Sunteți pe pagina 1din 10

Igiena alimentatiei

Definitie: Igiena alimentatiei este acea parte a igienei care are ca obiectiv cunoasterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra starii de sanatate si sa indeparteze riscul ca produsele alimentare sa devina factor daunator pentru consumator Dupa natura si rolul lor in organism ,substantele nutritive se impart in cinci grupe principale : 1. Proteine 2. Lipide 3. Glucide . !lemente minerale ". #itamine $ecesitatile nutritive variaza de la un individ la altul in functie de varsta ,se%,conditiile mediului ambiant si felul activitatii. Pentru ca alimentatia sa fie rationala ,trebuie sa e%iste un ec&ilibru intre necesarul organismului si cantitatile de alimente. 'and acest ec&ilibru se rupe ,alimentatia devine dezec&ilibrata ,avand efecte negative asupra starii de sanatate.dezec&ilibrele alimentare atat,in plus cat si in minus duc la aparitia bolilor de nutritie sau distrofii 'unoasterea trebuintelor nutritive ale organismului este indispensabila pentru realizarea unei alimentari ec&ilibrate .ele se refera atat la necesarul de energie cat si de substante nutritive. .Proteinele (eprezinta unul dintre componentele esentiale ale tuturor celulelor organismlui.Deriva de la cuvantul grecesc )proteios*+primul ,-. din structurile organismului sunt de natur/ proteic/. (a0ia de proteine, plec1nd de la bilan0ul proteic 23P+consum4eliminare5, poate fi: ec&ilibrat/: aport+eliminare pozitiv/: aport6eliminare, pentru organismele 7n cre8tere 2copii, femei 7ns/rcinate5 negativ/: aport9eliminare, 7n faze febrile sau cancer. $ecesar: ," g proteine4zi, deci 1 g proteine4:g corp42 &. 'antitatea necesar/ de proteine reprezint/ 12..1; . din totalul caloriilor necesare. Evaluarea calitii proteinelor !%ist/ 3 categorii de proteine alimentare: 'lasa I: sunt cele mai valoroase, con0in cantitatea cea mai crescut/ de aminoacizi esen0iali. !%ist/ 7n regnul animal 2ou,carne, lapte, br1nzeturi5 'lasa II: con0in to0i aminoacizii esen0iali, dar unul, doi, trei sunt 7n cantitate mai sc/zut/. !%ist/ 7n regnul vegetal: legume, fructe, cereale, legume uscate. Aminoacizii limitativi sunt 7n cantitatea cea mai redus/ 8i limiteaz/ anabolismul protidic.

'lasa III: nu pot servi la anabolism. Lipsesc unul sau doi aminoacizi esen0iali. !%ist/ 7n regnul animal 2colagen5 sau vegetal 2zeina<proteina porumbului. =n cantitate crescut/ provoac/ pelagra, distrofie proteic/ indus/ de consumul unei proteine proaste5. 'u a>utorul izotopilor de azot marca0i, s<a demonstrat c/ cel mai rapid se renoveaz/ ficatul, pancreasul, sistemul enzimatic, mucoasele, structurile parenc&imatoase. #iteza de 7nlocuire a 0esuturilor este de ,..; zile p1n/ la renovarea complet/, pentru ficat 8i pancreas, iar pentru 0esutul muscular este de: 2 s/pt/m1ni..1 lun/. Dac/ la renovarea ficatului lipse8te un aminoacid esen0ial, proteina nu este sintetizat/. Dac/ se 7nlocuie8te aminoacidul cu un altul, sintetizat de organism, organul cu proteina va fi re>ectat. 2este corp str/in5. #iteza de refacere este propor0ional/ cu raportul dintre calitatea 8i cantitatea de proteine. Proteina nu trebuie dat/ 7n e%ces. Din metabolizare, cre8te cantitatea de amoniac 8i to%icitatea pentru celula &epatic/. Pentru ficatul 7n criz/ se recomand/ eliminarea proteinelor din alimenta0ie, pentru a nu suprasolicita ficatul. Raia de proteine #ariaz/ 7n func0ie de condi0iile fiziologice 8i de mediu. Exp : 1,Condiii fiziologice: Pentru un copil n/scut prematur, ra0ia de proteine trebuie s/ fie de .."g proteine4:g corp4zi, pentru a a>unge c1t copilul n/scut la termen, care consum/ 3,".. ,"g proteine4 :g corp4zi. '1nd viteza de cre8tere scade, scade ra0ia de proteine, pentru c/ nu se pune dec1t problema refacerii tisulare. ?n anabolism accentuat se 7nregistrez/ la femeia gravid/ pentru a &ipertrofia 0esuturile ce ad/postesc f/tul, pentru cre8terea volumului de s1nge pentru produsul de concep0ie. @unt necesare 2..2,"g4:g corp4zi. 'u c1t cre8te v1rsta sarcinii, cu at1t cre8te ra0ia de proteineun/ metod/ =n perioada de lacta0ie sunt necesare 2g4:g corp4zi. $u se bea alcool, deoarece se poate produce into%ica0ie, iar copilul moare la s1n. .!ediul toxic"poluat !ste necesar/ suplimentarea ra0iei de proteine din punct de vedere calitativ 8i cantitativ, deoarece no%ele din organism sunt transformate 7n ficat 2deto%ifiere5, p1n/ la produ8i ce se elimin/ mai u8or. Efectele aportului proteic in#uficient. =n perioade lungi de timp, organismul nu se dezvolt/ la parametri normali. Aalia 8i greutatea sunt sc/zute, dar se dezvolt/ armonios. Prezint/ un aspect miniatural de nanism alimentar, similar nanismului &ipofizar. @cade sinteza &ormonilor cu structur/ proteic/ 8i efectul acestora. @cade 8i secre0ia &ormonilor gonadali, deoarece ace8tia se elibereaz/ sub influen0a factorilor &ipofizari, de natur/ proteic/. Popula0iile cu alimentare suficient/ 7n proteine prezint/ dinamicitate crescut/, spre deosebire de cele vegetariene. (efle%ele dob1ndite se formeaz/ mai repede 8i sunt mult mai stabile la indivizii cu aport proteic suficient.

Bc0iunea dinamic/ specific/ este foarte crescut/ pentru proteine, comparativ cu al0i factori nutritivi. $ipidele Curnizeaz/ D,3 :cal4Eg. Intr/ 7n structura membranei. Fa>oritatea sunt trigliceride, stocate 7n adipocit, constituind rezerva de calorii a organismului. Lipidele se pot sintetiza pornind de la glucide, 7ns/ un regim alimentar alipidic 7ndelungat d/uneaz/., Bpar dermatite e%ematoase, care se vindec/ dac/ la regimul alimentar se adaug/ gr/simi de origine vegetal/. Bnumi0i acizi gra8i nu pot fi sintetiza0i de corpul uman. Bce8tia se numesc acizi gra8i esen0iali 8i depind de aportul e%ogen. Bcidul linoleic, acidul linolenic, acidul ara&idonic sunt numi0i 8i vitamina C, de8i ei nu ac0ioneaz/ dup/ tipicul unei vitamine. Cantitatea gr#imilor =n ra0ia zilnic/ trebuie s/ e%iste o anumit/ cantitate de gr/sime 23. din valoarea caloric/ a ra0iei5: 1. 'u a>utorul gr/similor ne complet/m ra0ia energetic/. 2. Gr/simile sunt utilizate 7n prepararea alimentelor pentru c/ sunt un mediator termic 27mpiedic/ arderea alimentelor5. 3. #itaminele liposolubile se absorb dup/ ce au fost dizolvate 7n gr/simi. . @timulatori ai activit/0ii vezicii biliare 2efect colagog, coleretic5. $u se utilizeaz/ 7n caz de litiaz/. ". Prezint/ sapiditate 2gust particular5, 7n special gr/simile emulsionate. Gr/simile sunt alimente ce se diger/ greu, pentru c/ scad mobilitatea tubului digestiv. G cantitate crescut/ de gr/simi 7nseamn/ un deficit de digerare 8i o stagnare 7n tubul digestiv. !%. sardeaua peste care se pune l/m1ie pentru a stimula secre0ia de H'l. I. G alimenta0ie bogat/ 7n gr/simi asigur/ o sa0ietate crescut/. Raia minim de gr/sime 22-.5 se administreaz/ celor ce lucreaz/ 7n mediu to%ic, pentru c/ gr/simile nu con0in componente ce particip/ la deto%ifiere. ?nele no%e liposolubile 27n deosebi compu8i oncogeni5 pot fi facilitate 7n absorb0ie de e%cesul de gr/simi. !%. p1inea turceasc/, realizat/ cu a>utorul polio%ietilenei 2emulgator5 poate cre8te mult absorb0ia unor no%e oncogene. (a0ia minim/ de gr/sime se administreaz/ 8i persoanelor cu risc de ateroscleroz/ 2b/tr1ni, bolnavi5. Raia maxim23".5 se administreaz/ persoanelor ce depun un efort fizic crescut, pe o durat/ lung/ de timp. pentru un efort foarte crescut 7n timp scurt, nu se administreaz/ ma%imum de gr/simi, pentru c/ sunt foarte bogate 7n carbon 8i s/race 7n o%igen. (a0ia ma%im/ este necesar/ 8i 7n mediul rece, unde se pierde o cantitate crescut/ de c/ldur/ 8i se produce accelerarea arderilor, pentru a se p/stra &omeostazia termic/. Crigul 7mpiedic/ fenomenul de steatoz/ &epatic/. Deci frigul are un efect pseudolipotrop, prin arderea suplimentului. %lucidele Grganismul poate sintetiza glucide prin gluconeogenez/. Bstfel, pornind de la lipide, se poate a>unge la acidoz/ alimentar/.

(a0ia de glucide este folosit/ 7n scopuri energetice, pentru c/ glucidele sunt combustibilul ideal. Dintr<un gram de glucide se elibereaz/ calorii. Glucidele se o%ideaz/ cu foarte mult/ u8urin0/, f/r/ *cenu8/*, ca la proteine, datorit/ raportului crescut de atomi de o%igen fa0/ de atomii de carbon. Glucidele intr/ 7n structura acidului &ialuronic, acizilor nucleici, acidului glucuronic, imunopoliza&aridelor. !le servesc la deto%ifiere prin con>ugare cu structuri aromatice. Con#umul cre#cut de glucide: 'onsumul crescut de glucide pentru mult timp duce la epuizarea pancreasului. G suprasolicitare a organismului cu molecule de glucide este dia&etogen Produsele za&arate sunt foarte bogate 7n glucide 8i gr/simi, deci sunt foarte calorigene 21--g ciocolat/+I-- calorii5. Bduc suplimente ce provoac/ 'iperpondera&ilitate. Produ#ele za'aroa#e sunt produse cu a>utorul unor #u&#tane c'imice 2za&aroz/ J colorant J arom/ J acid organic pentru gust acri8or5. @ubstan0ele c&imice sunt aditivi 2coloran0i, aromatizan0i, stabilizatori, emulgatori, antio%idan0i, conservan0i5. $u sunt foarte nocivi, sunt aproba0i de ministerul s/n/t/0ii. Poluan0ii alimentari produc into%ica0ii. Bditivii trebuie s/ aib/ o motivare te&nologic/, c1t mai pu0in/ to%icitate asupra organismului, nu trebuie folosi0i pentru a masca ni8te propriet/0i nepl/cute ale alimentului 2carne stricat/5. (ditivii alimentari sunt: coloran0i, aromatizan0i, 7ndulcitori. Coloranii trebuie s/ fie vegetali 2clorifin/, caroteni5. Industria alimentar/ utilizeaz/ coloran0ii de anilin/ 2folosi0i 8i 7n industria te%til/5, care au propriet/0i tinctoriale crescute, sunt ieftini, se utilizeaz/ 7n cantitate redus/, doza letal/ este foarte mare, deci to%icitatea este negli>abil/. Aotu8i, studii efectuate pe colorantul galben de unt au demonstrat c/ este puternic cancerigen. Aromatizanii con0in lactone, cetone, esteri 8i alte substan0e mirositoare. Pot fi iritan0i, dar nu cancerigeni. !%emplu: cumarina din sucul de ananas este foarte to%ic/, dar d/ mirosul de ananas. ndulcitorii sunt folosi0i 7n locul za&/rului, fiind sintetici. !%.: zaharina nu are valoare nutritiv/, are gust de Pb, se am/r/8te la c/ldur/, pentru c/ se descompune. !ste oncogen/. Ciclamatul de sodiu 2ciclo&e%il sulfamat5 7ndulce8de de 3-% mai puternic dec1t za&/rul. $u se descompune la c/ldur/, doza letal/ minim/ este de 1-g4:g corp, deci o to%icitate sc/zut/. =n contact cu flora se reduce la ciclo&e%il amin/, care produce cancer de vezic/ urinar/. Rolurile glucidelor 1. Din punct de vedere organoleptic, sunt alimente deosebite, pentru st1rnirea interesului consumatorului. 2. Cactori nutritivi 2calorigeni5. !%. 7n pr/>ituri e%ist/ 8i lapte, ou/, f/in/, d1nd o valoare nutritiv/ comple%/. 3. Arebuie limitate 7n ra0ie 2sub ,..1- . din valoarea ra0iei calorice5. Raia de glucide e#te diferit de raia de produ#e za'aroa#e 2produse fabricate pe baz/ de za&/r5.

. Glucidele cu molecul/ mic/ se absorb rapid, cresc1nd glicemia 8i produc1nd sa0ietate. De aceea, produsele bogate 0n za&/r se consum/ la sf1r8itul mesei. )oamea rezidual poate fi ani&ilat/ prin consumuul de za&aruri 2trebuie s/ te scoli de la mas/ cu senza0ia de foame5. @eara nu trebuie s/ consum/m produse dulci 7nainte de culcare, deoarece acestea formeaz/ o pelicul/ pe suprafa0a din0ilor 2noaptea scade secre0ia salivar/ ce cur/0/ din0ii 5, se 7nmul0e8te flora acidifiant/ din cavitatea bucal/, produc1nd carii. Produsele dulci trebuie 7nlocuite seara cu fructe,care con0in fibre ce 7ndep/rteaz/ mecanic pelicula dulce de la suprafa0a dintelui. Raia de glucide este de apro%imativ *+g"zi. ,utrieni lip#ii de valoare caloric @unt reprezenta0i de vitamine 8i s/ruri minerale. -itaminele @unt compu8i c&imici care ac0ioneaz/ 7n organism 7n concentra0ii foarte sc/zute, intr1nd 7n structura unor enzime sub form/ de grupare prostetic/. 2vitaminele sunt un fel de catalizatori.5 'lasificare vitaminelor se face dup/ solubilitate: Liposolubile: absorb0ia lor se face asem/n/tor cu absorb0ia gr/similor, dup/ ce vitaminele s<au solubilizat 7n gr/simi alimentare. Bceste vitamine rezist/ 7n timp 8i la ac0iunea o%igenului. Dup/ ce p/trund 7n organism au tendin0/ de acumulare 7n straturile adipoase sau 7n ficat. Cicatul unor animale este foarte bogat 7n vitamine liposolubile. Deoarece e%ist/ pericol de &ipervitaminoze, ra0ia de vitamine se raporteaz/ la greutatea corporal/. Pot ac0iona asem/n/tor unor &ormoni: &ormonovitamine. Hidrosolubile: sunt u8or solubile 7n ap/. Prin prepararea alimentelor, trec 7n zeam/. Bbsorb0ia se face f/r/ dificultate. Pentru multe vitamine pH<ul mediului este foarte importantK la un pH sc/zut poate apare un deficit de absorb0ie. Particip/ 7n anabolismul 8i catabolismul general: sunt grup/ri prostetice ale unor enzime energetice, de obicei implicate 7n catabolism 2enzimovitamine5. @e elimin/ renal u8or, deci nu e%ist/ pericol de &ipervitaminoz/. (a0ia se raporteaz/ la c&eltuiala de energie 2Lcal.5. -itaminele lipo#olu&ile Vitamina A Provitamina B este un M<caroten, care prin &idroliz/ 7n ficat sau 7n mucoasa intestinal/ elibereaz/ trei molecule de vitamin/. =n regiunile palmar/ 8i plantar/ se poate observa carotinodermia: o stocare de caroten datorit/ insuficien0ei &epatice, cu lipsa &idrolizei. @urse de vitamin/ B: Gr/simile din lapte: cantitate crescut/, aterogen. Gu/: cantitate crescut/, colesterol, dislipidemie. Pe8te de provenien0/ oceanic/ 2pe8te gras5: ulei de rec&in. Blimente de culoare portocalie: morcov. 'lorofila poate 7nso0i carotenul.

(vitaminoza (: duce la malacie, &emeralopie. 're8te datorit/ modific/rilor din structura vaselor 8i epiteliului cu tendin0/ spre :eratinizare 2&iper:eratoz/ peripilar/5 piele de g/in/. #itamina B se utilizeaz/ 7n: Profila%ia litiazei renale: mucoase moarte, detritusuri, loc de aglomerare a s/rurilor minerale 2nisip5 Fetabolismul proteic: stimuleaz/ anabolismul proteic 8i procesele de diferen0iere celular/. Bparatul reproduc/tor: caren0a duce la azoospermie N 8i infertilitate prin pierderea produ8ilor de concep0ie O. 'aren0a de vitamin/ B 7n perioada de gesta0ie duce la na8terea unor copii cu malforma0ii congenitale 2digestive, renale, respiratorii, palatosc&isis, c&eilosc&isis5. Fetabolismul 0esuturilor dure 2din0i, oase5: ec&ilibreaz/ activitatea osteoclastelor 8i osteoblastelor. Canere: 7n caren0e devin friabile, se usuc/, se despic/, pentru c/ firul de p/r nu este lubrefiat 2canalele glandelor sebacee sunt obstruate de detritusuri5. $ecesarul de vitamin/ B la adult este de I--- ?I. =n perioada de lacta0ie se administreaz/ ;--- ?I, pentru men0inerea secre0iei.. Vitamina D !ste o vitamin/ de sintez/ endogen/. =n natur/, ergosterolul 7n prezen0a radia0iilor ?# se transform/ 7n vitamina D2, care poate fi folosit/ ca atare. Dac/ a>unge 7n organism la suprafa0a pielii, se transform/ 7n vitamin/ D3.2P5 #itamina poate fi preluat/ din: lapte 8i derivate lactate, ou/, pe8te marin 2ficatul5. (ol: mineralizarea structurilor osoase. #alori normale: -- ?I. =n insuficien0e apar tulbur/ri 7n osificare, manifest/ri patologice, deform/ri. La copilul mic apare ra&itismul, la adult osteomalacia 2porozitate a oaselor, a din0ilor5. Gsteoporoza apare la femei care nu mai sunt sub influen0a estrogenilor Q menopauz/, sc/z1nd densitatea mineralelor 8i rezisten0a mecanic/ a osului. (a&itismul: apare le copii si se caracterizeaza prin tulbur/ri generale, adinamie, lipsit de vitalitate 8i de viociunea caracteristic/ v1rstei prin &ipotonie muscular/. Bcestia sunt slabi, cu abdomen de batracian. Fodific/rile osoase au preferin0/ pentru anumite zone 2cartila>ul de cre8tere nu este o linie dreapt/, clar/, ci 7n form/ de din0i de fier/str/u prin proliferare, osul 7ngro81ndu<se: semnul br/0/rii5. 'a test de screening se realizeaz/ radiografia pumnului. Bspect: Deform/ri ale cutiei craniene Aorace 7n caren/: cutie toracic/ evazat/ 7n partea inferioar/, cu 7nfundarea sternului sau modific/ri cifotice ale coloanei vertebrale. (ar apar m/t/nii costale: procese de tumefiere 7n8irate ca ni8te m/rgele. Gsul este mai fragil. Gasele membrelor inferioare se curbeaz/: picioare de carabinist. 'opilul este mai sensibil la infec0ii microbiene: sec&elele persist/. Dac/ vitamina este 7n e%ces, organismul folose8te stocurile. Hipervitaminoza este foarte frecvent/ si produce:

@tare de into%ica0ie a organismului asem/n/toare cu &ipervitaminoza B: curbatur/, cefalee cvasipermanent/, greu de tratat, dureri articulare crescute, constipa0ie, somnolen0/, adinamie, tulbur/ri de apetit. 'a2J se fi%eaz/ 7n locuri unde nu trebuie: 7n structura vaselor inimii, aortei, 0esuturi moi, rinic&i 2produce rapid litiaz/ renal/5. @e deregleaz/ concentra0ia citratului, s/rurilor minerale. Vitamina E 'ea mai puternic/ form/ este R<tocoferol, cea mai slab/ S<tocoferol 2mai e%ist/ M, T5. @e g/se8te 7n legume, fructe, cereale ca structuri embrionare. !ste vitamina fertilit/0ii. Insuficien0a duce la: Incapacitatea reproducerii, deoarece stimuleaz/ &ipofiza, care elibereaz/ stimuline, ce ac0ioneaz/ asupra &ormonilor gonadali: Degenerescen0a tubilor seminiferi 8i azoospermie. Incapacitatea de a 0ine sarcina din luna a "<a. Deoarece este vitamin/ antidistrofic/, apar distrofii musculare importante. @tria0iile degenereaz/, 0esutul striat fiind 7nlocuit cu 0esut fibromatos, care sc&imb/ func0ionalitatea mu8c&ilor. @e acumuleaz/ o substan0/ galben< brun/, un fel de pero%id. Bnemia &emolitic/ apare datorit/ cre8terii fragilit/0ii &ematiilor. Durata lor de via0/ scade cu gradul de caren0/ 7n vitamin/ ! 2o%igenul afecteaz/ acizii gra8i nesatura0i din membran/, vitamina ! se o%ideaz/, cru01nd membrana5. ?tilizare: profila%ia antioncogen/, prin atenuarea e%cesului de pero%izi pe care 7i inger/m 2afecteaz/ acizii nucleici BD$ 8i B($5. Prote>eaz/ de o%idare vitamina B. Pentru un adult s/n/tos sunt necesare 1-..12 mg, la copilul mic, imediat dup/ na8tere sunt necesare 1--..12- mg. -itamine 'idro#olu&ile Vitamina C @e g/se8te doar 7n legume, fructe. @e pierde u8or pentru c/ este &idrosolubil/ 8i e e%trem de fragil/, fiind un produs antio%idant 2este afectat/ de G 2, catalizori, c/ldur/, 'u, Ce, Bg5. @e g/se8te sub dou/ forme: acid ascorbic 8i acid de&idroascorbic. 'antit/0i 7n diferite plante: 'ire8e, struguri, mere, pere, gutui: "..1- mg 4 1--g 'itrice: ".."- mg 4 1--g '/p8uni: ,-..;- mg 4 1--g F/rar, leu8tean, p/trun>el: 1"- mg 4 1--g Brdei: 2--..2"- mg 4 1--g F/ce8: 1--- mg 4 1--g #itamina ' intervine 7n metabolismul unor aminoacizi 2&idro%iprolin/5, care sunt utiliza0i 7n sinteza colagenului: cicatricile postoperatorii sunt de .." ori mai labile 7n avitaminoze.

Peretele vascular este mai rezistent 7n prezen0a vitaminei ', altfel apar &emoragii subcutanate. Scorbutul este o afectiune ce se caracterizeaza prin : Papile interdentare &ipertrofiate 8i s1nger1nde la ap/sare Ligament alveolo<dentar detensionat 2edenta0ie5 Infec0ii: vitamina ' poten0eaz/ ap/rarea leucocitar/ 2leucocitul este foarte bogat 7n vitamin/5 $ecesarul de vitamin/ ' este de minim 2..3 mg 4 1--- cal., normalul de 2-..2" mg 4 1--- cal 2deci ,"..1-- mg zilnic5. !%cesul de vitamin/ ' nu creeaz/ probleme pentru c/ este &idrosolubil/, totu8i ea cre8te aciditatea digestiv/, put1nd provoca ulcer 8i se transform/ 7n acid o%alic. Complexul . #itamina 31 /tiamina0 !ste foarte r/sp1ndit/ 7n produsele cerealiere, care reprezint/ sursa principal/ 2zona cortical/ 8i embrionul5. 'arnea de porc este foarte bogat/, iar cea de pe8te este lipsit/ de 31. =n caren0/ de 31 se produce boala 3eri<3eri care const/ 7ntr<un dezec&ilibru tiaminoglucidic 2scade 31, cresc glucidele5, datorit/ consumului crescut de p1ine alb/, consumului unor produse za&aroase rafinate cu con0inut foarte sc/zut 7n vitamin/ 31 8i produse alcoolice distilate 2nu bere5. Blcoolul are nevoie de 31 pentru a se o%ida, astfel 7nc1t se acumuleaz/ acid piruvic. 1. 3oala 3eri<3eri de tip uscat: este o suferin0/ a @$, care nu are un metabolism glucidic corespunz/tor, 8i e afectat de acidoz/. Fanifest/ri: adinamie, irascibilitate, tulbur/ri de sonm, somnolen0/ diurn/, sc/derea capacit/0ii de memorare, sc/derea aten0iei. Bpar parestezii 8i :inestezii. 2. 3oala 3eri<3eri de tip umed: suferin0/ cardiac/ pentru c/ mu8c&iul este foarte solicitat. Bpar tulbur/ri de ritm, ta&icardie, pr/bu8irea valorii AB, care duc p1n/ la insuficien0/ cardiac/ grav/, congestiv/, cu acumul/ri de lic&id. 3. @indrom congestiv: anore%ie de protec0ie fa0/ de dulciuri. Fanifest/rile bolii 3eri<3eri sunt amestecate 21, 2, 35. (a0ia zilnic/ de 31 este -.3" mg 4 1--- cal. #itamina 32 /ri&oflavina, lactoflavin, 'epatoflavin0 Poate fi biosintetizat/ 7n organe cu germenii de fermenta0ie lactic/. !ste foarte r/sp1ndit/ 7n produsele alimentare. !ste rezistent/ la temperatur/ 8i 7n mediu acid, dar labil/ 7n mediu alcalin 8i la ac0iunea ?#. Intr/ 7n structura unor enzime ca si co<ferment, fiind implicat/ 7n metabolismul protidic 8i lipidic. 'aren0a de 32 este foarte rar/. Bpare 7n zonele rurale, unde alimenta0ia e bogat/ 7n vegetale. =n special la copii sub 1- ani apar tulbur/ri de caren0/ de 32 manifestandu<se prin: =ncetinirea ritmului de cre8tere 8i cre8tere 7n greutate. Fodific/ri specifice: dermatit/ seboreic/, la nivel interspr1ncenos, naso<labial, coate.

Aulbur/ri la nivelul cavit/0ii bucale: inflama0ia mucoasei labiale 2c&eiloz/5, stomatit/ angular/ 2z/b/lu0/5, gloseit/ 2inflama0ia papilelor labiale, d1nd limba geografic/5 Fodific/ri la nivel ocular: blefarite, con>unctivite, c&eratite, capilarizarea corneei. $ecesarul: -.I" mg 4 1--- cal. Arebuie crescut 7n gesta0ie 8i perioada de lacta0ie. #itaminele 31 8i 32 poten0eaz/ capacitatea organismului de a rezista la agen0ii e%terni. #itamina 3I /piridoxina0 !ste foarte r/sp1ndit/ 7n produsele alimentare. Intr/ 7n structura unor enzime din metabolismul proteic 8i lipidic. 'aren0ele duc la tulbur/ri nervoase la copilul mic alimentat artificial 2vitamina a fost inactivat/ 7n laptele praf5. La adul0i apare o anemie asem/n/toare celei feriprive 8i limfopenie: rezisten0/ la terapia par0ial/ 2tratament cu Ce 8i vitamina 3I5. =n A3' pulmonar se folose8te &idrazina acidului nicotinic 2antituberculostatic PU5, care ac0ioneaz/ ca antivitamin/ 3I. 'antitatea este de 2 mg 4 zi. #itamina PP /niacin, amida acidului nicotinic0 'aren0a de vitamina PP duce la o afectiune denumita pelagra. Bceasta poate apare 7n zone cu alimenta0ie cu m/m/lig/. Porumbul con0ine vitamina PP, care este &idrolizat/ de compu8i numi0i belidine 2P5, care coe%ist/ 7n porumb. Bcest factor este &idrolizat de lapte 8i de temperatur/. Pelagra se caracterizeaza prin 2sindromul celor trei D : dermatita. diaree, dementa5 Colierul lui Casal: este o dermatit/ 7n >urul g1tului 8i 7n zonele e%puse la soare. !ste determinat/ de tulbur/ri 7n metabolismul purinelor. @ensibilitatea la ?# a pielii este foarte crescut/ 2eritem 8i flictene5 Q func0ie trofic/. Cunc0ie atrofic/: pielea se pigmenteaz/ puternic 8i neomogen 8i se str1nge 2tegument l/cuit5: apar foarte multe fisuri, devine solzoas/, aspr/. Aubul digestiv: Glosit/ grav/ cu atrofie crescut/ a papilelor linguale 2limba este ro8ie, sticloas/, cu &iperestezie marginal/5. Gastrit/ atrofic/, cu &iposecre0ie generalizat/. 'olit/ foarte rebel/ la tratament @cade absorb0ia alimentelor. Pelagromul este un denutrit general. Demen0/: apare la formele avansate 8i la consumul de alcool. Pelagra este o caren0/ mi%t/, pentru c/ proteina principal/ pentru pelagro8i este zeina din porumb, care nu con0ine 1..2 aminoacizi esen0iali. $u poate fi utilizat/ digestiv 8i metabolic. Laptele 8i carnea sunt puternic antipelagrogene. #itamina PP poate fi sintetizat/ 7n organism din triptofan 21 mg din I- mg triptofan5 sau pirido%in/, care e%ist/ 7n lapte. Aratamentul numai cu vitamina nu este suficient. 'el mai bine este s/ se treac/ la alimenta0ia cu p1ine, s/ se consume pe l1ng/ m/m/lig/ 8i carne. !%ist/ o specie de porumb 7mbun/t/0it genetic, care are o zein/ de clasa II. 1rurile minerale =n func0ie de necesarul organismului se clasific/ 7n:

Facroelemente: 'a,'l,$a,E... 13..1 minerale necesare 7n cantit/0i mari 21--mg 4 zi5 Ficroelemente: Vn,'u, @e.I, Ce,'r.... necesare 7n cantit/0i de mg sau frac0iuni de mg. La dep/8irea necesarului apar efecte to%ice.