Sunteți pe pagina 1din 4

02.03.

2014

Duminica izgonirii lui Adam din Rai ------------------------------------------------- ----------------------

Ne-am vindeca foarte mult acum daca am tacea, daca ne-am propune ca Biseric un post de tacere un timp ne-ar ajuta foarte mult. Ce ar ramane din noi daca am tacea? Ce ar mai ramane din noi ca marturie? ceasta este marea intre!are. "aca de la "umne#eu s-ar lua darul voririi teolo$ilor sau crestinilor pentru o saptamana sau o luna ce-ar mai fi din noi? r tre!ui sa ramana faptele dar s-ar putea ca la fapte sa ne intreaca altii. Nu tre!uie sa confundam marturisirea postolilor cu predicile contemporane. %nsa vor!im prea mult, si cei care asculta aud prea mult, stiu prea multe. &a spovedanie sute si mii de oameni stiu toti ce au de facut, mare parte din pro!lema este ca niciunul nu reuseste sa faca ce tre!uie, asta e marea pro!lema. Nu e pro!lema de vor!a ci c'iar ne ama$im cu vor!a. (nul ca vor!este si altul ca asculta spunandu-ne ca nu am stat de $ea!a, iata unul a vor!it si unul a ascultat. Biserica ar fi mai vi#i!ila si mai convin$atoare daca ar tacea, altfel lucrurile se amesteca. )raim intr-o epoca de investitie majora in mass-media !isericeasca, nu e nici o taina. Nu criticam pe nimeni ci constatam, facem o anali#a care poate fi falsa sau adevarata. *ste o epoca de investitie majora in media !isericeasca. +unctul meu de vedere este ca nu facem decat sa ne intrecem cu ceilalti in du'ul lor, nu in du'ul nostru. +arintele Constantin Coman oferea un e,emplu in acest sens spunand unui alt preot sa nu se mai intreaca cu $recii si rusii in mandrie ci daca vrea sa se intreca cu ceva sa se intreaca in neputinte pentru ca suntem plini. -ai mult decat atat, s-ar putea ca directia !una de aler$are sa fie aceasta. Cursa aceasta este una neinspirata. "e altfel si dialo$ul in care ne aflam deseori aparandu-ne intr-o defensiva care e intr-un du' foarte lumesc, ne aparam, ne aparam. Cand intr-o presa !isericeasca va aparea un repre#entat !isericesc care sa spuna eu sunt cel mai mare pacatos sau in care sa se anunte ca nu am reusit sa facem un anume lucru atunci ne vom e,prima !isericeste dar cand ne aparam cu faptele noastre !une ne putem infricosa. * foarte posi!il sa ma insel, dar asa stau lucrurile. %n principiu vor!ind sa ne inc'ipuim ce !ine i-ar sta unui crestin tacut. "aca vor!arim mereu, daca ne intrecem in vor!e, nici nu mai citim, este o supraproductie. *,cesul acesta de vor!a este unul dintre cei mai puternici indicatori ai lipsei viului. .mul cand ajun$e sa atin$a o stare de vietuire intensa, de dra$oste, nu mai are nevoie de vor!e, tace. )ocmai aceasta nevoie de vor!a e semnalul ca suntem departe de a ne ase#a in adevarul lucrurilor, de a vietui si ne ama$im. /e scriu mii de pa$ini trecute #orit de diversi indivi#i, sunt mii de ore de inre$istrari va#ute in mie# de noapte pe 0outu!e, #eci de conferinte la care participa sute de oameni insa care este re#ultatul? Cel mult o invol!urare de moment si care este calitatea acestor oameni? Nu vreau neaparat sa arunc cu noroi inspre o asemenea instutitie dar vreau totusi sa dau in e,emplu pentru a sustine ceea ce am spus pana acum. %n urma cu cateva luni am participat la o lansare de carte la 1umanitas Cismi$iu, intre cei care au vor!it a fost si istoricul Nea$u "juvara. &a final, dupa cum se procedea#a, stateam la rand sa iau auto$raful celui care a scris cartea, insa pentru ca erau destul de multi doritori, si Nea$u "juvara a ramas. %ntamplarea face ca in momentul in care eu eram in #ona, o fata foarte !ine si ele$ant im!racata a venit la dansul cu una din cartile sale. )anara s-a pre#entat ca fiind studenta la istorie si foarte interesata de cartile dansului iar dansul,

pro!a!il mai mult din politete a intre!at unde este studenta, iar ea a raspuns cu mandrie as spune, la /piru 1aret. cum, s-au intamplat doua lucruri avem ideea ca un lucru de joasa calitate este considerat valoros iar pe de alta parte avem reactia celor din jur care inca mai stiu sa deose!easca valorile de non-valori care nu s-au putut a!tine sa nu rada. 2edem deci ca din toata aceasta vor!arie nu poate iesi mai nimic !un. )udor 3'eor$'e spunea ceva foarte interesant in le$atura cu acest lucru, pentru care flori de !re!enei cucii plan$ cu $lasuri ra$usite, au facut copiii nostri dinti, musca din parinti si din !unici, musca din va#du' si din pamant, musca si din mortii din mormant. "e aici am vedea ca nu mai e,ista nimic sfant, nimic care sa nu fie aruncat la $unoi si inlocuit cu o asemenea non-valoare. Copiii musca din parinti, din va#du', din mortii din mormant, pun la indoiala totul, scriu sute de pa$ini ca sa ne$e trecutul. %ntr-un cuvant, se ama$esc. -ai mult, )udor 3'eor$'e continua, s-a sters vopseaua din icoane, seceta domneste pe pamant iar soparlele se cred i$uane. +are $reu de cre#ut, insa mai acum cateva #ile mer$eam pe la +iata (nirii si niste tineri foarte ele$ant im!racati imi inmana #am!itori un colt de 'artie fotocopiat. +e prima parte este un domn #am!itor, im!racat intr-un tricou care vine cu o propunere, /alut, ma numesc 4a5e /timpson. +ro!a!il n-ai au#it niciodata de mine, insa, nu e nimic, pentru ca poate vei citi acest pliant iar apoi vei cunoaste putin din povestea mea. +ovestea lui este una tipic americana, student eminent american care insa nu se simtea implinit. *i !ine, el a $asit implinirea in momentul in care a intalnit o !iserica ce se intalnea intr-un !ar tocmai pentru ca nu arata ca nici o !iserica in care mai intrase. "esi aceste persoane de la Biserica +iatra 2ie incep c'iar sa scrie ortodo, %isus 1ristos, ne vor!esc despre un lucru destul de strain de spiritualitatea noastra, de mantuirea numai prin credinta in e,istenta lui "umne#eu si a 6iului sau si ne ofera ca sprijin de nadejde citate din !i!lia tradusa si deja interpretata de ei. cum ar parea ca imi pun sin$ur piedica, pare ca imi aduc contra-ar$ument dorintei pentru tacere dar nu tre!uie sa incurcam vor!a prea multa cu i$noranta. %n $eneral e,ista o sfiala intre noi. Cum sa indra#nesc eu sa vor!esc, sa c'estione# despre, eventual suspectand lucrurile. "e cele mai multe ori intre!am pentru ca suspectam ceva. %nsa realitatea este alta, realitatea este ca vor!ind prea mult riscam sa facem sa se stear$a vopseaua din icoane, adica riscam sa desacrali#am totul iar pastrand totul o taina riscam sa putem fi usor manipulati, usor condusi spre interese mai mult mercantile decat crestine. )oate !une si frumoase insa m-ati putea tra$e la raspundere si intre!a, de ce, cand am ascultat un fra$ment evan$'elic foarte frumos si rodnic sa te arunci asupra unuia ca )udor 3'eor$'e si vor!esti despre tot felul de secte, ei !ine, pentru epoca in care traim am ales sa fac aceasta sa pornesc de la un e,emplu destul de apropiat de noua si acum sa trec la e,emplul nepieritor al /fintelor /cripturi de unde aflam despre calea de mijloc. Cand postiti nu fiti ca fatarnicii, tu insa cand postesti un$e capul tau si fata ta o spala. Nu mer$e intr-o e,trema in care te arati tuturor ca postesti, nici in cealalta in care nu postesti deloc, ci pastrea#a ec'ili!rul. Nu adunati comori pe pamant, ci adunati-va comori in cer. Nu iti pune toata nadejdea in lumea prin care treci, dar nici nu trai lipsit de $riji, ci, putem spune, investeste sanatos, eficient, pastrea#a calea de mijloc. ceasta pericopa a fost aleasa cu c'i!#uinta de /fintii +arinti la inceputul acestui post pentru a ne arata calea de mijloc si modalitatea oportuna. Nu tre!uie sa ne pierdem in vor!e multe, dar nu este !ine nici sa fim i$noranti, nu tre!uie sa ne pedepsim cu prescriptiile reli$ioase dar nici nu este !ine sa uitam de ele. "aca vom incerca sa tinem aceasta

cale de mijloc este de fapt iu!ire. "aca iu!im, dupa cum spunea /f. u$ustin, putem face ce vrem. %nsa nu tre!uie sa ne $ra!im si sa intele$em ce este aceasta iu!ire si am sa ma indrept spre inc'eiere cu acest cuvant despre iu!ire care uneori, din cau#a prea multor vor!e si sar!atori comerciale pare sa-si fi pierdut si sensul. +ana si minunatul te,t !i!lic al /f. +avel pare sa isi fi pierdut sensul pentru urec'ile celor mai tineri dupa cum am si au#it de la niste elevi de liceu. %n fine, *van$'elia de asta#i ne indeamna la a pastra calea de mijloc, la a posti si la a ne orienta asteptarile si dorintele spre "umne#eu insa eu indra#nesc sa adau$ linistea si iu!irea. %u!irea este ca si atunci cand asculti o simfonie. 2iata e o simfonie iar sa iu!esti inseamna sa fii sensi!il fata de intrea$a simfonie, inseamna sa ai o inima sensi!ila fata de toti si toate. 2a puteti ima$ina pe cineva care asculta o simfonie si aude doar to!ele? /au da atat de multa valoare to!elor incat celelalte instrumente sunt aproape date la o parte? (n !un mu#ician care iu!este mu#ica asculta toate instrumentele. *& poate avea un instrument preferat, poate avea preferinte dar le asculta pe toate. Cand ne indra$ostim, cand avem o infatuare, un atasament, o o!sesie, acea persoana iese in evidenta iar ceilalti sunt pusi pe al doilea plan. %u!irea nu este o relatie, este stare de fapt. %u!irea a e,istat inainte de oameni. "ar sa dai la o parte to!ele este la fel de rau pentru ca iti impietresti inima din nou. %u!irea inseamna sa asculti intrea$a simfonie, sa fii sensi!il fata de ea in totalitate. Cand oc'iul nu este o!structionat, re#ultatul este vederea, cand urec'ea nu este o!structionata, re#ultatul este au#ul. Cand inima nu este o!structionata re#ultatul este iu!irea. dica, ce vrea sa insemne si asta? ceasta ar vrea sa insemne ca in momentul in care renuntam la dorinte, atractii, placeri, o!sesii, dependente, naravuri- tocmai acest lucru il reusim prin post- iu!irea iese la suprafata. *,ista o para!ola foarte interesanta care intrea!a despre un trandafir daca este posi!il ca acesta sa isi dea parfumul numai oamenilor !uni si sa il tina fata de oamenii rai? )randafirul prin natura sa nu poate decat sa iu!easca pe toti. *ste posi!il ca un felinar sa lumine#e calea numai oamenilor !uni iar pentru cei rai sa se stin$a? *ste posi!il ca un copac sa isi dea um!ra oamenilor !uni care stau su! el dar sa o tina de la oamenii rai? Nu poate. -ai mult decat atat, copacul isi va da um!ra sa pana si omului care il taie si isi va lasa rasina pe topor. Ce merit ai tu daca doar ii saluti pe cei care te saluta? /i daca doar ii iu!esti pe cei care te iu!esc? /i ca sa ofer si citatul !i!lic mult dorit 7poate din pacate, poate din fericire de multi dintre voi ca dovada necontesta!ila - *u #ic voua8 %u!iti pe vrajmasii vostri si !inecuvantati pe cei ce va !lesteama, faceti !ine celor ce va urasc si ru$ati-va pentru cei ce va pri$onesc ca sa fiti fiii )atalui vostru Celui din ceruri, ca *l face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei !uni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei ne drepti. sadar, pana si dar mai ales in aceasta vreme de post, ma voi folosi de cuvintele /fantului postil +avel9 deci fratilor !ucurati-va: "esavarsiti-va, man$aiativa, fiti uniti in cu$et, traiti in pace si "umne#eul dra$ostei si al pacii va fi cu voi. %m!ratisati-va unii pe altii cu sarutare sfanta. /fntii toti va im!ratisea#a. 1arul "omnului nostru %isus 1ristos si dra$ostea lui "umne#eu si impartasirea /fantului "u' sa fie cu voi cu toti: min.