CURS TEHNICIENI

Cuprins
1. CATV
1.1.

CONSIDERATII GENERALE

pag. 3

1.2.

PARAMETRI TEHNICI

pag. 5

1.3.

UNITATI DE MASURA SI FORMULE DE CALCUL

pag. 7

2. TELEVIZIUNE DIGITALA
2.1.

CE INSEAMNA TELEVIZIUNE DIGITALA

pag. 11

2.2.

TIPURI DE REZOLUTII

pag. 11

2.3.

INTELESUL LOGO-URILOR

pag. 13

3. INTERNET
3.1.

UNITATI DE MASURA

pag. 15

3.2.

EXEMPLU DE CALCUL A VITEZEI

pag. 16

3.3.

DICTIONAR DE TERMENI

pag. 16

3.4.

COMENZI IN SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS

pag. 19

3.5.

STARI DE INREGISTRARE SI CONTITII PROVISIONING pag. 24

4. WORKFLOW-URI IN REZOLVAREA DERANJAMENTELOR

4.1.

SFATURI GENERALE

pag. 26

CATV
1.1 Consideratii generale
1.1.1

Cablu coaxial

Atenuare = diminuarea puterii semnalului la transportul pe cablu

Impedan = mrime dependent de caracteristicile geometrice i electrice ale
materialelor, n special ale dielectricului (75)

Ecranarea = raportul dintre cmpul radiat de conductorul central neecranat i cel

radiat de tresa metalica

Influena mediului = (umiditatea) oxidarea metalelor, degradarea dielectricului

(viaa cablului, min.10 ani)

1.1.2

Nivelul de semnal

Nivelul unui semnal de tensiune U1 oarecare este raportul in dB intre aceasta

tensiune si tensiunea de referinta nominala, U0 de 1 V adica:
U
P
1
20 lg 1 = 10 lg 1
P =
pW
U0
P0 in care 0 75
Acest nivel este exprimat in dBV.

1.1.3

Raport in dB
10 lg
Raportul in dB intre doua marimi, de putere P1 si P2 este definit de :

(dB)

P1
P2

1.1.4

Semnal video

Semnal compus din semnalul de luminanta si semnalul de crominanta in cazul

semnalului video color.

1.1.5

Semnal video complex

Semnal compus din semnalul video si semnalele de sicronizare.

1.1.6

Semnal audio

Semnal de frecventa joasa care contine informatia audio de inalta calitate

(30Hz-15kHz) mono/stereo.

1.1.7

Purtatoare de imagine

Semnal de radiofrecventa destinat a fi modulat de catre semnalul video

complex.

1.1.8

Purtatoare de sunet
Semnal de radiofrecventa destinat a fi modulat de catre semnalul audio.

1.1.9

Semnal de televiziune
Semnal compus din purtatoarea de imagine si purtatoarea de sunet modulate.

1.1.10

Nivelul purtatoarei de imagine

Valoarea efectiva a purtatoarei la varf de anvelopa de modulatie exprimata in

dBV si masurata la bornele unei sarcini de 75 ohmi.

1.1.11

Nivelul purtatoarei de sunet

Valoarea efectiva a purtatoarei in absenta modulatiei exprimata in dBV si

masurata la bornele unei sarcini de 75 ohmi.

1.1.12

Radiatii perturbatoare

Orice semnal pe o anumita frecventa care se propaga din interiorul spre

exteriorul sistemului de distributie.

1.1.13

Intermodulatie

Proces prin care neliniaritatea retelei provoaca la iesire semnale parazite

(numite produse in intermodulatie) pe frecvente care sunt combinatii lineare ale
frecventelor semnalelor de intrare.

1.1.14

Raportul semnal-zgomot in RF

Diferenta in decibeli intr-un punct al retelei intre nivelul purtatoarei de

imagine TV sau al purtatoarei MF in cazul transmisiilor cu modulatie de frecventa si
nivelul zgomotului de fond (masurat intr-o banda de trecere corespunzatoare unui
canal al sistemului de radiodifuziune sau de televiziune utilizat).

1.2 PARAMETRI TEHNICI

Decuplarea intre prizele de utilizator

- min. 46 dB

Nivelul intermodulatiei

- min. 54 dB

Raportul semnal/zgomot la priza de utilizator

- min. 43 dB

CAUZE ale degradarii acestui parametru:

o depinde de adugarea componentelor (atenuatoare i egalizoare)
o creterea numrului de amplificatoare cascadate
o scderea nivelului semnalului de intrare n amplificator
Scderea nivelului cu 1 dB duce la nrutirea raportului semnal-zgomot cu 1 dB
Nivelul minim al purtatoarei pentru transmisii de televiziune la priza-utilizator 60dB
Diferenta de nivel intre purtatoarele de imagine la priza-utilizator intre purtatoarea
de imagine dintr-un canal oarecare si nivelul oricarei alte purtatoare de imagine
o in banda FIF
- max. 8 dB
o in banda UIF
- max. 6 dB
o intre doua purtatoare de imagine alaturata
- max. 3 dB
o intre oricare doua purtatoare de imagine din benzi diferite FIF/UIF
- max.12 dB
5

 Diferenta de nivel intre purtatoarea de imagine si

o prima purtatoare de sunet
7-16 dB
o a doua purtatoare de sunet
17-23 dB
Tabel cu caracteristicile celor mai uzuale tipuri de cablu coaxial (F6,F11)

Atenuari F6

Atenuari F11

frcv(MHz)

att (dB/100m)

frcv(MHz)

att (dB/100m)

5
55
83
187
211
250
300
350
400
450
500
550
600
750
850
1000

1,9
5,25
6,4
9,35
10
10,82
11,64
12,63
13,61
14,43
15,09
16,08
16,73
18,54
20,01
21,49

5
55
83
187
211
250
300
350
400
450
500
550
600
750
850
1000

1,25
3,15
3,87
5,74
6,23
6,72
7,38
7,94
8,53
9,02
9,51
9,97
10,43
11,97
13,05
14,27

102 dBV

98 dBV

80 dBV

Cara
ct

eristi
ca U
H

F Prea aproape de
amplificator

Caracte
ristica V
H

Zona de valori
normale

Prea departe de
amplificator

60 dBV

Carac
teristi
cile
de
frecv
ente

Distanta fata de
amplificator

La iesirea din amplificator

1.3 UNITATI DE MASURA SI FORMULE DE CALCUL

dBV sau dBmV
[dBmV]=[dBV]+60

Transformarea unitatilor de masura:

60 dBV = 0 dBmV
0 dBV = -60 dBmV

30

40

50

60

70

80

-30

-20

-10

+1
0

+20

90

Scara in dBV

+30

Scara in dBmV
44 dBV = 44-60dBmV= -16 dBmV
57 dBV = 57-60 dBmV =3dBmV
74 dBV = 74-60 dBmV =14
dBmV
83 dBV = 83-60 dBmV =23
dBmV

0 dBmV = 60 dBV
-30

-20

-10

+1
0

+20

30

40

50

60

70

80

+30

Scara in dBmV
90

Scara in dBV

-16 dBmV = -16+60 dBV = 44

dBV
-3 dBmV =-3+60 dBV = 57
dBV
13 dBmV =13+60 dBV = 73
dBV
23 dBmV =23+60 dBV = 83
dBV

Mod calcul al semnalului la nivel semnal D3

1.3.1 Calculul upstream-ului:
Pentru calculul upstream-ului avem n vedere cteva considerente:
Plaja de rspunsuri Tx ale tuturor modemurilor s fie n domeniul 104-112 dBV
pentru transmisie QPSK;
Toate instalarile de net s aib construcie standard, adic din primul splitter din
casa clientului (i nu dup o cascad de splittere);
8

 Calculul cel mai dezavantajos de pasive pentru un client de scar:

3,5 dB n cas
+12 dB spl. de 8 n cutie
+7 dB spl de 3 n cutie
+3,5 spl de 2 ntre cutii
+3,5 spl de 2 ntre 2 scri turn
= 30 dB pierdui pe pasive la care adugm +5 dB pierdere pe cablu, deci 35 dB.
nseamn pentru un nivel de aproximativ 75dB, pentru aliniere pe intrarea primului
amplificator de cale invers, un rspuns al modemului de 110 dB.
Ca nivel minim de rspuns al modemului se admite un 102-104 dBV. Orice
coborre sub acest nivel este considerat a fi conectare atipica indiferent de motiv,
i trebuie rezolvat pentru o monitorizare eficient a modemurilor.
Monitorizare Upstream (Tx):
niveluri maxime admise: intre 108 si 112;
niveluri minime
: intre 100-105.

Calculul downstream-ului:

8 db

f (Mhz)
Canal
Tv

canal
sunet

canal
downstream

Canalul de downstream l privim ca un canal de date strecurat printre canalele TV, iar
pentru evitarea intermodulaiilor, trebuie ca puterea canalului de downstream s fie
egal, aproximativ, cu canalele TV adiaccente.

 Calculul acestor puteri ne duce la alinierea canalului de downstream cu

aproximativ 8 dB mai mic dect canalele TV vecine.
Prin puterea unui canal nelegem aria (suprafaa) subgraficului canalului respectiv
(cumulat partea video cu partea audio). Adic arie trapez imagine + arie trapez
sunet. Limea canalui TV, conform normei CCIR n care lucram noi, n UHF
unde transmitem i canalul de downstream, este de 8 MHz (la fel ca i canalul de
downstream n DOCSIS).
Intermodulaiile apar atunci cnd dou canale adiaccente au puteri
disproporionate. Pentru evitarea acestui fenomen ele trebuie s fie relativ
(aproape) egale, dac nu egale.
Conform normelor nivelul de semnal TV analogic la terminal TV pe care suntem
obligai s-l asigurm este n plaja de la 60 la 80 dBV. Avnd n vedere alinierea
din staie, canalul de downstream trebuie s fie cu 8 mai mic adic ntre 52 i 72
dBV la modem. Adic, exprimat n dBmV (aa cum se vede n programul de
monitorizare), Rx la modem (scznd 60 dB) trebuie s fie ntre -8 i +12 dBmV.
n caracteristicile tehnice modemul admite ntre -12 i +16 dBmV, dar exist
pericolul intermodulaiilor sau a semnalului slab (cealalt extrem), crete
numrul de erori (scade SNR), i corecia nu se mai realizeaz n totalitate. Sunt
acceptate uoare ieiri din limite ns e tare important ca plaja de niveluri Rx s fie
ct mai mic.
Deci msurtori bune : -8 pna la +12 dBmV pe downstream.

10

2 TELEVIZIUNE DIGITALA
2.1 Ce inseamna Televiziune Digitala?
Televiziunea digital (DTV) este un sistem de telecomunicatii prin care se emit si se
receptioneaz imagini n miscare si sunete prin intermediul semnalelor digitale, spre
spre deosebire de semnale analogice folosite n sistemul de televiziune analog
(traditional). Televiziunea digital foloseste metode de modulatie digital, prin care
informatia este compresat, necesitnd astfel televizoare care nglobeaz astfel de
functii, sau adaptoare externe care sa converteasca semnalul TV, sau plci speciale
care se pot insera n computere.
Televiziunea digital are multe avantaje fat de televiziunea analogic, cel mai
important fiind necesarul mai mic de band necesar trasmiterii semnalului TV. Acest
lucru le permite furnizorilor de semnale de televiziune s ofere mai multe canale TV
ocupnd aceeai band, pot s ofere o calitate mai bun a imaginilor televizive, sau
pot s ofere si alte servicii speciale precum programe TV interactive. Televiziunea
digital permite oferirea si serviciilor de tip multicasting (mai multe programe
simultane pe acelasi canal) si ghiduri electronice ale programelor.
Totusi exist si anumite limitari ale televiziunii digitale, datorit faptului c
tehnologia se afl la nceputurile sale. Imaginile digitale pot avea anumite defecte care
nu apar la televiziunea analogic, si care sunt n principal datorate insuficientei
actuale de ltime de band si algoritmilor de compresie a imaginilor precum MPEG2.
Cnd o imagine digital este comparat cu sursa original a imaginii, anumite
secvente prezint distorisiuni precum zgomot de cuantizare, culoare nepotrivit,
blocuri de imagine.

2.2 Tipuri de rezolutii

Televizoarele cu definiie standard au 576 de linii de 720 pixeli (576 x 720)
Ecranele televizoarelor cu nalt definiie au o rezoluie mult mai ridicat:
o de dou ori mai mare la 1280 x 720
o pn la de cinci ori mai mare la 1920 x 1080 pixeli
Cele mai utilizate formate HD sunt :
720p (p for progresiv)
1080i (i nseamn ntreesut)
1080p (1080p este cea mai avansat form de nalt definiie)

11

 Aadar, mai muli pixeli nseamn o rezoluie mai bun i imagini de o calitate
mai buna.
Diferenta intre inalta definitie si definitia standard nu consta doar in numarul de
pixeli afisat pe ecran ci si in modul in care este afisata imaginea pe ecran.
Dar nalta definiie ofer o astfel de calitate uimitoare a imaginii si prin modul in
care sunt afisate imaginile (frame-urile). Este vorba de diferena dintre semnalul
progresiv i semnalul ntreesut.
Cum funcioneaz ?
Cu un format ntreesut, imaginea se formeaz pe ecran n dou etape, mai nti
fiind afiate liniile impare i apoi cele pare micarea fiind att de rapid nct
ochiul uman nu o poate percepe cu uurin. Este posibil totusi s putei observa
un efect de "plpire" a imaginii.
Un semnal progresiv este mult mai avansat, coninutul ecranului fiind scris dintr-o
dat, ceea ce nseamn c putei vedea imediat toate detaliile afisate pe ecran.
Datorita standardizarii acestor rezolutii, au aparut logo-uri inregistrate care, pentru
cunoscatori furnizeaza toate informatiile necesare interpretarii standardului pe care il
definesc.

12

2.3 nelesul logo-urilor

HD Ready are o rezoluie minim de 720 de linii
pentru afiarea coninutului High Definition.
Poate accepta formate video HD n 720p i 1080i,
dar nu poate afia rezoluia complet de la surse
1080p.
Pentru a afisa informatia trimisa de catre un
echipament cu acest logo, televizorul trebuie s dispun de un ecran panoramic (16:9),
de o component analogic, precum i de o conexiune HDMI.

HD Ready 1080p sau Full HD este rezoluia

ecranului care ndeplinete cerinele minime pentru
HD Ready cu adugarea a 1920 x 1080 pixeli.
Afieaz coninut la 1080i i 1080p fr distorsiuni.
Detaliile de inalta calitate nseamn c se poate
privi imaginea de aproape fara a aparea un efect de
pixelare.
Mai mult, logo-ul HD Ready 1080p garanteaz
posibilitatea reproducerii coninutului la 24 Hz (24 de cadre pe secund), precum i la
50 Hz i 60 Hz (de exemplu, DVD).

HDTV include un tuner digital integrat cu

televizorul, suplimentar fa de cerinele pentru
HD Ready. Aceasta nseamn c putei s primii
i s afiai coninut HD fr a aduga o unitate
tuner. HDTV 1080p este echivalent cu HDTV,
dar accept rezoluie full HD la 1920 x 1080,
precum i coninut 24p (de exemplu, filme Bluray Disc).

2.4 Tipuri de conexiune

HDMI
:
(High-Definition
Multimedia
Interface)
HDMI este prima interfa audio/video digital.
Este capabil de transmiterea coninutului HD
(att imagine ct i sunet) necomprimat, adic...
un imens uvoi de date ce sunt trimise ctre
receptor, dac acesta nu suport formatele digitale
comprimate, lossy sau lossless.

13

 n cazul formatelor comprimate, posibilitile se extind, HDMI (High Definition

Multimedia Interface), fiind pregtit pentru un eventual up-grade tehnologic,
avnd n vedere c semnalul se transmite digital.
Acesta este compatibil i cu tehnologia HDCP, DRM-ul folosit de DVD-Audio,
HD-DVD i Blu-Ray, conexiunile non-HDCP pentru discuri protejate de acesta
fiind fcute la un nivel inferior, pentru a se preveni piratarea prin nregistrarea
semnalului necomprimat.

14

3 INTERNET
3.1 UNITATI DE MASURA
Viteza de transfer a datelor, o putem defini drept cantitatea de date transferata
intr-un anumit interval de timp printr-un mediu de transfer date (cablu, aer, fibra
optica, etc.).
Pentru masurarea unei cantitati de date, exista o unitate de masura: byte (sau
octet), care inseamna 8 biti.
O remarca foarte importanta este ca nu informatia propriu-zisa ocupa un anumit
spatiu, ci codificarea ei in format digital (binar). De exemplu nu caracterul ocupa 1
byte, ci codul acelui caracter in reprezentare binara.
Prin mediu de transfer date o sa intelegem orice poate fi folosit pentru a
transfera o anumita cantitate de informatie. Viteza de transfer a datelor depinde foarte
mult de calitatile de care dispune un mediu de transfer si de restrictiile care sunt
aplicate asupra acestui mediu.
Ca exemplu, medii de transfer date pot fi:
medii de transfer de baza: aer, metal, fibra optica, etc.
medii de transfer derivate (create pe baza mediilor de transfer de baza):
mecanisme de citire date, echipamente de retea, subretele, arhitecturi de
retele, etc.
Dupa cum am definit mai sus, viteza de transfer a datelor inseamna cantitatea
de date, care poate fi transferata intr-un anumit interval de timp, de unde rezulta ca
viteza de transfer se masoara in byte (sau multipli) pe secunda, adica, cati baiti (octeti)
se (pot) transfera intr-o secunda. In dependenta de multiplii unitatii de masurare a
cantitatii de date, avem:
B/s un byte pe secunda
kB / s un kilobait pe secunda, adica 1.024 baiti pe secunda
MB / s un megabait pe secunda, adica 1.048.576 baiti pe secunda
GB / s un kilobait pe secunda, adica 1.073.741.824 baiti pe secunda
TB / s un kilobait pe secunda, adica 1.099.511.627.776 baiti pe secunda
Cum poate fi inteleasa viteza de transfer?
Pentru a intelege viteza de transfer o sa facem cateva calcule simple. Sa
presupunem ca avem o imagine, care ocupa 3MB si un video care ocupa 640MB. De
asemenea sa presupunem ca avem un abonament de acces la Internet de 5Mbps
(atentie, viteza la furnizorii de Internet se vinde in biti), care inseamna 0.625MB/s (un
byte are 8 biti) sau daca o convertim intr-o valoare mai usor de citit, ar fi 640kB/s.
Deci avem problema urmatoare:
Dimensiune imagine = 3MB = 3 * 1024kB = 3072 kB
Dimensiune video = 640MB = 640 * 1024kB = 655360 kB
Viteza de transfer date = 5Mbps = (5 / 8biti) 0.625 MB/s = 0.625 * 1024 kB / s =
640 kB / s

15

 Timpul pentru a descarca imaginea este = 3072 / 640 = 4.8 s

Timpul pentru a descarca video este = 655360 / 640 = 1024 s = 17.07 min

Internet de mare vitez (Mbs)

Transfer de date
Vitez (MBs)

Transfer de date
Vitez (KBs)

1 Mbs

0,125 MBs

128 KBs

3 Mbs

0,375 MBs

384 KBs

12 Mbs

1,500 MBs

1536 KBs

15 Mbs

1,875 MBs

1920 KBs

25 Mbs

3,125 MBs

3200 KBs

kbps = kilobii pe secund

Mbps = megabii pe secund
KB / s = kilobytes pe secunda
Pentru a face conversia de la viteza de reea (kilobii pe secund, kbps) la rate de transfer
(kilobii pe secund, KB / s), se nmulete prin .1220703125. *

Acelasi rationament se respecta si pentru citirea unui fisier de pe harddisk, accesarea

unor date din memoria RAM, transferul unor date prin intermediul USB, transferul
unor date printr-o placa de retea, etc.

3.2 EXEMPLU DE CALCUL A VITEZEI DE DESCARCARE

bii i Bytes: 1 Byte = 8 bii; kbps * 0.1220703125 = KB / s

Deoarece exist 8 bii ntr-un octet, pentru a obine o rat de bii (viteza) de la valorile
indicate n bytes, trebuie s nmuleasc numrul total de octei de 8.
n schimb, pentru a obine KB / s de la valorile Rat de bii, trebuie s mpart numrul total
de bii cu 8, apoi se mparte la 1,024.

Pentru transformarea KB / s la kbps (rat de bii de la valorile Byte), ecuaia este, n principiu,
dup cum urmeaz:
<K> Kilobytes * 1024 = <T> Bytes total
<T> Bytes total * 8 = <b> bii
bii <b> / 1000 = <k> kilobii
De exemplu:

16

30 KB / s * 1024 = 30720 Bytes pe secunda

30720 Octei pe secund * 8 = 245760 bii pe secund
245760 bii pe secund (bps) / 1000 = (aproximativ) 246 kbps (245.8 kb / s)
i pentru kbps la KB / s (valorile de la Byte Rat de bii), pornii ecuaii:
<k> kilobii pe secund * 1000 = numrul total de bii pe secund <b>; bii <b> / 8 = <T>
Bytes totale pe secund; i <T> / 1024 = <K> kilobytes pe secunda.

De exemplu: 128 kbps (k) = 128000 bii pe secund (k * 1000 = b) = 16000 Bytes pe secund
(b / 8 = t), sau circa 15,6 KB / s (t / 1024 = K).
[128 kbps pentru a converti KB / s: ((128 * 1000) / 8) / 1024 ; 128x raportului = 15.625; x =
0.1220703125]
[256 kbps pentru a converti KB / s: ((256 * 1000) / 8) / 1024 = 31.25; 256x = 31.25; x =
0.1220703125]
[512 kbps pentru a converti KB / s: ((512 * 1000) / 8) / 1024; 512x raportului = 62.500; x =
0.1220703125]
[1 Mbps pentru a converti KB / s: ((1000 * 1000) / 8) / 1024 = 122.070312; 1000x raportului =
122.0703125; mpri cu 1000 i x = 0.1220703125]

3.3 DICTIONAR DE TERMENI

BER (BIT ERROR RATE) Rata de eronare a bitilor fractiunea din bitii
transmisi care sunt receptionati incorect.
BER<10-4 (adica mai putin de 1 bit din 10000)
Nivelul semnalului de intrare la un convertor digital :
-2dbmv si +12dbmv adica 58dbV si 72dbV
DOCSIS - standardul care reglementeaza transmisia datelor prin retelele CATV.
specifica existenta unui canal in calea directa si a unui numar de canale diferite in
calea inversa pentru transmiterea datelor de la modemurile pentru retelele CATV.
Semnalele din calea inversa pot fi modulate QPSK sau 16QAM in functie de
integritatea si performantele caii inverse.
Modemul functioneaza independent de convertorul pentru televiziune digitala si
poate fi montat in apropierea echipamentului clientului (PC-ul). La pornire,
modemul devine operational in mod automat pe baza unui algoritm de
sincronizare inclus prin constructie. Sincronizarea poate dura 15-30 minute, timp
in care modemul identifica si se sincronizeaza pe canalele corespunzatoare de cale
directa si inversa.
Adres IP - IP (Internet Protocol) este un protocol care asigur un serviciu de
transmitere a datelor, fr conexiune permanent. Acesta identific fiecare
interfat logic a echipamentelor conectate printr-un numr numit "adres IP".
Versiunea de standard folosit n majoritatea cazurilor este IPv4. n IPv4,
standardul curent pentru comunicarea n Internet, adresa IP este reprezentat pe 32
17

de biti (de ex. 192.168.0.1). Alocarea adreselor IP nu este arbitrar; ea se face de

ctre organizatii nsrcinate cu distribuirea de spatii de adrese. De exemplu, RIPE
este responsabil cu gestiunea spatiului de adrese atribuit Europei. Internetul este
n proces de evolutie ctre versiunea urmtoare de IP, numit IPv6, care practic
asteapt un utilizator major, care s oblige folosirea acestei versiuni superioare si
de ctre altii.

Formatul unei adrese IP n format zecimal si binar - Adresele IPv4 au o

lungime de 32 de biti (4 octeti). Fiecare adres identific o retea (network) si o
statie de lucru (work station) din cadrul retelei. Notatia obisnuit este obtinut prin
scrierea fiecrui octet n form zecimal, separati ntre ei prin puncte. De exemplu,
192.168.0.1(10)
este
notatia
folosit
pentru
adresa
11000000.10101000.00000000.00000001(2).
Clase de adrese - La nceputurile Internetului, adresele IPv4 se mprteau n 5
clase de adrese, notate de la A la E. mprtirea se fcea n functie de configuratia
binar a primului octet al adresei, astfel:
Clasa

Primul octet n Prima

binar
adres

Ultima adres

0xxxxxxx

0.0.0.1

127.255.255.255

10xxxxxx

128.0.0.0

110xxxxx

192.0.0.0

1110xxxx

224.0.0.0

11110xxx

240.0.0.0

Observatii

foloseste 8 biti pentru retea si

24 pentru statia de lucru
foloseste 16 biti pentru retea si
191.255.255.255
16 pentru statie
foloseste 24 biti pentru retea si
223.255.255.255
8 pentru statie
folosit pentru adresarea de tip
239.255.255.255
multicast
utilizat
n
scopuri
255.255.255.255
experimentale

Adresele retelelor au toti bitii de statie 0 si nu pot fi folosite pentru o statie. n

plus, mai exist si adrese de difuzare, care au toti bitii de statie 1.
Pentru identificarea statiilor se folosesc numai adresele de clas A pn la C. n
plus, exist dou intervale de adrese de clas A nefolosite n Internet:
Intervalul 0.0.0.0 - 0.255.255.255 nu se foloseste, pentru a nu fi confundat cu ruta
implicit;

18

Intervalul 127.0.0.0 - 127.255.255.255 este folosit numai pentru diagnosticarea

nodului local (ntotdeauna acesta va fi cel care va rspunde la apelul unei adrese
din aceasta clas).
Din pcate, aceast metod risipea multe adrese IP, iar odat cu rspndirea
Internetului a aprut pericolul epuizrii spatiului de adrese. Pentru a solutiona
aceast problem, la nceputul anilor '90 au fost concepute mai multe solutii:
adrese private CIDR si VLSM
Metodele de mai sus aveau rolul de a prelungi viata lui IPv4. n plus, a fost
conceput si un nou protocol, IPv6.
IPv6 - O adres IPv6 n binar si hexazecimal. IPv6 este un protocol dezvoltat
pentru a nlocui IPv4 n Internet. Adresele au o lungime de 128 biti (16 octeti),
ceea ce este considerat suficient pentru o perioad ndelungat. Teoretic exist
2128, sau aproximativ 3,403 1038 adrese unice. Lungimea mare a adresei
permite mprtirea n blocuri de dimensiuni mari si implicit devine posibil
introducerea unor informatii suplimentare de rutare n adres.
Windows Vista, Mac OS X, toate
distributiile moderne de Linux,
precum si foarte multe alte
sisteme de operare includ suport
"nativ" pentru acest protocol. Cu
toate acestea, IPv6 nu este nc
folosit pe scar larg de ctre
furnizorii de acces si servicii
Internet, numiti Internet Service
Providers sau ISP.
TCP/IP - Suita de protocoale TCP/IP reprezinta cel mai flexibil protocol de
transport disponibil si permite computerelor din intreaga lume, ruland sisteme de
operare complet diferite, sa comunice intre ele. TCP/IP este prescurtarea de la
Transmission Control Protocol / Internet Protocol.
Dezvoltare lui a inceput in anii 1960 sub forma unui proiect finantat de guvernul
SUA. Initial ARPA (Agentia petru Proiecte de Cercetare Avansata) a creat
protoculul TCP/IP pentru a interconecta retelele militare, dar a furnizat pe gratis
standardele de protocol agentiilor guvernamentale si universitatilor. TCP/IP nu
este usor de utilizat si nu este cel mai rapid protocol dar ofera cel mai mare grad
de corectie al erorilor.
Arhitectura unei retele - Figura de mai jos este o reprezentare superficiala a
conceptului de stratificare a retelelor, foarte util in intelegerea retelelor si a
protocolului TCP/IP.
Sageata albastra reprezinta scopul
oricarei retele, aplicatii soft
comunicand intre ele. Ar fi un
dezastru total daca fiecare aplicatie
software ar incorpora in ea un
protocol de comunicatii si un
driver pentru placa de retea.

19

Fiecare strat reprezentat in figura de mai jos este responsabil pentru un anume
"job".
Interfata hardware este responsabila cu trimiterea de biti "1" sau "0" de la un
computer la altul. Acest strat fizic nu stie nimic despre informatia trimisa sau
receptionata. Rolul sau este sa trateze cat mai bine problemele legate de transmisia
si receptia semnalelor electrice.
Stratul IP foloseste stratul fizic pentru a trimite pachete IP. Stratul IP nu ofera nici
o garantie ca un pachet trimis ajunge cu succes la destinatie. IP are un algoritm
extrem de simplu de tratare a erorilor deci daca ceva merge prost pachetul este
"aruncat la gunoi" si se incearca trimiterea unui mesaj ICMP inapoi la expeditor.
Stratul TCP este responsabil cu realizarea unei conexiuni de incredere care sa nu
dea rateuri. El foloseste straturile aflate sub el in ierarhie iar cu ajutorul unor
algoritmi performanti de tratare a erorilor el se asigura ca pachetele trimise ajung
la destinatie si o data ajunse la destinatie ele nu sunt degradate.
Stratul Aplicatiilor este reprezentat in mod uzual de diverse programe cele mai
cunoscute si mai simple exemple ar fi: Mozilla Firefox, Microsoft Outlook,
Internet Explorer, Telnet. De partea cealalta a conexiunii se afla diverse servere
Apache (server web ce comunica cu Internet Explorer sau Netscape), Sendmail
(comunica cu Microsoft Outlook, Mozilla Thunderbird).
Domeniile si DNS-ul Domeniile sunt denumirile prietenoase de genul
www.hotmail.com sau www.yahoo.com. Fiecare dintre aceste domenii are
atribuita cel putin o adresa IP. Sistemul care se ocupa cu traducerea domeniilor in
adrese IP se numeste DNS (domain name system). DNS-ul este o baza de date
distribuita pe tot internetul. Se numeste distribuita deoarece nu exista un singur
server care sa aiba toata informatia necesara traducerii orcicarui domeniu intr-o
adresa IP. Fiecare server mentine o baza de date cu propriile domenii pe care
sistemele de pe internet pot sa o interogheze.
Revenind la exemplul de mai sus trebuie precizat ca pentru a testa existenta unei
rute valide catre un anumit site se poate utiliza si o comanda de genul:
ping www.link.ro. In anumite situatii aceasta metoda poate fi considerata o
metoda de determinare a adresei IP a unui site.
E-mail - Figura de mai jos prezinta pe scurt drumul facut de un e-mail de la
expediere si pana la destinatie.

20

 Aplicatia utilizator este un program client pentru posta electronica. Cele mai
raspandite sunt: Microsoft Outlook,Mozilla Thunderbird, Kmail(unix), pine (mod
text, unix) etc.
Server mail - prin abuz, pentru simplitate, poate fi considerat un program ce
ruleaza pe server. Cele mai raspandite sunt: Sendmail, q-mail, Microsoft exchange
SMTP - Comunicarea intre aplicatia utilizator si serverul mail la expedierea
mesajelor se realizeaza cu ajutorul protocolului SMTP. Comenzile sunt trimise de
programul client in siruri de caractere inteligibile pentru om.
POP3 si IMAP - sunt doua protocoale diferite ce permit aplicatiilor de genul
Mozilla Thunderbird sau Microsoft Outlook accesarea casutei postale de pe
server.
Daca utilizati protocolul IMAP toate mesajele dumneavoastra sunt stocate pe
server. Aceasta metoda are avantajul de a nu ocupa spatiu pe calculatorul client si
da rezultate bune pe conexiuni lente deoarece initial se descarca doar header-ele
mesajelor. Continutul si atasamentele mesajului sunt descarcate numai daca este
nevoie.
Daca utilizati protocolul POP3 mesajele dumneavoastra sunt descrcate de pe
server pe hard-disk-ul local, toate odata, in momentul in care doriti citirea
mesajelor. Daca utilizati mai multe calculatoare pentru accesarea postei
electronice pot aparea desincronizari suparatoare iar mesajele dumneavoastra
sfarsesc in a fi imprastiate pe mai multe calculatoare. Pentru a evita aceasta
situatie trebuie sa configurati un singur client sa stearga mesajele de pe server
dupa descarcarea lor. Dezavantajul in aceasta situatie este ca unele mesaje vor fi
descarcate de mai multe ori din nou si din nou, pana cand in cele din urma se
acceseaza casuta postala de pe alculatorul configurat sa stearga mesajele de pe
server dupa descarcare.
Configurarea programelor client de posta electronica - Vom trece in revista
informatiile necesare pentru a configura un program client de e-mail de genul
Microsoft outlook sau Mozilla Thunderbird

e-mail adress
adresa dumneavoastra de e-mail
21

incoming mail server

adresa IP a serverului unde este casuta dumneavoastra

de posta electronica(va fi accesat prin POP3 sau
IMAP)

outgoing mail server

adresa IP a serverului ce va fi accesat prin SMTP la

trimiterea mesajelor

nume de utilizator, necesar pentru secventa de

account name(user name) autentificare in momentul in care se acceseaza casuta
postala prin POP3 sau IMAP
password

parola, este necesara tot in momentul autentificarii in

vederea descarcarii mesajelor

22

3.4 COMENZI IN SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS

START > run > cmd (sau tasta windows + r)
1. PING
Cea mai simpla metoda de a testa daca avem o ruta valida spre un calculator ce are o
anumita adresa IP este programul ping. Un simplu exemplu ar fi rularea programului
ping din Windows. Pentru a vedea daca putem avea o legatura cu serverul avand IP-ul
33.33.28.124 se porneste un Command prompt si se tasteaza ping 33.33.28.124. Daca
avem o ruta valida spre adresa respectiva rezultatul arata asemanator cu cel de jos
Pinging 33.33.28.124 with 32 bytes of data:
Reply from 33.33.28.124: bytes=32 time=21ms TTL=128
Reply from 33.33.28.124: bytes=32 time=1ms TTL=128
Reply from 33.33.28.124: bytes=32 time=1ms TTL=128
Reply from 33.33.28.124: bytes=32 time<10ms TTL=128
iar daca nu avem o ruta valida spre adresa IP respectiva rezultatul arata asemanator cu
cel de jos
Pinging 33.33.28.124 with 32 bytes of data:
Destination host unreachable.
Destination host unreachable.
Destination host unreachable.
Destination host unreachable.

2. IPCONFIG

Configure IP (internet protocol configuration)

IPCONFIG /all = Display full configuration information.

IPCONFIG /release = Release the IP address for the specified

adapter.

IPCONFIG /renew = Renew the IP address for the specified adapter.

IPCONFIG /flushdns = Purge the DNS Resolver cache.
IPCONFIG /registerdns = Refresh all DHCP leases and re-register DNS names.
IPCONFIG /displaydns = Display the contents of the DNS Resolver Cache.
IPCONFIG /showclassid adapter = Display all the DHCP class IDs allowed for
adapter.
IPCONFIG /setclassid adapter = Modify the dhcp class id.

23

3. NETSTAT
(poate fi folosita pentru verificarea traficului unui PC / PC virusat)
O scurt list a parametrilor comenzii este dup cum urmeaz:

-a - tipreste toate conexiunile active (n englez all)

-c - tipreste n mod continuu, datele pe ecran sunt actualizate odat pe secund
-i - tipreste datele relevante pentru interfata specificat
-n - tipreste date numerice cum ar fi adrese de IP n loc de hostname
-r - tipreste tabela de routare
-s - tipreste date statistice
--tcp
- tipreste toate datele referitoare la protocolul TCP
--udp
- tipreste toate datele referitoare la protocolul UDP
Netstat este o comanda care printeaza pe monitor o lista de conexiuni de retea cum
ar fi tabela de route-are si alte statistici ce pot fi utile unui administrator de retea.
Incercati sa tastati netstat si veti optine o lista imensa de informatii, si pt a lamuri
lucrurile exista posibilitatea de a extrage numai informatia necesara din totalul
informatiilor afisate de netstat.
De exemplu, daca se doreste numai vizualizarea conexiunilor tcp se tasteaza
comanda netstat --tcp care afisiaza conexiunile tcp inspre si dinspre PC.
In exemplul de mai jos se poate intelege clar informatiile afishate
993 (imaps), 143 (imap), 110 (pop3), 25 (smtp), and 22 (ssh). 389 (ldap).
Note: Pentru a accelera afisare se poate utiliza o optiune adaugatoare --numeric
care va afisa numai IP-urile la care s`a facut conexiunea.
% netstat --tcp numeric
Active Internet connections (w/o servers)
Proto Recv-Q Send-Q Local Address Foreign Address State
tcp 0 0 192.168.128.152:993 192.168.128.120:3853 ESTABLISHED
tcp 0 0 192.168.128.152:143 192.168.128.194:3076 ESTABLISHED
tcp 0 0 192.168.128.152:45771 192.168.128.34:389 TIME_WAIT
tcp 0 0 192.168.128.152:110 192.168.33.123:3521 TIME_WAIT
tcp 0 0 192.168.128.152:25 192.168.231.27:44221 TIME_WAIT
tcp 0 256 192.168.128.152:22 192.168.128.78:47258 ESTABLISHED
In cazul in care doriti sa vedeti cu ce se mai ocupa calculatorul in lipsa voastra si
anume ce porturi sunt ascultate si de cine puteti utiliza comanda cu optiunea
netstat --tcp --listening., la care se mai poate adauga --programs care mai indica si
ce proces este implicat in ascultarea si receptionare pe un anume port.
Note: Utilizand optiunea adaugatoare --all afiseaza conexiunile si porturile
ascultate.

24

4. ALTE COMENZI UZUALE

ncpa.cpl

(Network Connections)

Appwiz.cpl

(Programs and Features replaces Add or Remove Programs)

Collab.cpl

(People Near Me)

Firewall.cpl

(Firewall)

Hdwwiz.cpl

(Add Hardware Wizard)

Intl.cpl

(Regional Settings)

Mmsys.cpl

(Sound)

Powercfg.cpl

(Power Settings)

Sysdm.cpl

(System Properties)

Wscui.cpl

(Windows Security Console)

3.5 STARI DE NREGISTRARE I CONDIII PROVISIONING

State

Meaning

Offline

Modemul este considerat offline

offline time

This represents the time the cable modem went offline; the format is the
same as other show cable modem commands (month, day, time, and
year).

init(r1)

The cable modem termination system (CMTS) received initial ranging

from the cable modem.

init(r2)

The CMTS received initial ranging from the cable modem and has sent
fine tuning radio frequency (RF) power, timing offset, and frequency
adjustments to the cable modem.

init(rc)

The cable modem has performed fine-tuning of RF power, timing offset,

and frequency adjustments sent by the CMTS. The ranging is completed.

25

init(d)

The first Internet Protocol (IP) broadcast packet has been received from
the cable modem. The Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP)
request has been received.

init(i)

The DHCP reply has been received; the IP address has been assigned,
but the cable modem has NOT replied with an IP packet.

init(o)

The modem is now ready to download a Trivial File Transfer Protocol

(TFTP) config file that has been specified in the DHCP offer. If the cable
modem is stuck in this state, it has failed the download operation. The
option file transfer then starts.

init(t)

The modem is now ready to obtain the Time of Day (TOD) from the server
specified in the DHCP offer. The exchange starts.

online

The cable modem is registered; enable it for traffic.

Online(d)

The cable modem's Ethernet interface is administratively shut off via a

provisioning file. The modem is registered but the network access for the
cable modem is disabled.

Online(pt)

The cable modem is registered. The BPI is enabled, and the traffic
encryption key (TEK) is assigned.

Online(pk)

The cable modem is registered, the baseline privacy interface (BPI) is

enabled, and the key encryption key (KEK) is assigned.

reject(m)

The data-over-cable service interface specification (DOCSIS) shared

secret in TFTP config file does not match the timestamp.

Reject(c)

The DOCSIS TFTP config file contained a class of service (COS)

parameter that was not acceptable to the CMTS. The modem may be
using an old config file. Or, the cable modem is disabled because of a
security violation. Attempt to create a new DOCSIS COs config when the
CMTS is configured to not permit that.

Reject(pk)

The KEK modem key assignment has been rejected.

Reject(pt)

The TEK modem key assignment has been rejected.

26

4 WORKFLOW IN REZOLVAREA
DERANJAMENTELOR
4.1 SFATURI GENERALE
Rezolvarea unui deranjament. Verificarea problemei aprute
Prin verificarea mentinerii defectiunii si prin orice informatie suplimentara ceruta
clientului telefonic, inainte de plecarea in teren, se pot evita deplasari in teren.
De multe ori clientul nu exprima corect defectiunea pe care a sesizat-o si atunci
propria observare a defectului poate schimba datele problemei.
Identificarea cauzei - Identificarea punctului de plecare

Experiena - a ta i a altora
Alte probleme n zon - nva ce alte probleme pot fi evidente sau nu
Ct de evident este defectul - Cu ct e mai evident, sun mai multi abonai
Numrul de abonai afectai - Dac defectul nu este evident, nu sun muli abonai
Perioada din zi - Seara sunt mai multi utilizatori dect dimineaa sau noaptea
Condiiile meteo - Unii abonai coreleaz defeciunea cu starea vremii

Rezolvarea efectiv a problemei tehnice

Determinarea celei mai bune soluii de reparare
Este indicat pentru tehnicieni s cear ajutor tehnic, dac defeciunea depete
nivelul lor de cunotinte
REGULI
Defeciunea se corecteaz de la surs
F toate manevrele, ca treaba s fie complet i corect
Fii sigur c i ceilalti tiu ce ai fcut (proceduri locale)
Verificarea n urma rezolvrii defeciunii

Dac sunt probleme multiple, reparnd una, pot aprea i altele

Verificarea imaginii pe TV-ul care a avut iniial defectul
Msurarea nivelului pentru a fi sigur c este conform specificaiilor
Dac au aprut i alte defeciuni n urma remedierii, trebuie rezolvate imediat
Abonatul trebuie anunat c s-a rezolvat defectul i i se mulumete pentru
colaborare
Se completeaz ordinul de lucru
Se face curaenie i se pune la loc tot ce a fost mutat i folosit pentru rezolvarea
defeciunii

27

28