Sunteți pe pagina 1din 5

DE UNDE VINE EXPRESIA Acarul Paun . La inceputul sec. XX a avut loc o catastrofa feroviara in statia Vintileanca, de pe ruta Ploiesti-Buzau.

Ancheta a ajuns la concluzia ca vinovat pentru catastrofa era acarul de statie Ioan Paun. Adevaratii vinovati au fost scosi de sub acuzatie. Abracadabra: Abreviarea cabalistica a cuvintelor ebraice ab !tata", ben !fiu", #uah a cadish !sfantul duh". A priori. Inlatina $din cele precedente%. &and cineva pretinde ca stie acel lucru dinainte, a priori. A da mna cu cineva :Obiceiul vine din antichitate, cnd dou persoane care se ntlneau vroiau s demonstreze c mna nici unuia nu conine o arm. A-si da arama pe fata: In evul 'ediu, falsificatorii 'onedelor de aur ori de ar(int le faceau din ara'a si le acopereau nu'ai cu un strat subtire de aur ori ar(int. )upa un ti'p de folosire, se rodea acea poj(hita ra'anand nu'ai 'aterialul initial, ara'a. A trai ca in sanul lui Avraam: *+presia care insea'na% a trai fericit%, se tra(e de la *van(helia lui Luca !c.XVI,v.,, si ,- ", unde se spune ca saracul Lazar a 'urit si a fost dus la sanul lui Avraa' !in paradis". Avocatul diavolului: Vine de la Advocatus diaboli, persoana insarcinata de biserica catolica sa cerceteze un candidat propus la canonizare. El este in opozitie cu Advocatus Dei (avocatul Domnului . A se bate cu morile de vnt. *+presie care .nsea'n/, a te lupta cu n/luci cu hi'ere. &unoscutul personaj a lui &ervantes, Don Quijote de la Mancha a pornit s/ se lupte cu ni0te 'ori de v1nt pe care, .n .nchipuirea lui .nfierb1ntat/, le luase drept adversari. A spune braoave. A spune minciuni, ludroenii. *+presia vine de la ne(ustori braoveni 'edievali, care .i l/udau e+a(erat 'arfa. Banul nu are miros: I'paratul ro'an Vespasian !23-43" a pus foarte 'ulte ta+e, printre ele si una asupra folosirii closetelor publice !nu'ite si vespasiene". La ironia fiului sau 5itus, care ii reprosa acest lucru, Vespasian a luat un ban i l-a dat sa-l 'iroasa fiului si i-a zis $vezi nu are nici un 'iros%. Barbie. In sensul de foarte fru'oasa, cu trasaturi perfecte. Papusa de plastic cu par blond si 'asuri ideale. Ideea acestei papusi i-a apartinut lui #uth 6andler sotia fondatorului fir'ei 7attel, fiica acestora Barbara, care purta di'inutivul Barbie. 7odelul folosit a fost o papusa (er'ana pe nu'ele sau Lili, adusa de cuplu dintr-o calatorie in *lvetia. Barbie are -8 de c' si o 'ulti'e de accesorii. B!taia e ru"t! din rai . 9ical/ aproape universal/ care se re(/sete la aproape toate popoarele europene. %B/taia e rupt/ din rai%, %)u'nezeu .i d/ dar nu . i ba(/ .n traist/% i %incurcate sunt c/ile )o'nului%, nu sunt citate biblice. Calcaiul lui Ahile. :rice persoana are un punct slab. Le(endele (recesti povestesc ca zeita 5hetis, la nasterea fiului sau Ahile, l-a i'baiat pe acesta in ;t<+, fluviul care despartea infernul si oferea invulnaribilitate. )ar cand l-a scaldat, zeita l-a tinut de calcai. Astfel Ahile era invulnerabil, cu o sin(ura e+ceptie, calcaiul. *l a fost ucis la asediul 5roiei de o sa(eata trasa in calcai.

Ca mortul n ppuoi. #ar"e Die$ : Bucura-te de ziua de azi, traieste clipa. * inceputul unei ode scrise de 6oratiu $Bucura-te de ziua de azi si nu te increde in ziua de 'aine%. #a%u% belli In latina $7otiv de razboi%. #ele & $inuni ale lu$ii . Pira'ida lui =eops, >r/dinile suspendate ale ;e'ira'idei, ;tatuia lui 9eus, 5e'plul lui Arte'isa din *fes, &olosul din #odos, ?arul din Ale+andria, 7ausoleul din 6alicarnas. #ui Bono: *+presie latina care insea'na % cui foloseste% ori $in folosul cui%. *ste atribuita 'arelui jurist ro'an &icero, care intr-o pledoarie asupra unui asasinat, a cerut sa se cerceteze $cui bono%, cui foloseste acel asasinat. '#urriculu$ Vitae (latina). &ursul vietii. 5oate datele referitoare la starea civila, studii, ocupatii si functiile avute. 'Daca nu *ine $untele la Moha$ed+ %e duce Maho$ed la $unte : In anul 2@,, pa(anii i-au cerut lui 7oha'ed care incepuse sa predice isla'ul, sa faca o 'inune si sa aduca 'untele la el. 7oha'ed a cerut o clipa de ra(az, a inceput sa se roa(e spre cer, apoi s-a inchinat si a zis $'are este intelepciunea ta Allah, daca ai fi dat ascultare ru(ii si ai fi urnit 'untele ne-ai fi o'orat pe toti. 5rebuie sa 'a duc eu la 'unte pentru a nu 'urii acesti pa(ani%. De la Ana la #aia,a. ;e'nifica o a'anare, o ter(iversare pre'editata a unei rezolvari de 'ari i'portanta, a'anare ce presupune de fapt un refuz. ;unt tri'is de la Ana la &aiafaA sau 7-a' saturat sa 'a duc de la Ana la &aiafa B adica nu se rezolva ni'ic, niciodata. Iisus, dupa ce este tradat, s-a dus la Ana, socrul arhiereului &aiafa si fruntas al ;inedriului. Purtat apoi de la unul la altul i se pun intrebari, la care Iisus raspunde si'plu si de'n. Pentru a nu fi i'plicati in pedeapsa lui Iisus, acestia il predau procurorului Pilat din Pont. De-etul din $ijloc. In ziua de azi este ceva ji(nitor sa arati cuiva de(etul 'ijlociu. )ar acu' sute de ani, (estul avea alta se'nificatie. Inaintea bataliei de la A(incourt din @C@D, francezii, anticipand victoria lor asupra An(liei, au decis sa le taie de(etul 'ijlociu tuturor soldatilor luati prizonieri. Asta pentru ca fara de(etul 'ijlociu le va fi i'posibil sa 'ai tra(a cu arcul si astfel sa 'ai ia parte la vreo lupta pe viitor. Insa francezii au pierdut acea batalie iar soldatii en(lezi ii batjocoreau aratandu-le de(etul 'ijlociu, pe care acestia intentionasera sa il taie. De$iur-: &uvantul insea'na in li'ba (reaca $constructor%, $arhitect%. In filozofia platoniana nu'ele dat lui )u'nezeu, &reatorul, ;ufletul universului. Di*ide et I$"era !lat% I'parte si stapaneste%". Acest ada(iu ro'an a fost folosit de 7achiaveli sub for'a $divide ut re(nes%, $divide pentru a do'ni%. Dura le.+ %ed le. (lat.) - !e"ea este aspra, dar le"e# 'a+i'a antica prin care se sustine forta si i'portanta le(ii pentru viata sociala si nevoia de a respecta. E$inenta cenu%ie: !o'ul din spatele actiunilor, cel care conduce fara a fi vazut". *+presia vine de la colaboratorul cel 'ai apropiat a cardinalului francez #icheliu, pri' 'inistru al ?rantei in ti'pul do'niei lui Ludovic al XIII-lea !@2@8- @2C-", calu(arul capucin ?rancois Le &lerc. Et in Arcadia E-o. !lat. si eu a' trait in Arcadia", e+pri'a re(retul fericiri pierdute. Arcadia era o re(iune din Pelopones, sudul >reciei, unde traia un popor de pastori, pe care (reci ii considerau neprihaniti, oa'eni de o 'are puritate. e+presia a fost folosita ca inscriptie la tabloul $Pastorii Arcadiei% pictat de Poussin.

E*ri/a: -r 'A' descoperit%, stri(atul inventatorului (rec Arhi'ede, cand a descoperit celebra lui le(e% un corp scufundat in apa pierde o parte din (reutatea lui, e(ala cu volu'ul de apa dislocuit% principiul lui Arhi'ede. E.cel%ior !lat $7ai sus%" era 'ottoul ;tatelor Enite ale A'ericii. E. ae0ue !latin/. %la e(alitate%". -&1nd doi candidai la un e+a'en au ob inut, aceia i not/ ori c1nd doi sportivi au cucerit acelai loc si acelai pre'iu. 1ia%co. !eec co'plet, dezastru" In 'od ciudat, cuv1ntul provine din lb italian/ i .nsea'n/ litera'ente %sticl/%. ori(inea provine dintr-o taverna veneian/, unde un c1nt/re .ncerca s/ .nveseleasc/ consu'atorii, unul dintre ei .ns/ ne'ulu'it de prestaia %artistului%, a cerut .n 'od repetat s/ i se aduc/ o sticl/ !fiasco" pentru a aplica o corecie celui de pe scen/. 2ro%%o $odo. !lat. $in linii 'ari%". ;e spune despre o lucrare neco'pleta. Ide$. (lat. acela%i + de a%e$enea ). In-o-nito (lat. ,ara %a ,ie cuno%cut ) In e.tre$i% (lat. 'in ulti$a cli"a ) In *ino *erita% !lat. in vin st/ adevarul". In >recia antica, cei care erau banuiti de fapte infa'e erau i'batai de autoritati si anchetati sub aceasta stare. In tara lui Papura Voda. Porecla data lui ;tefanita do'nitor al 7oldovei, in ti'pul caruia Principatul a fost lovit de o 'are foa'ete, oa'eni hranindu-se cu papura. 3EEP vine din prescurtarea $>eneral Purpose% vehicle B >.P. 4a "a%tele cailor . Adica niciodata, corespondentul ro'an al acestei e+presii este $la calendele (recesti% 4in%aj. *+ecutarea fara judecata a unui infractor de catre 'ulti'e. *+presia vine de la seriful a'erican Foh L<nch !se citeste linci" care isi e+ercita 'eseria intr-un oras din &arolina de ;ud, si care pentru a starpi talhariile si o'orurile a indrodus pedeapsa cu linsajul. L/sa 'ulti'ea sa pedepseasca sin(ura pe autorii infractiunilor. 4una de $iere. *+presie persana, prin care orientalii aratau cat de putin tine dulceata casniciei..o lunaAA &and en(lezii au ajuns in Australia au vazut un ani'al ciudat care sarea prin paduri. Au che'at un bastinas si l-au intrebat prin se'ne ce ani'al era acela. &u' bastinasul repeta $Gan (hu ru% ei au adoptat acel nu'e pentru ani'al. )upa 'ult ti'p cercetatorii au constatat ca bastinasul de fapt spunea $nu intele(%. Mana cerea%ca. ! de la ebraicul 'an,hu..ce e astaH" Are intelesul de surpriza placuta picata pe neasteptate $din cer%. e+presia are le(atura cu le(enda biblica relatata in *+odul !cap. XVI, C"..)u'nezeu pentru ai hrani pe evrei plecati din *(ipt si aflati in 'ijlocul desertului, le-a facut 'area surpriza sa le tri'ita, o hrana (ustoasa si hranitoare, zi de zi, di'ineata si seara. 7inunea era ca hrana avea (ustul pe care il dorea cel ce o consu'a. 7/rul lui 5ell. 5ilhel$ 6ell a fost le(endarul erou national al *lvetiei in razboiul de independenta i'potriva i'paratului Albert al Austriei. #efuzand B spune le(enda- sa-l salute pe (uvernatorul i'perial >essler, 5ell a fost conda'nat de acesta sa tra(a cu arcul intr-un 'ar asezat pe capul copilului sau. *l a trecut cu succes prin aceasta pri'ejdioasa incercare si, de atunci, $'arul lui 5ell% a devenit si'bolul unei reusite bazate pe o 'are iscusinta. Marul di%cordiei este un fruct si'bolic (enerator de conflicte. In ti'pul nunJii zeiJei 5het<s cu Peleus, un re(e din 5esalia, .n ti'p ce zeii d/nJuiau, 0i-a f/cut apariJia *ris, personificarea discordiei, care nu fusese invitat/, 0i a aruncat un '/r de aur !'/rul discordiei" pe care era scris

$celei 'ai fru'oase%. V/z1nd '/rul, 6era, Atena 0i Afrodita l-au revendicat, fiecare susJin1nd c/ le .ntrece .n fru'useJe pe celelalte ,. V/z1nd c/ nu pot ajun(e la o .nJele(ere, cele - zeiJe au hot/r1t s/ cear/ o opinie obiectiv/. )e aceea l-au ales ca arbitru pe prinJul troian, Paris. Paris i-a oferit .'/rul Afroditei, dup/ ce aceasta i-a pro'is ca soJie pe cea 'ai fru'oas/ fe'eie p/'1ntean/, *lena. 9eiJa a f/cut-o pe *lena s/ se .ndr/(osteasc/ de Paris 0i s/ fu(/ cu el .n 5roia. A(a'e'non, re(ele cet/Jii 7icene a hot/r1t s/ r/zbune onoarea fratelui s/u, 7enelaus, printr-un r/zboi .ndreptat .'potriva cet/Jii troiene. Mea #ul"a (lat. E *ina $ea ). e+presia provine din doua surse, de la o ru(aciune catolica Peccavi, care consta in a-ti 'arturisi pacatele si apoi a te lovi cu pu'nul in piept, rostind cu (las tare $'ea culpa, 'ea culpa% si de la un obicei juridic in dreptul ro'an, cel acuzat era intrebat daca isi recunoaste vine, iar cei care recunosteau, 'ea culpa, se bucurau de circu'stante atenuante. Munca lui Si%i,. ;e folosete cu .nelesul de 'unc/ (rea i inutil/. ;isif a fost pri'ul re(e le(endar al &orintului. )in cauz/ c/ i-a sedus nepoata, i-a luat tronul fratelui i a scos .n vilea( ni0te secrete de-ale lui 9eus, unul din ele fiind r/pirea Ae(inei de c/tre 9eus. 9eus, ca pedeaps/, l-a supus la o cazn/ perpetu/ .n Infern a fost sortit s/ .'pin(/ la deal o st1nc/ uria0/, care ajuns/ .n v1rf, se rosto(olea din nou la vale 0i 'unca se relua. : 'unc/ f/r/ sf1r0it, de unde 0i e+presia'$unca lui Si%i, . 7.8. In razboiul civil din ;EA dupa o batalie se afisau ranitii si 'ortiiH &and ar'ata nu avea pierderi se afisa $8 Gilled% !8 'orti" de acolo provine e+presia :.=. 7ul lui #olu$b. ;olutie si'pla la inde'ana tuturor, dar realizezi acest lucru abia dupa ce solutia a fost descoperita de altul. &olu'b a cerut nobililor sa faca un ou sa stea pe 'asa pe unul dintre capetele lun(uiete, fara ca ei sa reuseasca acest lucru, &olu'b a luat oul si la lovit la unul dintre capete. Pane$ et circen%e% !lat." - $ine si circ - *+presia este .nt1lnita .n %atirele lui Iuvenal si se refera la perioada de decadenta a #o'ei republicane, c1nd plebeilor ne'ultu'iti li se ofereau spectacole de circ, la sf1rsitul carora pri'eau (ratuit ali'ente. .n sens (eneral, a oferi p1ine si circ .nsea'na a da 'aselor lucruri ne.nse'nate, pentru a le distra(e atentia de la lucrurile reale. 'Pa%ti intrebuintat de obicei la pluraleste de ori(ine ebraica. La evrei cuvantul Pascha !pesah" inse'na trecere si era 'ostenit de acestia de la e(ipteni, indicand sarbatoarea anuala a azi'ilor in a'intirea trecerii evreilor prin 7area #osie si a e+ilului, sarbatoare ce coincidea cu pri'a luna plina de dupa echinotiul de pri'avara. 7chi "entru ochi. &unoscut/ si sub denu'irea de le(ea talionului !*+odul.XXI.v,C". %Via/ pentru via/, dinte pentru dinte, ochi pentru ochi%. ?ace parte din le(islatia antica 'ozaica. Atentie& le(ea talionului spune clar, ca pedeapsa trebuie sa fie e(al/ (reselii..ochi pentru ochi, nu dinte pentru ochi Sabia lui Da$ocle%. In sensul de pericol care te p1ndete 'ereu. Da$ocle%, curtean a luiDioni%o% cel B!tr9n, tiranul ;iracuzei, a fost ca 'ai toJi curtenii curtenitor 0i lin(u0itor. ;punea c/ nu e+ist/ 'ai 'are fericire dec1t s/ fii tiran. ;pre a-i da o lecJie, )ionisos, la un osp/J, l-a a0ezat .n locul lui pe tron 0i a poruncit s/ i se acorde toate onorurile re(e0ti. )ar c1nd )a'ocles se l/f/ia 'ai .n voie, tiranul i-a cerut s/ se uite .n sus. )e tavan, e+act deasupra capului lui )a'ocles, at1rna o sabie f/r/ teac/ prins/ nu'ai cu un fir de p/r de cal. Ii ar/ta astfel pri'ejdiile care .l p1ndesc .n orice 'o'ent pe tiran.

San-e alba%tru: *+presia vine din ;pania 'edievala, cand 'arii aristocrati sustineau ca in vinele lor cur(e s9n(e albastru, spre deosebire de nobili din $cate(oriile inferioare , care au suferit 'ezaliante cu 'aurii si evreii !in ti'pul ocupatiei arabe 4@@-@C3," Stru-urii %unt acri. : un vers din fabula lui *sop. Vulpea si stru(urii. : vulpe .nfo'etata neput1ndu-se ca/r/ pana la stru(uri, invoca faptul ca $stru"uri sunt necopi i tari' . Statuie. )ac/ o statuie reprezentand un erou pe cal prezinta calul cu doua picioare in aer, personajul a 'urit in batalie. )aca are un picior in aer, a 'urit ranit dupa batalie si daca are patru picioare pe jos a 'urit de 'oarte naturalaH V1rst/ 'atusale'ic/. Le(enda biblic/ !>eneza, cap. V, verset ,4" a'inte0te de un str/'o0 al lui Koe, Mathu%ale$, care ar fi tr/it nici 'ai 'ult nici 'ai puJin dec1t 323 de ani !din anul C.,44 p1n/ .n anul -.-8L ..6r." A Ku'ele lui, sinoni' ast/zi cu recordul lon(evit/Jii, a ajuns proverbial 0i e po'enit ori de c1te ori vorbi' despre o v1rst/ care dep/0e0te 'ult li'ita obi0nuit/. Veni+ *idi+ *ici ; < 'A$ *enit+ a$ *a=ut+ a$ in*in% ; < #e=ar. )upa victoria de la 9ala asupra lui ?ranace, re(ele Pontului, &ezar a tri'is la #o'a lui 7atius o scrisoare cu nu'ai trei cuvinte Veni, vidi, vicii AAcest 'esaj, a devenit o e+presie universala, care serveste spre a caracteriza un succes rapid. Veto. !latin/ %7/ opun%". &oncept din le(islaia ro'an/. *ra folosit de &onsulii !, la nu'/r" unul dintre consuli se puteau opune unei decizi 'ilitare luate de cel/lalt !deci decizia 'ilitara trebuia s/ fie luat/ .n unani'itate. 5ribunii !alei s/ reprezinte plebeea ro'an/" se puteau opune prin V*5:, unei le(i votate de senatul ro'an. Ast/zi Veto se folosete in consiliul de securitate :.K.E si in nu'eroase le(islaii !7area Britanie, Australia, India, ;ua, etc" i:a $9ncat "i%ica li$baH. In i'periul asirian, soldailor du'ani capturai li se taia li'ba, acestea deveneau delicatesele cu care erau hr/nite pisicile re(elui