Sunteți pe pagina 1din 7

Actiunea erbicidelor in plante si influenta asupra proceselor metabolice

Erbicidele sunt substane chimice care manifest aciunea fito-toxic asupra buruienilor din culturi, plantaii pomicole i viticole, parcuri, margici de drumuri, ci ferate etc. Clasificarea erbicidelor se poate face dup mai multe criterii: a. dup spectrul de aciune: erbicide selective i neselective. b. Dup epoca de aplicare: erbicide preemergente a cror aplicare este obligatorie !nainte de rsrirea culturii i a buruienilor" erbicide postermegente care se aplic dup rsritul buruienilor fie !nainte, fie dup rsritul plantelor de cultur. c. Dup modul cum inhib procesele metabolice: erbicide care inhib fotosinte#a, erbicide care inhib respiraia, erbicide hormonale, erbicide care inhib germinaia i creterea radicelei. d. Din punct de vedere fi#ic, erbicidele se pot clasifica !n: erbicide sub form de soluii" erbicide sub form de emulsii" erbicide sub form de pulberi muiabili" erbicide fabricate sub form de granule sau microgranule" ebicide fabricate sub form de pastile fluide" erbicide fabricate pentru tratamente $%&. 'ciunea erbicidelor asupra buruienilor. Efectul fitotoxic al erbicidelor se poate manifesta imediat ce au venit !n contact cu diferite pri ale plantei, sau dup ce ptrund !n plant. Erbicidele de contact acionea# asupra celulelor i esuturilor vii cu care vin !n contact. Erbicidele sistematice ptrund !n plant i se deplasea# cu seva elaborat prin vasele liberiene. Transformrile erbicidelor n sol. (a suprafaa solului sau !n sol, erbicidele sunt expuse degradrii prin: volatili#are, levigare cu apa ce se infiltrea#, absorbie la suprafaa coloi#ilor, descompunere chimic i biologic, metaboli#are de ctre plante. )rin erbicidare nu se urmrete distrugerea ultimului exemplar de buruian. 'r fi o msur costisitoare i inutil, contrar regulilor privind meninerea echilibrului ecologic. 'plicarea erbicidelor este o activitate care trebuie pregtit din vreme i care nu se va desfura dec*t pe ba#a unui plan minuios pregtit, respect*ndu-se o serie de principii i reguli: a. +ntocmirea programului de erbicidare tipul de asolament i rotaia culturilor, cartarea buruienilor predominante pe fiecare sol, coninutul !n hunmus i argil, cantitie de gunoi de gra,d folosite anterior, gradul de infestare cu buruieni pe sol, particularitile climatice ale #onei. b. )regtirea terenului destinat aplicrii erbicidelor. C*nd se aplic erbicidul la sol, acesta trebuie s fie mrunit i perfect nivelat. c. Calcularea do#ei de erbicid. d. -trabilirea normei de amestec erbicidat. &epre#int cantitatea de amestec lichid necesar pentru a erbicida suprafaa de . ha i este determinat de mai muli factori cum ar fi: natura chimic i forma sub care este erbicidul, fa#a de vegetaie !n care se gsesc plantele, aparatura folosit la administrare, condiiile naturale, gradul de infestare cu buruieni etc.

e. f. g. h. i.

,. 3. l. m.

n. o.

)repararea amestecului pentru erbicidat. -e poate folosi direct !n re#ervoarele mainilor de erbicidat, !n cisterne sau instalaii speciale. 'legerea corect a tipului de du#. Du#ele transform amestecul !n picturi, form*nd conul de pulveri#are. Conurile de pulveri#are pot avea forme diferite. /rimea picturilor pulveri#ate. Este indicat ca diametrul picturilor s fie cuprins !ntre .01-011 microni. )icturi cu diametrul mai mare este indicat atunci c*nd se aplic pe prile aeriene ale plantei. 2ixarea !nlimii de pulveri#are. (a erbicidarea pe !ntreaga suprafa, !nlimea de pulveri#are trebuie aleas, !nc*t marginea ,etului dispersat s se suprapun. $erificarea debitului i a uniformitii de distribuie a du#elor. -e execut staionar, la presiunea de lucru, colect*nd !n vase separate lichidul pulveri#at de fiecare du# timp de . minut, dup care se msoar separat coninutul fiecrui vas. &espectarea vite#ei i a presiunii de lucru este stabilit la proba de teren a mainii, conduce cu administrarea unei cantiti mai mici de amestec erbicid, fiind necesare lucrri de prit mecanic sau manual. 4alonarea terenului la tratamente efectuate cu mi,loace terestre, c*t i cu mi,loace aviatice, este necesar s se asigure ,alonarea terenului. )roba !n teren a mainilor de erbicidat verificarea !n staionar a debitului i uniformitii de distribuie, trebuie efectuat !n mod obligatoriu i proba !n teren pentru verificarea cantitii de amestec erbicid debitat la hectar. Cerinele specifice pentru pomicultur, vititicultur i legumicultur !n pomicultur i viticultur, trebuie s se evite contactul !ntre amestecul erbicid i organele ver#i. (a via de vie, aplicarea erbicidelor trebuie precedat de copcit 5!ndeprtarea rdcinilor emise din altoi sau de la nodul superior6 c*nd acesta nu s-a efectuat c*iva ani. (a culturile de legume pe straturi !nlate, aplicarea erbicidelor se face cu .-7 #ile !nainte de modelarea terenului, respectiv cu .1-.0 #ile !nainte de semnat sau plantare. +ncorporarea !n sol a erbicidelor Erbicidele volatile sau cele care sunt descompuse uor de ra#ele solare trebuie !ncorporate !n sol concomitent cu aplicarea lor sau cel mult dup .0-71 minute. +n timpul efecturii erbicidrii vite#a v*ntului nu trebuie s depeasc 0 3m8or !n ca#ul tratamentelor cu maini terestre i 7 3m8or cu mi,loace avio" !nlimea de #bor a mi,loacelor avio nu trebuie s depeasc 0-.1 m la avioane i 0 m la elicoptere" la umplerea re#ervoarelor de erbicidat s se foloseasc site pentru filtrare etc.

Modul de actiune al erbicidelor


29r9 a avea la dispo#itie mi,loacele adecvate pentru controlul buruienilor, nu pot fi asigurate nici productia si nici calitatea dorita a recoltei. :n cele mai multe ca#uri, erbicidele repre#inta varianta cea mai economica si mai sigura pentru controlul buruienilor. Cu toate acestea, ele trebuie utili#ate numai dup9 ce toate celelalte optuni tehnologice de control alburuienilor au fost luate !n consideratie si puse !n practic9. )entru a evita problemele ce pot apare ca urmare a utili#9rii exagerate a unei singure substante active, este necesar s9 apel9m la o rotatie a erbicidelor care presupune utili#area

unor erbicide cu moduri de actiune diferite. Cunoasterea modului de actiune al erbicidelor a,ut9 la stabilirea unei strategii corecte pentru combaterea cu succes a buruienilor.

Cum sunt preluate erbicidele de ctre plante?


)entru a fi eficiente, erbicidele trebuie s9 fie capabile s9 se deplase#e din depo#itul format pe frun#e 5erbicide foliare6 sau din solutia din sol 5erbicide de sol6 !n plant9.)rodusele sunt clasificate ca erbicide cu actiune de contact sau cu actiune sistemic9, !n functie de modul si de nivelul de preluare, redistribuire si activitate !n plant9. 1. Erbicide foliare Erbicidele de contact apar;in acestei grupe.Ele p9trund !n plant9 exclusiv sau predominant prin intermediul frun#ei si sunt apoi redistribuite numai !ntr-o mic9 m9sur9. Din acest motiv, erbicidul produce daune buruienii numai !n #ona sau !n vecin9tatea #onei de penetrare !n plant9. 'ceasta !nseamn9 c9 erbicidele de contact tind s9 fie eficiente mai ales !mpotriva speciilor de buruieni care nu posed9 re#erve de substante substante energetice, cum ar fi buruienileanuale.

)reluarea erbicidelor foliare sistemice are loc cu prec9dere prin frun#9 si este urmat9 de o redistributie important9 !n !ntreaga plant9. Cele mai cunoscute exemple sunt erbicidele hormonale, care perturb9 echilibrul hormonilor de crestere din plant9. /a,oritatea erbicidelor graminicide,precum si cele pentru combaterea speciilor de Convolvulus, au de asemenea actiune foliar9. Erbicidele sistemice foliare sunt distribuite !n plant9 !n principal prin sistemul vascular al plantei, prin intermediul fluxului de sev9 activat de transpiratia plantei.-ubstantele energetice de hr9nire produse prin fotosinte#9 !ntr-o frun#9 sunt <exportate=c9tre restul plantei numai dac9 frun#a respectiv9 produce mai mult dec*t necesarul de consum pentru cre>tere >i respiratie al propriilor tesuturi. Cel mai semnificativ export de produse de asimilare apare !n frun#ele complet de#voltate, active din punct de vedere al fotosinte#ei,atunci c*nd conditiile de vreme sunt optime. 2run#ele tinere, aflate !n curs de de#voltare, nu export9 #aharuri ca urmare, erbicidele aplicate pe aceste frun#e nu sunt redistribuite !n restul plantei.

?emperatura ,oac9 un rol important pentru eficienta erbicidului: la temperature sub .1 @C, activitatea erbicidului este de obicei sc9#ut9" !n acelasi timp, la temperature mai mari de 70 @C pot ap9rea arsuri pe plantele de cultur9 sau erbicidul poate manifesta o activitate redus9 !mpotriva buruienilor tint9. 2. Erbicide de sol )reluarea acestor substante active are loc prin r9d9cini si este urmat9 de redistributia !n interiorul plantei. Erbicidul este de obicei activ !n frun#e sau !n alte organe aeriene ale buruienii, unde afectea#9 procesele de respiratie si fotosinte#9. -ubstantele active a,ung !n sol prin intermediul apei si pot r9m*ne !n sol un timp mai !ndelungat. Erbicidele de sol trebuie de aceea s9 fie aplicate numai pe solurile umede: !n conditii de usc9ciune, aceste produse isi pot pierde complet eficacitatea Erbicidele de sol ,oac9 un rol important !n controlul buruienilor graminee si dicotiledonate !n perioada !nainte de sem9nat si !n preemergens9, uneori chiar si !n perioada de postemergent9 timpurie.

3. Erbicide foliare si de sol %nele erbicide sunt active at*t prin frun#e c*t si prin sol. Exemplele includ inhibitorii en#imei '(-, cum ar fi 'tlantisA si BusarA. Cradul de preluare prin frun#e si r9d9cini al produselor din aceasta categorie determin9 momentul de aplicare preemergent9, postemergent9 timpurie sau cu !ncepere de la stadiul de D frun#e . )reluarea combinat9 prin frun#e >i r9d9cini poate fi reali#at9 prin utili#area unui amestec de substante active: un exemplu tipic al acestui tip de amestec este erbicidul pentru culturile de sfecl9 EetanalA Expert.

4. afener -afener-ul este un aditiv al produselor erbicide care accelerea#9 descompunerea substantei active !n planta de cultur9. )rin contrast, un safener nu interferea#9 cu actiunea dorit9 a erbicidului asupra tintelor din buruienile graminee, care posed9 alte tipuri de en#ime dec*t cele ale plantei de cultur9. Erbicidul 'tlantisA, de exemplu,are o foarte buna actiune !mpotriva buruienilor graminee. Fu ar fi posibil de utili#at 'tlantis la cereale care sunt tot plante graminee dac9 produsul nu ar contine un safener. 'cest safener activea#9 o en#im9 !n cereale care accelerea#9 descompunerea substantei active, f9c*nd astfel planta de cereale insensibil9 la actiunea erbicidului. -ecretul const9 !n faptul c9 un safener nu activea#9 en#ima corespun#9toare !nburuienile graminee ele r9m*n sensibile si sunt distruse.

Modul de actiune
/odul de actiune descrie felul !n care procesele fi#iologice din plant9 sunt influentate de erbicid. :n cele mai multe ca#uri,substanta activ9 se leag9 de o protein9,bloc*nd unul dintre procesele metabolice vitale ale plantei. )roteina este de obicei o en#im9 care reglea#9 o anumit9 reactie biochimic9. ?otusi, pot fi inhibate si alte procese la nivel structural si de

reglare.Erbicidele posed9 !n general un singur mod de actiune principal, dar multe erbicide au de asemenea moduri secundare de actiune. Erbicidele sunt clasificate !n diferite grupe corespun#9tor modului de actiune principal din metabolismul plantei. :at9 o list9 a diverselor moduri de actiune: G :nhibitori de fotosinte#9 G :nhibitori ai sinte#ei pigmentilor G :nhibitori ai sinte#ei aminoaci#ilor G :nhibitori ai sinte#ei aci#ilor grasi G :nhibitori ai divi#iunii celulare 2otosinte#a este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor,fiind astfel o tint9 foarte potrivit9 pentru actiunea erbicidelor. :nhibarea fotosinte#ei are consecinte fatale pentru buruiana tint9,ale c9rei celule nu mai sunt capabile de a stoca energia provenind din lumina solar9. Erbicidele pot afecta fotosinte#a si indirect, prin inhibarea sinte#ei unor compusi importanti pentru desfasurarea procesului pigmenti precum carotenoidele, clorofila si citocromele. Carotenoidele, de exemplu,au o functie de protectie !n cadrul procesului de fotosinte#9 si chiar aceast9 functie important9 este blocat9 de erbicide. )rodusele cu acest mod de actiune includ erbicide de sol si foliare care pot fi utili#ate !n stadii timpurii de de#voltare a buruienilor,at*t pentru combaterea buruienilor monocotile c*t si a celor dicotile 5ex./erlinA Duo, /erlinA6. )rintre cele mai cunoscute erbicide sunt cele care inhib9 sinte#a aminoaci#ilor, afect*nd astfel producerea proteinelor,inclusiv a unor en#ime. :n acest ca# pot fi afectate trei en#ime importante: glutamin sinteta#a 5tinta pentru glufosinat din EastaA6, 0-E)-)--sinteta#a 5tinta pentru glifosat6 si acetolactat sinteta#a 5tinta inhibitorilor '(-6. %ltima en#im9 constituie tinta actiunii pentru erbicidele sulfonilureice si imida#olinone. )rin erbicidele Busar, 'tlantis si EHuip, portofoliul EaIer Crop-cience posed9 mai multe produse consacrate din aceast9 clas9. /etabolismul aci#ilor grasi este important !n procesul de formare a membranei celulare. )erturbarea acestui proces prin actiunea erbicidului conduce la de#voltarea unei cuticule mai subtiri si astfel la afectarea prelu9rii apei de c9tre celule. %n exemplu de erbicid cu acest mod de actiune este etofumesat 5EetanalA Expert6. 'lte erbicide actionea#9 ca niste hormoni, conduc*nd la o crestere celular9 necontrolat9. Exemple includ aci#ii fenoxIacetici precum binecunoscutele substante active /C)', C))-) si 7,J-D. )rocesul de divi#iune celular9 are o important9 vital9. 'numite erbicide inhib9 sistemul care controlea#9 divi#iunea celular9, astfel !nc*t pot apare celule cu mai multe nuclee sau prea multe cloroplaste. -ubstanta activ9 graminicid9 flufenacet apartine acestui grup de substante active care !mpiedic9 divi#iunea celular9 !n tesuturile buruienii.

Criterii de deci!ie
Erbicidele ar trebui aplicate conform principiilor Eunelor )ractici 'gricole si )rotectiei :ntegrate a Culturilor. 'ceasta !nseamn9 c9, atunci c*nd se stabileste strategia de combatere a buruienilor, trebuie s9 se tin9 cont de conditiile locale, de rotatia culturilor, precum si de alte eventuale metode de cultur9. &otatia culturilor are o importan;9 deosebit9. Ea are o influent9 direct9 asupra tehnologiei de cultur9,a spectrului de buruieni si a abilit9tii culturii de a face fat9 oncurentei buruienilor,determin*nd astfel paleta de erbicide disponibile pentru controlul buruienilor. Dac9 se dovedeste necesar9 utili#area erbicidelor, primul pas !n alegerea celui mai adecvat produs const9 !n determinarea speciilor de buruieni pre#ente sau care se asteapta s9 6

apar9 precum si gradul de infestare actual si anticipat. -pectrul de buruieni predominant si pragul economic de infestare determin9 alegerea celui mai bun erbicid, pe ba#a spectrului lui de actiune. Eficacitatea unui produs si succesul strategiei de combatere a buruienilor sunt influensate de un num9r de factori, inclu#*nd conditiile de crestere, momentul si do#a de aplicare, tehnologia de aplicare utili#at9, precum si alte conditii locale.Fumai lu*nd !n consideratie toti acesti factori, poate fi exploatat !ntregul potential al podusului. 2actorii economici ,oac9 de asemenea un rol !n procesul de deci#ie.Deci#ia de a efectua tratamentul !nainte de sem9nat, sau !n pre- sau postemergent9,influentea#9 at*t alegerea erbicidului c*t si programul de tratamente de-a lungul !ntregului se#on.

"e!istenta la erbicide
(imitarea rotatiei la una sau dou9 culturi si utili#area intensiv9 a erbicidelor cu moduri de actiune similare sau identice favori#ea#9 aparitia re#istentei la buruieni. &9sp*ndirea fenomenului de re#istent9 !n cadrul unei populatii de buruieni !ncepe !ntotdeauna cu manifestarea re#istentei la o singur9 plant9 individual9 re#istent9 aceste exemplare sunt pre#ente !n natur9 oriunde !n lume. %tili#area repetat9 a erbicidelor cu acela>i mod de actiune conduce la aparitia unei presiuni de selectie care promovea#9 r9sp*ndirea re#istentei !n cadrul populatiei de buruieni. Dac9 strategia de control a buruienilor nu este modificat9 !n timp util, aceste buruieni re#istente se pot !nmulti p*n9 la limita la care nu mai pot fi controlate eficient.Din acest motiv, programul de management al re#istentei trebuie g*ndit !n avans,!nc9 dinainte de planificarea culturii ce urmea#9 a fi !nfiintat9. Cheia !n rotatia substantelor active const9 !n selectia lor astfel !nc*t acela>i mod de actiune s9 nu fie utili#at de dou9 ori la culturi succesive.