Sunteți pe pagina 1din 7

IDEEA UNITATII EUROPENE Unitatea europeana este un concept obsesiv utilizat n prezent n mass-media, mediul universitar, politic romnesc

si european n general. Ideea de unitate europeana nu este nsa ceva nou, o creatie a noii gndiri europene, ci are radacini adnci la nivelul istoriei continentului. La nceputuri ea a fost abordata din perspectiva gasirii unei solutii pentru evitarea conflictelor dintre statele batrnului continent si prin consecinta pentru o viata mai buna a populatiei. De altfel, securitatea si bunastarea sociala s-au pastrat de-a lungul timpului pna n ziua de azi ca principalele forte motrice ale integrarii europene. Platon a fost primul gnditor care a sustinut ideea pacii prin organizarea de confederatii. n acea vreme, confederatia cetatilor grecesti dispunea de institutii religioase si politice comune, forumul de solutionare a diferendelor dintre cetati constituindu-l onsiliul amfictionilor. n epoca romana, datorita prevalentei pornirilor razboinice, de cucerire, a fost parasita ideea de arbitra!, romanii neconcepnd ideea solutionarii n alt mod dect prin razboi a diferendelor dintre ei si popoarele considerate "barbare#. "Pa$ romana# % aspiratia &omei % avea n vedere unificarea ntregii 'urope, dar sub dominatia romana. (paritia unor fisuri din ce n ce mai accentuate duce la nlocuirea acestei unificari la nivel politic cu cea la nivel spiritual ) unitatea lumii crestine ) bazata pe ideea universalismului crestin. *umerosi apologeti ai crestinismului au subliniat unitatea crestina divina si pamnteana. +otusi, marea sc,isma din -./0 va determina si ruperea acestei unitati, va accentua rivalitatile politice, 1iserica crestina neputnd, cu unele e$ceptii, sa devina o adevarata putere temporara, desi prin forta sa spirituala si revendica aspiratii teocratice . &ealizata pentru o scurta perioada sub Imperiul carolingian, unitatea politica a unei mari parti a 'uropei se va destrama odata cu Pacea de la 2erdun din 304 - care a avut ca rezultat mpartirea Imperiului 5ranc astfel6 partea orientala lui Ludovic, partea centrala lui Lot,ar iar partea de vest lui 5rancisc cel Plesuv. n plan teoretic, apar numeroase proiecte de organizare a pacii. Pierre Dubois a scris De recuperatione +errae 7anctae n care cerea o reforma a 1isericii, un nvatamnt laic si propunea organizarea unei federatii europene cu un organism central, un conciliu format din oameni ntelepti, priceputi, credinciosi si bogati pentru a fi feriti de corupere . n -080, 9eorge Podebrad:, regele 1oemiei, inspirat de diplomatul (ntonio ;arini, elaboreaza un proiect de uniune a statelor europene, n scopul stavilirii pericolului otoman si l propune contemporanului sau Ludovic al <I-lea. n -/3=, (lbericus 9entilis propune si el un proiect de organizare a statelor pe baze !uridice, iar n -8/> ?ugo 9rotius preconizeaza o asociatie internationala a principiilor crestini. ;arele poet italian Dante (lig,erii, n "De monar,ia#, lucrare din anul -4.4, preconiza o solutie de tip federalist a 'uropei, o pace universala prin subordonarea monar,ilor europeni unui conducator suprem, unei unice si legitime autoritati. 7ull:, fostul ministru al lui ?enric al I2-lea, i atribuie monar,ului pe care l-a slu!it idei care i apartin sub titlu ";arele Proiect al lui ?enric al I2-lea#, el si dezvolta conceptia sa despre o 'uropa remodelata n cincisprezece state, sub umbrela unui consiliu comun, " onsiliul foarte crestin#. 'meric ruce, contemporan cu Ludovic al <III-lea, publica, n -8>4, "*ouveau :n@e#, lucrare n care preconizeaza organizarea pacii internationale prin arbitra!, o adunare permanenta ar avea n acest scop sediul la 2enetia si ar permite deopotriva mentinerea pacii si dezvoltarea sc,imburilor economice. Ailliam Penn, legislatorul viitoarei Penns:lvanii propune n al sau "'seu pentru pacea actuala si viitoare a 'uropei# B-=84C o sc,ema cu o nfatisare n c,ip particular moderna, reprezentantii europeni ar fi reuniti ntr-o DietaD deciziile ar fi luate cu o ma!oritate de trei patrimi ) incontestabila atingere a suveranitatilor ) si, mai ales, ele ar putea fi efectiv sanctionate, Dieta fiind dotata cu o forta armata.

La nceputul secolului al <2III-lea, (batele de 7aint-Pierre si leaga numele de faimosul "Proiectul pentru a face pacea permanenta n 'uropa# B-E-4C, n care sc,iteaza imaginea unui 7enat european care ar avea competente legislative si !udiciare . n al sau "Plan al unei paci universale si eterne#, redactat n -E3=, dar publicat abia n -34=, Ferem: 1ent,am introduce o idee noua, care va fi confirmata adesea n epoca contemporana, cea a presiunii opiniei publice internationale. 1ent,am sugereaza, de fapt, crearea unei Diete care sar limita sa ofere "avize# si sa emita "opinii# n probleme de interes comunG presupunndu-se ca opinia publica internationala ar fi suficienta pentru a nscrie aceste "avize# n realitate. 2oltaire concepea unitatea continentului ca fiind realizabila de catre 5rederic al II-lea, regele Prusiei. F. F. &ousseau vedea o "republica europeana# numai daca monar,ii si vor abandona natura lor "lacoma si belicoasa# iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vor deveni mai ntelepte . Unul din pionerii dreptului international, 'mmeric, 2attel scria ca 'uropa constituie un sistem politic, un corp format printr-o multitudine de relatii si interese si ca toate acestea fac din statele continentului "un fel de republica ale carei membre, cu toate ca sunt independente, sunt unite# prin intermediul interesului comun "pentru a mentine ordinea si libertatea#. n secolul al <I<-lea, o veritabila e$altare a ideii europene este anuntata de Doamna de 7taHel atunci cnd scrie6 "De acum, e necesar sa avem spiritul european#. ontele de 7aint-7imon a e$pus n "Despre reorganizarea societatii europene sau despre necesitatea si mi!loacele de a reuni popoarele 'uropei ntr-un singur corp politic, pastrnd fiecaruia independenta sa nationala# utilitatea pe care ar avea-o instituirea unui "parlament european#. Perioada de convulsii care a urmat &evolutiei franceze a dus la aparitia mai multor proiecte de integrare europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele a!ungnd la niste realizari efemere. n legatura cu cele din urma se poate cita situatia Imperiului napolonean. (stfel, n momentul sau ma$im, *apoleon I era mparat al 5rantei, n granitele fostei 9alii romane avnd alipite si Ilanda, 1elgia, Piemont, Provinciile Ilirice, parti din regatul Prusiei, rege al Italiei, protector al onfederatiei 'lvetiene si al onfederatiei &,inului, al ;arelui Ducat al 2arsoviei, pe tronul &egatului 7paniol se afla unul din fratii sai, aceeasi situatie fiind si n cazul Aestfaliei, iar n &eagatul *eapolelui se afla pe tron unul din maresalii sai, caz asemanator si cu &egatul 7uediei. Iata cum vedea *apoleon situatia 'uropei daca nu ar fi intervenit dezastrul din campania din &usia6 "Pacea de la ;oscova desavrsea si nc,eia e$peditiile mele razboinice. Pentru marea cauza era sfrsitul ,azardului si nceputul securitatii. Un orizont nou, lucrari noi, urmau sa se desfasoare, pentru bunastarea si prosperitatea tuturor. 7istemul european era ntemeiatD trebuia doar sa fie organizat. 7atisfacut n privinta acestor mari probleme, linistit din toate partile, as fi avut si eu un congres si o sfnta alianta. 7unt idei care mi-au fost furate. n aceasta reuniune a tuturor suveranilor, am fi tratat n familie despre interesele noastre si am fi avut o alta greutate n fata popoarelor.#. 'l ar fi pus n aplicare si urmatoarele la nivelul ntregului continent european6 un cod european, o curte de casatie europeana care sa ndrepte greselile pentru toti, aceeasi moneda sub nfatisari diferite, aceleasi greutati, aceleasi legi. 7punea el6 "n acest fel, n curnd 'uropa ar fi format cu adevarat un singur popor si fiecare, oriunde ar fi calatorit, s-ar fi gasit tot timpul n patria comuna#. n -3>-, Fosep, de ;aestre, n lucrarea sa "7oir@es de 7anct Petersburg#, emite ideea unei 7ocietati a *atiunilor. +ot n aceasta perioada, revolutionarul italian ;azzini ntrezareste o federatie europeana printr-o prabusire a tronurilor, care ar putea determina aparitia "tinerei 'urope#. De altfel acest curent de opinie era promovat si de mari personalitati ale epocii respective din spatiul romnesc, cum ar fi6 *icolae 1alcescu , Ion 9,ica, Dumitru 1ratianu , . (. &osseti, (l. 9olescu-(rapila si altii. n -3>E, Pierre Lerou$ a publicat n ziarul parizian Le 9lobe un articol-studiu "Despre Uniunea 'uropeana#. Idei asemanatoare au fost profesate de o alta personalitate a timpului. (le$andre(uguste Ledru-&ollin, care scria "de un pamnt liber, singura republica a 'uropei#. 7ecolul <I< este, prin e$celenta, secolul unor propuneri federaliste. La ongresului pacifist de

la Paris din -30=, 2ictor ?ugo rosteste celebrele cuvinte6 "2a veni ziua cnd armele vor cadea din mini si bombele tunurilor vor fi nlocuite cu cuvntul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ... va veni o zi cnd tunurile nu se vor mai vedea dect prin muzee, si lumea se va mira ca au fost vreodata cu putinta. . .7i va veni ziua cnd vom vedea doua grupari uriase6 7tatele Unite ale 'uropei si 7tatele Unite ale (mericii dndu-si mna prieteneasca peste ocean...#. n -3E3, !uristul elvetian Fo,ann Jaspar 1lunts,c,li avanseaza ideea unei confederatii a statelor europene, condusa de un consiliu federal cuprinznd delegati ai tuturor statelor europene si un 7enat, nsumnd delegatii parlamentare din partea tuturor statelor membre ale confederatiei. Din aceeasi perioada se pot mentiona proiectul scriitorului 9odin B-334C, proiectul lui 5rederic, Pass: si &andal remer pentru crearea unei Uniuni Interparlamentare B-333C, proiectul lui 5ranKois risp: Bsfrsitul secolului <I<C, discutiile purtate n cadrul celor doua onferinte de la ?aga B-3==, -=.EC s.a. (lt "proiect pentru pace eterna# este cel al lui Jant din -3E/, a carui influenta asupra presedintelui AoodroL Ailson va fi considerabila. Preconiznd stabilirea unei "7ocietati a *atiunilor# pe baza unui "7tat de Drept# international, Jant sc,iteaza o veritabila teorie pacifista si internationalista. 'l ncearca, pentru prima data, studierea stiintifica a cauzelor razboiului, propunnd cerinta conformitatii constitutionale a statelor membre, el leaga pentru prima oara democratia si internationalismul. Imediat dupa primul razboi mondial problema organizarii 'uropei n calitate de continent, de regiune a lumii, ncepe sa fie limpede perceputa. n acest conte$t apar doua conceptii privind constructia 'uropei6 - o simpla cooperare care sa mena!eze suveranitatile statale e$istenteD - o depasire a suveranitatilor printr-un proces de unificare, de "integrare# a 'uropei. ( doua conceptie, n mod desc,is federalista, este sustinuta mai ales de autori care nu sunt dect simple persoane private. ontele ouden,ove-Jalergi, nascut la +oM:o, n -3=0, dintr-un tata ambasador al (ustroUngariei si o mama !aponeza, devenit cetatean al tinerei &epublici e,oslovace dupa +ratatul de la 7aint-9ermain, publica la 2iena, n -=>>, manifestul "Paneuropa# n care arata6 "Problema 'uropei se reduce la doua cuvinte6 unificare sau prabusire# . n -=>8, el reuneste la 2iena congresul constitutiv al Uniunii Paneuropene, la care iau parte >... de persoane . ;ai putin cunoscut, danezul ?eerfordt publica n -=>0 un eseu intitulat "'uropa ommunis# care contine deopotriva o critica acerba a 7ocietatii *atiunilor a carei slabiciune indica de!a ca aceasta nu interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei 'urope ommunis, viitorul stat federal european. Dincolo de o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat dispunnd de drept de veto si un minister federal responsabil n fata (dunarii, ?eerfordt, nzestrat cu o anumita capacitate premonitorie, a!unge pna la a prevedea un regim special pentru agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei uniuni vamale. n -=>3, 9aston &iou preconiza o confederatie continentala n lucrarea sa "'uropa patria mea# ca singura conditie de a-i pastra rolul de ,egemon n lume fata de prezenta n competenta planetara a 7tatelor Unite ale (mericii, ;arii 1ritanii si Uniunii 7ovietice. n -=>=, contele 7forza a publicat lucrarea "7tatele Unite ale 'uropei#, n -=4. 1ertrand de Fouvenel a publicat "7pre 7tatele Unite ale 'uropei#D tot n -=4. 'douard ?erriot a publicat lucrarea "'uropa#, n care proiecta o uniune europeana n cadrul 7ocietatii *atiunilor . n -=>8, diferiti economisti si oameni de afaceri au creat "Uniunea economica si vamala europeana# pe care au declarat-o ca fiind nceputul actiunii de unificare europeana. Dar initiativa cea mai spectaculara a epocii a fost cea luata de (ristide 1riand n cadrul 7ocietati *atiunilor, cnd, la E septembrie -=>=, a propus (dunarii generale a 7ocietatii *atiunilor sa creeze, ntre statele europene, o legatura federala, dar fara sa se aduca atingere suveranitatii acestor state, propunere n urma careia (ristide 1riand a primit sarcina sa prezinte un memorandum asupra "organizarii unui regim de uniune federala europeana#. &aspunsurile guvernelor la acest document prezentat la - mai -=4. au fost prudente, iar in unele

cazuri c,iar negative. 7pre sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial parte ca pentru 'uropa se desc,ide epoca realizarilor efective. n 'uropa ocupata, numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat n favoarea unei viitoare unitati europene6 n 5ranta, miscarea "Lupta#, n Italia, grupul numit "Partidul de actiune#. Proiectul de declaratie a rezistentelor europene elaborat la 9eneva, n -=00, constata6 "n intervalul unei singure generatii, 'uropa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care, nti de toate, au avut ca origine e$istenta a treizeci de state suverane pe acest continent. 'ste important sa remediem aceasta anar,ie prin crearea unei Uniuni federale ntre popoarele europene#. ntr-o (nglie devenita pol al 'uropei libere, mediile guvernamentale sunt animate de ideile federalist europene. (stfel, Ainston ,urc,ill i adreseaza lui (nt,on: 'den un memorandum asupra "7tatelor Unite ale 'uropei#. Idata recstigata pacea, omul de stat britanic revine asupra aceleiasi teme cu prile!ul unei conferinte la Universitatea din NOric,, pe -= septembrie -=08, unde propunea constituirea unor 7tate Unite ale 'uropei, spunnd printre altele6 "*oi trebuie sa cream ceva de genul 7tatelor Unite ale 'uropei. Primul pas este formarea unui onsiliu al 'uropei. Daca la nceput nu toate statele 'uropei vor sa intre n Uniune, trebuie ca noi sa lucram pentru a alatura si uni acele state care o doresc si o vor.#Din acel moment ideea unitati europene devenea un numitor commune satelor democratice din vestul 'uropei.putem spune ca atunci istoria ideii de unitate europeana se sfarsea pentru a face loc istoriei Uniunii 'uropene asa cum o cunoastem azi Uniunea care nu ar fi fost posibila fara eforturile acestor inaintasi si pe care le incura!eaza. Pe -8 aprilie -=03 este semnata conventia instituind Irganizatia 'uropeana de ooperare 'conomica. 7aisprezece state sunt parti ale acestei conventii6 (ustria, 1elgia, Danemarca, 5ranta, 9recia, Islanda, Irlanda, Lu$emburg, *orvegia, Ilanda, Portugalia, &egatul Unit, 7uedia, 'lvetia si +urcia, precum si zonele occidentale de ocupatie din 9ermania si teritoriul +riestului ( urmat pe / mai -=0= crearea onsiliului 'uropei, avnd ca membrii fondatori zece state6 1elgia,Danemarca, 5ranta, Irlanda, Italia, Lu$embourg, ;area 1ritanie, Ilanda, *orvegia si 7uedia Un an mai tarziu,in = mai -=/., salonul Irologiului din Puai dQIrsa: ministrul afacerilor e$terne francez &obert 7c,uman facea publica oferta 5rantei catre &epublica 5ederala 9ermania de a pune n comun productia de carbune si otel +ratatele sau finalizat pe -3 aprilie -=/- cand a fost semnat +ratatul instituind omunitatea 'uropeana a arbunelui si Iteluluitratat ce a intra n vigoare pe >/ iulie -=/> ( urmat semnarea de la &oma pe >/ martie -=/E +ratatele ce instituie omunitatea 'conomica 'uropeana si omunitatea 'uropeana a 'nergiei (tomice intrate n vigoare pe - ianuarie -=/3 La - iunie -=83, cu optsprezece luni nainte de termenul prevazut n tratat B- ianuarie -=E.C uniunea vamala a fost realizata,e$presie a dorintei umanime pune in practica ideile de unitate prin crearea instrumentelor necesare.(nterior tratatul de la 1ru$elles din 3 aprilie -=8/, instituia un onsiliu unic si o omisie unica a omunitatilor europene.+ratatul a intrat n vigoare la ianuarie -=8E Uniunea nu a intrunit de la inceputul acordul tuturor 7tatelor 'uropene ;area 1ritanie a adunat n !urul sau n cadrul (sociatiei 'uropene a Liberului 7c,imb, instituita prin +ratatul de la 7tocM,olm din >. noiembrie -=/=, state care nu voiau sau considerau ca nu pot adera la omunitati, respectiv, la acea data, Danemarca, *orvegia, Portugalia, 7uedia si 'lvetia. (ceste state n-au modificat relative repede deoarece la >> ianuarie -=E-, la Palatul 'gmond din 1ru$elles au fost semnate +ratatele de aderare la omunitate a Danemarcei, Irlandei, ;arii 1ritanii si *orvegiei . (derarea celor trei noi membrii, Danemarca, Irlanda si ;area 1ritanie a devenit efectiva la - ianuarie -=E4, *orvegia respingnd aderarea prin referendum.Din acel moment procesul de aderare nu a mai putut fi stopat.9recia a semnat tratatul de aderare la >= mai -=E=, intrnd n vigoare ncepnd cu - ianuarie -=3-. ( urmat semnatura +ratatului de catre 7pania, Portugalia, state ce au intrat impreuna in '', la - ianuarie -=38.La - ianuarie -=// au devenit member (ustria, 5inlanda, 7uedia, ipru,

7lovenia, ;alta, Letonia, Lituania, &epublica e,R, Polonia, Ungaria, 'stonia si &epublica 7lovacia. I data procesul de aderare a intrat in linii drepte, s-a ridicat pentru adoptarii de la noi institutii ale caror rol era de a asigura functionarea eficienta a acestui organism 'uropean in continua e$presiune. (stfel reuniunea din =--. decembrie -=E0 de la Paris a adus la crearea onsiliului 'uropean,iar la >. septembrie -=E8 s-a ,otRrt alegerea directR a Parlamentului 'uropean. I modificare a intervenit la E februarie -==>,cand la ;aastric,t, ministrii afacerilor e$terne si ministrii de finante ai celor douasprezece state membre au semnat +ratatul asupra Uniunii europene.Intrare n vigoare a +ratatului de la ;aastric,t la - noiembrie -==4 - la - ianuarie -==/ au devenit membre (ustria, 5inlanda si 7uedia ( urmat tratatul de la (msterdam de modificare a +ratatului asupra Uniunii 'uropene si a tratatelor care au iinstituit omunitatile 'uropene si unele acte cone$e, semnat la > octombrie -==E. +ratatul de la *isa, semnat la >8 februarie >..-,sublinia necesitatea unor noi sc,imbari in monentul in care uniunea ar fi a!uns la >E de membrii asa cum e cazul prin aderarea a &omaniei si 1ulgarieiIn anul -==4 la - februarie - &omania semneaza (cordul 'uropean B(cordul european instituie o asociere intre &omania, pe de o parte, si omunitatile 'uropene si 7tatele ;embre ale acestora, pe de alta parteCD - ;ai - se incepe aplicarea prevederilor comerciale din (cordul 'uropean, prin intermediul unui (cord InterimarD La-==/ in - februarie - intra in vigoare (cordul 'uropeanD Iar in iunie - &omania depune cererea de aderare la Uniunea 'uropeana La -==E Iulie - omisia 'uropeana adopta (genda >..., care include Ipinia asupra cererii de aderare a &omaniei la Uniunea 'uropeanaD In anul -==3 in ;artie - Uniunea 'uropeana lanseaza, in mod oficial, procesul de e$tindereD *oiembrie - omisia 'uropeana publica primele &aporturi de +ara privind procesul de aderare al &omaniei Bsi al tuturor celorlalte tari candidateC la Uniunea 'uropeanaD In anul -=== in Iunie - &omania adopta Planul *ational de (derare la Uniunea 'uropeanaD Iar noiembrie omisia 'uropeana publica cel de-al doilea &aport de +ara privind progresele &omaniei in procesul de aderare la Uniunea 'uropeanaD (poi in decembrie - la ?elsinMi, onsiliul 'uropean decide inceperea negocierilor cu sase tari candidate, printre care si &omaniaD In anul >... in 5ebruarie - in cadrul reuniunii onsiliului U' pentru (faceri 9enerale, dedicata lansarii onferintei Interguvernamentale, are loc desc,iderea oficiala a negocierilor de aderare a &omanieiD Iar in ;artie &omania adopta 7trategia 'conomica pe +ermen ;ediu B7'+;C si o prezinta in cadrul reuniunii onsiliului de (sociere &omania - Uniunea 'uropeanaD In primul semestru al anului Bin timpul Presedintiei Portug,eze a U'C se desc,id spre negociere / capitole6 Intreprinderi mici si mi!locii B ap -8C, 7tiinta si cercetare B ap -EC, 'ducatie si formare profesionala B ap -3C, &elatii e$terne B ap >8C si Politica e$terna si de securitate comuna B ap >EC, care sunt si inc,ise provizoriuD(poi in ;ai - 9uvernul &omaniei adopta Programul *ational de (derare la Uniunea 'uropeana BactualizatC, precum si Planul de (ctiune si adrul ;acroeconomic, complementare 7'+;D Pe >0 octombrie - in timpul Presedintiei 5ranceze a U' - au fost desc,ise > capitole de negociere 7tatistica B ap ->C si ultura si audiovizual B ap >.CDPe 3 noiembrie - se publica al treilea &aport de +ara asupra progreselor inregistrate de &omania in pregatirea pentru aderareD Pe -0 noiembrie - sunt desc,ise inca > noi capitole de negociere6 +elecomunicatii si te,nologia informatiei Bcap. -=C si Politica in domeniul concurentei Bcap. 8C. Pana la sfarsitul anului este inc,is un singur capitol - 7tatisticaD In Decembrie - onsiliul 'uropean de la *isa adopta pozitia comuna a Uniunii 'uropene privind reformele institutionale necesare e$tinderii. onsiliul evidentiaza ca, odata cu intrarea in vigoare a +ratatului de la *isa si cu reforma institutionala aferenta, Uniunea 'uropeana va putea primi ca

noi state membre acelea dintre tarile candidate care vor fi pregatite la sfarsitul anului >..> Iar in anul >..- in Ianuarie si iunie6 in timpul Presedintiei suedeze a U'C sunt desc,ise spre negociere / noi capitole6 Dreptul societatilor comerciale B ap /CD Pescuitul B ap 3CD Uniunea vamala B ap >/CD Libera circulatie a capitalului B ap 0C si Politica in domeniul transporturilor B ap>/C. Un singur capitol este inc,is pe durata acestei presedintii6 PescuitulD In -4 noiembrie al patrulea &aport de +ara este publicatDIn noiembrie omisie prezinta o editie revizuita a Parteneriatului pentru (derare cu &omaniaD - -0 si -/ decembrie - onsiliul 'uropean de la LaeMen nominalizeaza, pentru prima data, tarile candidate susceptibile sa nc,eie negocierile de aderare pana la sfarsitul anului >..>. Nece dintre tarile candidate sunt nominalizate, cu e$ceptia &omaniei si 1ulgarieiD In iunie si decembrie Bin timpul Presedintiei 1elgiene a U'C - alte trei capitole sunt desc,ise6 ap -. - Impozitare, ap -4 - Politici sociale si de ocupare a fortei de munca si ap >4 - Protectia consumatorilor si a sanatatii. Doua capitole sunt inc,ise6 ap / Dreptul societatilor comerciale si ap >4 - Protectia consumatorilor si a sanatatiiD In Decembrie numarul capitolelor de negociere inc,ise de catre &omania a!unge la =D In anul >..> in ianuarie - mai Bin timpul Presedintiei 7paniole a U'C - sunt dec,ise = capitole6 ap - - Libera circulatie a marfurilor, ap > - Libera circulatie a persoanelor, ap -- - Uniunea 'conomica si ;onetara, ap -0 - 'nergie, ap >- - Politica regionala si de coordonare a instrumentelor structurale, ap >> - Protectia mediului, ap >0 - Fustitie si afaceri interne, ap >3 - ontrol financiar si ap 4. - Institutii. +rei capitole sunt inc,ise6 ap -4 - Politica sociala si de ocupare a fortei de munca, ap -- - Uniunea 'conomica si ;onetara si ap 4. - InstitutiiD Pe = octombrie - omisia 'uropeana publica al cincilea &aport de +araD In -4 noiembrie - omisia adopta cate o S5oaie de parcursS pentru &omania si 1ulgariaD Iar in >. noiembrie - Parlamentul 'uropean ia in considerare data de - ianuarie >..E ca data tinta pentru aderarea &omaniei la Uniunea 'uropeanaD In -> si -4 decembrie - onsiliul 'uropean de la open,aga decide asupra aderarii a -. noi state membre si adopta foile de parcurs pentru &omnia si 1ulgariaD In iunie si decembrie Bin timpul Presedintiei Daneze a U'C - sunt desc,ise ultimele 0 capitole de negociere6 ap -/ - Politica industriala, ap E - (gricultura, ap 4 - Libera circulatie a serviciilor si ap >= - Prevederi financiar-bugetare. +ot in cursul acestei presedintii sunt inc,ise 0 capitole6 ap -/ Politica industriala, ap -= - +elecomunicatii si te,nologia informatiei, ap >. - ultura si audiovizual si ap >/ - Uniunea vamalaD iar in anul >..4 pe >8 martie omisia 'uropeana prezinta editia revizuita a Parteneriatului de (derare cu &omaniaD In ianuarie si mai Bin timpul Presedintiei 'lene a U'C - sunt inc,ise trei capitole6 ap - - Libera circulatie a marfurilor, ap 0 - Libera circulatie a capitalurilor si ap -. - ImpozitareaD Pe / noiembrie a fost dat publicitatii &aportul de +ara privind progresele &omaniei in procesul de aderareD Pe iunie si decembrie Bin timpul Presedintiei Italiene a U'C - sunt inc,ise inca trei capitole6 ap > - Libera circulatie a persoanelor, ap = - Politica in domeniul transporturilor si ap >3 ontrol financiarD In decembrie - din cele 4. de capitole, >> sunt inc,ise provizoriu. In anul >..0 in ianuarie si iunie - Bin timpul Presedintiei Irlandeze a U'C alte trei capitole de negociere au fost inc,ise6 ap E - (gricultura, ap -0 - 'nergie si ap >= - Prevederi financiare si bugetare. Pe 4. iunie - la finalul Presedintiei Irlandeze a U', >/ din 4. de capitole de negociere au fost inc,ise. In -E decembrie - la onsiliul 'uropean de la 1ru$elles, &omnia a primit confirmarea politicR a nc,eierii negocierilor de aderare la Uniunea 'uropeanR. &omniei i se recomandR sR continue reformele si sR implementeze anga!amentele referitoare la acTuis-ul comunitar, n special n domeniile6 Fustitie si afaceri interne, oncurentR si ;ediu. Uniunea 'uropeanR va continua monitorizarea pregRtirilor de aderare si considerR cR &omnia va fi capabilR sR-si asume obligatiile de membru de la - ianuarie >..E. De asemenea, onsiliul 'uropean recomandR semnarea +ratatului de aderare comun pentru &omnia si 1ulgaria n aprilie >../, dupR primirea avizului Parlamentului 'uropean, si aderarea efectivR la - ianuarie >..E. In anul >../ pe -4 aprilie, Parlamentul 'uropean a dat unda verde aderarii &omaniei si 1ulgariei la Uniunea

'uropeana. u 0=E voturi pentru, =4 impotriva si E- de abtineri, a fost adoptata rezolutia referitoare la aderarea &omaniei la Uniunea 'uropeana in >..E. Pe >/ aprilie, in cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la (batia de *eumunster din Lu$emburg, presedintele &omaniei, +raian 1asescu, a semnat +ratatul de (derare la Uniunea 'uropeana ca si primul ministru al 1ulgariei, 7imeon de 7a$a oburg, alaturi de reprezentantii celor >/ de state member.

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten

S-ar putea să vă placă și