Apa in natura. Conditii de calitate a apei. Poluarea cu metale grele...........................................pag.2 1.1.Surse de apa...............................................................................................................................................pag.2 1.2. Caracteristicile apei naturale.....................................................................................................................pag.3 1.3.

Alimentarea cu apa....................................................................................................................................pag.6 1.4. Apa potabila. Conditii de calitate a apei.....................................................................................................pag.7 1.5. Circuitul apei in natura.............................................................................................................................pag.12

Apa in natura. Conditii de calitate a apei. Poluarea cu metale grele

Rezervele de apa pe pamant sunt imense dar acestea sunt compuse in ma!oritate din apa sarata care nu poate "i "olosita pentru consum sau pentru irigatii. Cantitatea de apa dulce este si ea impresionanta dar distributia sa nu este egala pe glob. Consumul de apa potabila variaza intr#un oras intre 1$$ si 5$$ litri pe zi % persoana. &ar apa este consumata si in industrie si agricultura 'irigatii cresterea animalelor( ast"el ca necesarul total de apa creste de 1$#12 ori "ata de cel mentionat. ) aprovizionare cu apa curata este o cerinta esentiala pentru stabilirea si intretinerea unei comunitati sanatoase. *a actioneaza nu doar ca o sursa de apa potabila ci si ca un "urnizor de +rana prin sustinerea vietii acvatice si de asemenea prin "olosirea la irigatii in agricultura. 1.1 Surse de apa ,n "unctie de "orma in care apare apa in natura se disting urmatoarele categorii de ape- apa atmos"erica ape de supra"ata ape subterane '"reatice sau de mare adancime( si apa sarata. Apa atmosferica reprezinta cea mai pura apa din punct de vedere al substantelor dizolvate in ea. Cu toate acestea si ea contine impuritati incluzand gaze dizolvate 'o.igen azot dio.id de carbon( preluate din aer si materie organica si anorganica in "unctie de compozitia atmos"erei. Apa atmos"erica din zonele locuite mai contine particule de pra" o.id de sul" si "uningine. Concentratia totala de saruri nu depaseste de obicei 5$ mg%l. Apele de suprafata din rauri lacuri si bazine de acumulare pentru uz industrial contin adesea substante solubile si insolubile. Apa subterana se imbogateste in saruri minerale la trecerea prin di"erite straturi iar la supra"ata a!unge curata lipsita de particule inerte dar ca o regula generala contine mai multe saruri minerale decat apa de supra"ata. Apa sarata din mari si oceane contine cele mai mari cantitati de saruri solubile. Apele de supra"ata subterane si sarate contin mai multe saruri minerale decat apa atmos"erica in cele mai multe cazuri neputand "i utilizate direct in procesele te+nologice "ara un tratament prealabil.

Sursele de apa care se "olosesc pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si in industrie sunt apele subterane si apele de supra"ata. Alegerea surselor de apa se "ace in urma unor studii care tin seama de debitul si calitatea apei necesare consumatorilor si de e"icienta economica a investitiilor. Sursele de apa sunt prote!ate cu amena!ari denumite zone de protectie sanitara in vederea pastrarii calitatii apei si prevenirii riscului de impuri"icare. ,n a"ara de circuitul natural al apei in natura e.ista si sisteme industriale pentru consumul si e.ploatarea apei. Ast"el apele sunt preluate cu pompe si transportate prin conducte la statiile de tratare a apei brute intrucat in ma!oritatea cazurilor este necesara aplicarea de tratamente preliminare pentru a aduce indicatorii de calitate ai apei la cei necesari pentru di"erite procese te+nologice. 1.2 Caracteristicile apei naturale ,mpuritatile ocazional intalnite in apa pot "i impartite in trei grupe in "unctie de gradul de dispersie# # #

particule grosiere cu dimensiuni mai mari de 1$$ . 1$#/ m0 particule coloidale cu dimensiuni cuprinse intre '1 si 1$$( . 1$#/ m0 particule moleculare cu dimensiuni mai mici de 1 . 1$#/ m .

1articule grosiere si coloidale "ormeaza cu apa un sistem eterogen iar particulele moleculare dispersate in solutie "ormeaza un sistem omogen. 2u e.ista o limita clara intre cele doua categori. 3ateriile grosiere dispersate care produc turbiditatea apei constau din nisip argila si alte particule de origine minerala si organica antrenate din sol de catre apa in timpul ploilor puternice topirii zapezii sau revarsarii raurilor. Apa naturala este inca transparenta atunci cand concentratia materiei grosiere dispersate este mai mica decat 5 mg%l. Aceste particule pot sedimenta daca densitatea lor este mai mare decat densitatea apei. 1articulele coloidale din apa sunt "ormate din compusi ai siliciului aluminiului "ierului si din substante organice rezultate din descompunerea organismelor vegetale si animale. *le nu sedimenteaza nici c+iar dupa perioade mari de timp. 1articulele cu dimensiuni mai mici de 1$ 4m au o viteza de sedimentare sub $ $1 cm%s 5i la o slaba amestecare sau la "lu.uri convective aceste particule vor "i uni"orm distribuite prin volumul total de apa.

1articulele sedimentabile sunt compuse din nucleul mineral 5i un strat organic adica reprezinta un comple. organo#mineral. Continutul componentei organice in aceste particule depinde de provenienta lor 5i variaza intre limitele $#1$$6. &rept nuclee de 7condensare8 pentru substantele organice insolubile in apele naturale sunt particulele de Si)2 5i CaC)3. 1e linga particulele solide 5i bulele de gaz apele naturale con9in o mul9ime de microorganisme care "ormeaza o "aza aparte a biocenozei si se a"la intr#un ec+ilibru dinamic cu mediul e.terior. Ast"el apa reprezinta un sistem +eterogen multi"azic de tip desc+is care "ace sc+imb de substante 5i energie cu mediile invecinate 'bazine acvatice atmos"era depuneri de "und( si cu componenta biologica. Solutiile de saruri acizi si baze constituie sistemele dispersate molecular. Cei mai intalniti ioni din apa sunt- Ca2:0 3g2:0 2a:0 Cl#0 S)42#. Alti ioni se gasesc in apa naturala doar ca urme desi ei in"luienteaza adesea proprietatile apei si trans"ormarile su"erite de acesta la temperaturi ridicate- in boilere in timpul operatiei de racire in procesele te+nologice ale di"eritelor industriei. Ionii de calciu sunt cei mai des intalniti si in concentratii mari in apa care nu contine cantitati mari de saruri 'ape slab mineralizate( sursa de baza "iind calcarul care este "ormat din carbonati de calciu si este solubil sub in"luienta dio.idului de carbon din apa. Continutul relativ de ioni de calciu scade cu cresterea gradului de mineralizare. 1e de alta parte concentratia de carbonat si sul"at de calciu creste datorita evaporarii iar in "aza solida precipita si iese din solutie. &atorita solubilitatii mai mari a sul"atului de magneziu apa naturala poate contine cantitati mai mari de ioni de magneziu care pot a!unge la cateva grame pe litru in apele puternic mineralizate. ,n apele naturale dintre metalele alcaline sodiul este cel mai intalnit. Concentratia ionilor de sodiu creste cu cresterea continutului mineral al apei. Ionii de clor sunt prezenti in toate apele naturale continutul lor variind intr#un domeniu larg. Similar ionii de 2a: si Cl# sunt caracteristici apelor cu un continut mai mare de saruri.

Ionii sulfat sunt "oarte raspanditi concentratia lor "iind mult mai mare in apele de adancime decat in cele de supra"ata. Sursa de baza este reprezentata de catre gips 'CaS)4 . 2;2)(. Ionii de hidrogen ';:( si ionii hidroxil ');#( sunt prezenti in apa ca rezultat al disocierii apei in primul rand dar si ca rezultat al disocierii acizilor sau bazelor. ,n apa c+imic pura concentratia acestor ioni este egala cu 1$#7 g%l si caracterizeaza reactia neutra a lic+idului. Reactia unei solutii se e.prima mult mai convenabil prin indicatorii p; si p); "iecare reprezentand logaritmul negativ al concentratiei ionilor ;: si );#. ,n mediu neutru p; <7 < p); 0 in mediu acid este caracterizat de inegalitatea p; = 7 = p); in timp ce un mediu bazic de p;>7>p);. ,n apele naturale ionii bicarbonat si in unele cazuri carbonat se gasesc suplimentar pe langa C)2 gazos dizolvat si molecule nedisociate de ;2C)3. Compusii cu azot se gasesc in apele naturale sub "orma de ioni de amoniu '2; 4:( ioni nitrat si nitrit principalele surse "iind produsele rezultate din procesele de descompunere a materiei organice de natura vegetala sau animala. Compusii fierului se gasesc in apele naturale sub "orma de ioni bi# sau tri#valenti sub "orma de solutii reale "orma coloidala sau in suspensie. Apa subterana contine in special ?e';C)3(2 care este usor +idrolizata si o.idata in prezenta o.igenului din apa. ,n apa de supra"ata ionii de "ier se gasesc sub "orma de compusi organici complecsi sau ?e');(3. Compusii cu siliciu sunt prezenti in apa sub di"erite "orme cu grade de dispersie di"erite. An+idrida silicica se combina cu cantitati di"erite de apa "ormand acizi variati cu "ormula generala mSi)2 . n;2). Continutul de compusi cu siliciu in apele de supra"ata si in cele subterane e.primat sub "orma de Si)32# este de obicei de $ 6 @ 4$ mg%l atingand 65 mg%l doar in cazuri e.ceptionale. ) parte a compusilor cu siliciu cuprinsa intre 3 si 15 6 din continutul total se gaseste sub "orma coloidala ca particule de acid polisilicic. ,n apa naturala pot "i intalniti uneori cationii Al3: 3n2: si "oarte rar A:. Cele mai raspandite gaze din apa sunt azotul, oxigenul si dioxidul de carbon. Solubilitatea acestora depinde de temperatura si de presiunea partiala a gazului in spatiul de deasupra apei. Sursa de o.igen pentru apa naturala este atmos"era din care o.igenul di"uzeaza in apa prin supra"ata de contact urmand apoi a "i "olosit in di"erite procese de o.idare. &io.idul de carbon din apa provine din procesele de o.idare a materiei organice. ,n
5

apele adanci cantitati mai mari de C)2 pot proveni din reactiile c+imice legate de sc+imbarea continutului mineral. Continutul de C)2 poate "i redus "ie prin dega!area sa in atmos"era "ie prin "ormarea de carbonati de calciu si magneziu cu piatra de var si cu dolomitul. 1.3 Alimentarea cu apa Sistemul de alimentare cu apa cuprinde- instalatiile pentru captarea apei din surse naturale tratarea pentru corectarea caracteristicilor apei inmagazinare si distribuirea apei cat si constructiile a"erente. ,nstalatiile de captare si statiile de pompare se amplaseaza in vecinatatea sursei de apa in urma studierii atente a conditiilor +idrogeologice +idroc+imice si +idrobiologice. ,n cazul apelor de supra"ata o buna localizare a locului de captare este intr#un gol" sau un loc in care cursul apei este linistit dar su"icient de adanc pentru ca posibilitatea de sedimentare sa "ie mica. Apa captata este transportata gravitational prin conducte sau canale din beton catre statia de pompare de unde este trimisa catre statia de tratare. Aceste conducte sunt de obicei montate in pamant pentru a preveni ing+etarea apei pe timp de iarna. 1ompele din statia de pompare pot avea capacitati de pompare di"erite de e.emplu0 de la cativa m3 % + pana la cateva mii de m3 % + "iind determinata de marimea si capacitatea de prelucrare a "abricii. 1ierderea de presiune poate varia si ea intre cativa mCA si cateva sute de mCA "iind o "unctie de inaltimea di"erentiala dintre cele doua puncte distanta dintre "abrica si statia de pompare diametrul conductelor pierderile de presiune prin "recare etc. ,nstalatiile 'conducte armaturi aparate de masura si control( si materialele din care acestea sunt con"ectionate depind de calitatea care trebuie asigurata apei "olosite intr#un anumit proces te+nologic. ,n "igura 1.1 este reprezentata o sc+ema generala de alimentare cu apa a unei intreprinderi dintr#o sursa de supra"ata. &e mentionat ca alimentarea cu apa a unei intreprinderi de industrie alimentara se poate realiza con"orm unei asemenea sc+eme sau a unei sc+eme din care lipsesc o parte din instalatii in "unctie de conditiile +idrologice sau de situatia locala 'de e.emplu alimentare cu apa de la sistemul de alimentare cu apa potabila municipal etc.(.

?igura. 1.1 Sc+ema generala de alimentare cu apa a unei intreprinderi 1 @ apa de supar"ata0 2 @ statie de pompare , 0 3 @ denisipator0 4 @ decantor0 5 @ rezervor de apa decantata0 6 @ statie de pompare ,,0 7 @ conducta de re"ulare spre intreprindere0 B @ spatiu de "abricatie0 / @ rezervor de apa industriala0 1$ @ utila!e din "lu.ul te+nologic0 11 @ instalatie de condensare0 12#statie de pompare din intreprindere0 13 @ turn de racire0 14 @ rezervor apa racita0 15 @ spre canalizare. Studiul +idrogeologic care stabileste sursele de apa subterana urmareste debitele minime si ma.ime ale sursei structura geologica a bazinului analizele "izico#c+imice si bacteorologice ale apei pericolul de inundare a zonei de captare. 1.4 Apa potabila. Conditii de calitate a apei Apa potabila este caracterizata prin urmatorii indicatoriProprietati senzoriale:
#

mirosul

datorat

substantelor

organice

a"late

sub

actiunea

microorganismelor vii etc.0

#

gustul datorat substantelor minerale dizolvate care poate "i sarat 'clorura de sodiu sau sul"at de sodiu(0 amar 'sul"at de magneziu sau clorura de magneziu( 0 dulceag 'sul"at de calciu( 0 acidulat 'dio.id de carbon( 0 acru 'bicarbonat sau clorura de "ier(.

Proprietati fizice :
#

culoarea datorata substantelor dizolvate sau a"late in stare coloidala 'o.izi "erici compusi ai manganului cloro"ila din "runze acizi +umici etc.(0 turbiditatea datorata suspensiilor minerale sau organice din apa0
7

# # #

temperatura dependenta de sursa de ape reziduale si de anotimp0 conductivitatea electrica dependenta de natura si concentratia ionilor0 radioactivitatea proprietatea apei de a emite radiatii permanente C D sau E.

Proprietati chimice:
# #

pH poate "i acida sau bazica0 duritatea datorata sarurilor de calciu si magneziu a"late in solutie care pot "i carbonati cloruri sul"ati nitrati "os"ati sau silicati. &uritatea poate "i temporara "ierbere0

determinata de carbonati

care dispar prin

permanenta determinata de celelalte saruri de calciu si magneziu care nu dispar prin "ierbere si totala care este suma duritatilor temporara si permanenta. ,n tabelul 1.1 este redata corelatia dintre cele trei sisteme de masura a duritatii0

Fabel 1. Corelatia intre gradele de duritate ale apei 1Ggerman 1Ggerman 1G"rancez 1Genglez 1 $ 56 $ B$ 1G"rancez 1 7/ 1 1 43 1Genglez 1 25 $ 7$ 1 mg % l Ca) 1$ 7 B

2ota- 1 grad de duritate german reprezinta 1$ mg%l Ca) sau 1 142 mg % l 3g).
#

continutul de substante organice apreciat prin cantitatea de A3n)4 necesara o.idarii totale0 continutul de oxigen dizolvat0 continutul de fier sub "orma de compusi mai "recvent in apele subterane0 continutul de mangan ca element insotitor al "ierului in apele subterane0 continutul de calciu sub "orma de bicarbonati sau cloruri determinand duritatea apei0 continutul de magneziu sub "orma de compusi contribuind alaturi de calciu la duritatea apei0

# # # #

continutul de amoniac

a carui prezenta evidentiaza

de obicei

contaminarea apelor potabile cu apa provenita din reteaua de canalizare etc. desi poate "i si de natura minerala din minereuri cu nitrati0
#

continutul de clor sub "orma de cloruri de natura minerala indeosebi iar uneori de natura organica0 continutul de de cupru plumb zinc in general in compusi to.ici sub "orma de o.izi0 continutul de dioxid de carbon liber semilegat 'bicarbonati( sau in compusi de tipul carbonatilor0 continutul de hidrogen sul"urat ca produs de descompunere al materiei organice sau dizolvat in apele prelevate din straturile adanci 'naturalminerala( etc.

Proprietati bacteriologice: Sunt date de catre bacteriile din apa care pot "i#

bacterii organotrofe 'sapro"ite( ce indica o contaminare cu de!ectii animale0 bacterii coloriforme ce indica o contaminare cu apa din reteaua de canalizare 'poluare "ecala(0 bacterii patogene ce produc imbolnavirea organismelor.

Proprietati biologice: # # numarul de organisme vizibile cu oc+iul liber 'nematode paraziti( absent0 numarul ma.im de microorganisme la 1 litru de apa.

Fabelul 2 prezinta principalii indicatori de calitate ai apei in concordanta cu SFAS 1342 @ /1. Proprietati Unitati de masura Indicatori senzoriali 3irosul Hustul grade grade 2 2 Indicatori fizici Culoarea grade 15 3$ SR ,S) 2 2 SFAS 6324 #61 SFAS 6324 #61 Valori admise Limite exceptionale Metode de analiza

7BB7-/7 Furbiditatea grade 5 1$ SFAS 6323 @ 76 Indicatori chimici p;#ul unitati p; 6 5 #7 4 3a.imum B 5 SR ,S) 1$26$-/6 Reziduu "i. la 1$5I C &uritate totala grade 2$ 3$ mg%l 1$$ # B$$ 3$ # 12$$ SFAS 363B @ 76 SFAS 3$26 @ 76 Calciu mg%l 1$$ 1B$ SFAS 3662 @ /$ SR ,S) 7/B$ /7 3agneziu mg%l 5$ B$ SFAS 6674-77 SR ,S) 7/B$ /7 ?ier mg%l $1 $3 SR ,S) 6332 @ /6 Cloruri Sul"ati 2itriti mg%l mg%l mg%l 25$ 2$$ $ 4$$ 4$$ $3 SFAS 3$4/#BB SFAS 3$6/#B7 SFAS 3$4B%1# 77 Clor rezidual mg%l $ 1 @ $ 55 # SFAS 6364%3 @ B6 ?luor 1lumb Arsen mg%l mg%l mg%l 12 $ $5 $ $5 # # # SFAS 6673#62 SFAS 6362#B5 SR ,S) 65/5# /7 Crom mg%l $ $5 # SFAS 7BB4#67

1$

Cianuri

3g%l

$ $5

SFAS 1$B47# 77

Cupru ?os"ati Compusi "enolici Substante organice CC)Cr CC)3n

mg%l mg%l mg%l

$ $5 $1 $ $$1

$1 $5 $ $$2

SFAS 3224 #6/ SFAS 3265#B6 SFAS 1$266# B7 SFAS 3$$2#B5

mg%l

1$ 3

12 5

SR ,S) 6$6$-1//6

Indicatori bacteriologici 2umar total de germeni# instalatii centrale cu apa dezin"ectata #instalatii centrale cu apa nedezin"ectata # surse locale = 3$$ Jacterii coli"orme # instalatii centrale cu apa dezin"ectata # instalatii centrale cu apa 2r.%l =3 =1$ # # SFAS 3$$1#/1 $ # # = 1$$ # 2r.%ml = 2$ # SFAS 3$$1 #/1

11

nedezin"ectata # surse locale Indicatori biologici )rganisme vizibile cu oc+iul liber absent # SFAS 632/#/$

1.5. Circuitul apei in natura Apa in natura alcatuieste +idros"era dar se gaseste si in atmos"era si in litos"era. *a este intr# o continua trans"ormare dintr#o stare de agregare in alta in procesul vast si general numit circuitul apei in natura 'sc+ema 1.2( Circuitul global al apei este caracterizat printr#o succesiune continua a proceselor deevaporare condensare scurgere intre cele trei rezervoare principale- atmos"era +idros"era litos"era.

1.2. Circuitul apei in natura:

12

?igura 1.2 Circuitul apei in natura

Jilantul apei este- 1 < * :S : 'A#C( unde- 1 < precipitatii0 S << scurgeri '"luvii si ape subterane in oceane(0 * < apa evaporata0 A< acumulari din anii cu precipitatii bogate0 C < consumul din acumulari. &in totalul de apa evaporata de la supra"ata oceanelor /$6 revine in ocean 1$6 revine pe uscat sub "orma de precipitatii. &in apa ce cade pe uscat 2%3 se evapora din nou 1%3 se varsa in ocean. Regimul de precipitatii variaza intre $ si 1$ m3%an in "unctie de aria geogra"ica valoarea medie pe an "iind $ 7m3 %an 'm3 precipitatii % mK sol%an(. Circuital apei poate "i in"luentat indirect prin activitatile antropice ca#de"risari masive ce pot deregla regimul de precipitatii si pot retine apa in sol0 #"avorizarea eroziunii si distrugerea solului0 #urmare a poluarii apelor poate surveni o modi"icare a biocenozelor acvatice.

13