Univers poetic

Poezia lui Nichita Stnescu se ncadreaz n neomodernismul romnesc, spiritul nonconformist al poetului l face s se apropie de noua orientare a poeziei de dup deceniului al VI lea, admirndu-l i invidiindu-l n acelai timp pe Labi. Este acum o ntoarcere a poeziei spre lirism, spre filozofie, spre problemele existeniale. Putem defini o caracteristic a neomodernismului prin legtura dintre lirica stnescian cu poezia naintailor: de la Eminescu i Blaga a mprumutat filozofia poetic, de la Arghezi, tehnica de nnoire a limbajului poetic, de la Ion Barbu, abstractizarea, esenializarea i nchiderea ermetic a sensurilor n cuvinte - simbol. Ceea ce individualizeaz creaia lui N. Stnescu este capacitatea de a crea noi ra porturi ntre cuvinte; cuvintele i necuvintele poeziei sale dobndesc nsuiri umane, au comportament i triri, se iubesc i se ursc, se apropie i se resping pentru c ele nsele nu exprim sentimentele, ci sunt chiar sentimentul. Poezia lui N. Stnescu este un joc al cuvintelor de-a viaa, de-a iubirea i de-a moartea. Aceasta e chiar mrturisirea poetului n Ars poetica: mi nvam cuvintele s iubeasc, le artam inima i nu m lsam pn cnd silabele lor nu ncepeau s bat. Pn la urm, cuvintele au trebuit s semene cu mine i cu lumea. Pentru N. Stnescu cuvintele nu sunt dect legturi sentimentale ntre oameni. Dac la Eminescu a ocat o expresie de forma suferin dureros de dulce, la Arghezi expresiile flori de mucegai sau din bube, mucegaiuri i noroi / iscat-am frumusei i versuri noi, la N. Stnescu, limbajul poetic n totalitatea sa pare a fi o logic a absurdului, sentimentele i meditaia se descifreaz din subtextul textului poetic:Am gndit un mod att de dulce/ de a izbi dou cuvinte/ de parc iarba verde ar nflori/ iar florile s-ar ierbi(Nod 33). N. Stnescu urmeaz firescul drum de la adolescen la maturitate. Sentimentele sunt fundamentale i numai transfigurarea lor artistic printr-un limbaj original dau eternitate poetului. Primele volume Sensul iubirii i O viziune a sentimentelor sunt dominate de tema iubirii vzut ca joc al tinereii, dar i cu sens al existenei i al creaiei poetice. ncepnd cu volumele Dreptul la timp, Oul i sfera, 11 Elegii tematica poetic se apropie de filozofie, este o meditaie liric specific poeziei asupra trecerii ireversibile a timpului. Volumele Necuvintele, Noduri i semne, Mreia frigului ncifreaz n simbolurile limbajului specific lui N. Stnescu att elemente ale mitologiei, ct mai ales meditaia asupra morii