prelucrri mecanice strunguri freze pentru confecionarea benzilor transportoare prese - cu posibilitatea vulcanizrii de benzi pn la 3050 mm lime pentru aplicarea agrafelor metalice si a balamalelor dispozitive profesionale

ncepnd cu 2012 ca urmare a programului de investiii derulat s-au achiziionat noi echipamente care au permis creterea calitii produselor realizate in fabrica Self Trust: echipamente IT de ultim generaie: 5 staii de proiectare cu cte 2 monitoare LCD, server cu 4 hard discuri, imprimant multifuncional, plotter. proiectarea produselor se realizeaz cu ajutorul ultimelor versiuni de Autodesk Factory Design Suite Ultimate i Premium, Math CAD i Math LAB (versiune 2011).

Includerea n fluxul de producie a echipamentelor de ultima generaie, state of the art , cu ajutorul crora se pot obine performante tiinifice de nivel internaional: maina de debitat cu jet de ap cu masa de lucru 3.000 x 2.000 mm, pomp de presiune de 40HP, echipat cu cap de tiere n 5 axe, cu o flexibilitate de tiere de pn la 60 grade fa de vertical ghilotina hidraulic pentru table cu lungimea de tiere 4000 mm i capacitatea de tiere tabl din inox cu grosimea de 10 mm pres hidraulic de ndoit table cu 4 axe controlate CNC minicentru de prelucrare cu CNC strung CNC cu distan dintre centre 2100 mm

Analiza PEST
Politic
Stabilitatea politica Intr-un raport realizat recent de analitii de la The Economist Intelligence Unit, think-tankul afiliat The Economist, se concluziona ca stabilitatea politica si majoritatea de doua treimi in ambele camere din Parlament deinut de USL ar putea duce, pentru anul 2013, la o cretere economica de 2,4%, iar pentru 2014-2017 la o medie anuala de aproximativ 4%. In analiza lor au fost cuantificate si creterile din sectorul exporturilor, in special exporturile ctre tarile care nu sunt membre ale Uniunii (cretere 5,7 in primele 5 luni) si producia industriala bruta (cretere 4% in luna aprilie). Aa cum avertizeaz si analitii citai mai sus, previziunile ncurajatoare si optimiste previziuni pe care cu totii le dorim ndeplinite pot fi afectate de: ocuri externe, o recesiune galopanta in zona euro si, foarte important, de instabilitatea politicii interne. In mod realist, in urmtoarea perioada nu vom asista la o invazie a investiiilor strine, dar in schimb putem crea premise bune pe termen mediu si lung. In continuare ar trebui sa ne concentram atenia asupra creterii ratei de absorbie a fondurilor europene, ceea ce solicita o cofinanare din partea Guvernului. Cu ajutorul acestor fonduri putem spori investiiile in infrastructura cu scopul foarte clar de a stimula potenialul de export. Acesta a contribuit semnificativ la creterea economica nregistrata de tara noastr in prima parte a anului. Romania are in buzunar multe oportuniti si rezerve de cretere. Paradoxal, ele reprezint un atu al poziiei deficitare. Ne ofer mult spaiu pentru cretere.

Apartenenta U.E. http://www.dadalos-europe.org/rom/Curs_1.htm Cel mai mare spaiu economic al lumii - nsemntatea UE a crescut i datorit faptului c Uniunea a devenit tot mai mare. Dintr-o comunitate care numra iniial doar ase state membre, UE a ajuns, prin valuri de extindere succesive, la cei 27 de membri de astzi, devenind astfel cel mai mare spaiu economic al lumii. Ca urmare a deciziilor luate de Curtea European de Justiie n anii 1960, legislaia UE a dobndit efecte directe i imediate n statele membre. Astfel, sistemul juridic al UE a devenit unic pe plan internaional. UE datoreaz multe acestei integrri prin justiie.

http://www.openpolitics.ro/noutati/cele-mai-noi/fonduri-europene-analiza-2.html Romnia, n calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), beneficiaz de ajutor susinut n procesul de dezvoltare prin intermediul fondurilor europene. De la crearea unei infrastructuri de transport viabile i pn la calificarea forei de munc la standarde comparabile cu ale altor state membre, toate acestea pot fi realizate prin intermediul fondurilor europene. Astfel, fondurile europene constituie ansa Romniei de a recupera decalajele de dezvoltare socio-economic i de a deveni competitiv n raport cu celelalte state membre UE.

Legislaie http://www.immromania.ro/legislatie_categorii.php HOTARARE nr. 936 din 27 noiembrie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgenta a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru ntreprinderi mici si mijlocii EMITENT: Guvernul Grup int: IMM-urile Prevederi principale: Normele metodologice reglementeaz modul de acordare a garaniei aferente unei linii de credit, in valoare maxima de 5.000.000 lei/I.M.M., cu garantarea creditului de ctre stat, care vizeaz sprijinirea accesului I.M.M., la obinerea de credite pentru a finana capitalul de lucru, precum si condiiile in care acestea pot fi prelungite.

Economic
Faciliti acordate angajatorilor http://www.anofm.ro/facilitati-acordate-angajatorilor Art. 93 din Legea nr. 76/2002 Angajatorii care ncadreaz in munca persoane din rndul omerilor, pe care le menin in activitate pe o perioada de cel puin 6 luni de la data angajrii, beneficiaz de reducerea sumei reprezentnd contribuia datorata de angajator bugetului asigurrilor pentru omaj. Reducerea contribuiei se acorda ncepnd din anul fiscal urmtor, pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat in condiiile menionate mai sus, din numrul mediu scriptic de personal ncadrat cu contract individual de munca din anul respectiv. Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurrilor pentru omaj, in condiiile art. 86 din Legea nr. 76/2002, beneficiaz de reducerea la plata contribuiei, menionat mai sus, numai pentru omerii ncadrai peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create prevzute. Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurrilor pentru omaj, in condiiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, beneficiaz de reducere la plata contribuiei, numai pentru omerii ncadrai pe alte locuri de munca dect cele nou-create ca urmare a acordrii fondurilor nerambursabile.

omaj http://www.anofm.ro/situatia-statistica-a-somajului-inregistrat-la-31-decembrie-2013 La sfritul lunii decembrie 2013, rata omajului nregistrat la nivel naional a fost de 5,65%,mai mare cu 0,05pp dect cea din luna noiembrie a anului 2013 si mai mare cu 0,06% dect cea din luna decembrie a anului 2012. Pe medii de rezidenta numrul omerilor la finele lunii decembrie 2013 se prezinta astfel: 194.051 omeri provin din mediul urban si 318.282 omeri provin din mediul rural.

Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii fr studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaz Ageniilor Judeene pentru Ocuparea Forei de Munca in vederea gsirii si ocuprii unui loc de munca, aceasta fiind de 69,49%. omerii eu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezint 23,39%, iar cei eu studii universitare doar 7,13%.

Salarizare http://www.gandul.info/financiar/harta-salariilor-din-2013-cati-bani-vor-castiga-lunar-romanii-din-fiecarejudet-10662579 Judeul Iai se afla pe locul 7 in ceea ce privete evoluia salariilor in perioada 2012-2013, cu o cretere medie de 100 lei sau 7,16 procente.

Inflatie http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3922 Rata anual a in aiei IPC a atins la sfritul trimestrului IV 2013 minimul ultimilor 24 de ani, cobornd la limita inferioar a intervalului de variaie de 1 punct procentual asociat intei staionare de 2,5 la sut. Nivelul atins n luna decembrie a fost de 1,55 la sut, cu 0,33 puncte procentuale sub cel consemnat la nele trimestrului III i cu 0,3 puncte procentuale mai redus dect cel prognozat n Raportul asupra in aiei din luna noiembrie. Reducerea n continuare a indicelui agregat al preurilor de consum, n structura cruia se remarc intrarea n premier a ratei anuale a in aiei de baz CORE2 ajustat1 n teritoriu negativ, s-a datorat n principal acumulrii efectelor ocurilor favorabile de natura ofertei din cursul anului 2013. Dat ind natura tranzitorie a acestor efecte, este de ateptat ca nivelurile foarte sczute ale in aiei s se menin doar pe termen scurt. Evoluiile ultimilor ani sugereaz conturarea unei tendine a ratei in aiei de a reveni relativ rapid n interiorul intervalului de variaie din jurul intei, dup epuizarea efectelor ocurilor de ofert.

Dobanzi
Deciziile viitoare privind politica monetara vor fi conditionate de evolutia inflatiei si preturile activelor financiare. Introducerea accizei aditionale pe combustibili (din aprilie - n.red.) a majorat prognoza noastra pentru inflatie pana la 3,7% (impactul accizei fiind de 0,5 puncte procentuale) si a temperat tonul relaxat al reprezentantilor BNR. Astfel, consideram ca banca centrala va reduce rata de dobanda la 3,75% pe 8 ianuarie, dar o a doua taiere pe 4 februarie

este

mai

putin

probabila.

De asemenea, BNR ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii la lei pentru a relaxa conditiile monetare. Iar ca urmare, dobanzile la creditele in lei se vor micsora usor.

Ne asteptam ca BNR sa mai reduca dobanda cheie cu 0,5% pana la finalul primului trimestru din 2014, ajungand astfel la 3,5%. In ceea ce priveste dobanzile din sistem, datele din octombrie arata o scadere a dobanzii anuale efective fata de inceputul anului cu 2% pentru creditele de consum si 2,2% pentru creditele de locuinte si cele pentru companii. Aceste scaderi reprezinta o reactie la scaderea dobanzii cheie de 1,25% in acest an. Ne asteptam ca datele din decembrie sa arate ajustari ulterioare, in concordanta cu dobanzile in scadere pe piata interbancara (dobanzile ROBOR). Avand in vedere ca in decembrie 2013 dobanda ROBOR de 6 luni se pozitioneaza deja cu un punct procentual sub dobanda cheie, marea parte a ajustarilor in jos ale dobanzilor la credite si depozite vor fi implementate pana la sfarsitul anului. Anticipam ca dobanzile vor mai scadea un punct procentual si vor ramane la acest nivel de minim istoric in prima parte a anului 2014. In a doua parte a anului 2014, anticipam o crestere a inflatiei, care poate afecta si evolutia dobanzilor in functie de intensitatea acestuia. Riscurile pentru o crestere peste asteptari a inflatiei sunt reprezentate de modificari in piata semnificativ diferite fata de cele prevazute in acest moment, mai precis, cresteri de taxe si accize, liberalizarea preturilor la energie sau un an agricol mai slab. In ceea ce priveste creditele si dobanzile in euro, nu anticipam modificari mari, avand in vedere ca EURIBOR probabil se va mentine la nivelul actual pana la sfarsit de 2014. Prin urmare, ne asteptam ca dobanzile la creditele in euro sa stagneze pana la sfarsitul anului 2014, urmand o crestere a acestora incepand cu 2015, odata cu accelerarea cresterii economice in zona euro. Riscul ca dobanzile sa creasca totusi in 2014 este dat de situatia lichiditatilor in piata interbancara europeana si daca vor exista variatii mari in acest aspect. In ceea ce priveste depozitele, anticipam aceeasi tendinta ca la creditare, anume o scadere a dobanzilor la depozitele in lei si o stagnare la cele in euro.

Banca

Romaneasca

Trendul descendent al dobanzilor care s-a manifestat in anul 2013 se va consolida in anul urmator, fiind inscris deja pe curba descendenta consacrata a indicelui preturilor de consum. Fata de nivelurile actuale, ne asteptam la noi reduceri ale dobanzii de politica monetara a BNR (in prezent 4%) cu 0,25-0,5 puncte, pana la nivelul de 3,5%. O prima reducere, de la 4% la 3,75% este de asteptat a se produce la prima sedinta a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din data de 8 ianuarie 2014. O noua decizie de scadere a dobanzii cheie ar putea fi luata cel mai probabil catre finele primului semestru sau chiar in trimestrul trei al anului 2014, coroborat cu evolutia si nivelul ratei inflatiei. Astfel, atat dobanzile practicate la depozite, cat si cele la credite vor avea un trend descendent . Dobanzile la credite ar putea cunoaste o scadere mai accentuata in contextul in care banca centrala va decide si o reducere a rezervelor minime obligatorii.

Calificare, institutii

Socio-cultural
Acceptare
9

Tehnologic
Internet

Software

Suport

10