Bucegii

Relief In lantul Carpati , Bucegii reprezinta un loc aparte , fiind caracterizati de natura rocilor , relieful diferentiat , complexele biogeografice . Arcele de culmi formeaza din Bucegi o potcoava deschisa spre miazazi , din inima careia izvoreste Ialomita .Ramurile ptincipale ale potcoavei se intalnesc in extremitatea nordica chiar in varful OM !"#$% m!.&unct culminant al masivului , unul dintre cele mai inalte varfuri din Carpati , invaluit in mister si intretinand legendele ce sau tesut in 'urul sau. (a poalele sale se intinde , de!a lungul &rahovei , salba de orase ) Azuga , Busteni , *inaia , mici perle in mare verdeata .+ot ceea ce se intampla aici iti creaza impresia ca viata graviteaza in 'utul muntelui ) asezarea oraselor , ca intr!un sanctuar , cu fata catre versantii impunatori , stradutele inguste si serpuitoare , te conduc fara exceptie ctre intrarile in traseele montane , viata se imparte intre , sus , si , 'os - !impartire clara intre cartierele oraselor , iar oamenii incep fiece zi cu o privire fugara spre crestele muntelui , pentru a sti cate ceva despre ziua abia inceputa . Ramura rasariteana a Bucegilor , dinspre .alea &rahovei , este cea mai abrupta , cu varfuri cuprinse intre "$$$ m si "#$$ m si creste de la sud la nord ) .arful cu /or !"$0$ m !, varful 1urnica !"2$0 m , &iatra Arsa !"$33 m , 4epii Mari !"$%2m , 4epii Mici !"230 m , Caraiman !"053 m , Costila !"36$ m , Obarsia !"35$ m , Omu 7 "#$% m ..ersant stacos si abrupt , cu diferente de nivel ce ating chiar 6$$ m , arata tuturor fata ipresionanta ) pereti goi , stanci semete brazdate de hornuri adanci , brane inierbate ce incing in loc de stsnca , colti si tarcuri ce stau de veghe deasupra vailor ) Cerbului , Morarului , .alea alba , 4epilor , rlatoarea Mare , Babei , Izvorul /orului. *i pentru ca Bucegii sunt locul unde contrastele sunt evidente , f8ata nevazuta , dinspre Izvorul /orului si Ialomita , ne descopera un platou inalt , acoperit cu pa'isti alpine si 'nepenisuri .Cei aproximativ 09 :mp ; in platou de 2" :m lungime si 0 :m latime < , formeaza un platou inclinat de la nord la sud , ce coboara de la cei "0#$ m , in zona Babelor , pana la cei 2%$$ m de la Oboarele si /ichiu . Cele doua vai importante 7Ialomitei si Izvorul /orului , incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor ) Babele !""63 m , Cocora !"262 m , (aptici !25%" m , Blana !25%# m , Oboarele !2%$% m , /ichiu 7 2%20 m .*pre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici , coborand pana deasupra comunei Moroieni , in plaiul /omnesc . (a vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura ptincipala a masivului! cea desprinsa din varful Omu , pornita la inceput catre /oamnele 7 "3$" m si Batrana 7 "252 m , arcuindu!se apoi catre sud prin =rohotisu 7 "295 m , *trungile Mari !"$56 m , *aua *trunga !26$6 m , +ataru 2665 m , /eleanu !26$3 m , (ucacila !256# m , >anoaga !2%55 m . In afara celor doua ramuri principale , tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte . Ctre est porneste muntelr Moraru , spre nord!vest , Bucsoiu !"36" m , isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor , iar catre nord &adin Crucii separa cladirrile glaciare Malaiesti si +iganesti . .alea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana , /oamnele , Obarsia , *ugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile rsilor , &esterii , +ataru , >anoaga , Orzea. Bucegii reprzinta o regiune indragita de multi iubitori de frumos , fiind unul dintre locurile preferate pentru un scurt refugiu de incarcare a bateriilor .&otecile sale au fost strabatute

cu secole in urma .Calugarii gaseau aici linistea necesara meditatiei , negustorii cautau un drum mai scurt spre targurile transilvanene , oamenii de stiinta cautau raspusuri la structura morfologica si complexitatea vegetatiei si faunei. Flora Bucegii sunt locul unde s!au facut si foarte multe studii si cercetari monografice asupra grupelor de plante inferioare ; talofite < si superioare ; cormofite < . Intre anii 26## si 26#6 ?ugenia ?liade a identificat 09# specii din 32 de familii parazite , pe plante saprofite . /intre acestea "9 sunt noi pentru Romania@ de asemenea s!au gasit "6 plante! gazda noi pentru "% de specii de macromicete rare in flora tarii noastre. 1lora lichenologica a fost studiata de) &. Cretzoiu, Constanta Moruzi, elena &etria, intre 260$! 2690 si au evidentiat 06 de taxoni, dintre care 3 sunt grupe noi pentru flora lichenologica a tarii ! Cladonia sAlvatica f.sorediata, Cladonia digitata f.denticulata, Cladonia coniocrea f.odontata, snea articulata f.lettauana. >ona deosebit de bogata a atras numerosi specialisti, din ramuri diferite ale biologiei, ceea ce a condus la descoperirea a numeroase specii, multe dintre ele rare in Carpati. 4.=.=. Baumgarden, M. 1uss, B.(oitlesberger, *imion *t.Radian, M.&eterfi, 1.Matousche:, A./egen, I.&odpera, +raian *tefuleac si multi altii au descoperit specii de briofite) Bucegia romantica Radian ! specie noua descoperita in anul 2566 de *imion Radian pe .alea Cerbului, Moerkia flotowiana, Anastrepta orcadensis, Lophozia hatcheri, Stegonia latifolia, Grimmia alpicola var. latifolia, a!loria tenuis, .acuminata, .serrata, etraplodon angustatum, "atoscopium nigritum, Bu#$aumia aph!lla, %ol!trichum norvegicum. 1lora plantelor vasculare, studiata de /. =recescu ;262$<, numara %9$ taxoni, iar Alexandru Beldie marele indragostit de Bucegi, indica in lucrarea sa 7 monografia , 1lora si vegetatia muntilor Bucegi , ! 269%, un numar de 225# taxoni, dintre care 02 taxoni sunt noi pentru stiinta ;subspecii, varietati, forme< studiul florei este completat de cel al vegetatiei, in care sunt descrise "$ de asociatii vegetale noi si sunt prezentate date asupra ecologiei plantelor alpine si sucesiunea in spatiu a asociatiilor in functie de condiitile stationale. Clima &ozitionarea in culoarul ingust al .aii *uperioare a &rahovei, face ca la *inaia, curentii de aer sa fie mai slabi in intensitate, iar iernile sa nu aduca alaturi de zapezile bogate si geruri aspre. .erile racoroase, toamnele lungi si blande, primaverile insorite, au facut ca de!a lungul timpului *inaia sa fie una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara. *tatiunile meteorologice aparute de!a lungul timpului la *inaia, incepand cu anul 2555, au inregistrat minime absolute de !"% C, in 22.$".26"6 si maxime absolute de 0" C, in ziua de 2$.$5.263#. +emperatura medie anuala este insa cuprinsa intre ) !0,6 C 7 in ianuarie, !0,2 C 7 in februarie si 2#,% C 7 in iulie. Cumarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de $ C, este de 3% zileDan, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste "# C, este de aproximativ 29 zileDan. /in punct de vedere al nebulozitatii, la *inaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina. Ceea ce constituie inca un ounct de atractie pentru cei dornici de odihna si plimbari montane. +rebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt .&entru cei dornici de

drumetii montane, facem precizarea ca o zi de vara, oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr!una cu furtuna. &recipitatiile medii anuale se situeaza in 'urul valorii de 5$$ mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. 1iind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru *inaia, /e regula, se inregistreaza "5 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr!un interval ce poate atinge 29$ de zile ;prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie 7 in anul 2663, chiar la 9 octombrie, iarultima ninsoare in 'urul datei de 2# aprilie<. *tratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 20$ cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. Alti factori de clima ;precipitatiile si vantul< au reusit ca la *inaia sa modeleze relieful, aparand forme bizare ) babe, tigai, diferite fete. Multe dintre ele au stat la baza botezarii formelor sau locurilor cele mai circulate. Constructiile atipice de forma Babelor, *finxului, Ciupercilor au fost chiar la baza pe care s!au brodat diferite legende ale locului si locuri de pelerina' in diferite epoci. Apa, inghetul, vantul si procesele de deflatie si eroziune au dat contur diferitelor forme ciudate, intalnite la tot pasul prin Bucegi ) +iganesti, =utanul, Bucsoiul, Caraiman, Costila, 1urnica. &rezenta in masiv a , formatiunii grezoase de Babele - ! in care in masa grezoasa apar intercalatii de microconglomerate sau blocuri rotun'ite, este un alt factor ce a contribuit la realizarea unui relief ruiniform distinct, vizibil mai ales in muntii /oamnele, Obarsia, =aura si Babele. Hidrografia *inaia aduna dinspre Bucegi ) .alea Cerbului, .alea Alba, .alea 4epilor, .alea rlatoarei, .alea Babei, .alea &elesului, .alea Caseriei, .alea Iancului, .alea >garbura, .alea Izvorul /orului, .alea (arga, iar dinspre masivul =arbova ) .alea 1etei, >amora, *ipa, +ufa, Cumpatu, .alea Rea, &araul Cainelui, =agu, .alea lui Bogdan. Acestea acumuleaza apa din precipitatii, formand paraiele ce se lupta cu stanca, modeland dantele si croind drum spre &rahova, oferind turistilor motive de popas. Fauna Al. =rossu, studiind fauna molustelor si gasteropodelor, a identificat in Bucegi, peste 2$$ de specii si varietati, dintre care mult endemisme ) &aude$ardia transs!lvanica, 'itrea transs!lvanica, (elicigona $anatica, richia transs!lvanica, Alopia canescens, Alopia ni#a. 1auna vertrebratelor este inca bine reprezentata in padurile de la poalele masivului, activitatile economice si dezvoltarea orasului fiind principalele cauzr ale disparitiei multor exemplare din ) cerbul carpatin, caprioare, mistreti, rasi, lupi, vulpi, veverite, parsul mare, parsul cu coada stufoasa, parsul de alun, soarecele scurmator, etc. 1auna ornitologica, studiata in special de I. Catuneanu, este reprezentata prin) cocosul de munte ; etrao urogallus<, vulturul plesuv sur ;G!ps fulvus fulvus<, vulturul plesuv brun ;Aeg!pius monachus<, acvila incaltata ;A)uila heliaca heliaca<, sorecarul comun ;Buteo $uteo<, corbul ;"orvus cora#<, mierla de piatra ;Monticola sa#atilis<, fluturele de piatra ; richodroma muraria<, mierla gulerata alpina ; urdus tor)uatus alpestris<, mierla de parau ;"indus cindus a)uaticus<, forfecuta galbuie ;Lo#ia curviostra<, fasa de munte ;Anthus spinoleta<, lastunul mare ;Apus apus apus<. 1auna herpetologica a fost studiata de I. 1uhn si este reprezentata prin aproximativ 29 specii, dintre care amintim ) Lacerta afilis agilis, Lacerta muralis muralis, Lacerta viviparia, Anguis fragilis, "oronella austriaca austriaca, 'ivipera $erus $erus, 'ipera ursinii macrops.

1auna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul *tationarului >oologic *inaia, intemeiat in anul 26"" si care functioneaza pe langa 1acultatea de Biologie a niversitatii din Bucuresti. &entru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 26"% apare Cabana Caturalistilor de pe 4epi, fondata de *ocietatea Caturalistilor din Romania. /aca odinioara prin muntii si padurile din zona, haladuiau in voie animale mari 7 ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mi'loacelor de transport, acestea au cam disparut. /intre cei care si!au dedicat mare parte din timp, pentru studierea faunei Bucegilor amintim ) C. Bogoescu, ?caterina /obreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache 7 care au studiat lumea insectelor, pe Radu Codreanu 7 grupe de viermi, C. Botnariuc, M. Bacescu, +raian Orghidan, .alentin &uscariu 7 care au studiat crustaceele, C. Motas si 4. +anasachi 7 hidrocarienii. Soluri In Bucegi se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica, soluri brune si brun acide, in zonele umede, soluri podzolice in padurile de fag si conifere si soluri brun acide in zonele alpine. Parc national +oate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea prote'arii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisa'e. /esi au militat intens pentru realizarea rezervatiilor naturale si stiintifice, cu rol educativ si stiintific, toti cei care si!au dedicat o parte din viata Bucegilor, nu au putut vedea decat o palida recunostinta ) in 260# 7 oparte din masiv este inclus in lista ariilor prote'ate din Romania, cu statut de &arc Cational. (a acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. +oate insa numai pe hartie, deoarece lipsa unui sistem integrat de management al ariilor prote'ate si datorita presiunii fantasticepe care , turismul sindical - a exercitat!o asupra Bucegilor, astazi vedem binefacerile , epocii de aur - asupra unuidintre cele mai frumoase si interesante masive montane din Romania. 1acilitatile oferite de Bucegi si nemaintalnite in alta parte ) stanci golase si abrupturi impresionante langa platouri line, poteci serpuitoare si cascade uruitoare, paduri umbroase si poiene pline de lumina, accesul atat de facil din orice directie, posibilitatea de a continua traseele turistice catre alte masive, au facut mai mult rau decat bine Bucegilor. (ipsa de interes a autoritatilor vremii, dorinta de a oferii clasei muncitoare posibilitati de recreere fara a tine cont de nevoile generatiilor urmatoare si lipsa unui cadru adecvat ca membrii comunitatiilor locale sa poata interveni, au creat un haos actual. Cimeni nu mai cunoaste limitele proprietatilor, nimeni nu mai poate interveni fara a , deran'a alte domenii de activitate, cu efectele de rigoare, nimeni nu mai pare a avea interesul ca Bucegii sa redevina acel punct de atractie pentru turismul civilizat practicat in alte parti. +oti cei care au privilegiul sa viziteze alte &arcuri Cationale sau simple arii prote'ate, in tarile civilizate, se intorc acasa extaziati de ceea ce au vazut, pun eticheta , la noi nu se poate - si incep sa traiasca din amintiri. Cimeni nu mai are interesul sa incerce macar sa porneasca procesul de refacere a Bucegilor. *i cat este de pacat E &oate ca mesa'ul nostru va fi un semnal de alarma pentru cei indreptatiti sa actioneze si poate ca Bucegii isi vor regasi menirea ) sa atraga turisti din toata lumea si sa contribuie astfel la bunastarea oamenilor de munte, ce!si duc viata aspra la poalele lor E