Sunteți pe pagina 1din 21

PRELEGEREA nr. 1 pentru studenii facultii de stomatologie anul III, sem. VI TE A!

Afeciunile inflamatorii ale sistemului limfatic ale capului i gtului. Infeciile specifice OMF. Anatomia sistemei limfatice ! "istemul limfatic este o parte a sistemului #ascular ! 1. $apilare, #ase, noduri limfatice % trunc&iul limfatic'drept, st(ng, )ugular, su*cla#icular, *ron&o' mediastinal +i lum*al. ,uctul limfatic principal - sectorul toracal +i cer#ical care se desc&ide .n #enele cer#icale st.nge. Limfa'esut lic&id interesural se afl .ntre esuturi +i apoi se conine .n capilare, #asele, nodurile limfatice +i mai departe - ductul principal limfatic +i s(nge #enos. /u0iologia limfei! 1. "usinerea constantei sistemului +i sc&im*ului de lic&id interstiial% 1. Asigurarea legturii &umorale .ntre lic&idul interstiiale a tuturor organelor +i esuturilor totale, aparatului limfoid +i s(nge % 2. A*sor*ia produselor de descompunere a celulelor interstiiale a micro*ilor celulelor maligne ts % 3. Ia parte .n reacia imunologic a organismului prin transportarea celulelor pla0matice, macroflorei, limfociilor imuni % 4. Ia parte .n reacia stres. Limfangoitele'limfangitele - inflamaia #aselor limfatice, care se de0#olt .n re0ultatul penetrrii microflorei, to5inelor .n cile limfatice. Etiologia - pro#ocatorii sunt - stafilococii, infecia intestinal +i altele, protei, asociaii micro*iene. /ocarul principal de infecie pot a fi ! plgi infectate, e5coriaie, furunculul, acnee, car*unculul, a*cesul, flegmonul, pielea feei, mu+c&i la penetrarea .n #asele limfatice a celulelor descompuse a tumorilor, corpuri strine. $ondiiile ce aprecia0 de0#oltarea limfangitei e locali0area +i dimensiunile focarului primar de infecie, de #irulena micro*ilor. $lasificarea limfangitei - dup caracterul +i gradul de de0#oltare a focarului inflamator deose*esc ! seros +i purulent'limfagit'acute, .n form reticular +i truncular, superficiale +i profunde. Limfangit cronic - e un re0ultat de trecere a inflamaiei acute a organi0mului ori .n re0ultatul tratamentului incorect, neadec#at. Limfangit reticular se caracteri0ea0 prin ! 1. Inflamaia reelei superficiale a capilarelor limfatice .n )urul plgii, focarelor ! actne, foliculite, furuncul, car*uncul +.a. 1. 6iperemia +i dureri % 2. /+ii ro+ii'.nguste de la focar spre periferie % 3. Temperatura corpului 27'28 grade $ % 4. Alte semne ale into5icaiei 9depuneri pe lim*, dureri de cap, piarderea poftei de m.ncare: % ;. /risoane . Limfangita troncular - se locali0ea0 .n #ase limfatice de un cali*ru mai mare ! 1. Pe piele se i#esc 1'1 f+ii ro+iatice, ce parcurg de la focarul primar de infecie spre noduri limfatice regionale. I#irea acestor f+ii e legat cu inflamaia pereilor #aselor limfatice tronculare % 1. Pe parcursul f+iei ro+ietice - dureri surde% 2. Palpator se aprecia0 o induraie dureroas % 3. Edem +i tensiune a esuturilor peri#asculare. La trecerea inflamaiei din #as la esut peri#ascular 0ona ro+aei pe piele se lrge+te, se mre+te edemul esuturilor feei +i g.tului se de0#olt limfadenit su*mandi*ular sau cer#ical. Anatomia patologic a limfangitei - se caracteri0ea0! 1. A#ansarea peretelui e5tern a #asului limfatic afectat. 1. A#ansarea - permia*ilitate - &iperpermia*ilitate - e5udaii . 2. Perilimfangoit - im*i*iia esutului con)ucti# de'a lungul #aselor cu leucocite. 3. $oagularea fi*rinei .n #ase aduce la trom*o0a lor +i limfosta0ei, la cele cronice se depistea0 cu edem al feei. <oduli limfatice regionali se mresc .n re0ultatul inflamaiei reacti#e.

,iagnosticul limfangitei reticulare superficiale nu e dificil, c(nd se o*ser# f+iile ro+ii pe piele. La pre0ena &iperemiei difu0e se poate de diagnosticat eri0ipelas faiei% da la edemul pe *a0a limfangitei tronculare - fle*ita% da la edemul difu0 +i mai mare - un flegmon. Limfangita profund poate a simula trom*ofle*ita. Tratamentul se *a0ea0 pe urmtoarele! 1. Lic&idarea focarelor prin cale de infecie! Pt, furunculul +.a. 1. Inter#enia c&irurgical local'adec#at% 2. Tratamentul adec#at raional antiinflamator% 3. ,eg&idratarea organismului. Progno0ul la tratamentul adec#at raional - e *un. $omplicaii! 1. Tratarea a*ceselor pe parcursul #asului limfatic inflamat. 1. "epsia, septiemia, septicopiemia. 2. ,escompunerea nodulilor limfatici regionali. 3. Perilimfangit, perilimfadenit. 4. Adenoflegmon. Profila5ia! tratamentul adec#at, raional, la timo a tuturor focarilor - Pt, periestit, osteomielita +i a.stomatit. Limfadenitele! inflamaia acut +i cronic a nodulilor limfatici. =n regiunea feei! deose*esc noduli limfatici .n urmtoarele regiuni! )ugale, periauriculare'anterior% su*, refroauriculare% n.1 - auriculare anterioare - su*fasia parotideomaseterian +i n.1 - profun0i .ntre segmentele glandei parotidiene la ni#elul la*ulului pa#eleonului urec&ei. 1'2 n.1 situate postauriculare'postmandi*ulare imediat dup pa#eleon sunt acoperite de glanda parotitiean. >i 1'3 n.1 locali0ai .n regiunea procesului mastoidian. <. limfatic su*mandi*ularii 2'3 grupe! anterioare'posterioare% e5terne'interne. <.L.'su*mentonieri, lim*ii, )ugali, su*mandi*ular - primesc limfa .n sine, dar cu ea +i impuritile din dini, ma5ilare, glande sali#are, mucoasa gurii, sinusul ma5ilar, gura etc. $lasificarea limfadenite odontogene +i neodontogene dup e#oluie! acute cronice,acute'seroase' purulente% cronice &iperplastice, purulente, specifice +i nespecifice. Limfadenite neodontogene! stomatogene, rinogene, otogene, e5coriaii, furuncul, car*uncul, acn, foliculip etc. Limfadenite specifice - actinomico0a, t*c, luis. $linica limfadenitei seroase acute - acu0e la dureri moderate .n nodulul limfatic mrit, treptat .n decurs de 1'1 sptm.ni se lic&idea0. Palpator - se depistea0 un nodul mrit diferit, migrtor, de consisten sla* elastic. Pre#enti# de aceast se o*ser# acuti0area focarului de cau0. "tarea general satisfctoare, temperatura corpului - su*fi*ril. Limfadenita seroas acut se poate transforma .n proces purulent - care aduce la intensificarea durerilor pulstoare .n regiunea nodulului mrit - conturul crui se pierde, de#ine mai puin migrtor, starea general se agra#ea0 +i temperatura corpului 27 grade $ +i mai sus. Anatomia patologic a limfadenitei acute seroase +i purulente! 1. 6ipereemia nodului% 1. ,ilatarea sinusurilor lui% 2. ,escuamarea endoteliului% 3. In&i*iia seroas a parenc&imei% 4. Proliferarea esutului limfoid% ;. Infiltrarea leucocitar% ?. ,'0ul! e5udat +i .npuroierea lui - fluctuaia. $linica limfadenitei cronice! se de0#olt .n re0ultatul in#oluiei procesului acut, ori de microorgani0me cu o #irulen sc0ut sau .n re0ultatul unui tratament neadec#at. "e caracteri0ea0 prin mrirea nodulilor limfatic +i cu o mo*ilitate nelimitat. "e palpea0 nodulii nedurero+i, duri. "tarea general ca regul nedereglat. ,ac focarul de infecie timp .ndelungat @*om*ardea0A nodulii limfatici, atunci ei se descompun, se .nlocuiesc cu esut granular, nu rare ori - acuti0area, care perforea0 pielea cu formarea fistulei, care .n timp se .nc&ide +i se cicatri0ea0. Apoi .n imediata #ecintate se formea0 o alt fistul, .n literatur acest proces e cunoscut su* diagno0ul @granulom migrtorA al feei. ,up structura &istologic granulomul odontogen migrtor su*cutan deose*esc cinci tipuri! e5udati#' producti#, producti#, cicatri0at, mi5t +i granulomatos.

$aracteristica clinico'&istologic coincide cu ta*loul limfadenitei iniiale ori complicate 9perilimfadenit, .mpurerea nodului limfatic: ca re0ultat de ptrundere a infeciei .n nod. ,e aceea nu e corect de a se folosi de o numire #ec&e @granulomul odontogen migrtor su*cutanA mai *ine de indicat diagno0ul - limfadenita de care origine 9odontogen, rinogen, otogen etc.: caracterul lui 9actinomico0, t*c, luis:, fa0 de inflamaie 9acut, cronic: +i complicaiile. Inflamaia nodulilor limfatice odontogene cronice +i specifice .n literatur e primit su* denumirea de @granulom odontogen su*cutan a feeiA, @granulom migrtor al feeiA. A+a unire a proceselor se permite fiindc dup e#oluia clinic toate mar*urile acestea sunt prea mult asemntoare una cu alta. Practic e important de a aprecia, este oare limfadin *anal sau specific. =n legtur cu aceasta e necesar de meninut c pentru limfadenita t*c e caracteristic - ca regul lipsa proceselor inflamatorii .n gur, ma5ilare, pe fa, comparati# procesele numai .n noduli limfatici su*fi*rilitate .ndelungat, reacia antu - po0iti#, punctatul din nod'steril'puroi ca0eos. ,iagno0ul de limfadenit actinomicoas se depistea0 pe *a0a anamne0ei caracteristice prin duritatea infiltratului, imunoreaciilor +i datele cercetrilor morfologice, citologice. Adenoflegmonul de0#oltat pe *a0a limfadenitei se deose*e+te de limfadenit prin ma)orarea 0onei de afectare. Parotidita +i sialoadenita glandei su*mandi*ulare se deose*esc prin pre0ena eliminrii din ducturile sali#are a sali#ei cu fulgi sau c&iar pur. La limfadenita cronic e caracteristic suprafaa nu neted, de e5clus tumora. Bneori e necesar *iopsia. Afectarea nodulilor de luis se caracteri0ea0 prin induraia lor ma)or +i pre0ena anamne0ei, strii o*iecti#e corespun0toare datelor. Tratamentul limfadenitei seroase +i cronice - conser#ati#a, cldur uscat, BB", *locade cu anti*iotici, comprese cu alcool, antiseptici'miramistit'C,1D, dime5id'2CD. La lipsa constataiei focarului de infecie +i .npuroierea <L'desc&iderea lor, drenarea +i tratarea ca un proces inflamator la depistareafocarului de infecie necesar de al trata conser#ati# sau c&irurgical pentru lic&idarea definiti# a focarului. ,ac .npuroirea nodurilor limfatice a adus la distrucie +i deformaia cicatric a pielii - necesar de .nlturat esuturile deformate, de .nlturat esutul granular .n profun0ime +i la suprafaa intern a pielii, cltit cu antiseptici +i suturarea pe straturi. Limfadenitele t*c specifice - se tratea0 .n spital speciali0at de fti0iatrie. Actinomico0a nodulilor limfatice ca +i forma su*cutan a feei +i g(tului cu succes se tratea0 imunicoterapia. "anaia gurii e o*ligatoriu. Tratarea limfadenitelor .n clinica &ematologic cu administrarea preparatelor contemporane citostatice' #incristin, metotre5at, mercaptopurin, predniEolon pe fonul .ndeprtrii focarului odontogen. Plaga se drenea0 *ine, diali0a cu antisepticii contemporani. Profila5ia - tratamentul infeciei odontogene, stomatogene, rinitele, gingi#itele, glositele, otitele, furuncul, car*uncul, osteomielita etc. Adenoflegmonul - se de0#olt .n urma ptrunderii puroiului .n esutul con)uncti# perinodular. ,eose*irile adenoflegmonului - se de0#olt +i decurge mai .ncet +i mai lini+titit ca osteoflegmunul. Temperatura corpului p.n la 27,?grade $.Leucocito0a, neutrafilo0 moderat cu deplasarea formulei leucocitare .n st(nga foarte moderat V"6 24'3C mmFceas. Tratamentul adenoflegmonului c&irurgical cu anti*ioticoterapeutic. ,ac se aprecia0 clinic +i la*orator un caracter specific al adenoflegmonului, dup operaie se petrece un tratament anti*acterian corespun0tor specific. Profila5ia actinomico0ei se reduce la tratamentul limfadenitelor seroase +i puroioase la #reme, formele actinomico0ei! a: cutan% *: su*cutan% c: su*cutan'muscular% d: osoas a feei% e: a lim*ei% f: actinomico0a glandelor, ton0ilelor. La e#oluia clinic actinomico0a e primit de a deose*i! u+oar, mi)locie +i form gra#. Actinomico0a poate fi necomplicat cu infecie secundar, +i complicat cu infecie secundar.

$linica actinomico0ei necomplicat a esuturilor moi faciale - se i#e+te .n infiltrat nedureros ori puin simitor .n form de nod limitat - dur, puin mo*il, nu legat cu esuturile .n#ecinate. =n stadiile mai tardi#e de#ine mai difu0, neconturat. Prin palpare se depistea0 un infiltrat dur @ca lemnulA - nedureros sau puin dureros. /ocarul de actinomico0 locali0at .n regiunea parotidiean retromandi*ular procesul se rsp.nde+te +i la mu+c&ii digesti#i care aduce foarte precoce la trismul ma5ilarelor, mai t(r0iu se i#e+te edemul &emifacial, pleoapele +i dereglarea funciei mu+c&ilor mimici. Bn infiltrat mare la g(t aduce la limitarea mi+crii cu capul. ,esc&iderea gurii limitat. Temperatura corpului su*fi*ril, starea general satisfctoare, pierderea .n greutatea corpului din cau0a alimentaiei insuficiente. La diferite perioade de la momentul de0#oltrii infiltratului se de0#oltrii infiltratului se de0#olt .nmuerea lui +i pielea are un aspect ro+u'#iolet - se i#esc fistule pe piele +i gur, prin care se elimin un puroi specific cu fulgi de dru0e. /istulele se .nc&id, apoi apar din nou. $linica actinomico0ei complicate cu infecii secundare decurg mai greu cu temperatura corpului ridicat, cu into5icaie .nsemnat.,up desc&iderea lor - rm(n fistule sta*ile pe mult timp. ,iagno0ul +i diferencial al actinomico0ei! deficil, medicul necesit s deose*easc actinomico0a de periostit retromolar, de osteomielita odontogen acut +i cronic, de granulomul odontogen su*cutan migrtor, de t*c a oaselor, lim*ei, nodurilor limfatici, de la sinusit. icroscopia puroiului din fistule sau punctatul - constatea0 dru0ele actinomicete'anaero*i - .n condiii anaero*ice. $aracteristic pentru actinomico0 e celule 5antome. Giopsia su* microscop - dru0e actinomicete. ,atele reaciei dermo'alergice +i imunodiagnostice. Reacia dermo'alergic dup ,.I.Asnin! C,2 ml actinoli0at 9filtratul culturii dru0e li0ate: introduc .n derm anti*raului. Alturi la distana de 1C cm introduc C,2 ml *ulion peptonat. ai t.r0iu la in)ecie se i#esc papule urticariene, care peste 1'1 ore dispar. Eritema i#it .n locul lor se menine la 11 ore +i dispar la snto+i. ,ac omul e *olna#, apoi eritema la locul inecie de actinoli0at dispar numai peste 2;'37 ore. Re0ultatele acestei reacii e po0iti# numai la 81,1D de pacieni. Aceasta reacie e po0iti# +i la 11,1D de pacieni cu t*c pulmonis, +i la t*c a pielii - po0iti#a la 14,;D cancer +i alte mor*uri - 11D pacieni. <.V. Garifulina a o*ser#at reacia po0iti# dermo'alergic la 7C,??D pacieni cu diferite procese inflamatorii ale feei +i g.tului. ,iagnosticul mai specific e cu antigen de c.t cu actinoli0at. Vaccina poli#alent actinomicoasa 9VPA: - dru0ele actinomicete ' #ii, nu li0ate, prelucrate, sl*ite. Reacia serologic ori imunologic se efectuia0 cu actinoli0at poli#alent. Aceasta e reacia de legtur a complementului +i se .nfptuie+te imediat .n epru*eta dup &emoli0 .n epru*eta de control. Reacia po0iti# la pacienii cu actinomico0 numai la 7C'81D ca0uri. ,iagnosticul antinomico0ei nu e at.t de u+or.

PRELEGEREA nr. 2 pentru studenii facultii de stomatologie anul III, sem. VI TE A! Afeciunile e origine entar! ale sinusului ma"ilar Anatomia i fiziologia sinusului maxilar "inusul ma5ilar are raportul topografico'anatomic de #ecintate cu dinii superiori laterali. H importan a patologiei sinusului e legat de patologia dinilor molari +i de gre+elele permise .n tratamentul acordat de medicii stomatologi .n sectorul dat. "inusul se formea0 la sf.r+itul lunii a doua de #ia intrauterin, la na+tere forma fantei ori0ontale locali0at .n ung&iul intern'inferior al or*itei .n *a0a apofi0ei frontale a ma5ilarului. "inusul la aduli ocup totalmenteosul ma5ilar de forma unei prisme triung&iular cu #.rful orientat .n e5tern .n apofi0a 0igomatic, *a0a orientat medial, repre0entat de peretele lateral al fosei na0ale. "inusul comunic cu nasul prin meantul de mi)loc. Peretele superior e pre0entat de fundul or*itei, +i tra#ersat de pac&etul #asculo'ner#os infraor*ital, peretele posterior, anterior, lateral, inferior, unde se afl filete ner#oase 9n. al#eolari superiori, anteriori, mi)locii, posteriori:. Raportul sinusului ma5ilar cu dinii se modific continuu de la *e*elu+, p.n la #.rst .naintat. Vecintatea ape5urilor cu fundul ma5ilar sunt - morfologia rdcinilor dentare, dimensiunile procesului al#eolar, dimensiunea +i forma sinusului. ,inii temporari se afl la o distan *un din cau0a rdcinilor reduse +i apoi .ntre rdcinile dinilor temporari +i fundul sinusului, se gsesc mugurii dinilor permaneni. Ape5urile permanenilor sunt cu mult mai aproape cu sinusul ma5ilar. Ape5ul dinilor pot a se afla la o distan diferit, sau pot proemina .n sinus, perfor.ndul.

Grosimea masi#ului osos al#eolo'sinusal e cuprins .ntre C,4 mm +i 3'4mm 9Iustra: aici sunt canalicule .n care se gsesc pac&ete #asculo'ner#oase raticulare. $ei mai apropiai dini de sinus sunt ! molar'1, molarul'1, premolarul'1, molarul'2, premolarul'1 +i caninul. Volumul ca#itii sinusului e de o capacitate cuprins .ntre 13'14 cm2 +i mai #oluminoas. ucoasa sinusului e pre0entat de epiteliu cilindric pseudostratificat, cu cili, care au rol de e#acuarea mucusului, secreiile sinu0ale, prin ostium ma5ilar, care comunic cu meatul na0al mi)lociu. /i0iologia sinusului ma5ilar ! .ncl0irea +i ume0irea aerului, .m*untirea mirosului, pre0ena sinusului aduce la o greutate mai u+oar a capului. Sinusita maxilar odontogen "inusite! rinogene, odontogene, traumatice. Aceasta odontogen nu se .nt.lne+te niciodat la sugari, +i rar la copii +i tineri. "inusita odontogen se gse+te egal la femei +i *r*ai. $u o frec#en crescut .ntre 14'3C ani 942D:. Aceasta este +i perioada de #.rst .n care predomin complicaia mor*urilor +i e5traciilor dentare. Etiopatogenia E5ist o serie de factori care aduc la patologia sinusului ma5ilar. $are sunt ! a. scderea re0istenei imunologice generale ale organismului, fa de infecii % *. inflamaia cronic a mucoasei na0o'sinusale % c. o*turarea ostiumului din meatul mi)lociu prin edemul mucoasei % d. polipi sinu0ali% e. de#iaie de sept. /actorii cau0ali! 1. Parodontit apical granulomatoas cronic% 1. Puseu acut de la dinii .n#ecinai cu sinusul% 2. Ptrunderea infeciei .n sinus prin continuare c.nd le0iunea desfiinea0 septul osos al#eolo'sinusal % 3. Ape5ul dinilor .n contact direct cu mucoasa sinusului sau proiminenea0 .n sinus% 4. Hsteomielita procesului al#eolar % ;. $&isturile radiculare, foliculare suprainfectate % ?. pungile parodontale ad.nci % 7. infeciile dentare - gangrena pulpii % 8. H*turaii dentare #ec&i % 1C.carii secundare - clinic +i radiologic e#idente % 11.tratamentul endodontic traumati0ant prin .mpingerea esutului gangrenos dincolo de ape5 cu acele +i a su*stanei de o*turaie .n sinus % 11.E5tracua dentar, cea mai frec#ent - traumati0ant, repetat, perforaia sinusului, defect al fundului sinusului, .mpingerea resturilor radiculari sau c&iar dinii .ntregi % 12.Implantarea endoosoase introduse fr a se aprecia datele anatomo'topografice, al#eolo'sinusale, sau te&nici defectuoase. Anatomie patologic "c&im*rile mucoasei sinusale sunt locali0ate iniial .n #ecintatea dintelui cau0al, apoi se rsp.nde+te .n .ntreaga mucoas. Inflamaia poate fi acut sau cronic. "inusita acut - la .nceput e cataral, mucoasa'edemaiat, &iperemiat, cu infiltrat leucocitar. $elulele +i glandele mucoasei - &ipersecreie % formele purulente - secreia de#ine mucopurulent % infiltratul - inflamator a#ansea0, mucoasa se .ngroa+, apr.nd +i ulceraii, coninutul sinusului de#ine purulent - empiema sinusului.

"inusita cronic - mucoasa pre0int un infiltrat inflamatorlimfoplasmocitar, fi*ro0, numero+i polipi - situai .n )urul focarului. La fa0ele mai a#ansate, polipii cuprind .ntreaga ca#itate sinusal, pot o*strua ostiumul +i comunicarea *ucosinusal de pe creasta al#eolar, ce proliferea0 .n ca#itatea *ucal - mai ales la tumori maligne ale sinusului ma5ilar. Inc&iderea orificiului de drena) al sinusului, secreiile retenionale .n sinus determin apariia empiemului sinusal +i reacuti0area inflamaiei. Inflamaia poate le0iona +i pereii sinusului osteomielita osului ma5ilar, uneori se rsp.nde+te +i la celulele etmoidale anterioare. icro*ii cei mai frec#eni ai sinusului sunt de origine odontogen ! streptococi, pneumococi, stafilococi, coli*acterii, Ile*sielele, aero*acterii, proteus, piocianicii, germeni anaero*i. E5amenul micro*iologic, sensi*ilitatea lor la anti*iotice. Clinica sinusitelor odontogene "inusita odontogen acut - are simptoame locale +i generale, intensitatea crora este .n funcie de factorii cau0ali, de #irulena micro*ilor, de starea local +i de starea general a organismului. ,ureri locali0ate la ni#elul dintelui cau0, al#eolei. ,urerea pulsati# cuprinde eta)ul mi)lociu al feei cu iradieri .n or*it, frunte, t.mpl, occipital. "en0aie de tensiune genian, cacosmia. Regiunea genian, su*or*ital de partea *olna#, sunt moderat tumefiate, dureroas la palpare. Rinoscopia anterioar rele# edemul +i &iperemia mucoasei, pre0ena puroiului .n fa0a na0al unilateral. E5amenul arcadei dentare - see#idenia0 elementul cau0al. Palparea +anului #esti*ular superior, dureros. Prin al#eola perforant se e#acuia0 puroi, e5plorarea al#eolei cu stiletul *utonat ptrunde li*er .n sinusul ma5ilar. "emnul Valsa#a po0iti#, la suflare .n nasul .nc&is, aerul din nas .n sinus +i prin fistul .n ca#itatea *ucal, antren.nd +i secreie mucopurulente. "emnele generale sunt .n funcie de starea general a organismului, +i de intensitatea focarului infecios, starea general alterat, apatie, inapeten, cur*atur, fe*r 27'28J$. Radiografic, .n sinusita acut - oopacitate unilateral datorit inflamaiei mucoasei, corpi strini - dini, focare al#eolo'sinu0ale, sau c&iar .n sinus, su*stan de o*turaie, mese iodoformate, raportul de #ecintate ale dinilor cu sinusul, radiografia sinusului cu su*stan de contrast pentru e#idena comunicrii, s'au #olum, tumori +.a. ,iafanoscopia arat transparena sc0ut a sinusului .n ca0 de empiem +i nu numai 9semnul lui 6erEng:. ,iagnosticul diferencial se face cu! sinusita acut rinogen - de*utea0 dup o rinit acut - la grip - ca lege e *ilateral, +i cau0ele sus numite orale lipsesc. =n sinusitele rinogene, pot a fi dureri .n premolari +i molari superiori, su* form de periodontit acut apical. ,urerile apar .nre0ultatul difu0rii inflamaiei din sinus spre regiunea dentoal#eolar. ,ureri apar .n dinii snto+i +i tratai, ce .ngreunea0 diagnosticul. $elulita genian odontogen apare dup maladie odontogen, lipse+te rinoreea muco'purulent. Tumorile c&istice dentare infectate deformea0 osul, lipse+te rinoreea +i radiograma constat tumora c&istic. Hsteomielita ma5ilarului .nsoit de fenomenele inflamatorii acute #esti*ulare, .n esuturile moi cu fistule, dinii mo*ili. "inusit cronic - se sta*ile+te datorit pre0enei le0iunilor dentoparodontale sau comunicrii *uco'sinusale, sau .n re0ultatul croni0rii sinusitei acute, este cea mai frec#ent form.,urerea, mai ales pre0ent dimineaa, +i temporar dispare .n cursul 0ilei, se agra#ea0 +i de#ine suprtoare .n ca0ul cantonrii secreiilor .n sinus prin o*struarea ostiumului na0al, sau a comunicrii oro'sinusale, sen0aia tensiunii su*or*ital, .n special, .n po0iia decli# 9deplasat anterior +i .n )os: a capului. $acosmia este permanent. H*iecti#, se constat la rinoscopia anterioar, eliminri de secreie mucopururent a*undent unilateral, mucoasa

aici &iperemiat, .ngro+at, acoperit de cruste, polipi sinusali, poliferaia prin ostium .n meatul mi)lociu. Puncia sinusului .n nasul inferior su* aFl se aspir puroi lic&id. E5amenul arcadei dentare e#idenia0 le0iunile dento'parodontale cau0ale sau fistule'sinusale. =n nas din partea afectat se constat secreii muco'purulente, edemul +i .ngro+area mucoasei. $omunicaiile *uco'sinusale, semnul Valsa#a e po0iti#, lic&idul din gur,poate reflua prin nas. "tarea general nu este afectat. "curgerea puroiului - piafagie, pacienii pre0int gastrite, diaree, faringite, laringite - care crea0o stare de indispo0iie general, cu sen0aia de o*oseal. ,iafanoscopia totdeauna po0iti#, +i arat pierderea de transparen sinusului afectat. Radiografia constat opacitatea sinusului unilateral, care'imai pronunat periferic, +i mai puin, central, nu totdeauna opacitatea intens, re0ultatul .ngro+rii mucoasei. Diagnosticul diferenciat se face cu: ' sinusita cronic rinogen care sur#ine dup pusee rino'sinusale acute, *ilateral .n lipsa cau0elor dento'al#eolare% ' c&istul mucos intrasinus, sau mucocelul sinusal, .nsoit de dureri u+oare, +i scurgeri mucoase, sau mucopurulenta unilaterale, radiografia arat o pacifiere parial uniform, locali0at pe podea, sau pe peretele e5tern sinusal, restul sinusului o transparen normal, lipsesc cau0ele dento'al#eolare% ' tumorile c&istice dentare 9radiculare, foliculare, re0idual +.a.:de0#oltate .n #ecintatea sinusului, prin pusee repetate, pot .ntreine o sinusitma5ilar, simptoamele locale caracteristice acestor c&isturi, radiografia preci0ea0 diagnosticul% ' sinusitele ma5ilare specifice! actinomico0a, t*c, luisul - sunt locali0ate foarte rar. T*c ' mucoasei sau pereilor sinusului - se .nsoesc cu fistule, adenopatie cer#ical +i focare pulmonare. "ifilisul .n sinus i0olat - e5cepional .nt.lnit pe *olta palatin de! actinomico0a sinusului, foarte rar se caracteri0ea0 prin numeroase fistule cutanate +i mucoase% ' tumori *enigne +i maligne pot a .m*rca aspectul clinic al sinu0itei cronice! secreiile na0ale unilaterale sunt .nsoite de mici &emoragii, cacosmie, .n strile mai a#ansate sunt pre0ente tul*urrile de sensi*ilitate a ner#ului infraor*ital, dar radiografia arat modificri osoase caracteristice tumorii maligne. E#oluia, complicaii, sinusitele ma5ilare acute +i cronice se pot complica cu! e5tinderea infeciei la celelalte sinusuri, osteomielita pereilor sinusului, a ma5ilarului, a*ces al or*itei, fosei 0igomatice, regiunei geniene. Tratamentul, profilactica - tratarea la timp +i corect a afeciunilor dento'parodontale al premolarilor +i molarilor superiori. E5tracia lor se #or face cu manopere *l.nde, e5clu0.nd presiunile mari intraal#eolare. Plgile poste5tracionale corect tratate +i la indicaii. $&iureta)ul al#eolar. La comunicare cu sinusul, al#eola se #a .nc&ide cu suturi simple sau plastia lui - c.nd lipse+te patologie .n sinus. "inusit acut - dintele cau0, drenat sau e5tras. ,rena)ul sinusului asigur instalaiile na0ale cu antiseptici .n fiecare ?'1C 0ile, aplicare local de cldur, BB". Puncia sinusului indicat la o*turaia ostiumului +i lipsa eliminrii purulente, +i agra#area local. Tratament antiinflamator - anti*iotice. "inusita cronic - e5tracia dintelui cau0, fr comunicare *uco'sinusal, .ntreine sinusita cronic, tratamentul numai c&irurgical, sinusotomia radical, cu .nc&iderea fistulei de comunicare.

$omunicarea *uco'sinusal - repre0intat de o fistul ce une+te gura cu sinusul ma5ilar, sau defect plan+eual. $ele mai frec#ente locali0ri sunt!creasta al#eolar'superioar la ni#elul premolarilor, sau molarilor +i #esti*ulul oral superior. Etiopatogenia +i simptoamele comunicrii *uco'sinusale! comunicarea se efectuia0 prin le0ionarea structurilor osoase +i a mucoasei, care separ anatomic cele dou ca#iti. $au0ele pot a fi traumatice sau infecioase - cau0ele traumatice sunt repre0entate de! actele c&irurgicale 9e5tracia dentar, tratamentul c&irurgical al c&isturilor de ma5ilar, re0ecii osoase pentru tumori *enigne sau maligne: sau traumatismele accidentale cu lipsa de os'mucoas .n regiunea premolarilor +i molarilor superiori. Procesele infecioase sunt! infecii nespecifice 9osteomielita, osteoradionecro0a: +i infecii specifice 9goma luitic, t*c:. /actorul etiologic mai frec#ent e e5tracia dentar care au cele mai aproape raport anatomice'topografice cu sinusul ma5ilar. La comunicarea .nsoit de sinusit ma5ilar cronic, pe prim plan trec simptomele su*iecti#e +i o*iecti#e - ultimei. E5amenul endo*ucal, pre0ena fistulei pe creasta al#eolar sau .n +anul #esti*ular. Instrumentul ptrunde li*er .n sinus, fr o*stacol, semnul Valsa#a po0iti#, refluarea lic&idelor prin nas, ptrunderea aerului .n sinus .n gur, dereglri ale fonaiei, nu e posi*il prote)area dentar. Tratamentul comunicrii *uco'sinusale - este ortopedic +i c&irurgical. $el ortopedic aplicat .n ca0urile comunicaiei mari, care nu pot fi .nc&ise c&irurgical, se folosesc prote0e mo*ile, care .n fistul pre0int o*turatoare. Tratamentul c&irurgical - tre*uie efectuat numai .n condiii unui sinus curat, fr eliminri. Plastia fistulei, defectul de comunicare dup cura radical a sinusitei .n aceea+i +edin. =nc&iderea fistulei, defectului - preferat s fie .ndeplinit .n dou planuri, reali0.ndu'se .n plan sinusal cu lam*ouri .n coleret colectat din #ecintate +i unul *ucal cu lam*ou recoltat din *olta palatinal sau prioritar #esti*ular. $omunicarea prea mare, se .nc&ide .ntr' un singur plan. =n ca0ul comunicrii mari - traumatic, postoperatorii, plastia comunicrii se reali0ea0 cu lam*ouri aduse din .ndeprtare sau se poate aplica o prote0 cu o*turator. Prelegere alctuit de asistentul uni#ersitar, Vasile $o)ocaru

#$%&'( )2 KLM NOPKQROST NOSUVOSLSWST III XPYNV VI NQUQNOY *$+,- ./012345637896 /:/85/;68896 1</=6009 >6<?86@63A058/B 12CD?4. ZRVOSU[M [ \[][SLSW[M TQY^RQ_QL`NORSa bV]P^[! cQY^RQ_QL`NORVM bV]P^V [UQQO VRVOSUS'OSbSWYV\[_QNX[Q bSLSdQR[Q, NSNQKNOTP`eQQ N ]PfVU[ 9TQY^R[U[, fSXSTgU[:. cVdRSNOh bVOSLSW[[ TQY^RQ_QL`NORSa bV]P^[ NTM]VRV N bVOSLSW[Qa ]PfST 9USLMYST [ bYQUSLMYST:f V OVXdQ N Si[fXVU[ KSbPeQRRgU[ bY[ LQ_QR[[ KVRRg^ ]PfST NOSUVOSLSWVU[. jQYVbQTO[_QNXSWS [L[ SYOSbQK[_QNXSWS bYS\[LM.

kV]P^V \SYU[YPQONM RV 7'Sa RQKQL[ TRPOY[POYSfRSa d[]R[. kY[ YSdKQR[[ \SYUV WSY[]SROVLhRSa bLVNO[RX[ LSXVL[]STVRRSa TS TRPOYQRRQa R[dRQU PWLP WLV]R[lg, T SNRSTVR[[ LSfRSWS SOYSNOXV TQY^RQa _QL`NO[. cQY^RQ_QL`NORVM bV]P^V P T]YSNLg^ ]VR[UVQO T lQLSU TQY^RQ_QL`NORP` XSNOh, [ [UQQO \SYUP OYQPWSLhRSa bY[]Ug TQY^PiXSa RVbYVTLQRRSa XRVYPd[, NOSYSRP NXPLSTSWS SOYSNOXV, SNRSTVR[Q RVbYVTLQRS UQK[VLhRSQ [ bYQKNOVTLQRV LVOQYVLhRSa NOQRXSa RSNSTSa bSLSNO[. kV]P^V NSSfeVQONM N RSNSTSa bSLSNOh` _QYQ] NYQKR[a RSNSTSa ^SK. cQY^RMM NOQRXV bYQKNOVTLQRV KRSU WLV]R[lg bS XSOSYSa bYS^SK[O RQYTSUgiQ_Rga bP_SX 9bSKWLV]R[_Rga:, ]VKRMM NOQRXV, bQYQKRMM, R[dRQfSXSTVM WKQ RV^SK[ONM RQYTRgQ SXSR_VR[M 9n. al#eolaris superior! anterior, mi)lociu, posteriori:. mORSiQR[Q bV]P^[ N ]PfVU[ T OQ_QR[Q d[]R[ UQRMQONM. nSNQKNOTS ]PfST N KRSU bV]P^[ ]VT[N[O SO! USY\SLSW[[ XSYRQa ]PfST, YV]UQYST VLhTQSLMYRSWS SOYSNOXV, YV][QYV [ \SYUg bV]P^[. cYQUQRRgQ ]Pfg RV^SK[ONM RV fSLhiSU YVNNOSMR[[ SO KRV bV]P^[ ]V N_QO UVLQRhX[^ XSYRQa, [ UQdKP R[U[ RV^SKMONM ]V_VOX[ bSNOSMRRg^ ]PfST. cQY^PiX[ XSYRQa bSNOSMRRg^ ]PfST RV^SKMONM RVURSWS fL[dQ XS KRP bSLSNO[. mR[ USWPO RV^SK[OhNM RV YV]RSU YVNNOSMR[[ SO KRV, [ KVdQ RV^SK[ONM T bSLSNO[ bV]P^[, bQY\SY[YPM Qo. jSLe[RV XSNORSa OXVR[ bSK KRSU bSLSNO[ USdQO fgOh SO C,4UU KS 3,4UU 9Iustra: ' ]KQNh RV^SKMONM XVRVLhlg, T XSOSYg^ bYS^SKMO NSNPK[NOS'RQYTRgQ bP_X[ YQO[XPLMYRgQ. nVUgU[ bY[fL[dQRRgU[ ]PfVU[ X N[RPNP MTLM`ONM 1 USLMY, 1 USLMY, bYQUSLMYg 1 [ 1f 2 USLMY [ XLgX. mfhQU bV]P^[ NSNOVTLMQO 13'14 NU2 [ fSLQQ. nL[][NOVM bV]P^V bYQKNOVTLQRV l[L[RKY[_QNX[U[ dQ TKSURSWSNLSaRgU pb[OQL[QU, N YQNR[_XVU[ XSOSYgQ [UQ`O \PRXl[` TgTQKQR[M NL[][, TgKQLQR[Q NL[][ _QYQ] TQY^RQ_QL`NORSa ^SK, T NYQKR[a RSNSTSa ^SK. qPRXl[[ TQY^RQ_QL`NORSa bV]P^[! RVWYQTVR[Q TS]KP^V [ QWS PTLVdRQR[Q, YQ]SR[YSTVR[Q ]TPXV, SfLQW_QR[Q TQY^RQ_QL`NORSa XSNO[ 9WSLSTg:. mKSROSWQRRga N[RPN[O - n[RPN[Og fgTV`O - Y[RSWQRRgQ, SKSROSWQRRgQ, OYVTUVO[_QNX[Q. mKSROSWQRRgQ N[RPN[Og RQ TNOYQ_V`ONM R[XSWKV P WYPKRg^ KQOQa, KQOQa [ USLSKg^. r dQRe[R [ UPd_[R TNOYQ_V`ONM SK[RVXSTS _VNOS, _VeQ T TS]YVNOQ 14'3C LQO 942D:. sOSO bQY[SK d[]R[ ^VYVXOQY[]PQONM bSTgiQRRSa _VNOSOSa SNLSdRQR[a [ PKVLQR[MU[ ]PfST. sO[SbVOSWQRQ] - \VXOSYg, bY[TSKMe[Q X bVOSLSW[[ TQY^RQ_QL`NORSa bV]P^[! NR[dQR[Q SfeQWS [UUPR[OQOV, ^YSR[_QNX[Q TSNbVL[OQLhRgQ ]VfSLQTVR[M NL[][NOSa RSNV, RVYPiQR[Q bYS^SK[USNO[ NYQKRQWS RSNSTSWS ^SKV, [NXY[TLQR[Q bQYQWSYSKX[. kY[_[RRgQ \VXOSYg! 1. tYSR[_QNX[a WYVRPLQUVOS]Rga bQY[SKSRO[O. 1. mNOYgQ ]VfSLQTVR[M ]PfST NSNQKNOTP`e[^ N N[RPNSU. 2. bYSR[XRSTQR[Q [R\QXl[[ XSROVXORgU bPOQU, XSWKV bYSlQNN YVNOTSYMQO XSNORP` OXVRh UQdKP VLhTQSLSa [ N[RPNSU. 3. uPfg XSYR[, XSOSYgQ XSROVXO[YP`O NS NL[][NOSa bV]P^[ [L[ KVdQ TgNOPbV`O T RQQ. 4. mNOQSU[QL[O VLhTQSLMYRSWS SOYSNOXV. ;. vR\QXl[YSTVRRgQ YVK[XPLMYRgQ X[NOg, \SL[XPLMY. ?. wLPfSX[Q bVYSKSROVLhRgQ XVYUVRg. 7. wVRWYQRS]RgQ bPLhb[Og. 8. nOVYgQ bLSUfg.

1C.cOSY[_Rga XVY[QN. 11.jYVTUVO[_QNXSQ pRKSKSRO[_QNXSQ LQ_QR[Q, bY[ XSOSYSU bYS[N^SK[O bYSOVLX[TVR[Q [R\QXl[YSTVRRg^ UVNN [] XVRVLV ]V TQY^PiXP T N[RPN. 11.kQY\SYVl[M bV]P^[ bY[ PKVLQR[[ ]PfST, KQ\QXO KRV bV]P^[, bYSOVLX[TVR[Q XSYRM [L[ TNQWS ]PfV T bV]P^[. 12.cRPOY[XSNORgQ [UbLVROg TTQKQRRgQ fQ] bYQKTVY[OQLhRSWS [NNLQKSTVR[M VRVOSUS'OSbSWYV\[_QNXSWS bSLSdQR[M N[RPNV [ XSNORSa OXVR[ VLhTQSLMYRSWS SOYSNOXV. kVOSLSW[_QNXVM VRVOSU[M v]UQRQR[M NL[][NOSa bV]P^[ LSXVL[]STVRg T RQbSNYQKNOTQRRSa fL[]SNO[ [ XSYRMU bSYVdQRRg^ ]PfST, ]VOQU YVNbYSNOYVRMQONM RV TN` NL[][NOP`. cSNbVLQR[Q USdQO fgOh SNOYgU [ ^YSR[_QNX[U. cRV_VLQ SNOYga N[RPN[O RSN[O XVOVYVLhRga ^VYVXOQY, NL[][NOVM SOQ_RV, W[bQYQU[YSTVRV N LQaXSl[OVYRgU [R\[LhOYVOSU. xVfL`KVQONM W[bQYNQXYQl[M dQLQ] [ XLQOSX NL[][NOSa, WRSaRgQ \SYUg - NQXYQl[M NL[][NOS'WRSaRVM, NL[][NOVM - SOQ_RV [ bSMTLM`ONM M]Tg, NSKQYd[USQ bV]P^[ NOVRST[ONM WRSaRgU - pUb[QUV bV]P^[. tYSR[_QNX[a N[RPN[O - NL[][NOVM bYQKNOVTLMQO NSfSa L[U\S'bLV]UVl[OVYRga [R\[LhOYVO \[fYS], URSdQNOTS bSL[bST, YVNbSLSdQRRgQ TSXYPW S_VXV. c fSLQQ bS]KR[^ NOVK[M^ bSLSbg ]VR[UV`O TN` bV]P^P, USWPO ]VXYgTVOh ^SKg [ NSSfeQR[Q bV]P^[ N RSNSU. kY[ SONPONT[[ SOOSXV NSKQYd[USWS bV]P^[ RV_[RVQONM bSTOSYRSQ SfSNOYQR[Q [ TS]R[XVQO pUb[QUV bV]P^[. cSNbVLQR[Q USdQO L[][YSTVOh NOQRX[ bV]P^[ ' SNOQSU[QL[O TQY^RQa _QL`NO[ ' [RSWKV YVNbYSNOYVRMQONM RV bQYQKR[Q M_QaX[ YQiQO_VOSa XSNO[. yVeQ TNQWS TNOYQ_VQONM \LSYV ' bSbVKV`eVM SKSROSWQRRS! NOYQbOSXSXX[, bRQTUSXSX[[, NOV\[LVXSXX[, XSL[fVXOQY[[, XLQfN[QLLg, bYSOQ[, b[Sl[VRg, VRVpYSfRgQ fVXOQY[[. kYSTSKMO U[XYSf[SLSW[_QNXSQ [NNLQKSTVR[M [ SbYQKQLM`O _PTNOT[OQLhRSNOh \LSYg X VRO[f[SO[XVU. zL[R[XV SKSROSWQRRSWS N[RPN[OV! mKSROSWQRRga N[RPN[O SNOYga ' [UQQO UQNORgQ [ Sfe[Q N[UbOSUg, XSOSYgQ ]VT[N[O SO bY[_[RRSWS \VXOSYV, TgYVdQRRSNOh [^ ]VT[N[O SO T[YPLQRORSNO[ U[XYSSYWVR[]UST, SO NSNOSMR[M UQNORSWS [ SfeQWS [UUPR[OQOV. {SLh LSXVL[]P`ONM T bY[_[RRSU ]PfQ [L[ VLhTQSLQ, RSNMO bPLhN[YP`e[a ^VYVXOQY TS TNQa NYQKRQa OYQO[ L[lV N [YYVK[Vl[Qa T WLV]R[lP, LSf, T[NS_RP` SfLVNOh [ T ]VOgLS_RP`, _PTNOTS KVTLQR[Q [ YVNb[YVR[M. kSKWLV]R[_RVM SfLVNOh RV fSLhRSa NOSYSRQ PUQYQRRS SOQXiVM, fSLQ]RQRRVM bY[ bVLhbVl[[ [ bSNOPX[TVR[[. kY[ bQYQKRQa Y[RSNXSb[[ SbYQKQLMQONM SOQ_RSNOh [ W[bQYQU[M NL[][NOSa. xVL[_[Q WRSM T RSNSTg^ ^SKV RV fSLhRSa NOSYSRQ [NNLQKSTVR[Q ]PfRSa KPW[ RVfL`KVQONM bY[_[RRga pLQUQRO 9]Pf, LPXV:. kVLhbVl[M bS bQYQ^SKRSa NXLVKXQ fSLQ]RQRRV. yQYQ] bQY\SY[YSTVRRP` VLhTQSLP TgKQLMQONM WRSa. kY[ TTQKQR[[ ]SRKV T VLhTQSLP, SR NTSfSKRS bYS^SK[O T bV]P^P. n[UbOSU cVLNVTV bSLSd[OQLhRga [ SOY[lVOQLhRga bY[ TgKg^VR[[ _QYQ] RSN bY[ ]VXYgOg^ RS]KYM^ TS]KP^ bSbVKVQO T N[RPN, V [] RQWS _QYQ] VLhTQSLP T bSLSNOh YOV. sOS NSbYSTSdKVQONM TgKQLQR[QU WRSM [] VLhTQSLg N bP]gYhXVU[ TS]KP^V. mfe[Q N[UbOSUg ]VT[NMO SO SfeQWS NSNOSMR[M SYWVR[]UV [ [ROQRN[TRSNO[ [R\[l[YSTVRRSWS S_VWV. mfeQQ NSNOSMR[Q RVYPiQRS, VbVO[M, NR[dQR[Q VbbQO[OV, OSiRSOV, OQUbQYVOPYV 27'28Jn, WSLSTRgQ fSL[.

|QROWQRSWYV\[_QNX[U bY[ SNOYg^ N[RPN[OV^ RVfL`KVQONM SKRSNOSYSRRQQ, ]VOQU RQX[Q []']V SOQXV NL[][NOSa bV]P^[, USWPO SfRVYPd[TVOhNM [RSYSKRgQ OQLV']PfV, P_VNOX[ N[RPNS'VLhTQSLMYRSa bQYQWSYSKXV, bLSUf[YSTS_Rga UVOQY[VL, aSKS\SYURgQ bSLSNX[. mbYQKQLMQONM SORSiQR[Q XSYRQa ]PfST XS KRP bV]P^[. zSROYVNORVM YQROWQRSWYV\[M bV]P^[ bYSTSK[ONM N lQLh` SbYQKQLQR[M NSSfeQR[M, [L[ SfhQU bV]P^[, SbP^SL[ [ O.K. }[V\VRSNXSb[M bSXV]gTVQO NR[dQRRP` bYS]YV_RSNOh bV]P^[ bY[ Qo pUb[QUQ [ RQ OSLhXS 9N[UbOSU tQY[RWV:. }[\\QYQRl[VLhRP` K[VWRSNO[XP USdRS bYSTSK[Oh - SNOYga Y[RSWQRRga N[RPN[O, YV]T[TVQONM bSNLQ SNOYSWS Y[R[OV bY[ WY[bbQ, XVX bYVT[LS, KTP^NOSYSRR[a [ SONPONOTP`O TgiQPXV]VRRgQ TRPOY[ YSOSTgQ bY[_[Rg. kY[ Y[RSWQRRg^ N[RPN[OV^ USWPO fgOh SNOYg^ Vb[XVLhRg^ bQY[SKSRO[OST. {SL[ TS]R[XV`O T YQ]PLhOVOQ YVNbYSNOYVRQR[M TSNbVLQR[M NTQY^P X KQROS'VLhTQSLMYRSa SfLVNO[. kSMTLM`ONM fSL[ T ]KSYSTg^ ]PfV^ [ YVRQQ LQ_QRRg^, _OS PNLSdRMQO K[VWRS]. mKSROSWQRRga N[RPN[O TS]R[XVQO bSNLQ ]VfSLQTVR[a ]PfST, [ bY[ R[^ SONPONOTP`O NL[][NOS WRSaRgQ TgKQLQR[M [] RSNV. |VK[XPLMYRgQ X[NOg KQ\SYU[YPQO XSNOh, SONPONOTPQO Y[RSYQM, V RV YVK[SWYV\[[ SbYQKQLMQONM X[NOV. mNOQSU[QL[O TQY^RQa _QL`NO[ bSNLQ SNOYg^ TSNbVL[OQLhRg^ bYSlQNNST N TQNO[fPLMYRSa NOSYSRg T UMWX[^ OXVRM^ bSMTLMQONM NT[e, ]Pfg bSKT[dRg. tYSR[_QNX[a N[RPN[O ' TS]R[XVQO bY[ RVL[_[[ ^YSR[_QNX[^ KQROSbVYVKSROVLhRg^ ]VfSLQTVR[a [L[ T YQ]PLhOVOQ RVL[_[M NSSfeQR[M bSLSNO[ bV]P^[ N bSLSNOh` YOV, V OVX dQ TS]R[XVQO bY[ ^YSR[]Vl[[ SNOYSWS N[RPN[OV 9NVUVM _VNOS TNOYQ_V`eVMNM \SYUV:. {SL[ _VNOS bSMTLM`ONM POYSU [ bQY[SK[_QNX[ [N_Q]V`O T OQ_QR[Q KRM. kY[ SfSNOYQR[[ XL[R[XV fSLQQ TgYVdQRV [ TS]R[XVQO T YQ]PLhOVOQ RVXSbLQR[M pXNNPKVOV T bV]P^Q. sOS bYS[N^SK[O bY[ RVYPiQR[[ SOOSXV pXNNPKVOV T NYQKR[a RSNSTSa ^SK, [L[ T bSLSNOh YOV, _QYQ] KQ\QXO T VLhTQSLQ. yPTNOTS KVTLQR[M RV bSYVdQRRSa NOSYSRQ, XSOSYSQ PN[L[TVQONM bY[ RVXLSRQ TbQYQK. kSNOSMRRgQ WSLSTRgQ fSL[. mf~QXO[TRS! kY[ bQYQKRQa Y[RSNXSb[[ SbYQKQLM`ONM NL[][NOS'WRSaRgQ TgKQLQR[M RV NOSYSRQ bSYVdQR[M, NL[][NOVM ]KQNh W[bQYQU[YSTVRV, SOQ_RV, bSXYgOg XSYS_XVU[, bSL[bg [] bV]P^[ bYSL[\QY[YP`O, [ TgNOPbVQO T NYQKR[a RSNSTSa ^SK. kY[ bPRXl[[ bV]P^[ bSLP_VQU d[KX[a WRSa. vNNLQKSTVR[Q ]PfRg^ KPW SbYQKQLMQO KQROS'bVYYSKSROVLhRP` bVOSLSW[`, [L[ N[RPNVLhRgQ NT[e[. c RSNP RV NOSYSRQ bSYVdQR[M SbYQKQLMQONM NQYS]RS'WRSaRgQ TgKQLQR[M, SOQX [ W[bQYQU[M NL[][NOSa. kY[ NSSfeQR[[ bV]P^[ N bSLSNOh` YOV N[UbOSU cVLNVTV bSLSd[OQLQR, d[KXSNOh []S YOV USdQO bSbVKVOh T RSN. mfeQQ NSNOSMR[Q _VeQ RQ RVYPiQRS. kSNOSMRRSQ [NOQ_QR[Q WRSM bY[TSK[O X b[S\VW[[ [ bVl[QRO USdQO ]VfSLQOh! WVNOY[OSU, K[VYQQa, \VY[RW[OSU, LVY[RW[OSU, XSOSYgQ NbSNSfNOTP`O RVYPiQR[` SfeQWS NSNOSMR[M T T[KQ bSTgiQRRSa POSULMQUSNO[. }[V\VRSNXSb[M TNQWKV bSLSd[OQLhRV [ bSXV]gTVQO NR[dQR[Q bYS]YV_RSNO[ bV]P^[ RV NOSYSRQ bSYVdQR[M. |QROWQRSWYV\[M bSXV]gTVQO ]VOQURQR[Q bV]P^[ N SKRSa NOSYSRg, XSOSYgQ fSLQQ TgYVdQRS RV bQY[\QY[[, [ UQRhiQ T lQROYQ 9RQ TNQWKV:. vROQRN[TRSQ ]VOQURQR[Q MTLMQONM YQ]PLhOVOSU POSLeQR[M NL[][NOSa. }[\\QYQRl[VLhRVM K[VWRSNO[XV bYSTSK[ONM!

1. tYSR[_QNX[U Y[RSWQRRgU N[RPN[OSU - TS]R[XVQO bSNLQ SNOYg^ Y[R[OST [ N[RPN[OST, _VeQ KTP^NOSYSRR[a, SONPONOTP`O TRPOY[ YSOSTgQ bY[_[RRgQ \VXOSYg% 1. NL[][NOVM X[NOV bV]P^[ 9NL[][NOS XLQOS_RVM X[NOV: bYSMTLMQONM LQWX[U[ fSLMU[ [ NL[][NOgU[, [L[ NL[][NOS'WRSaRgU[ TgKQLQR[MU[ N SKRSa NOSYSRg. |QROWQRSLSW[_QNX[Q SbYQKQLMQONM _VNO[_RS ]VOQURQR[Q bV]P^[ YVNbSLSdQRRSQ P TQY^RQa, [L[ LVOQYVLhRSa NOQRX[ bV]P^[, SNOVLhRVM _VNOh bV]P^[ T RSYUQ. mONPONOTP`O TRPOY[ YSOSTgQ bY[_[RRgQ \VXOSYg. 2. mbP^SL[ T T[KQ X[NO 9YVK[XPLMYRgQ, \SLL[XPLMYRgQ, YQ][KPVLhRgQ [ KY.: YV]T[TV`e[QNM TfL[][ bV]P^[ USWPO bYSTSl[YSTVOh N[RPN[O, XL[R[XV fPKQO ^VYVXOQYRV KLM KVRRg^ X[NO. |QROWQRSWYV\[_QNX[U POS_RMQONM K[VWRS]. 3. nbQl[\[_QNX[Q N[RPN[Og! VXO[RSU[XS], Ofl, N[\[L[N - TNOYQ_V`ONM YQKXS. jfl XVX bYVT[LS, T bV]P^V^ TNOYQ_VQONM XVX TOSY[_Rga bYSlQNN [] LQWX[^, [ bSYVdVQO NL[][NOP` [L[ NOQRX[ bV]P^[, NSbYSTSdKVQONM RVL[_[QU NT[eV VKQRSbVO[Qa iQaRg^ L[U\SP]LST [ O.K. N[\[L[N R[XSWKV bQYT[_RS RQ bSYVdVQO bV]P^P, SR YVNbYSNOYVRMQONM N OTQYKSWS RQfV. cNOYQ_VQONM S_QRh YQKXS [ bYSMTLMQONM URSdQNOTQRRgU[ XSdRgU[ NT[eVU[ [ NL[][NOgU[ NT[eVU[. 4. uLSXV_QNOTQRRgQ [ KSfYSXV_QNOTQRRgQ SbP^SL[ USWPO N[UPL[YSTVOh XL[R[XP N[RPN[OV ^YSR[_QNXSWS N TgKQLQR[MU[ [] RSNV NS NOSYSRg bSYVdQR[M. vRSWKV [UQ`ONM WQUSYYVW[[ RV NL[][NOSa RSNV, RVfL`KV`ONM RVYPiQR[M SfSRMR[M, RVYPiQR[M T SfLVNO[ [RRQYTVl[[ bSKWLV]R[_RSWS RQYTV. |QROWQRSWYV\[M TgMTLMQO []UQRQR[M XSNORSa OXVR[ ^VYVXOQYRgQ KLM ]LSXV_QNOTQRRg^ SbP^SLQa. |V]T[O[Q [ SNLSdRQR[M . SNOYgQ N[RPN[Og TQY^RQ_QL`NORSa bV]P^[ [ ^YSR[_QNX[Q USWPO SNLSdRMOhNM! YVNbYSNOYVRQR[QU [R\QXl[[ RV KYPW[Q bV]P^[, SNOQSU[QL[O NOQRSX bV]P^[, TQY^RQa _QL`NO[, VfNlQNNg WLV]R[_RSa SfLVNO[, NXPLSTSa MUX[. Q_QR[Q! kYS\[LVXO[XV [ NTSQTYQUQRRSQ, XV_QNOTQRRSQ LQ_QR[Q KQROS' bVYVKSROVLhRg^ ]VfSLQTVR[a USLMYST [ bYQUSLMYST. rKVLQR[Q pO[^ ]PfST KSLdRS bYSTSK[ONM VXXPYVORS, fQ] fSLhiSWS KVTLQR[M RV ]Pf, _OSfg RQ bYSOSLXRPOh QWS T N[RPN. kSNLQ SbQYVl[SRRgQ YVRg KSLdRg fgOh WYVUSORS LQ_QRRgU[, VXXPYVORS X`YQO[YSTVRg. kY[ NSSfeQR[[ VLhTQSLg N bV]P^Sa, RQSf^SK[US bSLSd[Oh bYSNOgQ iTg [L[ bLVNO[XV KQ\QXOV, bY[ SONPONOT[[ bVOSLSW[[ T bV]P^Q. mNOYga N[RPN[O - bY[_[RRga ]Pf PKVLM`O [L[ KYQR[YP`O. }YQRVd bV]P^[ SfQNbQ_[TVQONM bYSUgTVR[QU RSNV VRO[NQbO[XVU[ T XVdKga KQRh 9?'1C KRQa:, UQNO RS bY[UQRM`O OQbLS, rcy. kPRXl[M bV]P^[, bSXV]VRV bY[ RQbYS^SK[USNO[ XVRVLV, [ SONPONOT[[ WRSaRg^ TgKQLQR[a [ P^PKiQR[Q UQNORSWS NSNOSMR[M. kYSO[TSTSNbVL[OQLhRSQ LQ_QR[Q - VRO[f[SO[X[. tYSR[_QNX[a N[RPN[OW . PKVLQR[Q bY[_[RRSWS ]PfV fQ] NSSfeQR[M bSLSNO[ YOV N bV]P^Sa bL`N VRO[f[SO[X[. kY[ RVL[_[[ NSSfeQR[M bSLSNO[ YOV N bV]P^Sa LQ_QR[Q OSLhXS ^[YPYW[_QNXSQ - YVK[XVLhRVM N[RPNSOSU[M [ ]VXYgO[Q NSSfeQR[M. nSSfeQR[M bSLSNO[ YOV N bV]P^Sa - \[NOPLV, NSQK[RM`eVM bSLSNOh YOV N bV]P^Sa [L[ KQ\QXO KRV bV]P^[ _VeQ TNQWS YVNbSLSdQRg RV WYQfRQ TQY^RQWS VLhTQSLMYRSWS SOYSNOXV, RV PYSTRQ bYQUSLMYST [L[ USLMYST [ TQNO[fPLS'SYVLhRS NTQY^P.

sO[SbVOSWQRQ] [ N[UbOSUg NSSfeQR[a bSLSNO[ YOV N bV]P^Sa! NSSfeQR[Q SfYV]PQONM bY[ L[][YSTVR[[ XSNORSa bYSNLSaX[ [ NL[][NOSa, XSOSYgQ SOKQLM`O KTQ bSLSNO[. kY[_[Rg USWPO fgOh OYVTUVO[_QNX[Q [ [R\QXl[SRRgQ. jYVTUVO[_QNX[Q! ^[YPYW[_QNX[Q TUQiVOQLhNOTV 9PKVLQR[Q ]PfST, LQ_QR[Q ^[YPYW[_QNXSQ, X[NO TQY^RQa _QL`NO[, YQ]QXl[M XSNORSa OXVR[ bY[ ]LSXV_QNOTQRRg^ [ KSfYSXV_QNOTQRRg^ SbP^SLM^:, [L[ NLP_VaRg^ OYVTUV^ N SONPONOT[QU XSNO[ [ NL[][NOSa T SfLVNO[ TQY^R[^ bYQUSLMYST [ USLMYST. vR\QXl[SRRgQ bYSlQNNg! RQNbQl[\[_QNXVM [R\QXl[M 9SNOQSU[QL[O, OYVRNbLVRO, SNOQSYVK[SRQXYS]: [ NbQl[\[_QNX[Q [R\QXl[[ 9N[\[L[O[_QNXVM WPUUV, OPfQYXPLQ]:. xV[fSLQQ _VNOga pO[SLSW[_QNX[a \VXOSY - PKVLQR[Q ]PfST, XSOSYgQ fL[]XS YVNbSLSdQRg X bV]P^Q. kY[ ^YSR[_QNXSU N[RPN[OQ N NSSfeQR[QU RV RQYTRga bLVR TgNOPbV`O N[UbOSUg N[RPN[OV. cRPOY[ YSOSTSQ [NNLQKSTVR[Q - RVL[_[Q NT[eV RV WYQfRQ VLhTQSLMYRSWS SOYSNOXV [L[ TQNO[fPLMYRSa NXLVKXQ. vRNOYPUQRO NTSfSKRS bYS^SK[O T bV]P^P fQ] bYQbMONOT[a, N[UbOSU cVLNVTV bSLSd[OQLQR, bSbVKVR[Q d[KXSNO[ []S YOV T bSLSNOh RSNV, RVYPiQR[M \SRVl[[, RQTS]USdRS bYSOQ][YSTVR[Q. Q_QR[Q NSSfeQR[a bYSTSK[ONM SYOSbQK[_QNX[^ [ ^[YPYW[_QNX[^ bPOQU. mYOSbQK[_QNXSQ LQ_QR[Q bSXV]VRS bY[ fSLhi[^ KQ\QXOV^, XSOSYgQ RQ USWPO fgOh ]VXYgOg ^[YPYW[_QNX[U bPOQU - [NbSLh]P`ONM NhQURgQ bYSOQ]g, XSOSYgQ ]VXYgTV`O NT[e. t[YPYW[_QNXSQ LQ_QR[Q bYSTSKMO bY[ _[NOSa bV]P^[, fQ] TgKQLQR[[. uVXYgO[Q NT[eV [ KQ\QXOV KQLV`O T KTP^ RVbYVTLQR[M^. c RVbYVTLQR[[ bV]P^[ LSNXPOVU[ UQNORgU[ OXVRMU[ [ KYPWSQ RVbYVTLQR[Q NS NOSYSRg bSLSNO[ YOV N LSNXPOSU, T]MOgU [] OTQYKSWS RQfV [L[ TQNO[fPLMYRS. {SLhiSa KQ\QXO ]VXYgTV`O T SKRSU RVbYVTLQR[[. c NLP_VQ fSLhiSWS NSSfeQR[M - OYVTUVO[_QNXSWS bSNLQSbQYVl[SRRSWS bLVNO[XV, YQVL[]PQONM LSNXPOSU N KYPW[^ SfLVNOQa [L[ bSLSdQR[QU bYSOQ]V N SfOPYVOSYSU. nSNOVT[L VNN[NOQRO XV\QKYg yt

c.zSdSXVYP

PRELEGEREA nr. 2
pentru studenii facultii de stomatologie anul III, sem. VI

TE A!AnatomiaE topografiaE fiFiologia glan elor saliGare. MorHurile inflamatoare ale glanelor saliGare. IialoFele. Anatomia +i topografia glandelor sali#are Glandele sali#are mari perec&i +i mici neperec&i Glandula parotis' cea mai mare +i ocup fesa retromandi*ular situat de la pons 0igomaticus p.n la ungiul mandi*ulei, .napoi su* ductul auditi# e5tern a)ung.nd la n. sternocleidomastoideus, anterior parial acoper n.masseter. "e .mparte .n dou lo*uri! superficial +i profund. =n anterior pe ductul "tenon ;CD se afl glandula parotis accesoria. Glanda are capsul din esut con)ucti# *ine pronunat e5tern +i mai su*ire +i .ntrerupt.% comunic cu spaiile laterofaringiene. Are #ase a. $arotis e5terna 9a. ma5ilar, a.auricular posterior, a.trans#ers faciei, a.temporalis superficialis: ,uctul "tenon - 4'? cm .n lungime +i pred de la marginea anterioar mai )os de 0igomatic la 1 cm alunec medial marginea anterioar a.masseter, ptrunde n.*uccinatorius +i nimere+te #esti*ular la ni#elul coroanei molarului doi de sus papila parotida. $u #.rsta papila parotid se deplasea0 .n )os +i anterior. ,uctele paranc&imei se ramific magistral - ?CD perpendicular +i su* ung&i - 2C D. ,uctul "tenon din colagen ' stratul muscular lipse+te. Glanda su*mandi*ular - situat .n tr. su*mandi*ular p.n la marginea posterioar a m.milo&ioideus p.n la spaiul su*lingual unde e greu de deose*it de gl.su*lingual. ,uctul Vartoni - 4 cm .n lungime mai larg de c.t "tenon, de papila mai .ngust di#erticul la centru. ,uctul merge de la sectorul medial .n #ecintate cu marginea posterioar mElo&Eoidien trece ctre gl.su*lingual +i nimere+te .n gur la papillo sali#ar su*lingual, l.ng frenulum lingual. Artere +i #ene, ner#i. Glanda su*lingual - situat .n plica su*lingual .ntre frenulum lingual +i ni#elul d.7 de )os. Are ductul Garf&olini, care se une+te cu Vorton la 1'1 cm p.n la papila lui. Glandele posterioare ale su*ling#alei au ducturi proprii. /B<$IA GLA<,ELHR "ALIVARE 1. alimentar 1. eliminare 2. aciune la dini 3. endocrin 4. antiinfecioas 1. "ali#a ume0e+te +idi0ol# masa, masa lunec u+or la dini, care'o prelucrea0 mecanic. Ptialin, amila0a, protea0e, muina0a, lipa0a. 1.metalele - mercur, plum*, #ismut, /e, aur, Litiu, Arsen, $a, 6alogeni. "ulfamide, acid salicilic, stri&nin, c&inin, alcaloi0i, anti*iotice! penicilin, aureomicin, tetraciclin iF#% per os. Alcool, #iru+i, ap, sruri, I iod, radioacti# I 121. "cintigrafie. La mor*uri - amoniac, urina, gluco0a, la sarcin - &ormoni. "u*stanele sanguine - gr.A, anticorpi contra agenilor infecio+i 9Lu:, i0oaglutinine, factori coagulrii s.ngelui. 2."plarea mecanic a suprafeei dintelui +i a rm+iei de &ran. Aciune c&imic. Ptrunderea unor su*stane din sali# prin smal. "ali#a - depuneri pe dini, tartru dentar. Remineriali0area defectelor smalului din contul compuilor sali#ei. "ali#a - mediu e5tern a dinilor +i ca product al glandelor trece aciunea mediului intern la esuturile dure ale dinilor. 3.Hgata +i Ito, Par&on Go#es +i Petrea ale gl.parotidiene +i su*mandi*ulare - pentru meta*oli0mul glucidelor, calcificarea cartila)elor, oaselor +i dinilor .n e5perien. Parotin 9Ito: aduce la sc&im*area cre+terii dinilor +i oaselor la +oareci +i mrirea glicogenului .n ficat. 4.Li0oim - su*stan al*umin organic termosta*il cu o aciune antiinfecioas - stafilococi, streptococi &emolitic, t*c. La micro*ii - grampo0iti#i acionea0 - *acteriidin +i propine. Properdin - se aprecia0 glandula de re0isten a organi0mului ctre infecii. uine - *ac. ,ifteriale. ucopolisa&aride .n componena muinei - elimin glandele su*ling#ale, su*mandi*ulare +i mici. $elulele *acalo#idn.e la duct Varton - *arier contra ptrunderii infeciei .n gland. "ALIVA "ecreia sali#ar la mari .n 13 ore 1CCC'14CCml. Glanda su*mandi*ular - ?CD, parotidian '14D, +i 4D'su*lingual. 14'7'1C ml sali# - 4C ml. 6iposialia - oligosialia 7'1C ml. sali#, Asialia - C ml. erostomia.

6ipersialia - polisialia 7'1Cml, sialofag&ia, ptiali0m - pacientul nu poate .ng&ii sali#a. "ali#a conine 88,4D ' 61H. C,4D su*stane dure% greutatea specific - 1CC1'1C11. p6 - ;,;4'?,14. "ali#a conine - sruri neorganice, su*stane organice, ga0e +i microelemente. $ationii! $a, g, <a, I, anioni! acidosferice, acidosferice - sruri,car*onai,cloride,nitrate. icroelemente sali#ei! $l, *rom, ftor, /e, aram, co*alt. $loridele moi *rom la copii cu caries dentar frec#ent. La &ipersali#aie <a +i $a dentar I gloouline. "u*stanele organice ale sali#ei! al*umine,glo*uline,rodanine,acid uric,creatimin,acid ascor*inic, muin,ptialin,glicide,lipide,unii &ormoni. Electroliii sali#ei. Gl.parotis - I - 14' ; mec#Fe, <a - ?' 3 mec#Fe. Gl.su*mand - I - 17'4 mec#Fe, <a 4'1 mec#Fe. La inflamaii! Gl.parotis I - 14 Gl.su*mand. I - 7 la sialo0e! gl.parotis I '21 <a - ?'1 gl.parotis I '13 <a '4'1 "ali#a conine aer, epiteliu, leucocite, fragmente ale nucleelor celulare. 1 mm2 de sali# conine la 1CCC'3CCC leucocite +i 1C.CCC'3C.CCC microorgani0me #ii. Germeni - 1;C specii +i milioane .n 1 mm2 ca eritrocitele .n s(nge 91'3:. Em*riologia glandelor! la em*rion de 13'1; mm la a ;'a sptm.n se o*ser# elemente de glande sali#are mari. La a 11'sptm.n formarea ducturilor sali#are. La *e*elu+ dup 1 an cresc mai *ine. La 14 ani glandele sali#are dup funcie +i dimensiuni nu se deose*esc de mature. Atropia, Geriatric dup ;C - ?C ani. ,a la 7C ani - <ormale. ,istopia Glandelor "ali#are! .n nodurile limfatice glandei parotis, .n ton0ile, .n m.sterno - cleido mastoideu, .n fistulele *ranc&iogene, c&isturi cer#icale. Bneori glandele distopatepot a#ea duct propriu pe piele - ca fistul, de o pild la articulaia sterno - cla#icular. Poriuni distopate ale gl.su*mandi*ulari se pot o*ser#a .n corpul mandi*ulei. /riedman 918;3: a o*ser#at distopia gl.su*linguale .n .ntregime .n mandi*ul. Apla0ia glandelor sali#are! pariale ori lipsa unei sau am*elor glande perec&e. $a0uri - lipsa tuturor glandelor sali#are mari. Era - 5erostomia pronunat, topirea dinilor, dereglarea sc&im*ului de glucide. 6IPERPLAIA. Atre0ia ducturilor. A<H ALII! comunicarea ducturilor Varton +i "tenon. Atrofia glandelor! se i#esc la snto+i la ;C'?C ani. La #(rstnici peste 7C ani' norma. "clero0a glandelor - re0ultatul &ipo5iei .n legtur cu arteriosclero0a. 6ipo5ia aduce sc&im*uri esut adipos .nlocuiete glande! su*mandi*ular, su*ling#al - esut con)ucti#. "clero0a glandelor sali#are mici se poate o*ser#a la purttori de prote0e. I</LA AIA GLA<,ELHR "ALIVARE! Edem, dureri, &iposali#area -<a, I. ,up patogene0 se .mpart! a: ascendente - canaliculare - infecia .n gland ptrunde prin duct. =n norm rsp(ndirea micro*ilor din gur .n gland e respins de fasciculul de sali# - mecanic +i c&imic mucopolisa&aride. "ali#a conine +i un +ir de ageni antiinfecio+i. *: descendente - infecia ptrunde .n gland pe #asele sang#ine sau limfatice. "c&im*rile inflamatoare mai .nt.i .n esut interstiial .n )urul #aselor, ducturilor de afectare a sinusurilor sunt secundare. c: mi5te! la sl*irea funciei glandei .n re0ultatul inflamaiei descendente infecia p.trunde prin ducturile sali#are. "c&im*ri sunt +i la interstiiale +i la intracanaliculare. "IALH,H$6ITE ,up etiologie! a: *acteriale, *: #irusogene, c: micogene, d: aseptice, ,up locali0are!

a: *: c: d:

parotitis, sialoadenitis su*mandi*ularis, sialoadenitis su*lingualis, sialoadenitis glandelor sali#are mici

a: "ialoadenitele *acteriale Pot a fi ascendente +i descendente nespecifice pro#ocate de infecia mi5t a florei gurii! ,escendente pot a fi nespecifice +i specifice. La infecia ascendente sc&im*rile se o*ser# .n )urul canalelor unde se afl o reea de #ase sang#ine +i limfatice. ,e aici infiltratul se rsp.nde+te .n esutul interstiial. Inflamaia ascendent atac mai frec#ent glandele parotide, da .n su*ma5ilare se o*ser# la sialolitia0. $onine puin +i ?CD sali# elimin gl.su*mandi*ular. *: "ialoadentele nespecifice ai frec#ent ascendent, mai rar - descendent - &ematogen,limfpgen. Infecia poate ptrunde .n gland numai la &ipo - sau asilii. Asemenea inflamaie se de0#olt atunci, c.nd dup cau0e generale sau locale se dereglea0 eliminarea sali#ei prin canale. =n aceste grup de inflamaii se includ! parotita postoperatorie, parotita neonatorum, parotita cronic recidi#ant, sialoadenita la sialoliti0, trauma canalelor cu steno0, .nc&iderea papilei,presiunea din afar canalelor cu steno0,.nc&iderea papilei,presiunea din afar canalelor de focare inflamatoare,tumoare sau traume. c: "ialoadenita acut a glandei parotidiene se caracteri0ea0 prin edem masre care se rsp.nde+te .n )ur,lo*ului urec&ii se .ndeprtea0. Pielea se .nro+e+te cu luciu, desc&iderea gurii limitat,glutiia dereglat. Papila "tenon ro+ie +i sali#a - &ipo,tul*ur cu fulgi al*, ae, puroi palparea' duritatea,fluctuaia - cu greu. A glandei su*mandi*ulare - edem su*mandi*ular, pielea ro+ie la purulen. Papila Varton ro+ie ductul .n .ntregime. "ali#a - &ipo, sau asilia, tul*ur, puroi palparea - duritate, fluctuaia. A glandei su*linguale +i mici foarte rar focare mici ro+ietoare pe mucoas. /ormele purulente mai des din #ecintate. Parotita postoperatorie, se de0#olt dup operaii mari la pacieni gra#i +i nu frec#ent. "e afectea0 o gland, da am*ele la 1CD. "e de0#olt dup operaie la 4'7'8 0i. "e i#e+te edem care cre+te foarte *rusc +i .n regiunile .n#ecinate. "tenon - ro+ie, eliminri de puroi. /legmona, glandei, &emifacial, puroiul ptrunde mai u+or .n laterofaringian +i .n ductul auditi# din caut fasciei parotidea. "epsis, asfi5ia. "anaia gurii p.n la operaie! prelucrarea dinilor, igiena gurii. Tratament cu el de profila5ie +i de tratarea mor*ului postoperator. Tratamentul cu el de profila5ie +i de tratarea mor*ului postoperattor. Tratamentul cu anti*iotice e necesar de .nceput c.t se poate mai de#reme. Inci0ie de efectuat nu de a+teptat fluctuaia. PARHTITA PH"THA<E"TETI$ /oarte rar. Atropina - &iposali#aie calea ascendent la 1'3 0i dup operaie - mai .nainte cu mult de postoperatorie - 4'8 0i. "e de0#olt la pacienii cu igiena gurii sla*. PARHTITA <EH<ATHRB Poate fi ascendent +i descendent. ,up na+tere gura e molipsit de flor mi5t. $linic tipic. Tratamentul urgent +i c&irurgical tot. Patotita &ematogen purulent se de0#olt la *acteriemii ori piemii. Ta*loul clinic nu se deose*e+te de alte inflamaii a gl.parotidiene. Puroi .n sali#a nu este, se i#e+te - tr0iu. Parotit odontogen se de0#olt per continuitatem &ematogen sau limfogen. Purulena odontogen trece .n laterofaringean +i su*temporal unde fascia parotidea nu e complet. ,in regiunea su*masterian per continuitatem. Infecia &ematogen #ine din trom*ofle*ita #. retromandi*ular. Limfogen - din complicaiile perima5ilare din care limfa trece prin limfonodii parotidei, care se .mpuroia0 +i trece la gl. parotis. sialoadenite su*mandi*ulare se .nt.lnesc rar. PARHTITA RE$I,IVA<T La copii unilateral, freg#ent *ilateral parotidian cu toate cele caracteristice +i pentru puroi. =n timp de c.te#a 0ile, sptmni poate fi .nsnto+ire cu remisie dup ce iar+ se .ncepe mor*ul. Recidi#ele se .nlocuiesc cu perioade de remisie de c.te#a sptm.ni% c.te#a .n an. "ialografia tipic ca#itii rotunde mici i multe pline cu su*stan de contrast. Etiologia nu e clar. Tratament conser#ati#. Igiena gurii

"ialoadenite cronice

Afectea0 gl.parotid cu mult mai frec#ent dec.t altele. "e l.mure+te aceasta, c.nd e cale ascendent canalicular condiiile fa#ora*ile's pe loc. "ali#e parotide 2CD, muin - puin sau lipse+te. ,in cau0ele generale - dia*etul, sindromul ")orgren - 6ouers - Gougerot% local - infecia din gland sau nod limfatic. "ialoadenitele glandelor sali#are mici se .nt.lnesc la stomatite% pentru inflamaie glandelor palatinale la purttori de plac dentar la fumtori. Glandele retromolare se afectea0 secundar la erupia dificil a 77. la inflamaia glandelor mici sali#are se altur +i c&eilita glandular, ca inflamaie *acterial secundar locali0ate pe suprafaa intern a *u0ei inferioare. ,ucturile lor lrgite. ,up gradul de inflamaie se deose*esc trei forme! c&eilitis glandularis simple5 apost&emato0a 9mor*ul Puente - Ace#edo:, c&eilitis glandularis suppurati#a superficial +ic&eilitis glandularis suppurati#a profenda 9mor*ul Volmann:. Pe fonul de inflamaie a mucoasei se o*ser# mici ridicturi, din care la presiune se stoarce o pictur de secret #iscos. "ecretul poate fi tul*ur +i c&iar puroi.

"ialodenite specifice
"unt t*c, luis, actinomico0. T*c - parotidita ?CD, sialoadenita gl. su*mandi*ulare 1?D, su*linguala 2D, se .nt(lnesc dou forme! a: infiltrati# 9diseminira:% *: noduloas 9limitat:. Infiltrati# - &ematogen mre+te glanda nedureroas - unilateral% ca#erna. <oduloasa - limfodeno' limfomul tu*erculos se .nt.lnesc la copii. "e formea0 noduli de la o fasole - p.n la castan, nu's legate cu esuturile .ncon)urtoare. ,ureri nu's. ,iagno0ul - &istologic. Luis a glandelor sali#are i0olate - rar, unilaterale, *ilaterale .n stadiu II +i III a lues. Actinomico0a glandelor sali#are nu rare. Parotis% da su*mandi*ulare -su*linguale nu's descrise. Parotidita actinomicoas primar a glandei +i secundare prin continuitatea din esuturile .ncon)urtoare. Ta*loul clinic nu se deose*e+te de formele actinomico0ei cer#ico'faciale. ,iagno0ul dificil. orfologic, serologic. Tratamentul de pro*. Tratament - actinoli0at, actinoli0ata #accina poli#alent, II '2'4D. Penicillini - 1CC mln .n ;'? 0ile.

Parotidis epidermica
Virus afectea0 mai ales gl.parotis +i alte glande sali#are la copii 4';'? ani .n timpul rece al anului. Edem moale puin dureros. erostonia. TC - 28C$ +i mai sus. Leicopenia, leicocito0. $omplicaii - or&itis oop&oritis, pancreatitis, mastita, meningita, encefalita. or*ul aduce la imunitate sta*il. Tratament - specific, i0olare, comprese. "ialodenita aseptic la glandele mici - ca alergie la medicamente, alergeni, la into5icaii cu metale grele, la actinoterapie. Parotidita i0otopa 9I 121: - la tEreoidita.

"ialodoc&itele!
Acute, cronice, litia0a. "tranulare e5terne, interna,alungiri, .ngustri, dilatarea ductului. "tenon in antrun 6ig&mori. "ialo0ele ! $u e#oluie lung, cu clinica general +i local +i un ta*lou caracteristic sialografic. 1. de origine alergic, 1. de origine &ormonal, 2. de origine neurogen, 3. de origine insuficient alimentar. "ialo0a alergic se .nt.lnesc rar cu mrirea glandelor la colageno0e! lupus erEt&ematodes, sclerodermia generali0ata +i poliartrita nodoas. Alergie este la medicamente 9penicillini 'aspirin: care atac .n primul r(nd glandele sali#are mici. "indromul ")ogren - 6ouers - Gonderot se o*ser# uscciunea suprafeelor cu epiteliu. =n 1814 Gougerot - a o*ser#at uscciunea mucoasei la pacienii care mai a#eau +i la alte mucoase. 6oueres - 181? - a o*ser#at legtura 5erostomiei cu poliartrit +i 5eroftalmiei. "iogren - 1822 a descris semnele toate cu parotita. or*ul atac femeile prioritar .n #(rst mare. Etiologia nu e cunoscut. $linica. erostomia .n dinamic. Aglutiia, disfagia. $aries. Eliminri de sali# se mic+orea0 p(n la C. flora - prin ducturi aduce la inflamaii glandelor - mai .nt(i parodis. Artralgia - lic&id sino#al 'C +i inflamaia articulaiilor.

eroftalmia - lacrima' C. diagnostica nu e tare dificil. Tratamentul - dificil. A$TG +i corti0on &epatis de la #itei - suturai, p' 1mlF2 ori .n sptm(n% 11'14 in)ecii. Efectul se o*ser# dup 2C in)ecii. Igiena gurii. Parotidectomia - rar.

or*ul miulc0
Etiologia - nu e cunoscut% mrirea lent fr dureri a glandelor lacrimale, parotide +i mai rar su*mandi*ulare. Parotidele mrite cu mult +i simetric. "ali#area din glandele afectate se mic+orea0 sau C. mor*ul afectea0 *r*aii +i femeile la 3C ani. =n 1777 Io&an Von iulie0'Radeci a raportat .n $&enigs*erg de 1 pacient la care erau mrite glandele parotide, lacrimale, su*mandi*ulare. Pacientul sntos. Glandele mrite mult, fr pl(ngeri p(nse de0#olt inflamarea lor secundar. or*ul iculici afectea0 numai glandele sali#are +i lacrimale, de la sindromul "6G - are semne generale cu o simptomatologie multilateral. or*ul iculic0 se deose*e+te de sindromul iulic0 - la care mrirea sali#ar +i lacrimal se o*ser# la anumite cau0e'prioritar aparatul limfatic! leic&emia limfogranulomul 6odgin , limfosarcomul malign, limfonoditul t*s, limfogranulomato0 *enign. ts .n glandele sali#are.

"indromul 6eefort
"e mresc parotidele fr dureri, tC corpului se ridic - principalule simptoame sindromului descris de medicul datcean $.I.6eefordt .n 18C8. mor*ul afectea0 mucoasa cilor de respiraie +i parali0a ner#ilor faciali. "e .nt.lnesc la pacieni de #.rsta mi)locie la femei de dou ori mai des dec.t la *r*ai. Progno0ul *un. "imptoamele trec sinestttor corticosteroin.

"ialo0a &ormonal
rirea parotidelor nu inflamatoare *ilateral - la dereglarea sc&im*ului de glucide. "imptomul 6ar#atmrirea parotidelor se o*ser# la dia*etici, +i s'ar putea de socotit ca o &ipertrofie compensatoare la disfuncia insulelor Langergans.

"ialo0e neurogene
"indromul AHP - adipo0iti#, oligomenoe&oe, parotideomegalia - dereglri a funciei centrelor &ipotalamice. "e mresc parotidele fr dureri +i glandele su*mandi*ulare. "ialograma <. "indromul """ 9sali#o'sudoripare'sindrom: - se caracteri0ea0 prin sudoare pronunat, .nro+irea pielii parotidea - masseteriene cu dureri uneori. "indromul apare ca acces cu simptoame unilaterale .n timpul alimentrii ori dup e5citare cu cldura. "indromul poate fi pro#ocat +i cu impulsuri gustati#e +i uneori &iperlacrimare' Iroodiltranen sEndrom. "e mai numesc +i sindromul /reE, sindromul n. auriculo' temporalis. "ialo0a la insuficiena de alimentare. "e .nt.lnea la condamnai .n lagre de concentrare - dup insuficiena de al*umine &rana' .ndelungat, la alcoolici cu ciro0a ficatului. Progno0ul *un.

Prelegere alctuit de asistentul uni#ersitar,

Vasile $o)ocaru

PRELEGEREA <r.3
pentru studenii facultii de stomatologie anul III, sem. VI
TE A !Litia0a glandelor sali#are. "ialolitia0a Informaie despre mor* se .nt.lne+te . tractatul lui 6ipocrate, care lega formarea litia0ei cu podagra. Termenul sialolitia0a a fost propus de L. La0are#ici 9182C:. "unt o mulime de lucrri +tiinifice , cri, disertaii. "ialolitia0a se .nt.lne+te la 3C';C D din toate mor*urile glandelor sali#are. La *r*ai mai frec#ent 2 !3. In 7C D, 8CD de ca0uri litia0ele se formea0 ducturile #aton +i .n glandele su*mandi*ulare. In parotide - 12D ca0uri. ai frec#ent, se formea0 o litia0 dar pot fi +i dou, +i mai multe, litia0e simetrice. $ea mai con#ena*il +i simpl clasificare a sialolitia0ei este a lui A.$lemento#. 1."ialolitia0a cu localita0e litia0ei .n ducte ! Varton, "tenon, Gartolini % a: fr simptome clinice % *: cu inflamaie cronic % c: cu acuti0area inflamaiei cronice. 1. sialolitia0 cu locali0area litia0ei .n gland! su*mandi*ular, parotid, su*ling#al% a: fr clinic. *: cu inflama+ie cronic. c: cu acuti0area inflamaiei cronice a glandei. 2. Inflamaia cronic a glandei pe *a0a sialolitia0ei! su*mandi*ulare, su*linguale, dup plecarea sinestttoare a litia0ei, dup .ndeprtarea operati# a litia0ei din duct. /orma litia0ei diferit, dar mai frec#ent' .ndelungate .n ducte , rotunde .n parenc&ime +i altele. rimea litia0ei de la un fir de nisip p.n la mrimea unui ou de gin +i mai mari. Greutatea lor #aria0 de la un nisip p.n la 2;,C +i mai mari. In deose*i greutatea litia0ei depinde de duritatea litia0ei ! poate fi mare cu o greutate mic +i in#ers. "uprafaa litia0ei ! nu e neted pe litia0ele ducturelor se formea0 +anuri longitudinale pentru scurgerea sali#ei. $uloarea litia0ei ! sur'gl*uie, sur'al*icioas, mur, ruginie. "tructura litia0ei. ai frec#ent stratificat, .n componena sunt +i corpuri strine. Hase de pe+te, paie, epu+e tartru dentar, cr*une, coa) de floarea soarelui +i altele. $omponena c&imic a litia0ei e sta*il ! compu+i organici 14'2CD, minerale - ?C'?4D. ai frec#ent .n componena litia0ei e calciu 21'2;D, 21'11'1;D, g 2'2,4D, <a, $r, margane, /e,I,Pl, cloride, acid a0otic. Etiologia nu e clar. "unt mai multe #ersii! micro*ian, mecanic +i de compesie. Importan are a#itamino0a, .ntre*uinarea .n alimentare conser#ante, fumatul, tartru dentar, infecia .n gur, actinomico0. ecani0mul formrii litia0ei ! procesul inflamator aduce la edemul peretelui ductului +i .ngustarea lui. ai departe germenii +i produsele inflamaiei aduc la de0lipirea celulelor peretelui, care formea0 un carcas - g&em. "c&im*rile fi0ico'c&imice a sali#ei aduce la depunerea srurilor minerale din ea, care .n*i* g&emul. A+a se formea0 litia0a. ai departe litia0a singur susine inflamaia la suprafa +i depun.du'se

noi sruri, litia0a cre+te . la aceasta .n gland se o*ser# sc&im*ri .nsemnate, c&iar la dispariia esutului glandular. $linica sialolitia0ei ! simptomatologia e caracteristic. "e deose*esc perioade fr simptome +i perioade de dereglri funcionale 9mecanice: din partea glandei. =n perioada a doua caracteristic ! colica sali#ar, care se i#e+te .n legtur cu alimentarea. "e o*ser# mrirea *rusc a glandei, care se mic+orea0 dup terminarea alimentaiei. =n sf.r+it - perioada ma5imal de e5presie a reaciei inflamatoare. =n aceast perioad pe primul plan se o*ser# toate reaciile inflamaiei acute e5terne +i interne mai ales din sulcusul mandi*ulo'lingual, simptomul @crestei de cuco+A, dereglri generale, sc&im*ri sang#ine. E#oluia sialolitia0ei cronice cu perioade de acuti0are. $el mai frec#ent acuti0ri apar la locali0area litia0ei .n ductul glandei. ,iagnosticul - e u+or. = diagnosticul sialolitia0ei se iau .n consideraie! ta*loul clinic, datele o*iecti#e, radiograma glandei generale, rar cu contrast, sondarea ductuirilor. ,iagno0ul diferencial. E necesar de a diferencia cu flegmonul, carcinomul, tumori *enigne,c&isturi, osteomielita mandi*ulei, procesele inflamatoare specifice, tumori mi5, sialoadenitele +i altele. Tratamentul! c&irurgical, e5clusi# c.nd litia0a se .ndeprtea0 singur din duct. 1. .nlturarea litia0ei prin gur din duct. 1. .ndeprtarea glandelor! su*mandi*ulare, parotidiene, ' mai rar +i su*linguale cu cea su*mandi*ular. Tratament postoperator - medicament antiinflamator. $omplicaiile! litia0a rm.ne pe loc, afectarea n. facial - ramarginalis, n. &ipoglos n.lingualis, art. /acial, infecia plgii, &ematom, mortalitate.

Prelegere alctuit de asistentul uni#ersitar

Vasile $o)ocaru

Evaluare