George Toparceanu - Minunile Sfantului Sisoe

BIBLIOTECA COLARULUI
LITERA
CHIINU 1998
George
1OPRCLANU
MINUNILL SIN1ULUI SISOL
NOTA AS\PRA EDITIEI
ToxIoIo au osI roroduso dua: Oo o r g o T o a r c o a n u , ScrIorI, In
doua voIumo. EdIJIo IngrI]IIa, roaJa, noIo, comonIarII, IaboI cronoIogIc do
AI. SanduIoscu. EdIIura MInorva, EucurozII, l983.
CZU 859.0-3
T ?6
ISEN 99?5-?4-036-? LITERA, l99?
CoorIa: Ieoi Crnu
TADEL CRONOLOGIC
l886 21 norIic S-a nascuI Ia EucurozII Ooorgo, coI do-aI doIIoa coII aI
soJIIor Ion zI ParascIIva Toarcoanu.
l893 Incoo sa InvoJo Ia o zcoaIa margInaza dIn EucurozII.
l895-l898 Faco uIIImoIo cIaso aIo zcoIII rImaro Ia $uIcI-Argoz zI rImoIo
IncorcarI IIIoraro.
l898 EsIo InscrIs Ia IIcouI "MaIoI Easarab" dIn EucurozII.
l90l EsIo IransoraI Ia IIcouI "S. Sava".
l904 Toarcoanu dobuIoaza Ia rovIsIa umorIsIIca "EoIgIa OrIonIuIuI".
l905-l90? PubIIca vorsurI sonIImonIaI-oIgonIco In rovIsIoIo "DumInIca",
"RovIsIa noasIra", "RovIsIa IIusIraIa" oIc.
l906 IzI IncIoIo sIudIIIo IIcoaIo. So InscrIo Ia FacuIIaIoa do droI, ara sa-zI
IormIno sIudIIIo.
l90? CoIaboroaza Ia "VIaJa IIIorara zI arIIsIIca", rovIsIa condusa do O. Cozbuc.
l909 So InscrIo Ia FacuIIaIoa do IIIoro. PubIIca In "VIaJa romanoasca" zI In
aIIo rovIsIo.
l9l0 PubIIca oozIIIo NoopIc Jc noi, EoloJo chirioului grobiI, EoloJo popii
Jin FoJcni.
l9ll So sIabIIozIo Ia IazI, dovonInd socroIar do rodacJIo Ia rovIsIa "VIaJa
romanoasca". PubIIca oozII, roza, cronIcI IoaIraIo oIc.
l9l2 So casaIorozIo cu VIcIorIa Iuga, In acoIazI an nascandu-I-so IuI OIoo-
rgIo.
l9l2-l9l3 RodacIoaza rovIsIa "ToaIruI" Imrouna cu M. SovasIos.
4 Gcorgc Toprcconu
l9l3 Ia arIo Ia razboIuI baIcanIc.
l9l6 Aar rImoIo voIumo aIo IuI O. Toarcoanu: EoloJc cceclc zI PoroJii
originolc.
l9l8 CoIaboroaza Ia zIaruI "LumIna" aI IuI ConsIanIIn SIoro (EucurozII).
PubIIca EoloJo nor[ii zI noIo momorIaIIsIIco.
l9l9 So InIoarco Ia IazI zI rodacIoaza, Imrouna cu M. Sadovoanu, rovIsIa
"InsomnarI IIIoraro". PubIIca EoloJo nun[ilor, FopeoJii Jc Ioonno.
l920 Vodo IumIna IIaruIuI voIumuI EoloJc cceclc i IrieIc.
l92l Aaro odIJIa a II-a a PoroJiilor originolc.
l926 O. Toarcoanu dovIno IauroaI aI PromIuIuI naJIonaI onIru oozIo.
La ? maI osIo numII dIrocIor aI ToaIruIuI NaJIonaI dIn CIIzInau.
l92? So IIarozIo odIJIa a III-a a PoroJiilor originolc.
l928 Aar voIumoIo MigJolc onorc (odIJIa I-a) zI EoloJc cceclc i IrieIc
(odIJIa a III-a).
l930 EsIo numII InsocIor gonoraI IoaIraI onIru MoIdova.
l93l EoloJclc cceclc i IrieIc aar In odIJIa a IV-a.
l932 Aar PoroJiilc originolc (odIJIa a IV-a).
l933 RosIozIo Ia EucurozII conorInJa Cun on JcccniI nolJocon
l935 TIno conorInJa Cun on JcccniI iccon
l936 EsIo aIos mombru corosondonI aI AcadomIoI Romano. II aaro voIu-
muI PirinPlonino.
l93? 7 noi Moaro Ia IazI, do cancor Ia IcaI.
DIn voIumuI
SCRISORI FARA ADRESA
DOMNIA L\I CI\DAR-ODA
La manasIIroa NoamJuIuI, undo-mI oIrocoam vara maI do-
muII, am doscoorII odaIa In oduI unoI cIIIII manuscrIIuI unuI
cronIcar nocunoscuI, Oroa CaJa IogoaIuI, caro aduco caIova
rocIzarI zI daIo noua cu rIvIro Ia orIgInoa zI vIaJa vocIIuIuI
domnIIor moIdovan CIubar-voda. SocoIInd ca acosIo InsomnarI
nu oI I IIsIIo do InIoros, cI vor oIosI socIaIIzIIIor sa Io Io do
InvaJaIura, dosro coIo roIo sa so oroasca, Iara ro coIo buno sa
Io urmozo zI sa so IndIroIozo, cum aza do rumos zIco SImIon
DascaIuI, IagIInd ara ]ona ro vornIcuI UrocIo, cu muIIa ravna
am cauIaI a doscIra manuscrIIuI IuI CaJa zI, undo nu s-a u-
IuI, aIIa nu ora docaI sa ImIInosc do Ia mIno goIuI zI sa Imro-
unoz ovozIIIo cum m-a IaIaI cauI, ca sa Io bIno. Iar daca rau
am acuI, scocIorasca aIIuI odurIIo manasIIrozII sa aIo aII ma-
nuscrII maI do crozaro zI sa aca maI bIno.
IaIa acum zI curInsuI acoIor IarJoago:
PREDOSLOIE
MuIJI au novoII, unII do Ia aIJII cIIzmInd
l
, do au scrIs randuI
zI ovosIoa domnIIor TarII MoIdovII, Iara do domnIa acosIuI CIubar-
voda, nIco EvsIraIIo IogoaIuI, nIco MIsaII caIugaruI, nIco
IoIoIsoJuI coI IaIInosc maI nImIca nu scrIo, ara caI numaI
l
VorbuI o chi:ni aro sa I InsomnaI o vromoa IuI CaJa IogoaIuI: a
zIoroII IdoI zI obsorvaJII do Ia unuI zI do Ia aIIuI, adIca "a asImIIa In mod
organIc", cum s-ar oxrIma asIazI un crIIIc IIIorar do-aI nozIrI, socIaIIzaI
In maIorIo do cIIzmIIura osIoIIca zI socIoIogIca. NumaI ca, In vromoa do
domuII,
7 Scrieori [oro oJrceo
dumnoaIuI OrIgoro UrocIo vornIcuI Iaro ro scurI Insamnoaza.
Caro daca am vazuI ca IIsosc ovozIIIo, cum au osI IncoaIura
zI domnIa acosIuI CIubar-voda, ocIor don JoaIo sIraIno IuI AIo-
xandru-voda coI EaIran, socoIII-am ca sa nu Iasam acosI Iucru
nosavarzII Ia vromoa IuI, sa nu suo nooJII zI maI varIos cronI-
carII aIIora IImbI ca nu am osI ravnIIorI a scrIo aIo noasIro, co
no-am IrocuI JoncIIuI
l
ro acosI amanI asamIno IoroIor zI do-
bIIoacoIor coIor roasIo zI nocuvanIaIoaro.
DroI acooa zI ou, caro sunI InIro coI acaIozI Oroa CaJa IogoaI,
corcand zI aIIo Izvoado sIraIno cum zI vorbo don baIranI nouIIncIozI,
cu agIuIorIu do Ia Dumnozou IamIandu-so do am aIaI zI un Izvod
nozIIuI, ramas do Ia dumnoaIuI Toador CarnocIu dascaIuI, caroIo
maI ro Iarg zI maI dozcIIs IIndo ovozIIIo, cu maro novoInJa Io-am
IIII Ia un Ioc, oIrIvInd vromoa zI anII, dua cum IoaIo ro rand
carozI Ia IocuI sau maI InaInIo so va araIa.
DE AMESTECAT\RILE CARE A\ FOST IN TARA MOLDOII,
D\PA MOARTEA L\I ALEXANDR\-ODA CEL DATRN
Do Ia AIoxanru-voda coI EaIran ramaInd aIru ocIorI cu cunu-
nIo, cum zI aIJII cam dosIuI ro do IaIurI, au sIaIuI InIaIu Ia
domnIo IIIaz-voda, Iu-sau coI maI maro. $I cIomandu-I ro acosIa
IIIo, nIco nu s-ar II cazuI sa sIoa roa muII In scaunuI JarII, co
IndaIa s-au radIcaI asura IuI cu oasIo raIoIo-sau maI mIc, $Io-
an, caroIo I-au bIruII ro IIIo, do I-au cauIaI a ugI Ia Tara
Lozasca.
Do acII, InIorcandu-so IIIaz-voda cu agIuIor do oasIo, s-au IovII
a doua oara cu $Ioan-voda Ia DarmanozII, In anuI 6942, ovru-
arIo 2, IunI In saIamana aIba. Co IIInd IncouIuI saIamanII, nu
I-au mors IuI IIIo, ca Iara I-au bIruII $Ioan-voda.
cIIzmoaIa so acoa o aJa zI ara muIIo maraoIurI. Do acooa, dua cum
voJI vodoa, InsuzI acosI Oroa CaJa aI mou nu so sIozIo a cIIzmI unoorI
razo InIrogI do Ia aIJI cronIcarI maI do Israva, cand oIo II cad roa Ia
Indomana (n. a)
l
AIcI cu sonsuI do rasIImuI unoI vIoJI.
8 Gcorgc Toprcconu
$I zIIIndu-so IIIaz-voda cazuI gIos, nu Iordu nado]doa, cI do
Iznoava
l
sIranso oasIo zI, InIrand In Jara dua un an, s-au IovII
cu raIo-sau Ia Podraga, marIIo In 8 zIIo. Co narocuI IuI coI rosI
Iara I-au IasaI Ia smInIoaIa, ca IIInd saIamana baboI zI IaovIJa
IIuIIndoroa, au robogII caII coI gIngazI aI IozIIor zI au IorduI IIIaz-
voda razboIuI, do I-au cauIaI a so InIoarco Iara Ia Tara Lozasca.
Nu dua muIIa vromo, s-au IsIIII IIIo Inca o daIa zI vIInd cu
oasIo In anuI 6943, avgusI In 5 zIIo, s-au IovII cu $Ioan-voda Ia
PIorozII, InIr-o vInorI. Co IIInd zI do osI, Iara au mancaI IIIaz-
voda baIaIo.
Caro vazand acosIoa $Ioan-voda dosro arIoa raJIno-sau,
ca bIno nu so curaJIa do dansuI zI Iara vonoa cu oasIo asura IuI,
ca-I acuso Ioba don baIaI zI IoI nImIca nu I-au sIu]II, socoIII-au
$Ioan-voda sa-I Ia cu bIno zI cu vorba buna, macar ca-I ora
raIo. $I aza, I-au oIIII sa vIo Ia ImacacIuno sa so ImarJa cu
domnIa, gIuruIndu-so ro MaIca ProcIsIa zI ro IoJI sInJII arInJI
ca nImIca rau nu-I va aco, numaI sa vIo. Iara daca s-au IncrozuI
IIIo zI au vonII, nImIca rau nu I-au acuI $Ioan-voda, ara
numaI caI I-au scos ocIII zI I-au IaIaI nasuI.
Dua caro IndaIazI au InaIJaI $Ioan-voda bIsorIca maro In
Iarg Ia PIaIra, ro numoIo sanIuIuI maro rooroc IIIo, caroa so
vodo zI ana asIazI.
RadIcaIu-s-au aIuncI do Iznoava Roman, ocIoruI IuI IIIaz-
voda, caroIo vazand Ia uncIIu-sau $Ioan aIaIa cuvIozIo zI ravna
bIsorIcoasca n-au maI uIuI rabda, co s-au vorovII cu o sama do
curIonI zI, rInzandu-I, I-au IaIaI cauI.
Co cumuzI ora Jara IIna do II, do uncII zI do nooJI domnozII,
nIco Roman-voda n-au IaIaduII muII In scaun do rauI IuI PoIru-
voda, caro zI oI au osI aIungaI maI aoI In Tara Unguroasca do
Eogdan-voda, IoI un ocIor don zamIsIIroa maI cu IncongIur a IuI
AIoxandru-voda coI EaIran.
l
DIn nou.
9
NAKAZANIE, ADECA INATAT\RA
SA\ CERTAREA CELOR MARI
CaIa acum, cIIIIorIuIo, zI vozI caIa vra]ba zI amosIocaIurI In
bIaIa Tara MoIdovII, cacI ca domnuI oI AIoxandru coI Eun, In
IInoroJoIo IuI, nu zI-au azII oIvaIa
l
IuI domnoasca cum so cado a
so urIaro craII, ImaraJII zI domnII, In odoabo zI In obIcoo do
cInsIo, co ro undo au mas, rosIo IoI au odrasIII. Ca domnuI,
macar ca-I IoI om ca IozIocaroIo, daca-I IoIIoIu au ba, caI nu-I
Ianga doamna IuI va sa-zI asIrozo IIroa zI sa rabdo, ca doara nu
craa donIr-aIaIa. Iara daca nu oaIo, orIaIa IIo-mI vorba roasIa,
maI cu caIo-I a so rancacI. PIaco-I IuI domnIa, aIJII Inca nu o ar
Ioada, zI aza cIno n-ar oIII sa domnoasca, vrodnIc a so Indomna
numaI Ia Iuzur" Iara acoIa co-I o voIa sa ascuIIo aIaIa norod do un
sIngur om, IrobuIozIo cu cIIbzuInJa zI cu oroaIa don sro arIoa
Iumoasca a so orI. Co cIIar do s-au IamIaI sa grozasca cu vroo
muIoro, nImo nu-I IaIo sa suo ca au osI cu adovaraI, nIco sa
marIurIsasca dosro acoIa runc ca-I don osuI IuI, ca acoasIa sIngur
Dumnozou zIIo. Co maI curand so oaIo IamIa sa IIo don oamonI
rozII, carII maI vrodnIcI docaI domnuI Ior sunI Ia asamIno Iroaba.
DE DOMNIA L\I CI\DAR-ODA, C\M A\ FOST
DE A\ AGI\NS DE A\ FOST DOMN
DocI InIorcandu-so PoIru-voda cu agIuIor do oasIo do Ia Ioan
HunIad, craIuI TarII UngurozII, zIc sa Io vonII cu oI zI un oaro-
caroIo CIuor, maI maro rosIo ungurI. Iara cand HunIad zI-au
InIors mIIa IuI do Ia PoIru-voda, zIc sa Io ramas acoI CIuor
sIngur sIaan Ia domnIa MoIdovII. Do Ia caro aoI coI rozII au
acuI CIubar-voda, ro IImba JarII.
Co IoaIo sunI basno zI scornIIurI, Iara adovaruI cum au osI,
InIr-aII cII so araIa.
l
FaIa, mandrIo.
10 Gcorgc Toprcconu
ScrIo IoIoIsoJuI nosIru cosI moIdovonosc, aIos Toador CarnocIu
dascaIuI, acoasIa ovosIo, do zIco ca InIr-o vromo Ia aIaIa agIunsoso
Jara, au ara domn, au sa rIImoasca Ia domnIo ro AIIxandroI,
ocIoruI IuI IIIaz-voda, caroIo IraIa Ia curIoa IuI CazImIr, craIuI Iozosc.
Co AIIxandroI novrasInIc zI mucos IIInd, numaI l4 aI, sIransu-
s-au boIorII zI Jara do s-au saIuII ro cInozI vor aIogo sa uo domn.
$I so mIorau boIorII, cum vor aco" Ca ro obIcoIuI JaraI, nu so
cadoa aIIuIa sa doa domnIa, ara caroIo nu vroa II samanJa do
domn. $I IscodInd unuI do Ia aIIuI, aIaIu-s-au CosIo IogoaI zI
OncIuI, zI AndronIc, zI aIJII, do au marIurIsII, cum sa Io mars maI
domuII AIoxandru-voda Ia vanaIoaro, In IInoroJoIo IuI, zI au mas o
noaIo In IarguI HarIauIuI, Ia casa unuI CIubar nogusIor, caroIo
IIsIa do acasa, ca IndosIuIa don cIuboro IoaIa Tara do OIos. DocI
muIoroa acoIuIa zIubava
l
zI ra do musca IIInd, Iara domnuI Ianar
zI gaIa Ia orIco vromo, nu s-au IndaraIaI do Ia coIo IInorozII
mozIozugurI, co IoaIa noaIoa au sIaIuI Ianga dansa, ba zI maI
aroao. Dua caro, ImIInIndu-so zoIo IunI, au don IIcIonIo muIoro-
asca, au oaIo I cu adovaraI, nascuI-au CIubaroaIa runc barbaIosc
zI I-au us numo AIoxandru, In IIda IaIano-sau.
$I aza ro acosIa aIandu-I zI adovorIndu-I boIorII ca-I don
osuI IuI AIoxandru-voda coI EaIran, cu IoJII I-au radIcaI domn,
vaIoaIuI 695? do Ia acoroa IumII, Iara do Ia HrIsIos l449,
docIomvrIo In 8 zIIo.
$I I-au zIs CIubar-voda.
DE INCEP\T\L DOMNIEI SI SFRSIT\L \NOR DOIERI,
CARII A\ \NELTIT IMPOTRIA L\I CI\DAR-ODA
DocI daca s-au vazuI IumInaI In cInsIoa domnIoI, muIIo ravnInd
zI novoInd sro coIo do oIos, IndaIa s-au aucaI CIubar-voda a-zI
curaJI Jara do raJI zI do nooJI, ro unII IaInd Iara ro aIJII
cIIorand do amandoI ocIII, cum I so cado a so urIaro unuI domn
l
UzuraIIca
InJoIoI cu cImoIIIIo saIo maI do aroao, do so cunozIoa ca nImI-
ca nu s-au doarIaI don obIcoIuI JaraI.
NIco do carIo ora rosI, ca zIIa sa-zI scrIo numoIo InIrog ca un
gramaIIc. Iara Ia bauIura nu ro Iozno avoa oIrIvnIc. NumaI caI
ora cam burduIos Ia Iru zI cam IomnaIoc IoIIoIu, do ImbIa IoI
cu ocIII dua gIuanosoIo boIorIIor zI nImIca nu IsravIa.
Co aIuncI, InIro IuIburaIoIo acoIoa vromI, nu s-au radIcaI bIno
In scaun CIubar-voda, cand o sama don boIorII coI marI, cu
EoIborIcI sIoInIcuI zI ScamozIIa zI EurIoa ]IcnIcoruI, InJoIogand Ia
co sIa IucruI, ca zI-au aIaI sIaan, vorvIIu-s-au In IaIna zI unuI
do Ia aIIuI corcand saI, s-au agIuns In cuvInIo cu SrI]IcIorskI,
cazIoIoanuI do Smarc, cum sa nazuIasca Ia sIaano-sau, craIuI
Iozosc, sa-I aduca ro AIIxandroI-voda In scaun.
Caro nu IrobuIa aIIa bucurIo IuI CIubar-voda do IncouIuI
domnIoI, docaI sa amIroaso cum acoIa II Iucroaza ro Ia saIo zI
voru sa-I scoaIa don Jara.
DocI auzInd CIubar-voda dosro unoIIIrIIo Ior, au IacuI zI
nImIca n-au zIs. $I raozInd sIra]IIo InIr-o noaIo, ro IoJI I-au
radIcaI do Ia azIornuI, do Ianga gIuanosoIo Ior, ro carII nIco nu
I-au maI scos a doua zI Ia DIvan, co IndaIazI ara gIudoJ Io-au
IaIaI cauI, - do undo cIIar aIuncI s-au Iras acoIora moarIoa.
OrabnIc Iucru au osI, ca unII donIr-InzII, noImbracaJI zI somnorozI
cum I-au aucaI, ramaInd ara ca Ia vromo do noaIo, nIco nu
Io-au vonII sa croaza ca oaIo I cu adovaraI. Co, cu adovaraI au
osI. Dua caro, musIrandu-I oaroco marIa-sa, Io-au cuvanIaI
InIr-acosIa cII:
- VoI, raIIor zI mIzaIIor! Cand oaro va voJI saIura, InIru a
voasIra nosocaIa IacomIo zI noasIamaraIa dozarIacIuno, sa Im-
bIaJI IoI cu unoIIIrI ascunso zI sa IIcIonIJI ro domnuI vosIru coI
vIIoaz zI InJoIoI, ro caroIo nu voI, co numaI sIngur Dumnozou
I-au randuII In scaun" MuII oaro v-aJI socoIII onIru bInoIo
noroduIuI do Ia caro mancaJI IIa, sa-I aducoJI bucurIo do ozII
sIraIno In Jara" Iaca, In Ioc sa-mI IaIaJI voI mIo cauI, maI bIno
12 Gcorgc Toprcconu
ca I-am IaIaI ou ro aI vosIru, cum scrIo Ia SanIa ScrIIura, do
zIco: "Undo daI zI undo craa". Iara co zIc ou acmu, sa auza zI
aIJII zI sa Ia amInIo, ca aza voIu scurIa do cauI Ior ro IoJI
acoIa carII vor maI cuIoza sa zI-I radIco ImoIrIva domnIoI moIo.
AcoasIa-I.
$I aIIo vorbo roasIo azI]doro au graII aIuncI CIubar-voda, co
nu so cadoa sa suo unor boIorI marI ca acoIa, macar ca orau
morJI. CaI s-au cunoscuI IndaIa InIma IuI, ca IubozIo maI muII
ro noroduI coI do rand, Iara ro boIorI II asurozIo cu baIgIo-
curI. Caro vazand boIorII aza, socoIII-au ca oaIo n-a II acosI
CIubar cu adovaraI don osuI IuI AIoxandru-voda coI EaIran, cum
s-au amagII a crodo Ia IncouI. Co acmu IoIuna ora, odrasIa do
domn au ba, ca sIa InII cu IarIo In scaunuI JarII zI nImIca nu-I
maI uIoau aco.
$I ana Ia sarzIIuI domnIoI saIo nImo n-au maI IndraznII sa-I
sao, nIco s-au maI IsIIII carova sa so cuIco noImbracaI Ia vromo
do noaIo; co aza, cu IoaIo sIraIoIo s-au cuIcaI do rIca IuI, ca sa
IIo gaIa Ia orIco novoIo.
DE O STEA MARE C\ COADA, CE S-A\ IIT PRE CERI\
IN REMEA L\I CI\DAR-ODA
In zIIoIo acosIuI CIubar-voda, Ia cursuI anIIor 6958, marIIo Ia
EIagovIzIonIo, IvIIu-s-au ro corIu sIoa maro cu coada, caroIa II
zIc IaIInII comoIa, adoca maIuroIu. $I Iunga ora zI IIoroasa oarIo,
Incoandu-so donIr-o sIoa doasura IanuIuI ManzuIosII. $I cu-
rIndoa gIumaIaIo do cor cu coada InIInsa, cum o ar II IungII zI
o ar II smorII un vanI maro do caIra asInJII.
$I Iozoa CIubar-voda In oIImarI
l
, do baIoa moIanII sro dansa
cu boIorII zI so IncIIna In Iocaro sara. Co nImIca n-au oIosII. Ca
a doua zI Iara so araIa ro corIu acoI somn dumnozoIosc cu
l
Coardac, baIcon.
coada. PonIru caro muIJI boIorI InvaJaJI, sIrangandu-so Ia saI,
au acuI rognIIIc
l
do coIo co so va Iucra In Jara dua acooa. $I
zIcoau unIIa ca oaIo nImIca rau nu so va scornI do Ia o scarba
mIca do sIoa. Co, daca nu ar II avuI coada, nu ora nIco o novoo,
ca Ia ca au osI sIoa ca IoaIo sIoIoIo. Dar asIa-I, ca avoa coada.
$I do zI co Irocoa, so IoI muIa cu cauI InaInIo, Iara dondaraI
so IoI scurIa, ana co Ia urma au ramas boarca do IoI, numaI caI
un bob do IamoIu. $I aza au orII, dua co au IraII aIru saIamanI
zI o zI.
TarzIu muII dua acooa, s-au I]dorII
2
un oa IoaI, ro numo
KuornIc, om InvaJaI oarIo, caroIo au scornII ca amanIu-I raIund
ca o gogoaza zI morgo rasucIndu-so gIur rogIur do soaro. $I zIco
ca Ia vromo do noaIo omuI sIa acaJaI do amanI, cu cauI In
gIos, cum sIa gIIonoaIa ro coacIu, au urnIca rInsa cu gIIaraIo
do coa]a maruIuI, zI aIIoIo ca acosIoa. Euna-I InvaJaIura Ia om,
nu zIc ba, ca IumInoaza mInIoa zI InIarozIo suIoIuI ro cararIIo
DomnuIuI; Iara nIco ro muIIa nu-I buna, ca sIrIca omuIuI cauI
zI-I Indoamna Ia mascarI. Nu s-au gandII acoIa co au scrIs, maI
InIaIu sa gIudoco zI sa cumanoasca, zI aoI sa scrIo. Ca omuI nu
aro nIco gIIara, nIcI cIoIu Ia IaIa: cum ar sIa oI oaro cu cauI In
gIos zI cu IcIoaroIo In sus" Au numaI daca-I sanzura cInova,
cand au acuI vrun rau, aIImInIroIoa cum" Iara daca aza ImbIa
omuI noaIoa, cum zIco acoI oa IoaI, aIuncI zI caII zI vacIIo
ImbIa ro uIIJa Ia vromo do noaIo IoI cu coIIoIo ro sus, Ias a
maI omonI do muIorI zI gIuanoso, caro nIco nu-I do crozuI aza
mascara Ia o aJa bIsorIcoasca, macar ca au osI aIsIaz.
Sus o IncaIro sIa omuIuI cauI, zI gIos IncaIro IcIoaroIo.
AcoasIa-I adovaraI noaIoa ca zI zIua, aara numaI daca doI zI cu
doI vor aco Ia mIozuI noJII cIncI, Iara cand so craa do zIua vor
Incoo a aco IoI aIru, Ia Ioc, cum au osI.
$I zIco Iara acoI KuornIc ca soaroIo-I maI maro ca amanIuI,
l
PronosIIc.
2
A aaruI.
14 Gcorgc Toprcconu
zI sIoIoIo azI]doro maI marI. Co amanIu nu I-au curIns nImo cu
ocIII InIrog, sa zIIo caIu-I. Maro Irobuo sa IIo, daca srI]Ino oI In
saIo aIaIoa noroado zI ImaraJI zI coIaJI, zI Tara Lozasca o
doasura. Co soaroIo so vodo bIno cu ocIII ca-I numaI caI un zIoI
ungurosc, oaIo cova maI marIzor. Iara dosro sIoIo, saracoIo,
nIco n-ar II cu caIo sa maI omonIm, ca daca Io-aI sIrango ro
IoaIo Ia un Ioc InIr-o mIorJa do orz zI Io-aI Indosa bIno, Inca ar
maI ramanoa goaIa morJa do-agIuns, caI sa Incaa zI acoI Kuor-
nIc InIr-Insa.
NImo nu cunoazIo rosIuI sIoIoIor coIor voznIco, ara numaI
unuI Dumnozou, caro Io-au scaaraI dIn voznIcIo zI Io muIa damoI,
cumu-I morsuI corIuIuI do Ia rasarII caIra aus. Iara cand so
IvozIo caIo una noua cu coada, ca In vromoa IuI CIubar-voda, aIIa
nu oaIo I docaI vosIo InrIcozaIa do razboIu co so va Isca InIro
noroado, onIru corIaroa acaIoIor noasIro.
Cum s-au zI IamIaI.
CND S-A\ RAZDOIT CI\DAR-ODA C\ LESII,
ALEAT\L 6958
Nu muIIa vromo daca au orII acoa sIoa, Ia cursuI anIIor 6958
do Ia acoroa IumII, IIInd AIIxandroI-voda somInJIo do ro Inma
l
craIuIuI Iozosc, IuI CazmIr, au nazuII Ia dansuI cu ]aIoba sa-I uo
Ia domnIa MoIdovII. $I au scos craIuI zIoaIIa do Ia PromIzIoa zI
sIrangand zI aIIa oasIo, au IramIs ro IaImanuI sau, ro PocIIoJkI,
voIovoda do Cracau, sa ImInga ro CIubar-voda don Jara zI sa
azozo In scaun ro AIIxandroI-voda.
DocI InJoIogand CIubar-voda cum so aroIo PocIIoJkI do mar-
gIno sa-I asuroasca cu oasIo, un Iucru aza do graba noavand do
co so auca, IIInd oasIoa IuI razcIIraIa cInozI ro acasa, do
Iznoava IramIs-au In IoaIa Jara, sa Iasa Ia oasIo caI maI do sarg.
l
Mama.
$I daca zI-au sIrans CIubar-voda IoaIa oasIoa, ca Ia ?00 odos-
IrImo zI 400 caIaroJI, ara rosIImo zI adunaIura co ora ro Ianga
marIa-sa, IndaIa s-au buIucII cu IoJII Ia aa CaIJunoI, Ia un Ioc co
so cIIama VaduI CurvII, ro numoIo unoI muIorI crazmarIJo caro
au osI IaIaduII maI domuII In acoIo arJI do Iumo.
$I ImarJIndu-zI CIubar-voda oasIoa In aIru aIcurI, daI-au
Ia IoI aIcuI caIo o IuznIJa
l
zI doua sIoagurI, caro IoaIo cu naroc
I-au vonII.
Co ana a so sIrango IoaIa oasIoa IuI CIubar-voda Ia un Ioc,
InJoIogand don Iscoado cum IozII au zI IrocuI aa NIsIruIuI ro
Ia MIIaIconI In coasIa arIo zI au IovII Ia $IInJI, raozII-au
CIubar-voda o sama do oasIo InaInIo cu vornIcuI Iouro do sIra]a,
sa vaza numaI cu ocIII, co razboIu sa nu doa. Iara IozII ogorand
In gIos ana Ia Taman]ozII, acoIoa au rIns do vosIo cum zI
sIra]a IuI CIubar-voda nu-I doarIo, zI IndaIa zI-au IocmII
PocIIoJkI IoaIa oasIoa onIru razboIu. Co Iouro vornIcuI, dua
InvaJaIura co au avuI, razboIu n-au daI, co s-au Iras IndaraI
cu sIra]a sro boIoaguI ozIII, Ia CaIJuna. $I Irocand aa do
Iznoava s-au IasaI In gIos, zI Iara s-au IJIII In sus, do morgoau
IozII ro do cooa arIo zI moIdovonII ro do coasIa arIo, do so
vodoau cu ocIII, zI-I suduIau aI nozIrI ro moIdovonozIo, Iara
acoIa rasundoau ro IozozIo.
Do acII, sIngur PocIIoJkI s-au suII InIr-un Isc do doaI, sa
oaIa cunoazIo caIa sama do oasIo va I Ia moIdovonI. Co nomI-
ca n-au uIuI cunoazIo, ca IomoIuI cu CIubar-voda ora orII
dua nIzIo maracInI do nu so vodoa. NumaI suIIJI In IrII IocurI
co au vazuI.
MaI In do sara, IsIIIndu-so IozII sa doa IarJ zI aroIIndu-so
do aa, so oco a corca vad sa Iroaca sro moIdovonI. Co aIuncI,
IndaIazI s-au araIaI IoaIa oasIoa IuI CIubar-voda, cu IuznIJo
IocmIIo ImoIrIva vaduIuI, zI gaIa a-I srI]InI ro PocIIoJkI In
l
MorIIora.
16 Gcorgc Toprcconu
suIIJI, daca cuIoaza. Caro vazand IozII aIaIa muIJImo do oasIo,
n-au maI cuIozaI a Iroco vaduI, co cu muIIo mozIozugurI au
novoII sa-I amagoasca ro moIdovonI, sa-I Iroaca ro do cooa
arIo. Dara nIco moIdovonII nu so da IrocuJI. Ca InJoIogand
mozIozugurIIo Ior, nu-I gonIa muII, numaI ana Ia gIumaIaIoa
aoI, nIco un coI do Ioc maI muII, ca vodoa ca uga Ior ora cu
InzoIacIuno.
Aza au ramas ana noaIoa razboIuI In cumana, zI s-au
cuIcaI ozIIIo, carozI Ia IocurIIo saIo, In nado]doa sIra]IIor, cu aa
CaIJunoI Ia mI]Ioc.
Iara CIubar-voda nu dormIa, co IIIndu-I arInsa InIma IuI do
IucrurI vIIo]ozII, sa ascuJIa cum sa-I auco ro PocIIoJkI maI cu
IncongIur zI, Imrosurandu-I don doaua arJI, sa-I buIucoasca Ia
aa. DocI au raozII ro TudosIo Lungu razozuI, cu o sama do
caIaroJI, sa moarga IoIII In sus caIo do IrII orIzII, zI Irocand In
IaIna aa CaIJunoI sa coboaro zI sa caza a doua zI IozIIor In
saIo, do nu vor zII dIncaIro Io vIno novoIa.
InIr-acooa vromo, InaInIo do rasarIIuI soaroIuI, nImorII-au Ia
Iabara Iozasca zI un PIoIru HodoroscII cu oasIo roasaIa, 80 do
cazacI carII cum sunI oI gaIa do a so amosIoca Ia IoaIo amos-
IocaIurIIo, ara sa InIrobo do nImonI, co numaI auzInd ca-I Iroaba
Ia caro ro caroIo, vonII-au sa doa IozIIor agIuIorIu In dobanda.
Pro carII vazandu-I PocIIoJkI, nu InIr-aII cII, co cum ar II
vazuI IngorI don cor ogoraJI, aza I-au rIImII zI cu darurI muIIo
au daruII ro acoI ca aI Ior, ro HodoroscII.
DocI, dua co au acuI oI saI, ImbarbaIandu-so InIro oI zI
Indomnandu-so unII ro aIJII, s-au InIIorbanIaI Ia razboIu asura
moIdovonIIor. $I cazacII cu ocuI, IozII cu uzIurIIo
l
, aruncau In
moIdovonI do nu so zIIa co vor aco, ca do muIIa novoo n-au maI
uIuI suorI, sIand gaIa sa IndaraIozo. $I acmu bIruIa PocIIoJkI,
l
SuIIJI, IancII.
do n-ar II scIImbaIu-so narocuI. Ca HodoroscII cu cazacII IuI n-
au vruI sa ascuIIo, sa Iroaca numaI ana Ia gIumaIaIo, co s-au
sumoJII sa Iroaca aa do IoI. $I aza, au InIraI IoaIa oasIoa Iozoasca
Ia aa. Ca aIuncoa s-au IvII do Ia saIo zI TudosIo Lungu cu
caIaroJII ro carII I-au osI IramIs CIubar-voda naInIo, zI acoIa cu
muIIa Iarma zI bucIuno InvarIo]Indu-so Ia razboIu, n-au maI daI
as IozIIor sa so InIoarno Iara Ia Ioc uscaI. $I IndaIa dand navaIa
zI gIoaIoIo cu CIubar-voda, I-au curIns Ia mI]Ioc donIr-amandoao
arJIIo zI maro zarva ocora, do I-au cauIaI IuI PocIIoJkI a daro
dosuI zI a ugIro. La caro navaIa s-au IamIaI cIIar moarIo do
om, undo IaImanII IozozII vrand sa ImbarbaIozo ro aI saI zI-au
us zI oI caoIoIo, aIos EuburoJkI, odcomorI
l
do LIov, zI Pur-
coIavscII, voIovoda RuskII, zI EIogInskI, zI MucIorscII, zI ParzIvoJkI
zI aIJII, carII Ias a-I maI scrIo.
Iara CIubar-voda ornIndu-so cu IoaIa oasIoa dua danzII, I-au
gonII do Iznoava ana aroao do NIsIru, zI ro caroIo II agIun-
goa dondaraI cu suIIJa, IndaIazI II Imungoa. Co IozII, daca au
aucaI a ugIro, nu s-au maI orII In drum, sa-I agIunga moIdo-
vonII cu CIubar-voda, zI sa-I Imunga cu suIIJa undo nu so cado,
cacI so Iomoau do un Iucru do rImo]dIo ca acoIa.
$I InIr-acosIa cII au bIruII CIubar-voda, nu aza cu vIIo]Ia,
cum cu mozIozuguI. ZIco IoIoIsoJuI coI Iozosc sa IIo osI razboIuI
cu IIcIonIo, nu cu dIroIaIo. Iara cIno oaIo zII" Ca daca au osI
cu dIroIaIo au ba, IoIuna-I acmu, ca baIaIa nu so maI InIoarco.
$I vazandu-so CIubar-voda curaJII do vra]mazII saI, cu maro
bucurIo zI oIvaIa domnoasca s-au InIors Ia Sucoava, undo I-au
IozII IoI noroduI cu vIadIcI InaInIo, zI au zozuI Iara In scaunuI
sau, ca un ImaraI zI bIruIIorIu, dand Iauda maro IuI Dumnozou
onIru Izbanda co au acuI.
l
TIIIu do nobIoJo.
18 Gcorgc Toprcconu
CND FECE N\NTA CI\DAR-ODA C\ DOMNITA CATRINA,
FATA L\I LAD-ODA DRAC\L CEL DATRN.
DOMN\L TARAI M\NTENESTI
AcosIoa dara Irocand, cum Iroco grIndIna zI urIuna do IucozIo
Iara corIuI sonIn, ara zabava zI-au vonII zI Jara Ia IIroa sa do maI
InaInIo zI s-au ImIuI do IoI bIvzuguI. $I aroIIndu-so Ioamna
acoIuI an, socoIII-au CIubar-voda sa nu ramao IoIIoIu Ia vromo do
Iarna, ca-I rIg. DocI dar cIIbzuInd a-zI gasI doamna do rudo marI
ro sama IuI, s-au agIuns In cuvInIo cu domnIJa CaIrIna, caro Ia
moarIoa IaIano-sau, IuI VIad-voda DracuI coI EaIran, domnuI TaraI
MunIonozII, au osI rIbogII Ia curIoa IuI HunIad, In Tara Un-
guroasca. DocI raozInd CIubar-voda un boIor do Jara, ro Iancu
DuIau IogoaIuI, do I-au adus mIroasa do Ia ungurI, IndaIa s-au
aucaI do au acuI maro zI rumoasa nunIa domnoasca.
TramIs-au In IoaIa Jara craInIcI sa vIo boIorImoa Ia nunIa, do Ia
mIc ana Ia maro, nu cu oronca, co numaI do oIa. $I soII don
Tara Unguroasca zI do rosIo NIsIru au vonII, zI do Ia IozI azI]doro,
carII macar ca au osI baIuJI, Ia nunIa IoI s-au IndosaI. $I au adus
soIII muIIo darurI zI rumoaso, aIos coI moscIIcosc, caroIo au daruII
mIrosII o bIanIJa do samur zI marIoI-saIo zoco coJI do osIav oIoan-
draz. $I aza s-au vosoIII cu oIurI do gIocurI zI do IIrocorI, cu
muzIcI don JImbaIo zI don IJIburIa, do gIucau nu numaI In casa,
co zI rIn ograda curJII domnozII, IoI boIorI cu gIuanoso, IoJI
ImodobIJI, caI nu ora nunIa zI ora mInuno. ZIc sa IIo vonII Ia
nunIa zI Roxanda, gIuanoasa IuI TodIrazcu SIroIcI aIarnIcuI,
caro zacand maI InaInIo do Iungoaro I-au osI cazuI aruI, do I-au
cauIaI a so Iundo. $I nu o au rabdaI InIma sa nu vIo Ia nunIa, co
macar ca ora Iunsa, IoI au vonII. $I muII s-au vosoIII marIa-sa zI
boIorII zI IoI noroduI, do muIoro Iunsa, caro Iucru mInunaI ca
acoIa nu s-au maI vazuI do cand Iumoa zI nIco s-a maI vodoa.
Adus-au zI oIIIvanI do rIn sIraInaIaJI, do au acuI oI do oI
do gIocurI, zI ro amanI zI ro unII. $I corand un oIIIvan
cuzma marIoI-saIo, au us-o cu gura In gIos, dua caro IndaIa au
scos donIr-Insa doua gaInI vII, una noagra zI aIIa IsIrIJa. Iara
ro coa IsIrIJa Iuand-o mIroasa In braJo, o au cauIaI do ou. $I
au aIaI InIr-Insa ou gaIa sa-I aca, ro caro I-au zI ouaI IndaIa
In aIma marIoI-saIo. $I muII s-au mInunaI.
Iara aII oIIIvan, IIndIu do noam, vIInd InaInIoa marIoI saIo
cu manocoIo sumoso, au IncouI a scoaIo ambIIca sIaco]Io don
nas. $I au scos ara IsIov ca Ia 50 do coJI zI maI muII, IoI
ambIIca buna do aIIas, sIaco]Io. Pro caro Iuand-o marIa-sa,
IndaIazI o au daruII mIrosoI. Dua caro, s-au IncrunIaI Ia
srancoana CIubar-voda zI au sIaIuI oaroco ro gandurI, aoI au
cIomaI un IaImacIu zI I-au IsIIII ro acoI IIndIu: "Caro JI-I voIa,
maI" Ca Iaca IJI vom gasI muIoro do bazIIna zI-JI vom da zI
amanI, sa Io gosodarozII Ia noI In Jara". Aza I-au cauIaI a-I
smomI CIubar-voda ro acoIa sa ramao, nu do draguI IuI, au
donIr-o Ioana ara IomoIu, cumu-I abaIo omuIuI Ia bauIura - co
cu Ian adanc. SocoIII-au adoca marIa-sa ca daca InIr-o cIarIa
do coas au osI In sIaro IIndIuI a scoaIo 50 coJI do ambIIca don
acoI nas do maro Israva, aoI InIr-un an InIrog va IndosIuIa don
ambIIca IoaIa Tara MoIdovII. $I Inca aIaIa va maI rIsosI, caI sa
Iroaca noguJaIorII moIdovonI zI Ia JarIIo mogIozo, cu ambIIca buna
do-a noasIra, sIaco]Io, sa rIImoasca scIImb aIIa mara maI do
novoo.
Co oIIIvanuI nu s-au InvoII sa-zI Iocmoasca nasuI InIr-acosIa
cII.
DE \N GRAMATIC MINCI\NOS LA C\RTEA
L\I CI\DAR-ODA
ScrIo IoIoIsoJuI nosIru cosI moIdovonosc, do zIco ca InIr-o
vromo s-au oIozII Ia curIoa IuI CIubar-voda un oarocaro Eogdan
gramaIIc, co s-au aIII ca-I vaIIovnIc
l
zI om InvaJaI oarIo, zI ca
va scrIo do vIaJa domnIIor vocII zI do IoaIo caIo s-au IucraI maI
l
FIIozo, mag.
20 Gcorgc Toprcconu
domuII In Tara MoIdovII.
$I JIIndu-I CIubar-voda In maro cInsIo, I-au daI In sama muIIo
IrIsoavo zI urIco zI IsIsoaco vocII, sa Io dozIogo cu randuIaIa zI
sa aIoaga donIr-acoIo cum au osI cursuI anIIor zI vIaJa domnIIor
IrocuJI, aIos a IaIano-sau, AIoxandru-voda coI EaIran.
Co ana Ia urma, ro IoaIo Io-au zaIaII acoI gramaIIc, zI aIaIa
Io-au amosIocaI zI Io-au zgrIbuzII, Incurcand anII zI ovozIIIo, ca
nImIca bun n-au maI aIos do acoIo. $I aza s-au dovodII acoI
Eogdan scrIIIorIu do cuvInIo dozarIo, adoca om do mInIo uJIna.
Caro cunoscand CIubar-voda ca acoIa n-au osI gramaIIc zI
vaIIovnIc cu adovaraI, co doara s-au aIII ca IasIo, oarIo s-au
manIaI marIa-sa. $I musIrandu-I oaroco cu buzduganuI, au us
do I-au InsamnaI cu IangoruI Ia nas. Dua caro I-au aIungaI do
Ia curIo cu maro ocara. $I ugInd acoI Eogdan gramaIIc do ruzIno
In Tara Unguroasca, s-au InvaIuII adanc In munIo zI nu s-au maI
orII ana Ia IarguI CIu]uIuI, undo maI aoI s-au gosodarII,
ramaInd acoIo do vocI. Caro vazandu-I ungurII ca-I ara nas,
numaI o ramazIJa caI o aIuna, IndaIa I-au orocIII DuIca, adoca,
ro IImba Ior, carnu. Cum au ramas do so oarIa zI ana asIazI
acoa orocIa, rIn acoIo arJI do Iumo.
DE SFRSIT\L DOMNIEI SI MOARTEA L\I CI\DAR-ODA
Nu muIIa vromo dua acosIoa, s-au boInavII CIubar-voda do
coIoroi, caro boaIa so cunozIoa donIr-acooa ca avoa sIabIcIuno maro
zI amoJoaIa, aIos dua osoJo.
CIomaI-au aIuncI babo vra]IIoaro, caro I-au InvaJaI sa-zI Ioarno
ro gaI, In IoaIa dImInoaJa ro nomancaIo, caIo doaua oca do vIn
vocIIu, IIorI cu cIIaruzI. $I-I do mIraro ca nImIca nu I-au oIosII.
Adus-au maI Ia urma cIIar doIor, don Tara Unguroasca, do
I-au gacII ca-I boInav do [ron[ic, caro zI moIdovanuI, macar ca
nu-I ranJuz, so IamIa do aro. $I I-au daI sa gusIo donIr-un zI
doIorIo amara ca Ioroa, caro amIrosInd cumIII ara sama, IndaIazI
au umIuI IoaIa ograda curJII domnozII do uIoaro. $I nIco don-
Ir-acoa IarIo, IoI nImIca nu I-au rIII.
Caro vazand aza CIubar-voda, ca nu maI aro Ioac, cumuzI ora
bIand zI cucornIc Ia Iro, zI-au IuaI do sama zI s-au savarzII don
vIaJa, morcurI sro gIoI, l4 marIIo, vaIoaIuI 6960 do Ia acoroa
IumII, dua co au domnII doI anI, IrII IunI zI oI zIIo.
$I au osI acosI CIubar-voda domn vIIoaz zI cu maro rIca IuI
Dumnozou, nIco maI bun, nIco maI rau ca aIJII zI IubII do IoI
noroduI. NumaI cu boIorII co nu s-au ro ImacaI Ia IncouI.
ZIdII-au anIana maro do IaIra Ia roIaIca DarabanIIor, zI doaua
bIsorIcI rumoaso, InzosIrandu-Io cu ocInI zI cu IaIazIaIo, zI cu
odoaro scumo In IonIru zI ro don aara cu zugravoII. $I s-au
novoII In zIIoIo saIo do au adus cu muIIa cIoIIuIaIa don Jara
agana, do Ia TraozonI, mozIIIIo sanIuIuI maro muconIc SIsoo,
acaIoruI do mInunI, zI Io-au azozaI In manasIIro Ia PoonoJ,
undo IraIosc zI ana asIazI.
AIcI so IsravozIo manuscrIsuI IuI Oroa CaJa IogoaIuI.

TARA DE DINCOLO DE NEG\RA
Au vonII gazIoIo"
VosIoa coa maro no-a umIuI do noasIamar, o IovarazuI mou
zI o mIno, IIndca amandoI avoam asIunoa vanaIuIuI do baIIa.
In Iocaro an Ia IncouIuI rImavorII o vIaJa noua zI zgomo-
Ioasa so abaIo rIn sIuIurIIo baIJIIor marI dInsro UngIonI. Un
norod nonumaraI do gazIo saIbaIIco zI gli[c, sosIIo In IungI
sIoIurI mIgraIoaro dIn JInuIurI nocunoscuIo, raJo zI raJuzIo do
douasrozoco soIurI, IIzIJo, baIIanI zI oscaruzI cu arII oIoganI
arcuIIo, nagaJI, graurI, cIorI baIIaroJo zI aIIo zburaIoaro mIsIo-
rIoaso caro n-au numo un sIaanIro odaIa cu dozgIoJuI o IoaIa
rovarsaroa aoIor zI ImaraJIa IrosIIIIor dInIro zavoaIoIo PruIuIuI
zI maIca coa InzoIaIoaro a JI]IoI, caro curgo o-aIcI domoI ca un
curonI submarIn rInIro maIurI novazuIo.
22 Gcorgc Toprcconu
Sus, o cuImoa doaIuIuI dIn aJa, casIoIuI rInJuIuI SIurza,
aIb zI IroaI ca aIaIuI IuI Paura-voda, aro un mIra] roIocIaI In
vazduI do IumIna aoIor. Do Ia oaIoIo IuI, so dosazoara, cu
ogIInzI nocIInIIIo do oJoI InIunocaI zI osIroavo IungI do drIndurI
InvorzIIo roasaI In IucIroa rImavorII. SIoIurI do raJuzIo dau
noconIonII ocoIurI o doasura, Incurcand In boIJurI zI ocIIurI
carIcIoaso un Ir novazuI, o caro Ia urma II Innoada brusc InIr-
un aIc do IrosIII InaIIo. $I baIIa IoaIa garaIo, zI mIauna, zI
canIa-n soaro cu gIasurI muIIIIo zI sIranII, do-JI aro ca aI
doscIns aIovoa o aIIa IanoIa maI Ianara sau, cu mIIIoano do anI
In urma, In IumInoasa ora a rImavorII o amanI.
NIcaIorI aIIma vanaIoroasca nu-JI oora o omoJIo maI aIoasa.
$I nIcaIorI ocuI do uzca nu-JI oaIo daruI surrIzo maI varIaIo.
Cand coboram dIn Iron, soaroIo so Iasa sro asInJII. EaIIa o

muIa zI usIIo. TovarazuI mou ornozIo noasaIor sro casa IuI
moz Earnoa, oscaruI dIn margInoa saIuIuI, Iar ou raman maI In
urma, curIns do o noagra rosImJIro. NIcI un zbor do asaro nu
so zarozIo rIn vazduI, nIcI un gIas nu so rIdIca dIn sIuIurI.
Somn rau! PosIo oIImIsmuI zI noasIamaruI mou dIn Iron so
Iasa o dozamagIro IuIo zI arIga, o caro Earnoa o ascuIo zI maI
Iaro cu IamurIrIIo IuI do rIsos. Da, Iarna a osI uscaIa, aoIo s-au
Iras caIra VIadnIcuI coI maro dIn mI]Ioc zI baIIa, In Ioc sa so
umIo Ia dozgIoJ, a ramas soaca o InIIndoro maro, "cum do
IroIzocI do anI nu s-a omonII". Do acooa nIcI asarI nu roa so
vad anuI acosIa...
- Vra sa zIca, ana-n sara acom oIoaca do anda, rosIozIo
droI IncIoIoro IovarazuI mou, caro nIcIodaIa nu-zI Iordo
cumaIuI. Iar maIno In zorI cu IunIrIIo...
- IozIm, cucoano, do co sa nu IozIm" rasundo Earnoa, moaIo.
$I om aco zI-n asIa-soara oIoaca do anda, ca sa nu so cIomo ca
aJI vonII dogoaba cu Irinu ana aIcI...
RosIuI vanaIuIuI do baIIa coro ca In Iocaro IunIro sa nu Ia Ioc
docaI un sIngur vanaIor, cu IunIrazuI IuI. Daca sIau doI uzcazI
InIr-o IunIro, so Incurca unuI o aIIuI zI nu ac nIcI o Israva.
Earnoa, caro cunoazIo bIno acoasIa randuIaIa, so Ioaga ca no va
gasI oI Inca un IunIraz rIcouI, ana nu so aco sara.
- N-aro sa gasoasca! rooJosc ou, cu voIuIaIoa amara a
osImIsmuIuI, caro a us doInIIIv sIaanIro o aIura moa.
$I-n adovar n-a gasII. NumaI un baIoIan, ocuaI cu vIIoIo rIn
arIoa IocuIuI, s-a rIns In coIo dIn urma sa oarIo o IoIca mIca
do oscar, cu mIno, In urma IunIroI cu IovarazuI mou, o caro
Earnoa o mana IarnIc sro IaIna sIuIuIuI... Dar abIa no-am
doarIaI do maI, cand bag do soama, cu nadu, ca baIoIanuI mou
nu so rIcoo doIoc sa manuIasca IoaIa zI ghionJcrul. Doscura-
]aI, am sIrIgaI IuI Earnoa sa oroasca sa ma Ia zI o mIno In
IunIroa IuI coa maro.
- PoIIJI, cucoano, do co nu" Ca doar avom Ioc dosIuI In
corabIa moa, sIrIga oI, vasIInd IndaraI.
LunIroa s-a aIaIuraI uzuroI do IoIca. Ma rIdIc In IcIoaro, cu
uzca cumanIIa InIr-o mana, cu bIanIJa In coaIaIIa zI, dorIns
cu asomonoa orIoJII vanaIorozII, azosc ara grI]a osIo bord...
So vodo Insa ca asIazI IoaIo orau monIIo sa so ImIInoasca o dos.
LunIroa oscIIoaza ara vosIo o-o coasIa; aa navaIozIo InIr-Insa,
o umIo zI-o scuunda o ]umaIaIo... NauragIu!
NIcI nu zIIu cand am sarII IndaraI, In IoIca. EaIoIanuI sIrIga zI
gosIIcuIoaza, Earnoa o do muII In aa ana Ia IoI, IovarazuI
mou... EI da, marIurIsosc ca In cIIa coa maI crIIIca, ImboIdII do o
curIozIIaIo IronIca, absoIuI nooIrIvIIa cu Imro]uraroa, nu m-am
gandII numaI Ia mIno In acoI momonI, cI am InIors cauI sa vad co
aco IovarazuI mou... TrobuIo sa sun Insa, onIru doscarcaro, maI
InIaI ca aa In acoI Ioc nu ora IocmaI adanca, cI numaI cumIII do
roco; aI doIIoa, ca IovarazuI mou nu-I om srInJar Ia Iru, cI maI
dograba voIumInos zI maro-n dIamoIru. Iar Ia suIoI, nu-I doIoc
omuI caro sa asIrozo suararoa dInIr-aIaIa Iucru.
24 Gcorgc Toprcconu
M-am InIors, azadar, zI m-am uIIaI Ia oI, ca sa am do co aco
Iaz maI IarzIu. Dar nu I-am vazuI In aa, dua cum m-azIoIam.
In cIIa rImo]dIoI, cu o IuJoaIa zI cu o rocIzIo do noIncIIuII,
IovarazuI mou so ravaIIso o o arIo, dIn IunIro do-a droIuI In
IoIca, Ia saIoIo mou, undo a ramas nocIInIII. DIn suIoIo do
mIzcarI osIbIIo, oI a acuI oxacI o coa maI oIrIvIIa ca sa-zI
saIvozo zI uzca zI orsoana, ara sa rasIoarno, cu grouIaIoa
IuI, IoIca coa mIca.
Earnoa s-a InIors rIn aa zI no-a romorcaI IndaraI, Ia maI.
Eram ud ana maI sus do gonuncII. TovarazuI mou Iuaso zI oI
aa, Ia un zoId. AmurguI ora roco; un vanI subJIroI Iragoa cu
orzIsIonJa dInsro aus...
NIzIo oamonI cumInJI ar I ronunJaI Ia vanaIoaro onIru sara
acooa, ca sa-zI usuco IaInoIo zI IncaIJarIIo sub un acoorIz, Ia
IumIna unuI oc. Dar Earnoa n-a azIoIaI doIoc sa vada co IoIaram
In acoasIa rIvInJa. A Iras numaIdocaI o maI IunIroa coa maro,
a InIors-o cu unduI In sus ca sa-I scurga bIno aa zI a IncouI
s-o rogaIoasca - onIru o noua oxodIJIo. $IIa oI dIn oxorIonJa
ca vanaIorII nu sunI oamonI ca IoJI oamonII.
NIcI IovarazuI mou, azadar, nu-I om ca coIIaIJI oamonI. Po

Ianga InsuzIrIIo vanaIorozII caro-I doosobosc do murIIoruI comun,
naIura a us In Iroa zI-n aIura IuI muIIo cIudaJonII zI conIrasIo.
Maro Ia Iru, Io-aI azIoIaI sa Io dIn acoasIa rIcIna grooI zI
sIangacI In mIzcarI. Dar nImonI nu Indura maI uzor Iruda unoI
zIIo do vanaIoaro. Iar cand un Iouro sau o rooIIJa II saro Ia
dIsIanJa oIrIvIIa, uzca arca aco arIo dIn IruuI IuI; nIcI nu-JI
vIno sa crozI cu co vIoIcIuno narasnIca o duco Ia umar zI, ca un
JuIIor In mInIaIura, IrasnozIo IIgIIoana marunIa dIn uga. SIm-
JurIIo IuI sunI IoI aIaI do agoro. PrIn orumbIzIIIo InaIIo, caro
oznosc Iaro In baIaIa vanIuIuI, oI dIsIIngo cu uzurInJa coI maI
uzor oznoI onornol. Vara, o arzIJa, cand suIo zI coboara rIn
arIoago, ogoaro zI mIrIzII, cu soaroIo-n aJa, cu aIarIa IocaIa
osIo ocIII aroao IncIIzI, nIcI o asaruIca nu-I Iroco In roa]ma
ara s-o InrogIsIrozo o roIIna zI s-o IdonIIIco InsIanIanou.
DInIro IoJI vanaIorII, o sInguruI Iovaraz cu caro ma Imac
dosavarzII. PoaIo IIndca avom acoIoazI gusIurI. Sau oaIo IIn-
dca o maI InJoIogaIor zI-mI suorIa carIcIIIo cu maI muIIa rabdaro.
Dar Ia "IomoramonI" nu no oIrIvIm doIoc. LucruI acosIa so
vadozIo maI cu soama cand IrobuIo sa urcam zI sa coboram,
Iarna, cu coIIaIJI IovarazI, anIoIo rImo]dIoaso do Ia SIanca sau
dInsro EIvoIarI, gramadIJI InIr-un camIon maro cu covIIIIr. $os-
oaua o dosundaIa do IoI, roJIIo mazInII poIinco:o In gIoduI
Iunocos. $I nu o daIa ora sa no ravaIIm cu mazIna In raasIIo.
FIIndca sub covIIIIr sIam ca-nIr-o cuIIo IncIIsa, ou m-azoz InIoI-
doauna Ia coada mazInII, ca sa oI vodoa o doasura scandurII
dIn und IoI cc ec inInplo. $I Ia coa maI mIca aIarma, sIau gaIa
sa m-arunc aara, sa nu ma rInda camIonuI dodosubI In caz do
rasIurnaIura. TovarazuI mou, Insa, IzI gasozIo Ioc InIoIdoauna Ia
mI]Ioc, sub covIIIIr, do undo nu oaIo vodoa nImIc zI undo sIa IoI
drumuI IInIzIII. OrIco s-ar InIamIa, oI nu so mIzca nIcIodaIa do
Ia IocuI IuI.
- $III roa bIno ca nu sunI doIoc un om rIcos, Incorc ou sa-I
oxIIc. Nu ma Iom nIcI do Iu, nIcI do IoJ, nIcI do zoaroco. Do
nImIc o Iumo nu ma Iom, cand zIIu ca oI sa ma aar zI sa aIac
Ia randuI mou. Dar cand doraIaza IronuI orI so rasIoarna o
IurdugIIo ca asIa, co oJI aco"...
- AoI daca nu oJI aco nImIca, rosomnoaza-Io zI sIaI IInIzIII.
E coI maI cumInIo Iucru, ImI suno oI zambInd.
- Ea-Iu! Nu ma rosomnoz. Daca so rasIoarna zI-mI rIndo
vroo mana dodosub, m-auc cu dInJII do Ior. ToI so cIoama c-am
roacJIonaI!
FIIozoIa IovarazuIuI mou ma ImrosIonoaza IoIuzI. Rosom-
naroa IuI nu vIno do asIa daIa dIn onduI naIurII IuI oIImIsIo, cI
maI dograba dInIr-o crodInJa sau IIuzIo mIsIIca. TovarazuI mou
crodo In Dumnozou zI-n ocroIIroa dIvIna, IIndca "aza a aucaI
dIn baIranI".
26 Gcorgc Toprcconu
InIr-un rand, no gasoam Imrouna o nIzIo ImazurI usIII,
Insro aduroa PorIcanIIor. Un Iouro s-a rIdIcaI droI InIro
noI. E IoI co oaIo aco maI rau un Iouro, cand vroa sa rovoaco
o nonorocIro. TovarazuI mou a saIIaI uzca Ia umar, dar s-a
sIaanII zI n-a Iras. Eu Insa m-am IacomII zI-am Iras. O IaIIco
rIcozaIa dIn amanI I-a a]uns In IoI, I-a gaurII surIucuI zI I s-
a orII In camaza. Am aIorgaI sorIaI, sa-I dau a]uIor zI cura].
- Nu-I nImIc! m-a ImbarbaIaI, IoI oI o mIno, cu bunaIaIo.
N-a a]uns docaI Ia IoIo...
Do InIamIaroa acoasIa ImI aduc amInIo acum, cand sIam
amandoI, saIo-n saIo, In IunIroa IuI Earnoa, Ia InIoarcoroa
sro casa. Panda do soara nu no-a osI cu noroc. CaIova sIoIurI
do gazIo InzIraIo In ungII ascuJII, cu varuI sro aus, au IrocuI
sus, doarIo, o doasura noasIra. Lo-am saIuIaI cu doua ocurI
do uzca, dar n-am IzbuIII sa Io sIrIc nIcI o cIIa sImoIrIa In
azur. Dua acooa, IunIrazuI no-a urIaI vroo doua coasurI do-a
IunguI unoI cararI sInguraIIco do aa, InIro sIuIurI InaIIo zI
IncromonIIo, ana aIcI, In aIbIa JI]IoI, caro doscIIdo un drum maI
Iarg, coIInd do-a curmozIzuI baIJIIor. NIcI o raJa nu s-a rIdIcaI In
IInIzIoa acosIuI crouscuI Iung ca-n JInuIurIIo oIaro. Acum s-a
acuI noaIo. PoscaruI oarIa IunIroa uzuroI, rInIro bucIoIo
marI do IrosIII, sub Iuna. DIn IoaIa II Icura Ia Iocaro mIzcaro
sIoIuJo do argInI In aa IIna.
Umbra o sIravozIo; un gIas do broasca Irosaro do sub aura,
In surdIna, aoI so sIIngo... TrosIII zI aa, sIoIo zI sInguraIaIo -
nImIc In ]uruI nosIru nu no aduco amInIo do vIaJa roaIa. PIuIIm
- ca-nIr-un oIsagIu dIn ora IorJIara...
TovarazuI mou Iaco. Ma razIm maI bIno do saIoIo IuI masIv zI
nomIzcaI, dar nu-I IuIbur cu nIcI o vorba Iacoroa IndoIungaIa In
caro s-a adancII. PonIru ca o IovarazuI mou II cIoama MIIaII
Sadovoanu - Iar un coas ca acosIa, InIr-o noaIo duIco do
rImavara, so InIaInozIo dosIuI do rar In vIaJa unuI om.
In zorI do zIua, OIoorgIo Earnoa no azIoIa cu IunIroa rogaIIIa

IomoInIc onIru drum Iung, sa no oarIo do-a droIuI Ia VIadnIc,
In InIma baIJIIor, undo zburaIoaroIo nomado caro oososc o Ia
noI IzI JIn soboruI coI maro, doarIo do oamonI.
PrInIro aroJI do IrosIIo InaIIa, sIrabaIom In Iacoro cararI
IungI do aa cu IavII buboaso, cu oI IaIo do nuar zI cu o]gIIJa
o aIocurI, zI no aundam In IabIrInIuI do Iaguno caro IaIo sIuIu-
rIIo, sro VIadnIcuI coI adanc. UnoorI so doscIId o noazIoIaIo
In IumInIz ocIIurI marI do aa In mI]IocuI IrosIIIIor, ogIInzI mIs-
IorIoaso, IacuIo zI IucII sub IumIna aIbasIrIo caro Incoo sa croasca
dInsro rasarII.
$I doodaIa, cu zbor zuIoraIor, doua raJuzIo sagoIoaza vazduIuI,
IozIz doasura noasIra. DoIunaIura uzIII, bubuInd sIranIu In
IInIzIoa maro do ana acum, IrozozIo baIIa InIroaga. MII do
croncanIIurI II rasund dIn doarIaro. Un macaII arIg so rIdIca
dIn sIuIurI; gazIoIo Inco sa garaIo dIn IoaIo arJIIo, novazuIo;
IIzIJoIo so Irozosc In coIIoanoIo Ior do aura vozIoda. Un sIoI do
graurI, Ia IncouI ca un noruIoJ, dosazoara In IumIna rasarIIuIuI
un vaI cornII, sIravozIu zI uzor, cu aIdurI carIcIoaso, o caro
arca-I oarIa vanIuI o doasura baIJIIor, ana In nogura Inca
InIunocaIa dInsro aus.
SoaroIo s-a rIdIcaI do muII. In VIadnIcuI maro n-am gasII

aIcurI do IIzIJo, rIsIIIo ca zIragurI do margoIo nogro o ogIInda
aoI. TovarazuI mou a doboraI dIn zbor o gasca. Am vazuI-o
cum s-a IasaI o-o arIa, ca un avIon dozocIIIIbraI, zI-a cazuI
obIIc, doarIo-n sIuIurI. Earnoa a cauIaI-o In zadar zI s-a InIors
cu mana goaIa. A doua gasca, o caro IunIrazuI no-o aduco In
sarzII, do Ia caaIuI unuI oIoc do arIIIura undo cazuso cu
arIIIo dosacuIo, o corcoIaIa cu grI]a zI azozaIa rumos InIro
raJoIo randuIIo In unduI IunIroI.
28 Gcorgc Toprcconu
- Undo morgom acum" InIroba Earnoa.
- Sa morgom Ia CooJo Fioeului! zIc ou, cu onIuzIasm.
- Nu - rasundo IovarazuI mou - co sa cauIam InIr-un Ioc
cu un numo aza do surcaI" Sa morgom maI bIno In Cucoco orI
In Tcnircon...
- OrI Ia CooJo \ocii, comIocIoaza Earnoa, cu IarIo.
... No-am orII Ia anda o-o Iaguna IngusIa, InIro doua
zIdurI do IrosIII. LunIroa o IxaIa cu un caaI In sIuI. Earnoa a
adormII. TovarazuI mou sIa cu aJa-n sus, cu ocIII-ncIIzI, cu
obrazuI o ]umaIaIo In soaro. Ma uII Ia runIoa IuI cu roomInonJo
cIudaIo zI nu-mI oI da soama daca a aJIII orI o Inca Iroaz.
DroI rasuns, un soraII subJIroI ornozIo dIn nasuI IuI mIc, caI
un Jumburuz, caro aro IoIuzI roIonJIa sa Io acvIIIn. Doarmo!
Daca Iroco IocmaI acum un sIoI do gazIo, co-I do acuI"...
Ma aIoc osIo margInoa IunIroI zI ma uII In adanc. Aa o
curaIa zI IncoIora, nIcI o nuanJa vorzuIo nu ]oaca In IransaronJa
oI. O raza IozIza do soaro o IumInoaza ana-n und. Do-acoIo,
dIn IabIrInIuI do buruIonI Ioroaso, doua ganganII nogro, caI
doua mIgdaIo, cu IabuJoIo dInaoI IaJIIo In orma do IoaJIca,
InoaIa do-a IunguI razoI ana aroao do suraaJa. Dua IaIIo zI
dua aIIo somno, InJoIog ca una o mascuI zI coaIaIIa, omoIuzca.
Habar n-au do rozonJa moa. ToIuzI ma sImI scandaIIzaI: uraJonIIIo
acosIoa IzI ormII sa aca dragosIo sub ocIII moI! Dar a IroIa
ganganIo, un mascuI InoorIun, aIoarga do Ia und. InIrusuI o
cam bruIaI zI aro us o sada. Ma uII cu aIonJIo... FomoIuzca
so InIoarco cu coada cand sro unuI, cand sro coIaIaII. CocIoI-
oaza, scarnavIa! O umIIosc zI-o aIung c-un caaI do IrosIIo. RamazI
sIngurI, coI doI mascuII so uIIa unuI Ia aIIuI, nodumorIJI do
rosIuI acosIoI InIorvonJII dIvIno.
TovarazuI mou soraIo InaInIo subJIro. O IIuIIco do baIIa so
]oaca aIaIurI, In sIuI. $I doodaIa raman cu urocIoa aJInIIIa...
S-a auzII, oarIo doarIo, un gIas do gasca. Daca Iroco IocmaI
acum o doasura noasIra"
Fara sa rIdIco cauI, IovarazuI mou doscIIdo un ocII. Un ocII
oarIo aIbasIru In IumIna maro - zI coIIarozIo aIonI. Cu IoaIo
acosIoa zIIu bIno ca dormoa! So vodo Insa ca dormoa numaI cu
nasuI zI cu o urocIo. CoaIaIIa urocIo II sIaIoa Iroaza, do sIra]a.
La InIoarcoro, do-a IunguI unuI "canaI" nosarzII, InIaInIm

oIoco marI do arIIIura. IcI zI coIo, o InIIndoro do caIova Ioc-
Iaro, sIuIuI a ars, Iasand Ia aJa mIazIInII cIocaIaI ca do auzoI
zI Jarana caIcInaIa, do-aI crodo ca o Iaro ca IaIra. Dar o numaI o
o]gIIJa mIncInoasa do conuza zI radacInI Iravo. Cand uI I-
cIoruI o oa, Io aunzI numaIdocaI: dodosub o aa noagra zI
gIodoasa - am acuI oxorIonJa ana Ia gonuncII.
Earnoa no IamurozIo ca oamonII un oc sIuIuIuI baIran, ca
sa oaIa crozIo aIIuI Ianar, maI In voIo...
VanIuI baIo cu uIoro dInsro mIazazI. Ma InIorc sro Iun-
Iraz. MI-a vonII, aza, o Idoo nonorocIIa.
- Moz Earnoa, II InIrob ou, co-ar I daca am uno zI noI oc,
sa vodom cum ardo"
LunIrazuI surado cu IoI obrazuI IuI grav, uscaJIv zI aramIu ca
do IndIan. IzI InIoarco nasuI ascuJII, In orma do IIsc, zI urIzaza
o rIvIro IuIo sro IovarazuI mou, caro sIa nouIru cu saIoIo.
AoI rasundo, cam InIr-o doara:
- Co sa Io" N-ar I nImIca...
La Idooa socIacoIuIuI maroJ o caro nI-I uIom oorI "ara sa
Io nImIca", nu maI am asIamar. VanIuI oznozIo, IrosIIIIo ImI
ac somno cu cauI zI ma InvIIa, Iocandu-zI moJuI caonIu IoaIo
odaIa, In acooazI dIrocJIo.
In coIo dIn urma, ma IoIarasc. ScoI cuIIa cu cIIbrIIurI zI
scaar. Earnoa ImI JIno cacIuIa In droIuI vanIuIuI. SIuIuI, us-
caI Iaro, dos zI InaII do IroI sIan]onI, s-arIndo cu aIaIrI IuJI,
cu araIIurI rocIIIaIo.
30 Gcorgc Toprcconu
- Alco ]ocIo ceI1
l
sIrIg ou.
- HaI" rasundo moz Earnoa.
FIacara so InaIJa IncovoIaIa do vanI; un um nogru IzbucnozIo
doasura... FocuI so InIIndo cu roozIcIuno...
- Sa morgom! zIco IovarazuI mou, cam noIInIzIII do dogoaroa
zI do IngusIImoa IocuIuI.
PornIm InaInIo, o canaI. Do Ia Iocaro coIIIura InIorc cauI
zI-mI admIr oora, urmarInd InIIndoroa dozasIruIuI. FIacarI Iun-
gI so InaIJa cand zI cand doasura sIuIurIIor; umuI IzvorazIo
gros zI nogru, ca dIn zocI do abrIcI odaIa... O IngrI]oraro vaga
Incoo sa ma curInda. Daca ardo IoaIa... baIIa CrIsIozIIIor"
TovarazuI mou ma sIonoaza cu coada ocIIuIuI zI-mI urmarozIo
gandurIIo.
- Earnoa, zIc ou nomaIuIand rabda, oaro n-o sa-mI gasoasca
nImonI rIcIna c-am daI oc"
- Do, arca oJI sa zIII"... rasundo aasaI IunIrazuI, rI-
vInd droI InaInIo.
ScoI IabacIora zI-I oor o JIgara.
- SIuIuI vocII nu oIosozIo Ia nImIc... comIoIoaza oI, moaIo.
Cu IoaIo asIoa nu ma sImI IInIzIII. IncondIuI s-a InIIns grozav
In urma noasIra. Parc-az vroa acum sa so sIInga caI maI curand
"do Ia sIno". Dar undo-I norocuI asIa... cu aIaIa aa dodosub zI
uscacIuno doasura!
Po canaI, no InIaInIm cu un oscar baIran, IIovan. So uIIa Ia
noI, ca Ia orIco oamonI do Iroaba. AzIoI sa no uIo vroo InIro-
baro cu rIvIro Ia oc. Dar oI Iaco. Nu aro doIoc aIarmaI do
raaduI caro so vodo In und.
- Undo Io ducI" II InIrob ou. To ducI IncoIo... sro ocuI
coIa"
- Da, rasundo oI, sImIu.
Nu oI ImIngo ImrudonJa maI doarIo cu aIIo InIrobarI...
Dua co InIram In maIca JI]IoI, Ia Ioc Iarg, IovarazuI mou,
caro sIa cu saIoIo sro IncondIu, ma InIroaba cu orIdIo:
l
Zorurilc ou [oeI oruncoIc1 (loI.}
- ToI so maI vodo IIcaIozIa cooa"
- ToI! oIoz ou cu nadu. Ea Inca so vodo maI Iaro ca-
naInIo... Iaca co Israva m-aJI IndomnaI sa ac, d-Ia zI cu Ear-
noa!...
Sub acoasIa InvInuIro nodroaIa, IovarazuI mou Iaco scarbII.
Am a]uns acum aroao do maI, sro margInoa do ]os a saIu-

IuI. O aIa subJIrIca zI mIadIoasa InIr-n aa cu IcIoaroIo goaIo,
rIdIcandu-zI usIa o masura co InaInIoaza sro adanc. So aco
ca nu no vodo - arc-ar I sIngura. AsInJIIuI o IumInoaza
dInIr-o arIo; unda roco zI vorzuIo II mangaIo coasoIo abIa ImII-
nIIo, In cuIoaroa bobuIuI do grau.
Cand a]ungom In droIuI oI, o InIrob: co cauIa" FaIa InIoarco
sro mIno o rIvIro sorIoasa zI adanca, aoI IzI urmoaza morsuI
ara sa-mI rasunda.
Soara IarzIu, do o rIsa casoI dIn doaI a IuI Earnoa, IovarazuI
mou a rIvII Iung cum ard sIuIurIIo In doarIaro "ca-nIr-un
rasarII do Iuna"... S-o I gandII, oaIo, aIuncI: co ac oaro
saIbaIacIunIIo baIJII, cand ardo sIuIuI" - zI I s-a aruI ca audo
dInIr-acoIo "urIoIo IorduIo zI IromuraIo"...
Iar osIo vroo saIamana, cIIIIorII IuI, nonumaraJII IuI rIoIonI,
au ascuIIaI Inca "o IsIorIo adovaraIa" do vanaIoaro - cu moz
Procor, cu TImoII mocanuI zI cu un oarocaro CaIInIuc, sazIaI do
IuI InIr-o noaIo do Iarna, o-o IavIo usIIo dIn DoIIa DunarII -
o Ianga aIIo nascocIrI mInunaIo, o caro oI Io IIcIuIozIo cu aIaIa
mozIozug, do-aI ]ura c-a osI acoIo, Ia aJa IocuIuI, zI-a vazuI cu
ocIII IuI cum s-au oIrocuI IoaIo, dIn Ir In ar.
Do daIa asIa Insa, I-am rIns asura aIuIuI. $I Ias aIcI
marIurIo osIorIIaJII dosro gonoza unoIa dIn IncanIaIoaroIo-I o-
vosIIrI vanaIorozII. Sa zIIo zI urmazII nozIrI, aIuncI cand baIJIIo
do Ia CrIsIozII zI moz Earnoa zI noI vom I IrocuI do muII In Jara do
32 Gcorgc Toprcconu
dIncoIo do nogura, do Ia co InIamIaro rozaIca dIn Iumoa roaIa
s-a InsIraI acosI maro vra]IIor, ca sa IasmuIasca Inca o IsIorIo
vanaIoroasca, oarIo mInunaIa... dar caI so oaIo do adovaraIa...
NoIo. - La acosIo amInIIrI, o caro Io-am noIaI a doua zI ca sa nu Io uII,
maroIo mou rIoIon mI-a rasuns rIn caIova agInI (... agInI do sIraIucIIoaro
oozIo - vozI voIumuI Joro Jc Jincolo Jc ncguro).
DI Sadovoanu IzI rovondIca acoIo cu IarIo auIonIIcIIaIoa orsonagIIIor zI
aIoIor dIn ovosIIroa Ia caro acoam aIuzIo. $I so mIra ca Io-am uIIaI. In
adovar, mI-am adus amInIo. L-am cunoscuI zI ou o moz Procor, am InIraI
In coIIba IuI zI am sIaI do vorba cu oI, InIr-una dIn raIacIrIIo noasIro rIn
DoIIa DunarII. Dar II uIIasom do muII...
CIno ar uIoa sa so maI Iaudo cu un aaraI do InrogIsIraro aIaI do sonsI-
bII ca aI IovarazuIuI mou, caruIa nImIc nu-I scaa dIn caIo-I Iroc o dInaInIo
zI caro JIno mInIo anI InIrogI InIonaJIa unoI razo zI gosIuI cu caro un bIoI
oscar baIran zI-a aIungaI un JanJar do o runIo...
INTR-O DIMINEATA DE PRIMAARA
Po cararoa do sub coasIa, LovoJ aduraruI urca IncoI, cu
Iorba goaIa zI cu uzca Ia sInaro.
Un cuc norod canIa aroao, InIro rasInII do o cuImo; aIIuI
II rasundoa dIn vaIo. $I ora aduroa do curand InvorzIIa, zI
runza ragoda radoa Ia soaro, zI IoI codruI InIInorII rasuna do
canIoco.
Sub aguI coI maro do Ia mI]IocuI coasIoI, LovoJ so orI, razImaI
In uzca. ToaIo doaIurIIo dImro]ur IzI rasIrau In IumIna, ca
nIzIo arIcI, sInarIIo Jooaso. OrangurI zgIobII IuIorau dIn varuI
arInIIor, gaIJo so sIrIgau osIo oIono zI, do o un doaI o aIIuI,
mIorIoIo so Inganau cu moIodIoaso gIasurI. $I IoaIa rasaJaroa
vordo a adurIIor sIraIucoa ca un raI, In dImInoaJa do rImavara.
Doasura IuI LovoJ, un JoI zgomoIos zI mIc, agaJaI cu saIoIo
In ]os do scoarJa grunJuroasa, caIca marunI ca un zoaroco do-a
IunguI unoI ramurI IncIInaIo, baIoa coa]a cu cIocuI zI acoa dIn
unduI guzuIIJoI: gIm-gIm... gIm-gIm!
LovoJ Iua uzca Ia ocII... DoIunaIura IzbucnI narasnIc, um-
Iu vaIoa, so Iordu doarIo zI, IzbInd In IoIuI doaIuIuI dIn
und, rasunoIuI oI so InIoarso ocoIInd adurIIo. CaIova cIIo,
IoaIo gIasurIIo codruIuI amuJIra do mIraro... O cIocanIIoaro do
munIo Irocu ca o Iacara vordo, rInIro doua varurI do ag.
AoI o gIIonoaIo, ascunsa cIno zIIo undo, InIr-un dosIz, sIobozI
un ras grabII, o IoaIo do JIoIo marunIo. $I, ca Ia un somnaI,
IoaIo gIasuIIoaroIo acosIoI IumI do vordoaJa zI do IumIna IzI roIu-
ara cu noasaro canIocuI InIroruI.
Iar sub aguI coI maro, JoIuI Icaso cu arIIIo sangoraIo.
LovoJ II rIdIca dIn Iarba zI-I JInu o aIma. Era caIduJ zI uzor
ca o ana, conuzIu o saIo zI gaIbuI o burIa. Nu murIso. OcIII
IuI, ca doua IcaIurI do acura, aroau ca IacrImoaza, ImaIn]onIJI
do duroro. VanaIoruI II arunca Iar In Iarba, Ianga Iorba goaIa.
Po mana IuI so roIInso o IcaIura IorbInIo do sango.
SoaroIo ora acum sus, doasura doaIuIuI dIn aJa. VanIuI
curgoa In rasIImurI, ca o aa IIna, osIo adurI.
LovoJ so Iasa cu aJa In sus zI cu braJoIo sub ca, Ia umbra
IuaruIuI baIran. TanJarI do aduro, IozInaJI do oamo, s-aroI-
ara numaIdocaI, bazaInd subJIroI. O IIuIIco sorIaIa, rIvIndu-I
cu saIma zI curIozIIaIo, Incou sa JIo In gura maro. Dar nu so
doarIa roa muII, ca sa nu-I Iarda dIn ocII. Saroa do IcI-coIo,
IoI Imro]uruI IuI, aIocandu-zI cauI o sub caIo o runza, ca
sa-I oaIa vodoa maI bIno... Un bondar grabII sosI zI oI, nu so
zIIo do undo; II dadu ocoI do doua orI, mormonInd ca un urs dIn
noamuI marunI aI gazoIor, zI so Iordu rInIro Iuo.
$I zumzoIoIo vazduIuIuI scadoau In caIdura zIIoI, o cand o
IorooaIa Iarga curIndoa adurIIo, ca-nIr-o anza do IInIzIo.
LovoJ cIII dos dIn ocII; aoI ramaso cu IooaoIo IncIIso. Un Ir
subJIro do aIan]on I so rInso do gono...
$I IaIa ca, droI In varuI aguIuI sub caro sIaIoa LovoJ, so
araIa o zburaIoaro sIraIna, o asaro maro zI gIngaza, IaIaIa
arca dInIr-un buIgaro do zaada. PonoIo oI curaIo sIraIucoau ca
34 Gcorgc Toprcconu
argInIuI In IumIna soaroIuI. SIaIoa nomIzcaIa; numaI cauI mIc
zI nogru zI-I InIorcoa In IoaIo arJIIo. $I cu gIas rasunaIor sIrIga
osIo aduro:
- Oa-ga! gII-gII!...
NIcIodaIa LovoJ nu maI vazuso asomonoa mInuno... Cu maro
oroaIa zI cu baIaIo do InIma, oI rIdIca IncoI uzca, JInII IndoIung
- zI Iraso do IragacI...
Dar asaroa mInunaIa nu cazu. Ca zI cum n-ar I bagaI do
soama nImIc, oa ramaso nomIzcaIa zI gIasuI oI maro sIrIga Iar
osIo adurI:
- OII-gII! Oa-ga!...
VanaIoruI o rIvoa cu uImIro. Pana aIuncI, uzca IuI nu daduso
groz...
LovoJ Iurna cu cIuda doua masurI do uIboro o gura JovII,
Indosa cu varga un do maro do caIJI, aoI un umn InIrog do
IaIIco. $I, JInandu-zI rasuIaroa, Iua Iar uzca Ia ocII... Dar
ocuI JaznI dIn Joava ara zgomoI, ca un zuvoI scurI do um. $I
asaroa do argInI ramaso ca maI InaInIo, nomIzcaIa...
LovoJ arunca uzca In Iarba. So agaJa cu maro cIuda do Irun-
cIIuI aguIuI zI Incou sa so suIo dIn ramura In ramura. Cu caI
so urca maI sus, cu aIaI norabdaroa IuI crozIoa. Iar asaroa IzI
InIorcoa cauI zI so uIIa In IoaIo arJIIo; numaI In ]os, Ia oI, nu so
uIIa - aroa ca nIcI nu-I zIIo... LovoJ ora acum aroao do oa, II
vodoa moJuI do aur zI ocIII ca doua boabo do rubIn... dar cand
InIInso mana s-o auco, oa aIaI uzor, so InaIJa doasura IuI zI-I
IovI cu IIscuI droI In mI]IocuI runJII...
$I dInIr-o daIa LovoJ so sImJI uzor zI mIczoraI, sub arIIIo
zburaIoaroI nocunoscuIo. $I vazu, cu mIraro, ca-I InJoIogo graIuI.
- Eu sunI rogIna asarIIor, graI oa. $I o IIno, LovoJ, Io-am
scIImbaI acum In asaro. VIno cu mIno!
Zburara amandoI osIo varurI do coacI zI so orIra droI In
sIcuI unuI aIIIn urIaz dIn InIma adurII.
So acuso noaIo. Do ]ur Imro]ur, caI curIndoau ocIII, nu
so vodoa acum docaI rovarsaroa codrIIor adormIJI sub Iuna.
DIn varuI aIIInuIuI, asaroa maIasIra Incou sa sIrIgo Iar
doasura adurII zI gIasuI oI sIrabaIoa acum zI maI doarIo, osIo
crozIoIoIo coacIIor, In IInIzIoa noJII.
$I dIn aIru arJI Incoura sa vIo randurI-randurI, Ia cIomar-
oa rogInoI, IoaIo canIaroJoIo osIrIJo zI sIraIucIIoaro aIo zIIoI,
IoaIo zburaIoaroIo ursuzo zI cIuuIIIo aIo InIunorIcuIuI, IoI no-
roduI nonumaraI aI cIrIIIoaroIor marunIo caro mIzuna ascunso
rIn runzIzurI, sub Iarga ocroIIro a codruIuI. Vonoau cu grabIIo
aIaIrI do arII zI so Iasau In ]uruI Ior, sIoIurI-sIoIurI, mII do
asarI, randuIndu-so IaoIaIIa dua naJIo, dua mosorIo, dua
gIas orI dua ImbracamInIo.
$I IoJI coacII dImro]ur sIaIoau acum ca nIzIo cIorcIInI, sub
razoIo IunII IncarcaJI do zburaIoaro gaIagIoaso; ana zI amanIuI
ora acoorII do un covor mIzcaIor do asaroIo, caro nu maI avoau
Ioc o ramurI zI so IngIosuIau una In aIIa, cu cIocurIIo IndroIaIo
In sus.
Iar dIn roa]ma IocuIuI, zI aIIo dIIanII marunIo so dozIoIara
dIn somn, In uIoroa noJII. ArIcII gIomuIJI o sub Iuo scoIoau
boIuI dInIro JoI zI so uIIau cu mIraro; saIamandro nogro rIdIcau
sro sIoIo cauI Ior mIIIIoI, cu gura cusuIa do un bIosIom; zoarocI
rozcaJI so Ivoau o ]umaIaIo dIn gaurI zI vovorIJo curIoaso, cu
coada o saIo, rIvoau do doarIo, In doua Iabo, gaIa s-o rua Ia
uga...
Cu InIma ImuJInaIa do saIma, LovoJ so sImJoa grozav do
sIngur In mI]IocuI acosIoI ImaraJII sIraIno, doarIo do oamonI,
azIoIand sa Incoaa soboruI asarIIor In IaIna noJII, In
sInguraIaIoa adurII.
VonI InIaI o IuIubIJa saIbaIIca sa so ]oIuIasca. So acu Iacoro.
- LovoJ mI-a ImuzcaI IuIubuI mou, caro aducoa mancaro Ia
cuIb undo sIaIoam sa azosc uII, zIso oa. $I a IrobuII sa ornosc
ou dua Irana, zI am IasaI uIzorII sIngurI... zI In IIsa moa a
vonII o novasIuIca zI mI I-a mancaI. $I do aIuncI am ramas
vaduva zI sIngura o Iumo...
36 Gcorgc Toprcconu
- LovoJ! LovoJ, ucIgazuI! sIrIga IoI ooruI asarosc.
Iar LovoJ so acuso mIc Ianga rogIna, cu InIma caI un urIco.
- Po mIno, zIso un sIurz boIoag caro sIaIoa aIramb o-o
ramura, LovoJ m-a ImuzcaI InIr-o arIa, cand cIuguIoam o
caradazca Ianga un cIoI do brad. M-am ascuns sub nIzIo radacInI
z-am scaaI cu vIaJa. Dar do-aIuncI nu maI oI zbura zI-mI
Iarasc zIIoIo, ca vaI do cauI mou, o sub IuIzurI, dua
vIormuzorI...
- $I mIo mI-a ruI o Iaba! IndraznI sa sIrIgo, do doarIo, o
vovorIJa nooIIIa.
ToaIo caoIoIo so InIoarsora. Iar IuIurozII, caro sIaIoau In
corc, maI Ia o arIo, o cununa unuI rasIn, so umIara do manIo
sro oa ca nIzIo curcanI zI o acura sa Iaca.
- $I mIo mI-a ruI un IcIor! gIasuI o asarIca dIn gramada.
- $I mIo! $I mIo! $I mIo! cIrIIra oI do oI do gIasurI, dIn
IoaIo arJIIo.
$I aIIoIo vonInd Ia rand sa so ]oIuIasca. Vonoau cInIozo caramIzII
zI cocozarI sorIaJI dIn somn; gaIJo roasIo cu aIbasIru o arII zI
IIuIIcI cu codIJa rasIraIa o saIo; vonoau IurIuroIo sInguraII-
co, zI graurI oIoIJI In aur, zI mIorIo nogro ca IacIunII do brad
IrasnII; vonoau gIIonoI osIrIJo, sIroIIo cu rozu Ia coada, zI
codobaIurI subJIrI do arau, zI IJIgoI cu uuI gaIbon, cIocanIIoaro
vorzI zI cucuvoIcI urocIoaIo, zI bunIJo cu IcIoaroIo ImbracaIo In
ono, zI cIuvIcI cu cauI maro...
Iar Ia urma do IoI, sosI zI un JoI cu arIIIo sangoraIo zI JIa In
gura maro:
- SIaaaJI!... SIaJI! Po mIno LovoJ m-a ImuzcaI cIIar In
dImInoaJa asIa...
- LovoJ! LovoJ! LovoJ! JIau acum IoaIo sIoIurIIo, do rasuna
aduroa.
- LovoJ o cIIar aIcI, InIro voI, zIso rogIna, rIdIcand o arIa.
UIIo-I!
- Hu-Iu-Iuuu! sIrIgara IuIurozII, osIo zaIo doaIurI. $I
IoaIo asarIIo so nausIIra asura IuI, II naadIra dIn IoaIo ar-
JIIo, cu arIIIo, cu cIocuI, cu gIoaroIo...
LovoJ sarI droI In IcIoaro, asudaI. IzI Irocu o mana osIo

runIo zI rIvI In ]uru-I cu saIma zI cu uImIro. AoI, dand cu
ocIII do JoIuI ucIs, IzI aduso amInIo...
SoaroIo a]unsoso Ia amIaza. In aduro ora IInIzIo. LovoJ so
Ioca grabII, IzI Iua uzca zI Iorba zI ornI roodo Ia vaIo, ara sa
so maI uIIo IndaraI.
Iar In urma IuI, asarIca ucIsa ramaso cu arIIoaroIo sIranso,
ca un umn mIc do conuza, o Iarba.
AMINTIRE
InIr-o dImInoaJa maI do domuII, zarII o moz Toma OaIJa In
drum sro aduro, cu uzca orIIa sub zogIo do nu I so vodoa
docaI Joava aIarnand Ia saIo, ca o coada.
Eram rIn cIasa a doua do IIcou; vonIsom numaI do vroo
saIamana acasa, In vacanJa CracIunuIuI, zI avoam zI ou o rabIa
do uzca, mIca zI rugInIIa, cu caro sorIam sIurzII zI mIorIoIo do
rIn macIozII do Ia margInoa adurII.
InIr-o cIIa am osI gaIa.
NInsoso IoaIa noaIoa dIn boIzug. PrIn zaada do doua aImo
m-am IuaI dua urma roasaIa zI sInguraIIca a IuI moz Toma zI
In curand I-am a]uns dIn urma, In oIana coa maro a RudarIIIor.
Cu zogIoa o umorI, IndoII dIn mI]Ioc cam InIr-o arIo, cu morsuI
IuI IndosaI zI mocnII do Jaran caro so duco Ia anumo Iroaba, IaIa
do-a curmozIzuI oIana noIoda zI aIba, Iasand dua oI un zIr Iung
do gaurI In zaada. $I cum moznoaguI ora cam Iaro do urocIo,
nu m-a sImJII doIoc ana In cIIa cand m-am aIaIuraI do oI.
- Da-ncoIro aI IocaI, moz Toma"
- La ]dorI! ImI rasunso, morocanos.
- AoI... IoI Ia ]dorI ornIsom zI ou! II IncrodInJaI cu muIIa
sonInaIaIo, caIcand o Ianga oI.
38 Gcorgc Toprcconu
MoznoaguI morgoa acum Iursuz zI ma ura numaI cand zI
cand cu ocIII IuI In cuIoaroa soIzuIuI do ozIo. FaJa-I amaraIa zI
sana, cu caIova Iro Jooaso In barba, cIoIIIa arca In Iomn, I
so IncroJIso do IoI acum. Iar nasuI, subJIro zI coroIaI dIn Iro, I so
IungIso zI maI Iaro do cIuda. Dar ou ma bucuram In InIma moa ca
I-am acuI-o, IIndca nIcIodaIa nu vonoa sa ma cIomo zI o mIno
cand Ioca Ia vanaIoaro.
- AI IuaI nIscaI IuIun do-acasa" ma InIroba oI, dua un
rasIIm.
Da, cu IoaIa graba IocarII, avusosom ou grI]a sa "Iau" zI
nIscaI IuIun - aza, caI aucI InIro dogoIo - zI sa-I ImacIoIoz
roodo InIr-o oaIo do caIoI.
Moz Toma IzI varI, IacuI, IuIunuI In cIImIr. $I ornIram maI
doarIo, oI InaInIo, ou In urma, rIn aduroa IncromonIIa In
IumIna roco a dImInoJII do Iarna. CrongIIo IncarcaIo do zaada
moaIo sIaIoau roIuIIndonI InIr-o nocIInIIro bIzara, ca braJoIo
unor nonumaraIo oIIcandro do argInI. O IInIzIo sIdoraIa InvaIuIa
somnuI adurII. CunozIoam bIno IocurIIo do cu vara, dar IoaIo
aroau sIraIno acum, sub armocuI dIaan aI zaozII.
Po-aIcI so doscIId unoorI In codrI IumInIzurI orIIo do oamonI,
cu numIrI mIsIorIoaso, asIraIo dIn vocII vromurI, zI In mI]IocuI
IocaroI oIono sIa mandru ca un monarI caIo un cIroz saIbaIIc,
cu crongIIo InaII rasIraIo In vazduI. Vara, dua San-PoIru,
cand roduI marunI zI nogru Io naadozIo runzIzuI, cIrozII dIn
oIono sunI Ioc do InIaInIro zI do osaJ onIru IoaIo zburaIoaroIo
noasIamaraIo dIn Imro]urImI. CoasurI IungI do vara, cuIcaI In
Iarba IIna do zumzoI, cu uzca Ianga mIno, cuIogoam aIono dIn
]uru-mI cIrozo sIaIdIIo orI rIvoam ara gandurI sonInuI gIngaz
rInIro runzo do sus, azIoIand. MIorIo razIoJo so abaIoau Ia
rasIImurI, ca nIzIo IoIro aruncaIo In cIroz dIn margInoa adurII,
asura crongIIor sIroIIo cu nogru. Dar vanaIuI coI maI do soama
orau cocoorii, asarI vIcIono zI sorIoaso, caro zabovoau muIIa
vromo In dosImoa agIIor, zI nu vonoau Ia cIrozo docaI dua co
IrImIIoau Iscoada ca sa corcoIozo IocuI...
Cand Io auzoam gIasuI guIuraI do doarIo, InIma ImI zvacnoa
do omoJIo zI ramanoam nomIzcaI In Iarba ana co Iscoada, ocoIInd
o sus cIrozuI, so InIorcoa sa duca Ia IovarazI vosIoa ca nu o nIcI
o rImo]dIo. AIuncI sIoIuI InIrog so abaIoa o sIcuI cIrozuIuI,
rIn crongIIo dIn var, zI Incooa sa cIuguIoasca, cu graba zI
IacomIo, bobIJoIo amaro. Iar cand uzca Irasnoa ara vosIo dodo-
subI, sIoIuI InIrog, InvaImazII do o saIma cumIIIa, zbura JIand
In IoaIo arJIIo: "Sa scao cIno oaIo!"
Sub cIroz vonoa caIoodaIa zI moz Toma OaIJa Ia anda. Dar
uzca IuI, craaIa do-a IunguI JovII zI carIIa cu Iumb, nu acoa
nIcI o Israva. MoznoaguI Iragoa InIoIdoauna cu oa srI]InIIa o
o "cracana" do Iomn; JInoa caIo un mInuI InIrog... zI adosoa ImI
Iordoam rabdaroa ana co auzoam Izvorand dIn oa o IosnIIura
IJIgaIaIa, ca dIn bIcI, InsoJIIa do o In]uraIura. Moz Toma acoa
oconomIo do uIboro Ia IncarcaIura, zI IaIIcoIo IuI, IaIaIo cu cuJIIuI
dInIr-un Ir do Iumb In aIru mucIII, abIa srodoIoau runzIzuI
do o oaIo.
TarzIu, cand soaroIo cobora sro asInJII zI cand moz Toma IzI
Iua nado]doa dInsro arIoa cocozarIIor, cIIIoa zI oI caIo o gaIJa,
caro vonoa sa I so azozo, maro zI roasIa, droI doasura cauIuI.
Iar cand asaroa ucIsa Ica moaIo In Iarba, moznoaguI o corcoIa
cu Iuaro-amInIo zI o o arIo zI o aIIa... aoI, c-un gosI IoIaraI,
o vara In Iorba.
- CIca-I surcaIa... Da` co, nu-I IoI asaro" mormaIa oI. $I,
cu IruuI adus uzor InIr-o arIo, ornoa Ia vaIo, sro casa, sIar-
nInd Ia Iocaro as dIn IorburIIo InIorIIo IacusIo sorIaIo, caro
saroau In IoaIo arJIIo ca nIzIo sIroI do aa vIo In IucIroa
asInJIIuIuI.
DIn rIcIna asIa, moz Toma usoso orocIII OaIJa, rIn ar-Ioa
IocuIuI.
40 Gcorgc Toprcconu
La rasanIIa do cararI dIn unduI oIonoI RudarIIIor, moznoaguI

so orI zI-mI araIa In zaada un zIrag do urmo marunIo caro so
IncaIcoau rInIro agI, In zIg-zag.
- Urma do vuIo...
MaI doarIo aIIo urmo, caIo IroI-IroI, IaIau IumInIzuI do-a
curmozIzuI, so InIorcoau In dosuI unoI Iuo, undo zaada IurIIIa
roIund araIa un oas do o cIIa, zI so Iordoau dua un damb
cu mIadIJa doasa. AcosIoa orau do Iouro. Moz Toma nIcI nu Io
Iua In soama.
Trocuram o Ianga Hoaga-cu-orIga, o vagauna muIa zI adanca,
cu unduI acoorII do o coaJa nocIInIIIa, caro ascundoa o ]umaIaIo
buIurugI rasIurnaIo do vromo, cu ormo curIoaso do dIIanII Ia
anda; aoI IozIram In doaI Ia SurIo, Ia Ioc maI doscIIs. Do acoIo,
IoaIa rovarsaroa adurIIor so IvI sub IcIoaroIo noasIro, ana
doarIo, In vaIoa TooIoguIuI. InaIJImIIo dIaano arca IuIoau,
dosrInso do amanI. Aroao do cuImo, aIcurI do mosIoconI IzI
InaIJau dIn zaada IuIInIIo subJIrI, cu crozIoIuI dosIoIII, ca
nIzIo ]ocurI do aa IncromonIIo, caro arca zI-au uIIaI In vazduI
numaI anIoma Ior do coaJa.
Dua co am coboraI In aIIa vaIo, Ia gura OoIzIoI, moz Toma
ma orI uzuroI cu mana-n IoI:
- Iaca zI Iuu! zoII oI.
In caaIuI coIaIaII aI oIonII, ana undo uzca nu uIoa s-a]un-
ga, un Iu so rIdIcaso dInIro orIgI uscaIo zI, InIors o ]umaIaIo,
so uIIa Ia noI cu noasaro... AoI, dIn caIova saIIurI, IorI In
dosImo.
- HaI dua oI! sIrIgaI ou, cu uzca gaIa.
- Ea! rasunso moznoaguI, noasaIor ca zI IuuI.
Aucaram Iar Ia doaI, rInIro agI baIranI, cu IruncIIurI
vInoIo... $I doodaIa moz Toma Incou sa so uIIo cu Iuaro-amInIo,
cand In sus, sro brodorIa ramurIzuIuI InaII, cand ]os Ia zaada
norIIanIIa o caro caIcam.
- Iaca, o-aIcI a IrocuI ]doruI... ma IamurI oI, cu gIas scazuI.
AbIa acum rIcouI do co moz Toma, do cand am InIraI In
aduroa maro, umbIa IoI cu ocIII o sus. In IorboIa aIba do
doasura noasIra so cunozIoa bIno IocuI o undo o aIura uzoara,
dorInsa cu asIoI do gImnasIIca, so urIzaso IIn, scuIurand In
Irocoro ovara do o crongI. Iar dodosubIuI acosIoI urmo aorIono,
zaada cazuIa Insomna zI oa o dara do adancIIurI Ino, caro no
araIau ca o IarIIo drumuI acoIoIazI vIoIaJI sInguraIIco zI gIngazo.
CaIauzIJI do acoasIa IndoIIa urma, am a]uns In aJa unuI ag
scorburos, Ia margInoa unuI ovarnIz do caJIva sIan]onI, o Ianga
caro In IImuI vorII zoIozIo abIa auzII un Izvor mIc do aa
rInIro runzoIo uscaIo. Vazuram, sus, gura scorburII o undo
InIraso ]doruI Ia adaosI. Iar ]os, o arIoa dInsro ovarnIz,
moz Toma doscoorI zI a doua gura a scorburII.
RanInd cu IcIoruI zaada, moznoaguI aIoso dIn sIraIuI gros
do runzo ]IIavo o mana do oI maI zvanIaIo; aoI dosrInso dIn
scorbura o bucaIa do uIrogaI aanaI zI, cu zomoIoguI gaIa, so
InIoarso sro mIno:
- AI vun cribiI"
I-am InIIns cuIIa cu cIIbrIIurI. EI sIaIu o cIIa Ia IndoIaIa,
InIors cu saIoIo; aoI baga cuIIa In cIImIr, Ia asIraro. $I scoJand
cromonoa, Iasca zI amnaruI, Incou sa scaoro. Cand un IrIcoI do
um aIbasIru zI croJ IzvorI dIn Iasca, moznoaguI uso zomoIoguI
do runzo uscaIo In gura scorburII; suIa do caIova orI zI oI - zI
so InIoarso Iar sro mIno:
- SuIa!
Am razImaI uzca do ag, am us IcIoruI o o IndoIIura do
radacInI Iunocoasa zI, curInzand caI uIoam a]ungo cu braJoIo
IruncIIuI asru, am IncouI sa suIu dIn IoaIo uIorIIo. In curand
scorbura so umIu do un um aIbIcIos, caro razbaIoa aara o
]umaIaIo zI so roIIngoa o Ianga scoarJa. Ma usIurau ocIII...
Dua caIova cIIo, uzca IuI moz Toma IosnI ascuJII, do coaIaIIa
arIo a aguIuI, ca o ocnIIoaro do acoIo cu caro so ]oaca coIII Ia
42 Gcorgc Toprcconu
oraz... Un oznoI scurI do zaada cazuIa, o uIgoraro InIunocaIa
rInIro crongIIo aIbo do sus... aIaI am aucaI sa vad. PIcIoruI ImI
aIunocaso o radacIna uda zI, In cadoro, m-am dus Iaraz ana Ia
oaIa ovarnIzuIuI.
Eram o vromoa acooa un coII rumon, zburIII zI rau dIn caIoa-
ara. InIr-o cIIa am osI IndaraI, sus. M-am roozII Ia moznoag,
I-am rIns cu amandoua maInIIo do IoIaruI zogIoI z-am IncouI
sa-I scuIur:
- Undo-I ]doruI" Do co m-aI us sa suIu, cand zIIaI ca Ioso"
$I do co-aI Iras ara sa-mI suI" SurduIo!
- Nu Io uno cu mIno, maI JancuIo! Acuz Io-azvarI In zaada,
do nu Io-I maI uIoa cuIogo! acu moz Toma, sorIaI. $I curIn-
zandu-mI maInIIo In mana IuI noagra, uscaIa zI Iaro ca o cango,
mI Io arunca In IaIurI.
ImI vonoa sa Iang do cIuda. Ma uIIam, sa oI gIIcI IncoIro
aucaso ]doruI... Dar cIno zIIo undo ora acum IIgIIoana uzoara,
maI srInIona docaI o vovorIJa, sarInd dInIr-un coac In aIIuI, ca
asaroa!
Moz Toma IzI Inunda, amaraI, IuIoaua cu IuIun.
- HaI sa-I cauIam, zIsoI ou, maI ImacIuIIor.
- Ooaba! Do-acu nu-I maI gasozII, rasunso moznoaguI.
In adovar soaroIo so rIdIcaso doasura adurII zI ramurIIo
Incooau sa-zI Iarda IorboIa do argInI, o nosImJIIo. CrongI
uzuraIo ara vosIo do ovara Irosaroau IcI zI coIo. RosIoano moI
zI aIbo Icau roIuIIndonI In ]uruI nosIru zI IoaIa aduroa ora
IIna do oznoIo uzoaro zI mIsIorIoaso.
La InIoarcoro ma sImJoam osIonII zI ara cIo. Morou ramanoam

In urma. Moz Toma ma azIoIa dIn Ioc In Ioc.
- NumaI do-aIaIa ImI aro rau, zIsoI InIr-un rand, ca n-am
aucaI sa Irag zI ou macar un oc...
MoznoaguI so orI, IumInaI doodaIa Ia aJa.
- Trago Ia eonn, zIso oI, ca IragI Iaro bIno... Ia sa vaz daca
maI oJI Irago ca aIdaIa...
$IIam ou do co ma maguIozIo aza moznoaguI. Dar IoI ImI
acoa Iacoro Iauda IuI.
Moz Toma aIoso numaIdocaI o scoarJa unuI ag maro un Ioc
maI curaI, o caro-I noIozI bIno do muzcII, cu aIma.
Am us un gonuncII Ia amanI; am Iras... AoI am aIorgaI Ia
ag zI I-am gasII scoarJa cIuruIIa do IaIIco.
- EI, co zIcI" InIrobaI ou mandru, InIorcandu-ma sro moz
Toma, caro so orIso Ia saIoIo mou.
Dar moznoaguI nu-mI rasunso. So aIoca, IacuI, zI Incou sa
cuIoaga IaIIcoIo dIn scoarJa, una caIo una, cu varuI cuJIIuIuI, zI
sa Io sIranga cu grI]a In cIImIr... Iaca, onIru asIa ma Iaudaso
oI ca Irag bIno!
M-am uIIaI Iung cum ooroaza. AoI am ornII IncoI sro
casa, sIngur. Zaada IoIIa so roIIngoa In IacrImI IungI o Irun-
cIIurI zI, dIn scoarJa umoda a agIIor, un abur abIa sImJII so
rIdIca In soaro. NIcI o vIoIaIo, In nIcI o arIo...
NumaI cand am a]uns aroao do margInoa adurII, o cInIoza
aIarmaIa ma InIamIna cu cIcaIIIura oI sonora dInIr-un mar saIbaIIc
zI ma oIrocu muIIa vromo, zvarIInd dua mIno bucIoIo mIcI do
cIrIIIurI, In IumIna rImavaraIIca.
O AENT\RA
- E IIbor, va rog" InIrob ou, dIn uza, ca sa-mI ac daIorIa.
In comarIImonI o o sIngura doamna, caro ocua IocuI do
Ianga oroasIra.
- Ma rog, cu Iacoro! rasundo oa.
ImI arunc vaIIza, basIonuI zI aIarIa In Iasa do baga]o zI
m-azoz o canaoa, cu saIoIo sro IocomoIIva zI cu aJa Ia cu-
coana. MasuJa dInIro noI o rIdIcaIa. Po masuJa, caIova gazoIo
44 Gcorgc Toprcconu
IIusIraIo, o ozoIa zI un maIdar do co]I do orIocaIa, dInIro caro
una I-a sorvII doamnoI ca scrumIora.
N-am obIcoI sa ac curIo unoI orsoano nocunoscuIo. Dar cand
IocI Ia drum Iung, o maI IacuI, orIcum, sa aI In aJa o omoIo
Ianara Inca, Io zI cam IInuJa Ia Iru, cu ocIII nogrI zI cu
groIJa In obrazuI sIang, docaI o baba sau un ramoIII caro Incoo
sa soraIo do Ia CIIIIIa zI nu so maI orozIo ana Ia EarIad.
TronuI do IazI Ioaca do Ia EucurozII Ia ora l3 zI l5 mInuIo,
In ]argon coorIsI. AsIa o romanozIo Insomnoaza: Ia unu z-un
sorI. "Pana Ia Iocaroa IronuIuI maI sunI doar caIova mInuIo,
ma gandosc ou. PoaIo avom noroc sa ramanom sIngurI..."
- MIo nu-mI Iaco cu saIoIo InaInIo, roIocIoaza doamna,
cam ara vosIo.
- Dar cum va Iaco" InIrob ou, IrosarInd.
- NumaI cu aJa-naInIo...
PonIru cIno uIIa momonIan ca so aIa In Iron, o grou do
IncIIuII cum ar uIoa sIa cInova aIIoI, docaI cu aJa InaInIo zI
cu saIoIo IndaraI... No uIIam unuI Ia aIIuI caIova cIIo, nodumorIJI.
Doamna so InrozozIo uJIn.
- Daca m-azoz cu saIoIo InaInIo, sImIo oa novoIa sa com-
IoIozo, ImI vIno un oI do amoJoaIa... m-auca un oI do nol Jc
Iroin... zI nu maI sunI buna do nImIc.
- $I ar I maro acaI! oxcIam ou, dIn IoaIa InIma.
In acosI momonI, IzI vara cauI o uza un domn mIc zI sIab:
- MaI osIo un Ioc" InIroba oI, cu un aor moIancoIIc.
- ToaIo sunI ocuaIo! rasundo roodo vocIna moa, InaInIo
ca ou sa oI InIorvonI.
DomnuI coI mIc arunca In comarIImonI o rIvIro cIrcuIara,
cam adormIIa; da dIn ca cu noIncrodoro zI so roIrago.
- MIo nu-mI Iaco cu muIJI Ia un Ioc, ma IamurozIo cuconIJa.
Dar nu-zI IsravozIo bIno vorba, zI uza so doscIIdo cu uIoro:
doI domnI, unuI ras, coIaIaII cu musIaJa, InIra ara aIIo orma-
IIIaJI In comarIImonI zI, dua co un sIaanIro o doua IocurI,
Iasand o canaoa o sorvIoIa zI un acIoJoI, Ios amandoI In cuIoar,
undo conIInua o convorsaJIo IncouIa robabII In rosIauranI.
- Noroc ca azIIa morg numaI ana Ia PIoIozII, zIso doamna.
- Dua co cunoazIoJI"
- MaI InIaI, dua IIsa do manIoro... So vodo caI do coIo ca oI
ac cursa asIa In Iocaro zI zI ca sunI bIazaJI, sunI obIznuIJI cu
IronuI... AI doIIoa, n-au baga]o.
ImI rIdIc ocIII sro baga]oIo doamnoI: doua goamanIano marI
do IoIo gaIbona, o vaIIza mIca, un acIoI Iung zI o cuIIo cI-
IIndrIca.
- D-voasIra morgoJI doarIo"
- Pana Ia FoczanI, rasundo doamna, acandu-zI vanI cu
IlueIro[iunco.
- MI so aro ca o cam caId aIcI, zIc ou. Ar I bIno sa doscII-
dom uJIn oroasIra...
- Ca sa maI InIro uJIn um do-aara" Ma rog, cu Iacoro,
numaI sa so oaIa. Eu am IncorcaI sa doscIId zI n-am uIuI.
Ma rIdIc zI Irag do curoua orosIroI: InIaI In sus, aoI In ]os...
Ia droaIa, Ia sIanga... Dogoaba: nu morgo.
- Aro ambIJIo! zIco cuconIJa.
UnuI dIn coI doI domnI, obsorvand do-aara manovra, no vIno
In a]uIor.
- ImI daJI voIo" InIroba oI, auIorIIar.
$I Iocandu-so osIo vocIna moa, o caro o aIIngo uJIn cu
gonuncIIuI, InIoarco un manor do aIama Ia droaIa; aoI Irago,
caI oaIo maI o IncoIuI, do un InoI dIn margInoa do sus - zI
oroasIra so Iasa In ]os. DomnuI surado graJIos zI so roIrago.
- ToI sunI bunI do cova zI azIIa do Ia PIoIozII, IzI da aroroa
vocIna moa.
In sarzII, IronuI a ornII.
Aroao do CIIIIIa, zouI do Iron IzI aco aarIJIa:
- EIIoIoIo...
Doamna aro bIIoI InIrog. DomnII do o cuIoar au araIaI Iocaro
caIo un carnoJoI do cuIoaro IncIIsa. AIaI.
46 Gcorgc Toprcconu
- Daca az I ou dIrocIor gonoraI - zIco vocIna moa, caro a
obsorvaI acosI amanunI, - I-az sIrango o IoJI InIr-un vagon, o
azIIa caro morg graIIs, ca sa nu no maI Incomodozo o noI, coI cu
bIIoIo adovaraIo...
DIncoIo do CIIIIIa, coI doI domnI do o cuIoar InIra, s-azaza
Ia IocurIIo Ior zI, numaIdocaI, dua obIcoIuI amanIuIuI, Inco s-
o Ixozo o vocIna moa cu IInIzIIIa ImorIInonJa, ca o un IabIou
oxus acoIo anumo onIru agromonIuI caIaIorIIor mascuIInI. Doam-
na so uIIa o oroasIra, IzI maI oIrIvozIo coaura, so roaco ca
cIIozIo... La urma, IzI razIma cauI In coIJ, IncIIdo ocIII zI ramano
aza, nomIzcaIa, muIIa vromo.
In gara PIoIozII, coI doI domnI so coboara. Am ramas Iar
sIngurI.
- VozI c-am avuI droIaIo" zIco ara vosIo vocIna moa,
doscIIzand ocIII.
- Crodoam c-aJI adormII...
- Az! Undo o cII s-adoarma o omoIo, cand so uIIa IoaIa
Iumoa Ia oa... Dar bIno ca s-au dus. MaI cu soama coI cu vorI-
gIoIa ora absoIuI nosuorII. AI bagaI do soama" PanIaIonII cu
dunga roasaIa, cravaIa corocIa, guIor IrorozabII... so cunozIoa
bIno ca aro o novasIa do Iroaba, caro-I oarIa do grI]a. AIuncI, co
maI umbIa cu ocIII dua aIIoIo" OrozavI maI sunIoJI d-voasIra,
barbaJII...
- Nu IoJI.
- CoIaII, urmoaza doamna, coI noInsuraI, vaI do cauI IuI:
guIor zIonaI, cIoraI nooIrIvIJI cu cuIoaroa anIaIonIIor, buIo-
nII do manzoIa unuI do-un oI zI aIIuI do aII oI... zI-un coas do
nIcIoI cu doua caaco - mozIonIro do Ia bunIca-sa...
Ma sImI cam ]onaI. Fara voIo duc mana Ia cravaIa, ImI noIo-
zosc uJIn aruI, ImI rocIIIc ozIJIa - zI Iac.
Do Ia PIoIozII nu s-a maI suII nImonI In comarIImonIuI nosI-
ru. CanIocuI roJIIor a IncouI Iar. PamanIuI curgo-n urma, o
Ianga Iron; sIaIII do IoIogra aIoarga unuI dua aIIuI, arca-s
IrazI do-o soara; ogoaroIo so roIosc IncoI, ca nIzIo ovanIaIo caro
so doscIId morou, cu manoruI IxaI InIr-un var do doaI.
MI-am razImaI cauI In coIJ, am IncIIs ocIII zI am sIaI aza
muIIa vromo. PrInIro gono am vazuI IoIuzI cum Iovaraza moa do
caIaIorIo IzI doscIIdo ozoIa, so udroaza o nas, IzI da cu rozu
o buzo zI ma oxamInoaza, In caIova randurI, o urIz.
DIncoIo do Euzau, sImI ca Incoo sa ma curInda do-a bInoIoa
o IorooaIa noIacuIa, romorgaIoaro somnuIuI In ozIJIo Inco-
moda. Do rIca sa nu adorm, doscIId ocIII.
- PacaI ca n-avom aIcI un aIoon, sa no maI dIsIram... zIco
doamna, rIvIndu-ma IronIc.
- PuIom Incorca zI ara aIoon, II rasund ou, voxaI.
Doamna scoaIo dIn ozoIa un acIoI do JIgarI zI o cuIIo mI-
nuscuIa do cIIbrIIurI. Cu roacuIa dozInvoIIura, IzI arIndo o
JIgara. Dar so cunoazIo caI do coIo ca nu umoaza do obIcoI.
- Undo-I barbaIu-mou acum sa ma vaza! oxcIama oa, Iragand
zIrongarozIo.
- Parca o novoIo sa va vada cu ocIII" E dosIuI sa mIroaso.
- N-aro oI un mIros aza do In, zIco doamna, razand. In
rIvInJa asIa, IoJI sunIoJI Ia oI...
- $I... D-voasIra IocuIJI cIIar In FoczanI" o InIrob ou maI
InvIoraI.
- A, nu. Eu sIau Ia EucurozII, cu barbaIu-mou. La FoczanI o
numaI mama.
- $I-o sa ramanoJI muIIa vromo Ia FoczanI"
- Nu crod... O sImIa oscaada. M-am suaraI o oI, z-am
IocaI ara sa-I rovIu. SunI sIgura ca osIo doua-IroI zIIo ma
Irozosc Iar cu dumnoaIuI ca vIno sa-mI coara IorIaro zI sa ma Ia
acasa. Nu o onIru rIma oara.
- $I... daca nu vIno"
- Troaba IuI! N-aro docaI sa dIvorJozo, daca-I da mana. Eu
am avoroa moa orsonaIa... o mozIoara, o vIo, o casa Ia Eucu-
rozII... Ius aIIo orsocIIvo do mozIonIro.
48 Gcorgc Toprcconu
- In cazuI asIa, Ircbuic sa vIo.
- Aza zIc zI ou. Dar an-aIuncI, am do gand sa ma dIsIroz,
sa-mI ac do ca caI oI uIoa... ca sa nu-mI ara rau c-am IocaI.
Ma uII cu maI muIIa aIonJIo Ia Iovaraza moa do drum. VorbozIo
aza do naIuraI zI Io suno IoaIo cu aIaIa novInovaJIo, ca nu maI
zIII co sa crozI.
- D-Ia morgI maI doarIo do FoczanI... orI roni acoIo" ma
InIroaba oa doodaIa, cu sranconoIo oarIo rIdIcaIo, ca Ia auzI.
- Nu zIIu... Sor... AsIa doIndo do Imro]urarI...
SImI ca mI-a sarII somnuI do IoI. Daca m-ar I InIrobaI aIuncI
do caro Imro]urarI anumo aIarna ramasuI mou Ia FoczanI, n-az
I zIIuI co sa rasund. ImI ac roodo-n gand caIova socoIoII zI,
droI IncIoIoro, ImI oxamInoz dIn nou vocIna. SIIuoIa nu roa aro
oa, cum coroa gusIuI orvorIII aI unora, ana maI IorI-aIaIIaIorI...
Dar co gura!... co ocII!... co umorI!...
SImI IoIuzI novoIa sa obJIn caIova InormaJII suIImonIaro:
- Co-ar I sa vIo soJuI d-IaIo cIIar In noaIoa asIa, cu vrun
accoIoraI"
- ImosIbII. Pana dumInIca, In orIco caz, nu so oaIo mIzca
dIn EucurozII - dosro asIa garanIoz. Pana aIuncI, abIa aro
vromo sa-mI Iroaca zI mIo suararoa.
- $I... uIIasom sa-InIrob... dIn co cauza Io-aI suaraI o
dumnoaIuI"
- DIn cauza musaIrIIor. Aro manIa, domnuIo, sa InvIIo rI-
oIonI Ia masa, ara consImJamanIuI mou.
- AsIa n-ar I nImIc, zIc ou. Nu so dosarIo cInova onIru
aIaIa Iucru. MaI cu soama daca osIo zI vrun coII Ia mI]Ioc...
- Nu osIo. MI-au sus docIorII ca ou nu oI sa ac.
- Co-aro a aco! MaI IncorcaJI.
- Dac-ar doIndo numaI do mIno... CasaIorIa, domnuIo, osIo
un oI do IoIorIo: nu zIII nIcIodaIa osIo cIno daI... Avom noI un
rIoIon, baIaI cu caroora, magIsIraI. S-a InsuraI dIn dragosIo, cu
IoaIo ca nu-I baIaI rosI. $I ora In aI nouaIoa cor, arca Iuaso o
Dumnozou do-un IcIor cu LIIIca IuI... EI, co crozI" Nu s-a Im-
IInII bIno un an do Ia nunIa, zI I-a-nzoIaI novasIa.
- AuzI d-Ia! Cu cIno"
- Cu un roosor do unIvorsIIaIo. Lumoa zIco ca o-aIuncI
ora numaI conoronJIar... dar aza o gura IumII.
- $I barbaI`sau a aIaI"
- Da. $I-a IasaI-o ImodIaI, sub roIoxI ca nu oaIo suorIa
una ca asIa... Aza sunI barbaJII.
- EgoIzII...
- MaI o vorba"... SIaI sa vozI Inca una. MaI avom noI un var
do-aI doIIoa, uncJIonar Ia FInanJo. Ca sa so-nsoaro, a IrobuII sa
doa anunJ In gazoIa, Ia mIca ubIIcIIaIo: "Dorosc cunozIInJa,
ovonIuaI casaIorIo, cu o aIa onosIa sau cu o roosoara do IImba
ongIoza" - ca-zI varaso In ca, nu zIIu onIru co, sa InvoJo
ongIozozIo. Un moIau, domnuIo, do-aI I crozuI c-o sa-I Iaso
novasIa cIIar do a doua zI... S-a InsuraI cu o aIa do Ia ozIa -
sunI IroI anI do-aIuncI - zI InsuraI a ramas ana-n zIua do azI.
$I so Iubosc aza do Iaro, c-aI uIoa sa ]urI ca nu sunI cununaJI...
- O I IrocuI do muII MIzIIuI" InIrob ou rIvInd o oroasIra,
ca sa rovonIm Ia aIo noasIro.
- O-Io! No-aroIom do RamnIcu-SaraI.
- Co noroc ca v-am InIaInII! NIcI n-am sImJII cand a IrocuI
vromoa.
- NIcI ou. Am vorbII aIaIoa cu d-Ia, ca am ImrosIa ca
sunIom cunozIInJo vocII.
- Cu IoaIo asIoa, no cunoazIom aza do uJIn! oIoz ou, cu
ocIII In Iavan.
- N-aro ImorIanJa...
- SorIos"
DroI rasuns, Iovaraza moa do drum ImI IrImIIo o sub gono
scanIoIa unuI zamboI onIgmaIIc, caro I-a InIrodoscIIs coIIaroz-
Io buzoIo carnoaso zI I-a adancII uJIn groIJa dIn obrazuI sIang.
Aara, In sIraIucIroa zIIoI do maI, so dosazoara In curgoro
IIna maIasoa vordo zI InIInsa a IanurIIor IInoro. Po aIocurI, raIJa
50 Gcorgc Toprcconu
InIorIIa uno oIo IargI do soaro. MaI aroao do Iron, so vad
bIno sIoIuJoIo aIbasIro aIo cIcoaroIor zI sIroII do sango aI macI-
Ior, doasura grauIuI ragod. O adurIco surrInsa-n drum abIa
a avuI vromo sa so oroasca dIn caIoa noasIra; coacII do o Ianga
IInIo doIIoaza-n gaIo o Ia orosIro, cu ramurIIo IoaIo dosacuIo-
n vanI - o cand aIJII, maI In vaIo, s-au orII dIn uga ca sa so
uIIo cum no ducom... $I vorsurIIo IuI HoIno ImI vIn In mInIo,
macar ca nu zIIu bIno nomJozIo:
Im wundorscInon MonaI MaI,
AIs aIIo Knoson srangon...
l
Ma InIorc Iar sro Iovaraza moa caro-zI corocIoaza uJIn cu un
Iub mInuscuI do rougo conIuruI buzoI do sus, In orma do arc aI
IuI CuIdon.
- VasazIca, ozII suaraIa rau, rau do IoI, o barbaIuI d-IaIo"
o InIrob ou, aIocandu-ma osIo masuJa dInIro noI.
- Cum sa nu Iu" rasundo oa, roIragandu-zI cauI sro
coIJuI canaoIoI. TI-am sus ca aro manIa musaIrIIor... AsIa I-a
aucaI InIaI zI-InIaI asIa-Iarna, cu ocazIa rovoIIonuIuI. Ma Iro-
zosc cu oI a IroIa zI do CracIun ca-mI suno sa ma rogaIosc
onIru douasrozoco orsoano Ia masa, c-a InvIIaI Ia rovoIIon o
cuIaro zI cuIaro rIoIonI cu novosIoIo - unII dosro caro nIcI nu
maI auzIsom ana aIuncI. Am IncorcaI ou sa rozIsI, I-am obIocIaI
ca o sa avom roa maro doran] zI baIaIo do ca, ca maI bIno ar I
sa no ducom noI Ia aIJII, docaI sa vIo aIJII Ia noI... Dogoaba! Co
zIIo oI" Cand o vorba do oIrocoro cu InvIIaJI, IoaIa rasundoroa
cado o cauI gosodInoI. EarbaIuI, In ocazII d-asIoa, so consI-
dora zI oI IoI un oI do musaIr, caro azIoaIa numaI sa Io sorvII.
$I barbaIuI mou o un maro ogoIsI, cum sunI IoJI barbaJII.
- Pardon! Nu IoJI.
- SorIos" Parca nu va cunosc ou"... In sarzII. Doua zIIo
l
In mInunaIa Iuna maI,
Cand mugurII IoJI so doscIIdoau... (gcrn.).
InIrogI InaInIo do AnuI nou am avuI numaI grI]a rogaIIrIIor. AIIo
vroo IroI dua, a IrobuII sa curoJo sorvIIorII In urma Ior, ca IoaIa
casa ora-nIoarsa cu susu-n ]os... I-am sus aIuncI: "DomnuIo, do
daIa asIa a osI co-a osI... dar daca so maI rooIa aacoroa asIa Ia
anuI, sa zIII ca Iau rImuI Iron zI ma duc Ia mama".
- $I oI co-a zIs"
- Co sa zIca" A IacuI, macar ca n-avoa droIuI sa so su-
oro... ExacI Ia o Iuna zI ]umaIaIo dua asIa, Ia zIua IuI onomas-
IIca, ma Irozosc Iar cu casa IIna do InvIIaJI. Erau IoI aIa do Ia
rovoIIon. Unu nu IIsoa!... Am osI amabIIa, am acuI IoI co s-a
uIuI, cu IoaIo ca nu usosom rovonIIa. S-a oIrocuI IoaIa noa-
Ioa. Dar a doua zI dImInoaJa, dua Iocaroa dumnoaIuI Ia bIrou,
am ImacIoIaI caIova IucrurI, am IrImIs sorvIIorII Ia IImbaro, I-
am oxodIaI cIoIa do Ia anIroI rInIr-un comIsIonar - z-am
IocaI Ia mama. PosIo doua zIIo, a vonII dua mIno. S-a rugaI, a
Ians... zI, In sarzII, no-am ImacaI. Crodoam ca I-am vIndocaI
onIru IoIdoauna do musaIrI.
- Cand coIo"
- Cand coIo, IorI, o Ia cIncI, ImI IoIoonoaza ca dosoara -
adIca asoara - avom Iar InvIIaJI Ia masa, douasrozoco or-
soano. "CIno I-a InvIIaI"" - "Sora-moa." - "Sora d-IaIo n-aro
docaI sa-zI InvIIo rIoIonII acasa Ia oa. AIcI, ou sunI sIaana" ...
EI, co zIcI d-Ia do IoaIo asIoa"
- Co sa zIc" Dua caIo mI-aI sus, am ImrosIa ca aco
dInadIns...
- DInadIns"
- FIrozIo. Cu Ian adanc...
- Cu co oI do Ian"
- Ca sa ramaIo sIngur, dIn cand In cand...
- ParoI"
Doamna ramano caIova cIIo cu gura InIrodoscIIsa, cu ocIII-n
ocIII moI.
- UIIo, Ia asIa nu ma gandIsom... Da, da, so oaIo sa aI
droIaIo... Dar am sa ma razbun ou, daca-I aza!
52 Gcorgc Toprcconu
- AI IoI droIuI, aI cIIar daIorIa sa Io razbunI. OcII onIru
ocII zI dInIo onIru dInIo...
- Lasa ca maI vorbIm noI... Do-un sIngur Iucru ImI aro bIno
doocamdaIa: nIcI nu-JI oJI aco Idoo co-am IasaI acasa... Un
doran] zI-o Iarababura, do arc-au daI IurcII! InIro aIIoIo, s-a
rasIurnaI asIa noaIo o damIgoana maro cu vIn nogru - zI ana
sa bagam do soama, IoaIa s-a varsaI o arcIoI. $I Inca, asIa n-
ar I nImIc. Dar mI-au sarI zI sIIcIa cu IIncIura do Iod, caro ora
acoIo, o-o masuJa. PaIa do Iod zIII ca nu Ioso cu nImIc... nIcI cu
sarma, nIcI cu sIIcIa IsaIa... IrobuIo scoasa cu randoaua do o
arcIoI. $I s-a acuI o aIa caI IoaIo zIIoIo - oJI sa-JI IncIIuI
d-Ia, un IIIru zI maI bIno do Iod...
- Un IIIru"
- Da, un IIIru zI ]umaIaIo.
- $I co acoaJI D-voasIra cu aIaIa Iod In casa"
- ImI IrobuIo mIo, orsonaI. TrobuIo sa zIII ca ou un zI-n aa
dIn baIo IIncIura do Iod...
- PonIru co"
- Eu am suorII anuI IrocuI do o aondIcIIa... A IrobuII sa-mI
ac ooraJIo.
- Undo"... Maro acaI! So maI cunoazIo"
- SIaI sa vozI... A IroIa zI dua ooraJIo, nu zIIu bIno cum
s-a acuI... mI-a vonII sa sIranuI... AIaIa zIIu, ca m-am orJaI...
zI-a IosnII aJa do Ia cusaIura InIr-un Ioc. Cand am sImJII ca so
ruo, m-am sorIaI, am JIaI... so vodo ca m-am orJaI zI maI
Iaro - zI-a IosnII IoaIa cusaIura. A IrobuII sa ma coaso a doua
oara, Ia Ioc. PosIo caIova zIIo, am ras Iaro, nu zIIu dIn co cauza
- zI Iar a IosnII. So vodo Iroaba ca morgoa maI uzor acum, ca-zI
acuso drum... Co sa-JI maI sun" M-am vIndocaI ou do aondI-
cIIa cum m-am vIndocaI... dar ana Ia urma, am ramas cu o
mIca IsIuIa...
- Cu o... co" Nu so oaIo! In co Ioc"
- AIcI, In arIoa dInaInIo, undo-a osI cusaIura...
Ma uII Ia vocIna moa, consIornaI. OIumozIo, oaIo" Nu, nu-I
surrInd nIcI o urma do IronIo o Igura.
- InJoIogI d-Ia acum onIru co am ou novoIo do IIncIura do
Iod... IzI comIoIoaza oa oxIIcaJIa, cu acooazI novInovaJIo.
SImI ca ma curIndo doodaIa un oI do IozIn zI o maro doscu-
ra]aro. MI-a IorII IoI onIuzIasmuI. Nu maI oI scoaIo o vorba.
Ma uII o oroasIra zI Inco sa numar sIaIII do IoIogra, amoJII,
o cand "acIonIa" vorbozIo InaInIo, ca zI cum n-ar I bagaI do
soama co adanca scIImbaro s-a oIrocuI o noazIoIaIo In mIno.
No-aroIom do FoczanI. OmuI do sorvIcIu do Ia vagon InIra
sa doa ]os baga]oIo cucoanoI zI sa Io scoaIa In cuIoar, ca sa Io
maI aroao do IozIro.
Tovaraza moa do caIaIorIo so rIdIca zI Incoo sa so rogaIoasca
do Iocaro. Vazand ca ou nu ac nIcI o mIzcaro, ma InIroaba:
- Da` co d-Ia nu Io coborI" Parca zIcoaI ca ramaI Ia FoczanI...
- Eu" Co sa cauI Ia FoczanI" Daca-mI sunoaI do Ia IncouI
cIosIIa cu aondIcIIa...
Doamna aco ocII marI:
- Nu-nJoIog... Co-aro a aco aondIcIIa moa cu ramasuI d-IaIo
Ia FoczanI"
- Aro!
Ma rIdIc In IcIoaro, auc vaIIza zI aIarIa dIn Iasa do doasu-
ra moa zI Io arunc, cu cIuda, In Iasa dIn aJa, undo au osI
baga]oIo oI.
- To muJI In IocuI mou, acum" zIco doamna, cu un zamboI
cIudaI, InIInzandu-mI mana onIru ramas bun.
- PaI... sa vozI d-Ia... nIcI mIo nu-mI Iaco docaI cu aJa-
naInIo, rasund ou. AIIoI, m-auca un oI do amoJoaIa, un oI
do nol Jc Iroin... zI nu maI sunI bun do nImIc.
TronuI sIa gaIa sa ornoasca Iar. Cand mazIna zuIora do

Iocaro, Ios In cuIoar zI m-aIoc o oroasIra doscIIsa, ca sa Iau
uJIn aor. OoamanIanoIo doamnoI sunI Inca ]os, Ianga scara
54 Gcorgc Toprcconu
vagonuIuI. ExacI cand IronuI so urnozIo dIn Ioc, Iovaraza moa do
drum s-aroIo roodo, urmaIa do-un IamaI.
- CaIaIorIo buna! ImI sIrIga oa, rIoIonos. $III... ovosIoa cu
aondIcIIa, adaoga oa razand, a osI o sImIa ovosIo...
ImI vIno sa sar dIn Iron. ImI vIno sa-I arunc cu cova-n ca -
dar n-am nImIc Ia-ndomana...
CIILIZATIE LOCALA
- SIrangoJI ri:crco, ca so orozIo! sIrIga vardIsIuI, craand
uza dInsro sIrada.
$I IoJI aI casoI auca In graba caIdarI, canI zI aIIo vaso maI
marunIo, cu dosIInaJII gosodarozII oIurIIo, zI so rood sorIaJI
Ia robInoI (casa aro robInoI - n-ar maI avoa!). Cu o mana
obrIIa, coI a]uns InIaI da drumuI... Fsss! aco robInoIuI. $I
caIova IcaIurI, ramazIJa saraca, suna ]aInIc In unduI unoI canI.
Cu o InduIozoIoaro sImuIIanoIIaIo, braJoIo coIor dIn ]uruI robIn-
oIuIuI so Iungosc sro amanI.
VardIsIuI a IocaI. ImorIanI zI IardIv, oI duco maI doarIo
vosIoa orIcIIa. Cand a]ungo o Ia a aIra casa, oamonII zIIu do
muII ca aa o orIIa.
- Co rozorva" Nu vozI ca s-a IncIIs" II InIamIna o goso-
dIna noca]IIa.
- PaI ou nu zIIu... ou aza am orJcn, rasundo omuI oIcIaI,
bocanInd dIn cIzmo maI doarIo, Ia aIIa casa. EI aro ordIn sa-I
vosIoasca o IoJI coI dIn ponIul IuI ca so orozIo aa, zI-zI aco
sIrIcI daIorIa, cIIar dua co aa s-a orII do IroI coasurI.
InIr-o ograda orIIa, o cIzmoa do moda vocIo JaraIo o zuvIJa
Irava do aa, do Ia un Izvor dIn doaIuI CIrIcuIuI. Cam uJInIIca,
nu-I vorba, dar roco vara, oIrIvIIa Iarna, zI maI cu soama sIgura
Ia orIco vromo, zIua ca zI noaIoa. Aa marII InsIaIaJII cIvIIIzaIo
(cu caro sIam In randuI orazoIor modorno), rInIr-o IngonIoasa
randuIaIa a JovIIor, o IocmaI dImoIrIva: Iarna ca gIoaJa, vara
caIduJa zI-n orIco anoIIm cu carIcII rauIacIoaso, ca o omoIo
ara amor. Po gor IngIoaJa, Ia dozgIoJ s-azvarIo ImoIuos zI
ImboIzugaI zI sargo JovIIo (caro, IInd cam zubrodo, aIaIa
azIoIau); so InIIIroaza aoI rIn IvnIJo baIrano, rIn Irubo
vocII zI IaInuIIo do Ia vromoa IuI Lauznoanu-voda, caro rasund
cIno zIIo undo, sub vroo casa noua... $I caIasIroa o gaIa: InIr-o
buna noaIo, casa coa noua so darama cu InsIaIaJIo modorna cu
IoI, ara ca nImonI sa-I I rovazuI o rabuzIro aza do roma-
Iura.
A doua zI vosIoa macabra so rasandozIo In IoI orazuI,
rovocand consIornaro orI saIIsacJIo, dua cum o cazuI.
$coIarIJo marunJoIo, cu IcIoaro subJIrI zI agIIo ca do urnIca,
au IocaI o InIunorIc dIn unduI SocoIoI, orI do o Ia NIcoIIna,
sa oaIa InIra In cIasa Ia ora rogIomonIara. Iarna cand ornosc
oIo do acasa o Inca noaIo o uIIJI, o gIod ana Ia gonuncII sau o
gor do craa IoIroIo, zI caInII IamanzI dau Ia om ca IuII. Dar
n-aI co-I aco, vIaJa o groa zI amara cIIar cand ozII o oIIJa
numaI do doua zcIIoao: Ia coasuI 8 Ix IrobuIo sa II Ia zcoaIa.
$I IaIa ca InIr-o dImInoaJa, o Ia 8 zI cova, aIcurI do oIIJo
ImbracaIo In nogru (asIa o cuIoaroa avorIIa a coIIarIoI sIudIoa-
so) Inco sa IroIoro marunI sro maIaIaIo, adIca IndaraI, sro
casa. ToaIo sunI grozav do vosoIo. Co s-o I InIamIaI"... In
drum InIaInosc caIova InIarzIaIo, grabInd sro zcoaIa, cu ocIII
IczI do groaza odosoI caro Io azIoaIa. Una dIn coIo caro-au
ornII sro casa, mIca zI IndosaIa, sIrIga cu o nomasuraIa bucu-
rIo In gIas caIro una dIn coIo InIarzIaIo:
- ProIorIan, nu Io maI duco! HaIdoJI InaoI IoaIo! S-o daramaI
zcoaIa.
- Cand"
- As` noaIo. I-o vonII nIzIo aa o dodosub, nu so zIIo do
undo - zI gaIa! Daca oram acoIo, o IoaIo no omora...
56 Gcorgc Toprcconu
So Iasa Insoraroa. Do rIn ungIoro, o nosImJIIo, umbra so

aduna IoI maI doasa. MoIancoIII duIcI, doscura]arI subIIo orI
IrIsIoJI nogro ara moIIv coboara In noI, dua anI zI Imro]urarI.
OandurIIo roIo, ca IIIIocII, roora InIunorIcuI - zI InIunorIcuI
nazIo IIIIocI In suIoIoIo noasIro...
Dar, cu o mIzcaro uzoara, o mana InIoarco comuIaIoruI oIoc-
IrIc sro droaIa. O IumIna aIba, ogaIa zI IInIzIIIa so rovarsa dIn
bocurIIo "Osram" sau "PIIIIs", caro s-au arIns mIracuIos zI ard
ca nIzIo ragmonIo rocI do soaro, rIsIIIo rIn odaI. InIuonJa
maIoIca a InIunorIcuIuI a osI Inca o daIa con]uraIa. SIavIIa Io
cIvIIIzaJIa!
In rodacJIa unuI zIar IocaI, socroIaruI, cu o oaIo aIba dI-
naInIo, Incoarca sa rInza dIn zbor rIma raza a unuI arIIcoI,
caro-I aIIIa ca un IuIuro In ]uruI cauIuI IIn do roocuarI
domosIIco... A rIns-o! CroIonuI aIoarga vorIIgInos o IIa aIba...
DIn odaIa do aIaIurI so audo gIasuI unuI roorIor Ia IoIoon, IIn
do o duIoasa zI onorvaIa ruga, ca InIr-o docIaraJIo do dragosIo:
- DomnIzoara... Io rog, domnIzoara... numaI un Ic! N-a-
vom nIcI o zIIro Ia gazoIa o maIno... ImosIbII" FIroIo doran-
]aIo"... M-aI nonorocII!
Undova, Ia caaIaIuI unuI coII boInav, o cuconIJa numara cu
maro grI]a dInIr-un Iacon cu docIorIo scuma, IcaIura cu
IcaIura, InIr-o IIngurIJa: una... doua... IroI...
InIr-o casuJa rIzarIIa, nu IocmaI doarIo do conIru, un roo-
sor baIran a sIaI Ia masa maI dovromo zI acum so azaza grabII Ia
bIrou, undo un vra novorosImII do Iozo Iunaro - coI maI oroc-
JIonaI mI]Ioc do IamIro doscoorII do un mInIsIru gonIaI - II
azIoaIa cu IacIdIIaIoa oxasoranIa a IucrurIIor noInsuIoJIIo...
$I dInIr-o daIa, IIn, ara rovosIIro, IumIna oIocIrIca so sIIngo...
S-a orII moIoruI UzInoI!
OazoIaruI IncromonozIo cu croIonuI susondaI, roorIoruI gos-
IIcuIoaza o InIunorIc In aJa IoIoonuIuI, cucoana da un JIaI zI
scaa IaconuI cu docIorII - zI dascaIuI baIran IzI da onorgIc o
aIma osIo runIo.
- LumanarI! AducoJI IumanarI...
PrIn IoaIo odaIIo aar IumanarI roasIo (abrIcaroa Ior o o
IndusIrIo cam arasIIa, do cand cu ocIora]uI oIocIrIc), aIaInd
cu Iacara nosIgura zI oarIo gaIbona, ca do morI. FIIIIuI, azozaI
oxconIrIc do muIIo orI, ardo consumand Iumanaroa numaI o o
arIo. O rIgoIa so saa cu roozIcIuno zI un Izvor abundonI do
araIna caIda orI do sou IoII so roIIngo o soznIc. FIIIIuI ars
so IungozIo vazand cu ocIII, so IncoIacozIo graJIos Ia caaI, so
umIa InIr-o bobIJa do carbuno IncadosconI. In rubInuI Iransa-
ronI do ]ar aIIIa umbro unobro, ca InIr-un asIru InIraI In
docIIn cu saIoIIJII IuI InvIzIbIII zI cu baIrana Ior cIvIIIzaJIo.
ProosoruI n-a maI corocIaI Iozo. La NaIIanson, undo a IrI-
mIs dua IumanarI, o IncIIs. $I maI doarIo do NaIIanson nu so
duco baba TasIa Ia vromo do noaIo, macar sa Iara Iumoa.
Cu coaIoIo o masa, cu runIoa srI]InIIa In aImo o InIunor-
Ic, baIranuI sIa zI azIoaIa dIsozIJIa carIcIos aIIornaIIva a UzI-
noI noasIro oIocIrIco. ImagInI do odInIoara, romInIsconJo ara
conIur so orInda rIn suIoIuI obosII... InIr-un IarzIu, roo-
soruI so rIdIca zI, IIn do o amaracIuno aroao ]uvonIIa, rozuma
doIoanJoIo IuIuror:
- S-o dam dracuIuI do cIvIIIzaJIo!
PoeIecripIun. - UzIna noasIra oIocIrIca do IramvaIo a ars
asIa-noaIo, o Ia coasuI unsrozoco.
In cIIa cand au aIaI acoasIa vosIo, IoaIo vagoanoIo do Iram-
vaI au IncromonII o IInIo, IamIIo do saIma, In dIorIIo uncIo
aIo orazuIuI. Dar asagorII o caro I-a aucaI vromoa In oIo nu
zIIau Ia IncouI nImIc.
- I-a sarII Iongo! IzI zIcoau oI, IInIzIIJI. Nu-I nImIc: I-o uno
IndaIa, zI ornIm.
- N-aro corcnI! $Ianga o Ia IocuI oI... obIocIau IogmaIIc
IaxaIorII zI vaImanII, cu auIorIIaIoa Ior do socIaIIzII.
58 Gcorgc Toprcconu
$I nImonI nu s-a coboraI, IoaIa Iumoa a ramas In vagoano,
azIoIand sa vIo Iar corcnIul. FIocaro so gandoa, cu IogIIIma
IonacIIaIo, ca daca a daI cIncI IoI o-un bIIoI, aro droIuI sa
azIoIo macar un coas acoIo... AbIa o Ia mIozuI noJII, cand
vaImanII zI IaxaIorII Iocasora do muII o Ia casoIo Ior sau cIno
zIIo undo, au IncouI zI asagorII a so coborI, unuI caIo unuI,
acand aIuzII ornograIco Ia mama UzInoI oIocIrIco.
- Co mIzoIIo! AuzI d-Ia...
$I vagoanoIo au ramas Ia urma sInguro, In IuIdIIaIoa obscura
a noJII do Ioamna - bIocurI marI do InIunorIc soIIdIIcaI. OazIo
saIbaIIco, raIacIIo dIn sIoIurI, JIau sInIsIru doasura orazuIuI,
sub coruI do acura. Un vanI nogru aIorga, Ia rasIImurI, do-a
IunguI sIrazIIor usIII. MIozuI noJII a baIuI aoI rar, do cIno
zIIo undo, dIn varuI unuI Iurn InocaI In uIoaIo do bozna...
$I IaIa ca o IaIorma unuI IramvaI a aaruI o umbra agIIaIa
- aIura do cozmar a uIIImuIuI asagor, caro adormIso InaunIru
zI caruIa I s-a IransmIs rIn cabIuI vagonuIuI, o cand ora In
sIaro do caIaIosIo, vIzIunoa dozasIruIuI do Ia UzIna... InnobunII
do saIma, cazuI In Iransa ca un adovaraI ncJiun, nonorocIIuI
IzI InaIJa braJoIo sro cor zI Incou sa aIurozo rooIIc, In Iacoroa
macabra a noJII:
- UzIna do IramvaIo a ars!... In curand o sa arza zI PozIa
conIraIa... zI UnIvorsIIaIoa... zI RogIa do IuIun! Un cuIromur va
sura osIo rImarIo aIaIuI AdmInIsIraJIoI InancIaro... ToaIruI
NaJIonaI so va rabuzI, acoorInd sub daramaIurI o coI doua
suIo do socIaIorI graIuIJI aI IuI, caJI I-au maI ramas crodIncIozI...
SIudonJII vor dIsIrugo InIr-o noaIo IoaIo dugIonoIo cu
marunJIzurI dIn Targu-CucuIuI, ranInd Ia nas un IuIonIor do
omIorI zI aIIo auIorIIaJI crozIIno... CoouI va Iunoca Ia vaIo,
osIo Raa OaIbona, dIn rIcIna IoIIor, nImIcInd IoI carIIoruI do
]os... In orazuI ara aa zI ara oIocIrIcIIaIo, bandIJI basarabonI
so vor IImba rInIro ruIno zI vor ucIdo ]umaIaIo dIn ouIaJIa
ramasa. CIuma IzI va aco aarIJIa, IoIora va socoIa mII do vIoJI
- zI gramozIIo do cadavro noIngroaIo vor aIrago dIn Imro]urI-
mI IaIIo do IuI IamanzI, cu IImbIIo scoaso do-un coI... ana
cand uIIImII IocuIIorI aI orazuIuI, barbaI zI omoIo, curInzI do
urIa amoroasa caro so dozIanJuIo In vromoa marIIor dozasIro, so
vor sazIa InIro oI cu dInJII... Am zIs!
PozIa conIraIa a ars. AzIoIam, cu InIma sIransa, ovonImon-

IoIo.
FOC\L DE LA MORENI
FocuI do Ia MoronI o coI maI vonorabII IncondIu dIn Euroa.
ToIuzI acosI MaIusaIom aI nosIru o Inca vordo, so JIno droI ca o
Iumanaro zI, daca I s-ar IngaduI sa so doa o Ianga vroo sonda
dIn aroIoro, ar I In sIaro sa aca uI.
OuvornuI a InsIIIuII o Ianga FocuI do Ia MoronI o comIsIuno
ormanonIa do oamonI sorIozI, caro vogIoaza sa nu I so InIamIo
nImIca rau. Dar cum romanuI so nazIo omIor, nonumaraJI
coIaJonI do rIn IoaIo ungIIurIIo JarII IzI baI cauI sa nascocoasca
vroun mI]Ioc rIn caro sa aIonIozo Ia oxIsIonJa IuI. So zIco ca un
domn groIor, avand IoaIa zIua zI IoaIa noaIoa FocuI do Ia
MoronI In ca, a rous auIorIIaJIIor sa varo o gaura sondoI un
zomoIog do caIJI, ImbIbaI In oJoI aromaIIc; Iar un arInIo caIugar,
In caro nImonI nu banuIa ca dormIIoaza un omIor do rasa, s-a
oorII sa-I cIIoasca Ia ca o moIIIva... Dar acosIo mI]Ioaco aI-
rIarIaIo, cu caro aIIadaIa orIco oc so sIIngoa Ia sIgur, nu maI au
nIcI o Irocoro o Ianga IncondIIIo dIn zIIoIo noasIro. S-a sIrIcaI
Iumoa zI s-a acaIozII. FocuI do Ia MoronI, dua aroroa moa, nu
maI oaIo I oIoIII asIazI docaI rIn orsuasIuno. Ar IrobuI sa-I
Iuam o doarIo, cu vorba buna, sa-I convIngom c-a ars dosIuI,
ca no vodo Iumoa zI ca o ruzIno sa so maI doa In socIacoI.
60 Gcorgc Toprcconu
Ar I Insa acaI sa ramanom ara oI, cacI FocuI do Ia MoronI a

IncouI sa aca arIo dIn oIsagIuI JarII noasIro.
CaIaIorII dIn IronurIIo caro so abaI noaIoa do-a curmozIzuI
camIIIor InIunocaIo aIo MunIonIoI sro sIraIucIroa caIIaIoI, rIvoau
cu saIma Ia IncouI, In zaroa EucogIIor, rasrangorIIo ImobIIo zI
rozII aIo acosIuI ar]oI modorn, ca rInIr-o ocIIana InIoarsa sro
noJIIo do groaza dIn vromoa nu IocmaI doarIaIa cand dadoau
IaIarII-n Jara.
Acum, nImonI nu so maI sorIo. NascuI zI croscuI In Jara,
noaoz ca o In]uraIura aruncaIa admIraIIv rogrosuIuI IoInIc abaIuI
o IaIurIIo IuI TugomIr Easaraba, FocuI do Ia MoronI s-a IncrusIaI
In obIznuInJoIo noasIro zI a dovonII onIru sIraInI cuIoaro Io-
caIa, ca o daIIna sIrabuna.
DIamanI urIaz arzand In InIma JarII, IaIra scuma cu IumInI
scIImbaIoaro, vaaIo do rubIn In aIdurII noJII zI Ioaro do Io-
azo In urura dImInoJII, Iacara IuI, InaIIa zI darza, In cII do
morcov cu durIIaJI aIbasIro do moIaI In mIoz zI moIIcIunI gaIbono
do oIaIa In var, uIgora IndoIung aImosora vIrgInaIa dIn a-
roIoroa brazIIor, ca o noua ImuIsIo arIozIana zI IorbInIo a
gonIuIuI nosIru naJIonaI.
CaIa vromo sa I IrocuI oaro do cand rImoIo sondo au sro-
doIII Jarana IoIroasa a PraIovoI, acand sa Jaznoasca dIn bozna
subsoIuIuI adanc Izvoaro ImoIuoaso do InIunorIc IIcIId" $I IaIa,
cu a]uIoruI IuI Dumnozou, am IzbuIII sa roaIIzam Ia aJa IocuIuI
o mandroJo do IncondIu naJIonaI, InaInIoa caruIa IoJI sIraInII
raman cu gurIIo cascaIo.
NImonI nu-zI maI oaIo ormIIo acum sa suna dosro noI ca
sunIom o Jara omInamonIo agrIcoIa. Am osI. Acum dovonIm o
Jara IndusIrIaIa zI omInamonIo oIIIIca... E droI ca JaranII nozIrI
IoI so maI ocua, o IcI, o coIo, cu agrIcuIIura. Dar nu o doarIo
zIua cand oI so vor I omancIaI cu IoIuI - zI cand guvornuI va
IrobuI sa vIna cu o Iogo onIru ImrorIoIarIroa boIorIIor - ca
sa avom co manca.
FocuI do Ia MoronI aro zI o somnIIcaJIo maI rocIsa, In IogaIura

cu moravurIIo noasIro oconomIco.
CIno nu-zI aduco amInIo caI do oorIun Izbucnoau odInIoara,
do-a IunguI JarII, In sorIo, o Ia dIorIIo doozIIo do maIorIaIo
ramaso o urma razboIuIuI, mIsIorIoasoIo IncondII o caro dI Ior-
ga, InIr-un momonI do InsIraJIo, Io-a boIozaI "InIoIIgonIo""... A
osI o adovaraIa oIdomIo. AvoaI ImrosIa ca InIoIIgonJa o un oI
do boaIa caro so IransmIIo do Ia oc Ia oc, ImunIIaIoa omuIuI
ramanand garanIaIa rIn Iogo...
FocuI InIoIIgonI o o aacoro comorcIaIa. EI n-aro nIcI IaIa, nIcI
mama. Cu IoaIa sIaruInJa auIorIIaJIIor, nu so zIIo nIcIodaIa cIno
I-a daI nazIoro. E un oc dIn IorI.
In IImuI dIn urma am avuI zI Ia noI, In caIIaIa MoIdovoI,
vroo doua-IroI IncondII, dosro caro oI sa va sun ca mIo unuIa
mI s-au aruI cam InIoIIgonIo... CacI un oc cu scaun Ia ca so
cunoazIo caI do coIo. DoscIIzI un magazIn oarocaro, cumorI do
Ia dIorIJI angrosIzII mara o daIorIo zI asIgurI mara Ia coa maI
sIgura socIoIaIo do asIguraro conIra ocuIuI. PosIo IroI-aIru
saIamanI, arzI. AdIca magazInuI Ia un oI do oc InIoIIgonI -
zI ardo rosIozIo, cu mara cu IoI. ImodIaI, IoIograIozI aIuncI
socIoIaJII do asIguraro zI angrosIzIIIor numaI aIaI: "Am ars"
(cooa co In IImba] comorcIaI Insomnoaza: "V-aJI ars"). $I azIoJI
In IInIzIo rozuIIaIuI. SocIoIaIoa IaIozIo.
Sa Io oroasca Dumnozou Insa, dua co Io-aI asIguraI ImoI-
rIva IncondIuIuI, sa-JI arda casa un oc agIamIu, dIn cauza do
ogoac nomaIuraI Ia vromo sau aIIa IIsa do rocauJII IogaIo. A
doua zI, rIma grI]a a socIoIaJII Ia caro Io-aI "asIguraI" osIo sa-JI
aca zIIo rIIo zI sa Io doa o mana arcIoIuIuI.
62 Gcorgc Toprcconu
Dosro caacIIaIoa InIoIocIuaIa a FocuIuI do Ia MoronI nu so

zIIo nImIc sIgur. EI osIo gonIaI - sau cu dosavarzIro IdIoI. Tcr
Iiun non JoIur
l
EI nu zI-a us mInIoa cu o bIaIa dugIoana
rovIncIaIa do marunJIzurI, cI Iucroaza numaI In soroIo InaIIo
aIo caIIaIIsmuIuI InIornaJIonaI. AsIa ar Insomna ca o gonIaI. Po
do aIIa arIo, oI nu roduco docaI aguba. AsIa Insomnoaza ca o
IdIoI. In orIco caz, nu so oaIo suno dosro oI ca o o modIocrI-
IaIo oarocaro, a]uns acoIo undo so aIa rIn roIocJIo do usIo
sau aIIo IorIIurI IndIgono. $I daca aduco sIaIuIuI aguba, nu o
nIcI rImuI, nIcI uIIImuI dInIro acoI caro-zI ac sIngurI carIora zI
consuma aoI mIIIoano dIn avuJIa obzIoasca. SunIom dorInzI noI
cu aza cova.
La droI vorbInd, FocuI do Ia MoronI aduco zI oarocaro cazIIg,

IncaIzInd rogIunoa Ia vromo do Iarna zI aIragand o vaIoa Pra-
IovoI suIo do vIzIIaIorI sIraInI.
Dar acoasIa o roa uJIn.
OandIJI-va numaI co cIIIIIr ar I osI onIru oIvoJIonI sa aIba
oI, Ia oI acasa,FocuI nosIru do Ia MoronI. Co IoIoIurI somIuoaso
ar I rasarII In roa]ma IuI ca dIn amanI, co asconsoaro, co
unIcuIaro, co IronurI oIocIrIco! IncauI o mana unuI consorJIu
IIaIIan - "SocicIo Jcl Fuoco Ji Morcni", sau ongIoz, "Thc Firc
o[ Morcni Conpon LJ", ocuI nosIru raIovoan ar I a]uns
ana acum sa nu-I maI cunozII, sa crozI ca aI a aco cu cIno zIIo
co oc do vIJa nobIIa do o vromoa crucIaJIIor, caro In vIaJa IuI n-
a somanaI Ia cuIoaro cu mamaIIga zI n-a urIaI Ia sIoIo ca un caIno
cIobanosc, caro cobozIo IoI a aguba. Amona]aI, scIIvIsII, scos ca
dInIr-un InsIIIuI do rumusoJo, oI ar I osI drosaI ana acum sa
l
A IroIa osIbIIIIaIo nu oxIsIa (IaI.).
urIo numaI o noIo, ba oaIo cIIar nIcI sa nu Io maI rIga cand Io
aroII do oI.
In adovar, co nu s-ar uIoa aco cand aI Ia dIsozIJIo asomo-
noa oc!
O rocIama bIno InIroJInuIa, cu oIograII zI rosocIo, cu omIsarI
rasandIJI In IoaIa Iumoa, ca sa momoasca IurIzIII, zI maI aIos cu
arIIcoIo aIarmanIo rIn gazoIoIo noasIro zI coIo sIraIno (ca nu
dogoaba avom aIazaJI do rosa), ar aIrago noconIonII aIonJIa
EurooI asura dozasIruIuI caro no-a IovII.
Cand am sImJII ca dozasIruI cam amonInJa sa so oIoIoasca,
SocIoIaJIIo oIroIIoro dIn vaIoa PraIovoI, InJoIogandu-zI InIoro-
suI, ar uno mana do Ia mana conIrIbuInd cu bonzIna, Iocaro cu
caI oaIo, Ia InIroJInoroa acosIoI caIasIroo IumInoaso. Un sIsIom
do conducIo subIorano, bIno dosIIo, cu dobII maI maro sau maI
mIc dua sozon zI Imro]urarI, ar aIImonIa o urIz IncondIuI,
unandu-I Ia adaosI do orIco surrIza. Sa rosuunom acum ca
un orsonagIu do marca so IndroaIa sro Jara noasIra. ImodIaI
un omIsar do-aI nozIrI ar IoIograIa DIrocJIoI IncondIuIuI (sau Ia
rIgoaro acIuaIoI ComIsIunI, caro so ocua cu oI): "Minc eoecIc
rcgclc Al[oneo, incogniIo. 1nIc[i[i [ocul."
$I co do banoI ar curgo o vaIoa PraIovoI! CaJI amorIcanI
doIdora do doIarI zI caIo amorIcano amaIoaro do sonzaJII raro n-
ar vonI sa so ra]oasca noJI InIrogI Ia ocuI nosIru romanosc.
Dar ongIozoaIcoIo" Cand ar aco cunozIInJa ongIozoaIcoIo cu
cIobanII nozIrI dIn arIoa IocuIuI, nIcI n-ar maI vroa sa auda do
oIvoJIonI, do naoIIIanI zI do aIIo ocurI IocIIo Ia conIacIuI cu
cIvIIIzaJIa. $I In scurIa vromo n-aI maI rIndo un cIoban o Car-
aIman; IoJI s-ar coborI sa doa IarcoaIo cu IurmoIo numaI o Ianga
sonda. $I Iocaro ongIozoaIca s-ar InIoarco acasa cu mIros Iaro do
]InIIJa In narI zI cu caIo o oIograIo do cIoban In ozoIa -
"Ciobon o[ Founonio"... O! A-oI!
Dar IoaIo acosIoa nu sunI docaI un vIs. VIsuI unuI aIrIoI
o caro-I doaro InIma cand vodo cum, dua co no-a us Dum-
64 Gcorgc Toprcconu
nozou mana o ca cu acosI oc, noI II Iasam sa so sIInga do Ia
sIno zI sa so araduIasca asIoI In vanI un Izvor do bogaJIo
naJIonaIa.
P.S.
Focul Jc lo Morcni, pno eo oporo occoeIo cJi[ic o Jouo, eo
eIine Jc lo einc. Ao nc Ircbuic1 Nu epuncon cu...
LITERAT\RA DE CRACI\N
A vonII CracIunuI!... $IIaJI, dosIgur, acoasIa nouIaIo zI oaIo
ca nu ora novoIo sa va amarasc zI ou. Dar co sa acom" A vonII.
$I a vonII cu sacuI IIn do bucurII onIru coI mIcI zI... cu zIaro
IIno do IIIoraIura osIIva onIru coI marI. Nu-I cII sa doscIIda
omuI amaraI o gazoIa In vacanJa CracIunuIuI, ara sa-I InIrIsIozo
do Ia rIma agIna obIznuIIa rocuzIIa IIograIca: o IIusIraJIo
sacra In doua cuIorI aIIcaIo grozII o doson, un arIIcoI do ond
cu InaIIo InoJII mIsIIco-IIozoIco zI o uzdorIo do oomo zI nu-
voIo radIcaI IamIIo onIru cIrcumsIanJa.
Inca do o vara, ooIuI ocazIIIor orIodIco zI-a ImrovIzaI o
IndoIoIo - odaIa onIru IoIdoauna - oozIa cu runcuI dIvIn zI o
mIca ovosIIro, cova cu coII saracI do vaduva, caro ]InduIosc In
rIg Ia sIondoaroa ]ucarIIIor scumo dInIr-o vIIrIna, ana co Io
IngIoaJa nasuI do gor zI ana co craa InIma In cIIIIor do mIIa.
Dua co a IrocuI CracIunuI zI zaIarIcaua duIoasa a aaruI In
gazoIa, auIoruI rovazaIor IzI uno oora Ia asIraro In saIIar,
onIru ca - vorba IuI AgamIJa DandanacIo - "maI IrobuIo z-aI`
daIa"... $I Ia CracIunuI vIIIor, ac! Iar Ia gazoIa cu runcuI dIvIn.
Am urmarII do curIozIIaIo onomonuI acosIa IIIorar zI mI s-a
InIamIaI sa gasosc acooazI oozIo, ubIIcaIa ara scIImbaro, do
zaIo orI In zIr, Ia zaIo CracIunurI consocuIIvo. Dar nImono nu
baga do soama... $I cu vromoa, s-a sIaIornIcII asIoI un soI do
oIcIor modorn aI sarbaIorIIor, do caro nImono nu so maI aIIngo.
S-ar uIoa ovada IoIuzI, uIII zI onorabII, dIn acoasIa banaII-

IaIo orIodIca.
TradIJIIIor IogaIo do NazIoroa ManIuIIoruIuI, ooruI nosIru
Io-a daI o bogaIa InIorroIaro ooIIca. Avom una dIn coIo maI
rumoaso IIIoraIurI ouIaro do CracIun zI AnuI nou. PooIuI cuII
ar uIoa s-o corcoIozo cu oIos, daca nu dIrocI do Ia sursa, coI
uJIn dIn coIocJII IIarIIo.
IncanIaIoaro IndoosobI, rIn arIaIsmuI zI graJIa Ior naIva,
sunI unoIo coIIndo, In caro cIIuI MaIcoI DomnuIuI osIo ovocaI
InIoIdoauna cu o rara gIngazIo do sonIImonI. In una dInIro oIo,
S. FocIoara, raIacInd noaIoa o o camIo do omaI, a]ungo Ia un
aIaI cu orosIro IumInaIo zI coro, naIv, adaosI:
Lasa-ma-n aIaIuI Iau,
Ca sa nasc un Dumnozou...
AcconIuI acosIa sImIu ca-nIr-un vorsoI dIn EIbIIo so oIrIvozIo
do mInuno cu rImIIIvIsmuI dua caro susIna unII dInIro raInaJII
modornIsmuIuI nosIru do IorI, ara sa-I oaIa conocJIona In
aIoIIor rorIu.
Nu maI uJIn ImrosIonanIo sunI zI unoIo uraIurI o caro,
InIr-o anumo rogIuno munIoasa a JarII, Io canIa oIoIo sInguro In
noaIoa AnuIuI nou. InIro aIIo ovocarI IndraznoJo zI IIno do
graJIo, mI-a ramas In mInIo o vIzIuno suava, dosrInsa arca
dInIr-un IabIou do EckIIn. O aIa rumoasa, o caro un corb aIb
o oarIa rIn sInguraIaIoa adurII do brazI, InIr-un Ioagan do
maIaso anInaI InIro coarno...
In sInIoIo sarbaIorI aIo CracIunuIuI, IoI omuI vroa sa oI-

roaca dua daIIna: sa ascuIIo, Ia un aIar do vIn, un canIoc do
InIma aIbasIra.
TaranII IzI ac sIngurI canIoco caro Io convIn. OcuaJIIIo Ior,
oxcIusIv manuaIo zI odosIro, Io Iasa ImagInaJIa maI IIbora, nu Io
66 Gcorgc Toprcconu
acaaroaza IoaIo rozorvoIo mInIaIo. Iar IraIuI In mI]IocuI naIurII
oora mIsIorIozIIor ooJI rusIIcI noconIonII rIIo] do InsIraJIo
roasaIa.
Dar aJI bagaI do soama ca orazonII nozIrI nu maI au canIoco"
OrI]a ImrosaIarII roducJIIIor IIIoraro dosIInaIo muzIcII o IasaIa
Ia orazo oxcIusIv o soama JIganIIor IauIarI. $I, nu zIc, s-or I
rIcoand JIganII Ia muzIca, IIndca au "urocIo". Dar Ia IIIora-
Iura... Cand so Iasa-n voIa InsIraJIoI Ior rorII, IauIarII nozIrI
roduc nIzIo InoJII IIrIco aIaI do cumIIIo, ca nIcI Ia IoIonIoJI nu
Io-aI uIoa gasI orocIo:
ImI Iac barbaJII
PonIru ca ImI dau sonzaJII,
AI, co muII ImI Iac barbaJII,
Ca-s IInI do graJII
$I do amor...
Do muIIo orI Insa IauIarII urbanI, dIn onurIo do InsIraJIo,
IoI sro saIo sunI novoIJI sa Iraga cu urocIoa Ior coa muzIcaIa zI
Iunga. Dar sImI oI ca, orIcaI do agroaIo ar I Ia oraz, novIno-
vaIoIo canIoco ruraIo nu saIIsac ana Ia urma gusIuI zI monIaII-
IaIoa cIIadInuIuI. $I aIuncI, ca sa Io adaIozo, IzI ormII IcI-coIo
caIo o corocIura, maI cu soama mIcI InnobIIarI do vocabuIar, maI
oIrIvIIo cu urocIoa doIIcaIa a maIaIagIuIuI dIn DoIoa VocIo,
caro maI muII docaI boIoruI dIn conIru o mandru ca oI "nu-I do Ia
Jara"... CunoazIoJI, oaIo, un canIoc ouIar nu IocmaI vocII,
caro Incoo aza:
FoaIo vordo zI-o IaIoa,
AnIJo dIn PraIova,
Cu cIno-aI ramas Iu groa"
Am auzII odaIa dIn gura unuI IauIar bucurozIoan, orcIoz zI
oarIo manIoraI, caruIa IncouIuI I s-a aruI roa dIn Ioor on-
Iru urocIIIo consumaIorIIor do cIorba do burIa, urmaIoaroa va-
rIanIa InnobIIaIa ad-Ioc:
AnIJo dIn PraIova,
Suno-mI o onoaroa Ia,
Suno-mI, draga, nosIIIIa:
Cu cIno-aI ramas gravIda"...
Asomonoa grozavII nu ac cInsIo caIIaIoI noasIro - cacI nu
s-a gasII nImonI sa sarga cauI doIIcaIuIuI canIaroJ aIruns,
arca, do IoruI osIoIIcII IIIoraro a dIuI EugonIu LovInoscu.
Dar a cuI o vIna" RuzII, ungurII, sarbII - ca sa no margInIm
numaI Ia vocInI - au o comoara vIo, noconIonII ImrosaIaIa, do
romanJo rumoaso zI oxrosIvo cu IoxIuI daIorII coIor maI bunI
ooJI aI Ior. La noI, In amIIIIIo burgIozo so canIa canJonoIo
ranJuzozII sau cuIoIo, maI udIco, do rIn "rovIsIoIo" IoaIraIo.
FaIa do aIoIIor zI uncJIonara Ianara, zcoIarIJa codana zI sIudon-
Ia sonIImonIaIa (daca maI oxIsIa), IoaIa IInoroJoa zburdaInIca
sau vIsaIoaro a orazoIor noasIro susIna In zadar dua un roor-
IorIu maI nou zI maI bogaI do canIoco aIoso.
$I noI acom maIIarmIsm cuJo-vIaI, o caro-I numIm "modorn-
Ism", cu IoaIo ca daIoaza do Ia vromoa cand so urIa Iurnuro Ia
rocIII...
MoIangII!
DESPRE D\EL
In urma unor aosIroo arIamonIaro, cu aIuzII gIngazo Ia
mama, doua orsoano dIn Iumoa noasIra oIIIIca zI surausa au
osI gaIa sa urcoada o Ioron zI sa scIImbo, vorba cooa, doua
gIoanJo ara rozuIIaI.
Dar aIuI nu s-a consumaI. MarIorII coIor doua arJI aos-
IroanIo (o vorba do marIorI do onoaro, nu do coI ocuIarI) au
conIramandaI coromonIa zI-au IncIIs doInIIIv IncIdonIuI, rIn
rocoso-vorbaIo zI aIIo IorIIurI modIovaIo. Nu no maI ramano
aIIa do acuI, rIn urmaro, docaI sa rogroIam ca no-am aIarmaI
dogoaba - zI sa noIam aIcI caIova roIocJII IardIvo cu rIvIro Ia
duoIuI dIn zIIoIo noasIro.
68 Gcorgc Toprcconu
Dar maI InIaI, nu InJoIogom cum oI arIamonIarII nozIrI sa

rocurga Ia asomonoa mI]Ioaco oxIromo, cand zIIo IoaIa Iumoa ca
In ParIamonI baIaIa n-a osI nIcIodaIa roIIbIIa" DomnII caro
no ac IogIIo au avuI InIoIdoauna droIuI sa Io caIco InaInIoa
noasIra. NImonI nu Io-a conIosIaI vroodaIa acosI droI aIorn do
rIorIIaIo. $I cand IoaIo droIurIIo zI roIIbIJIunIIo ubIIco Ios
dIn ParIamonI... o naIuraI ca acoIo InaunIru sa nu maI ramaIo
nIcI una. NoI, arIIcuIarII, n-avom droIuI sa no baIom In ubIIc
nIcI macar aza, do-un gusI, Ia zIIo marI, ara ca oIIJIa sa
InIorvIna. Dar auzII-aJI vroodaIa ca doI douIaJI caro s-au baIuI
In IncInIa CamoroI sa I a]uns Ia oIIJIo sau Ia ]udocaIorIa do
aco"
DuoIuI o o InsIIIuJIo barbara; rIn urmaro, s-a consorvaI ana

In zIIoIo noasIro, cu sInJonIo.
Ca sa ramana IoIuzI accosIbII oroIsmuIuI burgIoz, duoIuI a
IrobuII sa so adaIozo moravurIIor cIvIIIzaIo do asIazI. LuIa
adovaraIa so da maI muII o IarIIo zI Ia gazoIa, docaI o Ioron. $I
nu so baI aIaI coI doI advorsarI InIro oI, caI so baI "marIorII" Ior
cu orIograIa zI gramaIIca IImbII noasIro, rIn scrIsorI zI rocoso-
vorbaIo...
Po vromurI, duoIuI ora un rIvIIogIu boIorosc. NumaI daca
oraI nobII dIn nazIoro, avoaI droIuI sa Io sImJI oonsaI zI sa
IragI cu IsIoIuI orI sa scoJI sada dIn Ioaca.
AsIazI Insa aro IIborIaIoa sa so oonsozo orIcaro coIaJoan ono-
rabII. AIcI sIa rogrosuI: duoIuI s-a domocraIIzaI.
CaracIorIsIIca duoIuIuI domocraIIc sIa In IIsa IuI do rozuIIaI,
garanIaIa rIn Iogo. $I cu caI omonIroa so va cIvIIIza maI Iaro, cu
aIaI zI duoIuI va I maI IIsII do rozuIIaIo zI va oorI coIaJonIIor o
garanJIo maI maro do socurIIaIo zI do conorI.
Ca sa no dam soama caIa dIsIanJa va maI I InIro duoIuI do

maIno zI coI do IorI, o dosIuI sa no uIIam cu aIonJIo cum II un In
aIIcaro Inca do asIazI unoIo orsoano cuIIo, caro rIn sIIuaJIa Ior
socIaIa sunI JInuIo sa anIIcIozo asura rogrosuIuI moraI - zI
cum II racIIca oamonII dIn oor, obIIgaJI do Imro]urarI sa
rorozInIo In zIIoIo noasIro o ooca maI vocIo dIn IsIorIa cIvIIIzaJIoI
umano.
Am avuI dounazI, InIr-un rosIauranI do oIIIa, vIzIunoa duoIu-
IuI do maIno, asIsIand Ia un IncIdonI norvos InIro doua orsoano
dIn socIoIaIoa noasIra buna. CoI doI advorsarI, caro orau acoIo
cu novosIoIo, Ia doua moso InvocInaIo, s-au rIdIcaI doodaIa In
IcIoaro - nu zIIu bIno dIn co cauza - zI-au scIImbaI caIo doua
In]uraIurI ara rozuIIaI, o ranJuzozIo zI o romanozIo. Po urma
- s-au azozaI ]os zI au mancaI. AIaI.
Cum sa nu admIr acoasIa dIsIIncJIo do manIoro, acoasIa IIsa
IoIaIa do barbarIo ancosIraIa, acoasIa InaIIa roba do sIaanIro
do sIno, caro IrobuIo sa-I doosoboasca o orIco om cIvIIIzaI do
sIrabunuI IuI dIn ozIorI"...
MI-a osI daI aIIa daIa, Irocand o Ia IaIa, sa am zI vIzIunoa
duoIuIuI roIsIorIc. Am asIsIaI adIca Ia o dIscuJIo InIro un vanzaIor
do rucIo, sodonIar, zI un maIuraIor do sIrada, ambuIanI rIn
naIura IucruIuI. Dua un scIImb sumar do cuvInIo, unuI dInIro
oI a docIaraI, cu ocIII IozIJI dIn ca, ca vroa sa aca amor cu
azIoIo maIorn aI coIuIIaII. La randuI sau, acosIa zI-a oxrImaI
cam acooazI dorInJa, Invorsand numaI roIurIIo. $I duoIuI a IncouI,
ara aIIo maraoIurI... TIn mInIo numaI aIaI, ca Ia un momonI
daI, maIuraIoruI I-a aucaI o nogusIor cu dInJII do-o urocIo -
zI n-a maI daI drumuI, ana cand a ramas cu bucaJIca In gura.
Co-I droI, n-a IngIIJII-o, cum ora naIuraI zI IogIIIm, cI doar a
sIucIII-o Ia sarzIIuI IuIoI, o Iaraba, InIro caIso.
PrInIro socIaIorI, nu orau docaI marIorI ocuIarI. Daca s-ar I
nImorII zI vroo doI do ccilol[i, va asIgur ca duoIuI cu rIcIna ar I
70 Gcorgc Toprcconu
IuaI o Iurnura maI cIvIIIzaIa, InaInIo do a I surcaI caIsoIo. Un
rocos-vorbaI do onoaro, ubIIcaI aoI Ia gazoIa, ar I dovodII
arJIIor InIorosaIo zI oInIoI ubIIco ca dorInJa unuI cIIonI In-
soIvabII do a oIroco caIova momonIo IacuIo In IovarazIa unoI
sarbaIorI roIIgIoaso nu conJIno nImIc oonsaIor Ia adrosa nogus-
IoruIuI caro-I rImozIo conIdonJa. Ea oaIo I IaxaIa coI muII
droI o aboraJIuno soxuaIa, cam curIoasa daca vroJI, dar cu
IoIuI InoonsIva rIn IaIonIsmuI orJaI Ia caro naIura IdoaIa a
caIondaruIuI nosIru coI nou o condamna do aI. $I-n adovar,
cand o naJIuno InIroaga aco zIInIc dovada ca so comIaco cu
ImagInaJIa In IroaIIzabII zI-n IsIIcIIu, n-ar I oaro absurd ca
mIIIoanoIo do coIaJonI caro o comun sa-zI coara morou, onIru
aIaIa Iucru, unII do Ia aIJII saIIsacJIo"... Ar Insomna sa sIam
IoaIa zIua numaI cu IsIoIuI In mana sau cu urocIIIo aroaoIuI
In gura.
Onoaroa o un aIrIbuI aI barbaJIoI, caro Ia ma]orIIaIoa barbaJIIor

onozII dIn zIIoIo noasIro a-ncouI sa so aIroIozo cu IoIuI. IndI-
vIduI Ia caro acosI aondIco modIovaI s-a IransmIs InIr-o orma
oarocaro, caI do uJIn roomInonIa, o grozav do sonsIbII rIn
arIoa IocuIuI. IndaIa co-I aIIngI Ia onoaro, oI sImIo o novoIo
urgonIa do IozIro o Ioron cu marIorI, sau coI uJIn do un rocos-
vorbaI zI un scIImb do scrIsorI, cu mIcI grozoII gramaIIcaIo.
FIInd maI dInaInIo asIguraI ca IsIoIuI advorsaruIuI nu da
rozuIIaIo, domnuI caro Ioso o Ioron so gasozIo In sIIuaJIa IacuIa
a unoI cucoano caro zIIo bIno ca nu oaIo sa aca coII - dar IoI
maI Incoarca. Do co nu" Cand obIcoIuI unuI acI mozIonII dIn
sIrabunI zI dovonII InuIII zI-a IorduI orIco urma do rImIIIvIIaIo,
cIvIIIzaJIa nu so ouno sa-I consorvam macar gosIuI sau rIIuaIuI
- dIn rosocI onIru IradIJIo. Cu aIaI maI muII, cand rIIuaIuI
IuI aro In sIno zI cova agroabII.
SIrIIuaIIzaI asIoI, rodus Ia o maroJIo sImIa do sImboI, duo-
IuI modorn va dovonI In curand un acI oroIIc adaIaI Ia Iroa
burgIozImII raInaIo dIn IImurIIo noasIro. PosIo caJIva anI, ad-
vorsarII vor a]ungo sa scIImbo InIro oI coIo doua gIoanJo ara
rozuIIaI, aza do Ia mana Ia mana, sub orma do IIuIo. OrI au sa
zI Io IrImIIa rIn ozIa, daca IocuIosc In aIIo orazo. $I nIcI do
rocauJII sau do mIsIor aJa cu soxuI sIab dIn anIura]uI coIor doI
oroI nu va maI I novoIo... TrozIIa roa do dImInoaJa dIn somnuI
ara InIroruorI aI unoI noJI con]ugaIo ca orIcaro aIIa, soJIa
somnoroasa IzI va InIroba, cascand, orouI rosocIIv:
- Da` co acI, MIIIca"
- Ma duc sa ma baI In duoI.
- Aza" Nu uIIa, Ia InIoarcoro, sa IrocI o Ia bacanIo onIru
nIzIo Icro...
Pana aIuncI Insa, acIuaIuI cod aI onoaroI ramanand In vI-
goaro, adovaraIa rImo]dIo Ia caro Io oxuI osIo doscaIIIcaroa
romaIura. Daca aI nogII]aI cumva un sIngur uncI dIn rogra-
muI romorgaIor, s-a IsravII cu IIno: nIcI un om do onoaro n-o
sa Io maI In]uro o vIIIor.
Daca Insa aI aucaI a a]ungo o Ioron Ia IocuI Iau, aIuncI o
bIno. Nu-JI maI ramano docaI sa IncIIzI ocIII - zI sa IragI.
PIsIoIuI o un InsIrumonI rImo]dIos, IrozIo. Nu Insa onIru
coI doI advorsarI, cI maI cu soama onIru marIorI, saracII. Do
acooa so rocomanda sa-I IoI cu maro rocauJIo In mana; zI sa nu
IragI cu oI orIzonIaI, Doamno orozIo, cI numaI vorIIcaI, sro
Iuna. CacI aIIoI, cIIar daca marIorII scaa novaIamaJI, so oaIo
InIamIa aII bucIuc. UnuI dIn coIo doua gIoanJo ara rozuIIaI ar
uIoa oarIo bIno sa nImoroasca, dIn InIamIaro, IocmaI In onoa-
roa momonIan doscoorIIa a cIno zIIo caruI coIaJoan maIInaI,
acIuaI onIru caIova cIIo, acoIo, In roa]ma IoronuIuI do IuIa,
ca omuI. Va uIoJI IncIIuI co surrIza o cauI IuI cand s-ar
IrozI aza, dIn sonIn, cu onoaroa roaraIa, ara sa zIIo nIcI dIn-
coIro zI nIcI, maI aIos, dIn caro rIcIna...
72 Gcorgc Toprcconu
MENS SANA IN CORPORE SANO
Am IncorcaI odaIa zI ou o maxIma IaIInoasca o InJoIosuI
IuIuror, dua modoIuI coIor ramaso dIn anIIcIIIaIoa cIasIca. Doua
coasurI mI-am baIuI cauI. Dogoaba! N-am a]uns Ia nIcI un rozu-
IIaI. $I nu dIn rIcIna ca az I avuI ambIJIa s-o scrIu do-a droIuI
In IaIInozIo - IImba o caro n-o cunosc -, cI dIn aIIo cauzo, maI
sorIoaso.
Un dIcIon IaIInosc o un aorIsm caro aro vIrIuIoa sa cIrcuIo In
Iumo, rIn mI]Ioaco rorII. CugoIarI sonIonJIoaso do IoaIa
rumusoJoa roducom zI noI, modornII, cand In vorsurI, cand In
roza. Dar asIa-I, ca nu cIrcuIa.
IaIa, do oxomIu, un aorIsm cuIos Ia InIamIaro, dIn rIma
oozIo modorna caro-mI cado sub ocII In acosI momonI.
Lo soIoII no ouI rIon conIro co quI nòsI Ius...
l
$I uJIn maI ]os, In acooazI oozIo, Inca o docIaraJIo caIo-
gorIca:
Lo Ius boau dos morIoIs no ouI cIrIr quo soI...
2
Cu acosI oI do docroIo IIozoIco In vorsurI s-a ocuaI zI Ia
noI, o vromurI, ooIuI VIaIuJa, cacI oIo crooaza auIoruIuI o
rouIaJIo do sorIozIIaIo In oInIa cuIIa a JarII. (In adovar, nIcI un
mInIsIru n-a maI IndraznII sa-I surImo osIuI do Ia Casa $coaIo-
Ior, caI a IraII. Po un HoIno I-ar I mancaI ImodIaI rII orIco
guvorn domocraIIc.)
CoIo doua aorIsmo ranJuzozII do maI sus, o Ianga ca sunI
daIorIIo ooIuIuI PauI VaIry, rorozonIanIuI modorn aI gonuIuI
sorIos In FranJa, caro so bucura do maro rosIIgIu In rosa vaI-
aIa, maI au zI avanIa]uI ca sunI IucraIo In vorsurI Ia MaIIorbo,
caro, orIcum, suna IacuI Ia urocIo. $I so vodo bIno ca auIoruI
l
SoaroIo nu oaIo InIuonJa cooa co nu maI o... ([r.).
2
CoI maI rumos dInIro murIIorI nu so oaIo IndragI docaI o sIno ([r.).
Ior zI-a daI osIonoaIa sa Io InzosIrozo cu IoI co-I IrobuIo unuI
aorIsm ca sa dovIo maxIma IaIInoasca, adIca sa cIrcuIo. ToIuzI
IrobuIo sa rocunoazIom ca oIo n-au a aco, nIcI o doarIo, cu: Dc
gueIibue non JiepuIonJun
l
, sau cu: Errorc hunonun ceI
2
- zI
aIIo cugoIarI maroJo, ramaso dIn anIIcIIIaIoa cIasIca. Parca Io
IIsozIo cova. NImonI nu so oIosozIo do oIo cu rIIo]uI unoI
cuvanIarI osIIvo sau In convorsaJIa zIInIca. CoI muII daca Io-aI
uIoa InIaInI In aIbumuI cu suvonIrurI aI unoI domnIzoaro cuIIo,
rInIro aIIo auIograo soIocIo, doasura IscaIIIurII vrounuI snob
do moda vocIo, aIIIaI dua IruandaIoIo IIIoraro do sozon.
EanaIIIaIoa o gIasuI maro aI gonoraJIIIor IrocuIo, o cand ar-
adoxuI o numaI vocoa IJIgaIaIa a unuI Ins caro vroa sa aca
ImrosIo. OmonIroa zIIo do muII acosI Iucru.
Ca sa dovIo maxIma IaIInoasca, un aorIsm IrobuIo In rImuI
rand sa suna cova. In aI doIIoa rand, acoI cova IrobuIo sa Io un
adovar oIomonIar, o Idoo caro-JI saro In ocII, do Ia rIma vodoro,
cu amandoua IcIoaroIo odaIa. SoarIa Iumoasca a unuI aorIsm
aIarna, azadar, do ovIdonJa adovaruIuI o caro-I conJIno. AIcI sIa
oIIIvanIa.
VonIJI o amanI maI dovromo, coI vocII au avuI norocuI sa
doa osIo o mana InIacIa do adovarurI sodonIaro, caro abIa azIoIau
sa Io ormuIaIo In IaIInozIo ca sa ornoasca razna In Iumo.
AIuncI IIozoII Ior, ooJII, oraIorII zI marII Ior dIgnIIarI s-au us
o aIaIa: au IncouI sa abrIco do dImInoaJa ana soara maxImo
IaIInozII, onIru oIosInJa gonoraJIIIor vIIIoaro. $I noua nu no-au
maI IasaI aroao nImIca... IorJc ccnicnIibue oeeo!
l
Noavand orIcIroa sa dam ca oI osIo o asomonoa Ioazca sI-
rIIuaIa, noua nu no-a ramas docaI sa sIcuIm, IcI-coIo, o urma
l
Dosro gusIurI nu so dIscuIa (loI.).
2

A grozI o omonosc (loI.).
3
...coIor caro vIn maI IarzIu nu Io raman docaI oasoIo (loI.).
74 Gcorgc Toprcconu
maroIuI socorIz, caIo un mIc adovar caro so ascundo cu IndaraInIca
modosIIo In dosuI unor aaronJo ocIIvoco zI caro, o doasura,
nIcI nu Incao bIno In corsoIuI unuI aorIsm. CacI un asIoI do
adovar bIcIsnIc sImIo maro novoIo do comonIarII zI oxIIcaJII, Iar
un aorIsm cu coada nu oaIo sa cIrcuIo: so ImIodIca In oa, Ia
IoI asuI.
Ca sa-zI saIIsaca IoIuzI novoIa do a rosII zI oI docroIo IIozo-
Ico vaIabIIo onIru IoJI (cacI omuI so nazIo zI moaro cu acoasIa
novoIo), coI modornI au rocurs unoorI Ia obsorvaJII cu dosavarzIro
graIuIIo, cum ar I: Lce o[[oirce eonI lce o[[oirce
l
, sau Onul c
on - zI aIIo IauIoIogII mIzorabIIo, vadII roduso Ia maro anangIIo
InIoIocIuaIa, dua acoIazI IIar. SoIoa noasIra do corIIIudIno mInIaIa
o Insa aIaI do ImorIoasa, IncaI Io-am adoIaI zI o acosIoa,
onIru Incura]aro, oorIndu-Io, co-I droIuI, un Ioc maI mIc In
sIIma noasIra docaI coIor anIIco.
Am IuaI arIo InIr-o zI Ia o sorbaro sorIIva, undo zIIam ca

IrobuIo sa JIna dIscurs un roosor do gImnasIIca. InIonJIa cu
caro m-am dus ou acoIo a osI numaI sa aud Inca o daIa vocIIuI
dIcIon IaIInosc: Mcne eono in corporc eono - adIca sa azIoI cu
aIIIaJIo (o zI asIa o voIuIaIo) cIIa cand va IrobuI sa Io rosIII,
dua daIIna. Am urmarII cu muIIa aIonJIo zI smoronIo IoI morsuI
dIscursuIuI, zIIInd bIno IncoIro so IndroaIa. Cand oraIoruI a
adus vorba, o doarIo, cu maro dIbacIo, dosro bInoacorIIo gIm-
nasIIcII... dosro sanaIaIoa omuIuI... dosro agorImoa mInJII...
ou ImI JInoam rosIraJIa. Acuz... acuz... IrobuIo sa Iasa... OaIa!
S-a acuI. Mcne eono in corporc eono. $I m-am InIors IInIzIII
acasa.
NImonI nu cunoazIo Insa uIoroa do sugosIIo a unoI ormuIo
sImIo asura omuIuI, ana cand n-a acuI InsuzI oxorIonJa.
l
AacorIIo sunI aacorI ([r.).
Po drum, Ia InIoarcoro, zI ana soara IarzIu, coIo cIncI cuvInIo
mI-au sunaI In urocII zI m-au urmarII as cu as, In IoaIo arJIIo.
Dogoaba am IncorcaI ou sa-mI dIsIrag aIonJIa, sa cIIosc IrmoIo
ravaIIIIor do manuacIura, sa ma gandosc Ia aIIo IucrurI, do
maI Incoaco, dIn vromoa ronazIorII sau macar dIn ovuI modIu...
Ca sa so razbuno, osomno, vonorabIIa maxIma IaIInoasca so
cuIbarIso adanc In mIno zI nu maI vroa sa Ioco. O sImJoam cum
mIzca zI cum ma Iucroaza o dInaunIru, ca o vIoIaIo auIonoma.
Cum sa sca do obsosIo" Am IncorcaI, dua moIoda roudIana, s-
o scoI Ia IumIna, sa-I anaIIzoz conJInuIuI, sa ma un bIno cu
oa... uIIo co maxIma IaIInoasca rumuzIca zI IIna do InJoIocIuno
- ImI zIcoam ou, umbIand do coIo ana coIo, ara sa-mI aIu Ioc.
No-au maI ramas noua zI aIIo maxImo InJoIoIo do Ia sIrabunII
nozIrI romanI... caro orau IoJI nIzIo oamonI oarIo InJoIoJI zI
rumozI zI IInI do vIrIuJI anIIco... dar arca nIcI una nu conJIno
ca asIa un adovar aza do subIIm. $I nIcIodaIa n-au oxIsIaI o Iumo
aIaIoa socIoIaJI sorIIvo, aIaIoa zIrandurI, aIaIa [ooI boll zI rug
b, aIaIoa mocIurI do box, do InoI zI do aIorgaIura o graIIs ca-n
zIIoIo noasIro. ConIomIand acoasIa sanaIaIo robusIa, do obIcoI
goaIa ana Ia conIura zI oxIraordInar do aroasa o IcIoaro, Io
auca groaza cand Io gandozII Ia caacIIaJIIo mInIaIo o caro
IrobuIo sa Io ascunda (cu aIaIa grI]a) un ]ucaIor do [ooI boll sau
Ia canIIIaIoa do InJoIocIuno caro IrobuIo sa zaca In unduI unuI
camIon do box...
Nu, nu morgo! So vodo ca I-am daI o InIorroIaro grozIIa,
daca ma orsocuIa InaInIo. Dar aza-mI IrobuIo. CIno m-a us sa
ma duc Ia sorbaro" Co InIoros avoam ou, ana o acoIo, sa ascuII
cuvanIaroa roosoruIuI do gImnasIIca suodoza, cand zIIam bIno
ca asIa nu so aco"
Sa vodom. Mcne eono in corporc eono... Cand zIcI ca numaI
InIr-un cor sanaIos sIa o mInIo agora, asIa nu Insoamna ca In
IoaIo corurIIo sanaIoaso sIa nogrozII o mInIo agora. Cand
zIcI ca IoaIo vacIIo sunI mamIoro, asIa nu Insoamna ca IoaIo
76 Gcorgc Toprcconu
mamIoroIo sunI vacI. MaI oxIsIa zI caro, do oxomIu, caro sunI
IoI aIaI do mamIoro. Ea am vazuI ou una, odaIa, Ia o manasIIro
do maIcI, caro ora maI mamIora docaI orIco vaca... co bIno ora
o-acoIo In IImuI vorII, co do maIcuIIJo IInoro zI cu rIca IuI
Dumnozou, co umbra zI co racoaro o sub brazI... maI cu soama
noaIoa sau o vromo do IoaIo... cand Iurna caIo IroI saIamanI
In zIr, do crodoaI ca s-a muIaI IoI AIIanIIcuI In cor, ca sa udo
manasIIroa... Co-aro a aco! Mcne eono in corporc eono. Cand
zIcI: o mInIo sanaIoasa InIr-un cor sanaIos, acoasIa Insomnoaza
doar aIaIa, ca nunoi InIr-un cor sanaIos, oaIo oxIsIa o mInIo
agora... Oaro aza sa Io" M-am gandII ImodIaI Ia EIaIso PascaI zI
Ia DarwIn, Ia SInoza zI Ia LooardI, Ia Joan-Jacquos Roussoau,
Ia araIIzIa IuI Scarron, Ia InsomnIIIo IuI ProusI, Ia oIIosIa IuI
NaoIoon (m-am gandII Ia sanaIaIoa dIuI Eogdan-DuIca), m-am
gandII Ia numaruI maro do InIoIocIuaII IIuzIrI cu organIsmuI
mInaI do crocodIIII mIcroscoIcI aI unoI maIadII ocuIIo - zI aroao
IoaIa gaIorIa oamonIIor do gonIu mI-a aaruI ca un sIondId azII
do InIrmIIaJI IncurabIIo zI do mIzorII IzIoIogIco orodIIaro... Mcne
eono in corporc eono" UIIo co boIoa II oaIo vonI omuIuI o ca
dIn anIIcIIIaIoa cIasIca, daca o cauIa cu Iumanaroa... CIno m-a
us sa ma duc Ia sorbaro"
Dar oaIo ca sIrabunuI nosIru IaIIn n-a avuI In vodoro sanaIaIoa
InIoIocIuaIa. PoaIo ca oI s-a gandII Ia sanaIaIoa moraIa In go-
noro. MoraIIIaIoa omuIuI ar I condIJIonaIa adIca do sanaIaIoa
IuI Iruoasca, do coruI IuI, oJoIII rIn vIaJa sorIIva... Oaro"
Ca sa vorIIcam zI acoasIa asorJIuno, n-avom novoIo sa no
osIonIm roa doarIo. E dosIuI sa aruncam o rIvIro do ]ur
Imro]ur, Ia moravurIIo IumozII dIn vromoa noasIra, coa sor-
IIva. PurIaI-a omonIroa vroodaIa o rocIIo maI modorna ca asIazI"
AraIaIu-zI-a oa o oIdorma maI arIIIa do razo uIIravIoIoIo, In
vazuI IumII" OrI a dansaI oa vroodaIa dansurI maI sIrans IIIIo
zI maI o aJa ca-n zIIoIo noasIro" Cunosc ou o cucoana baIrana,
caroIa I s-au zburIII uIIImoIo Iro do ar aIo gonoraJIoI saIo cand a
vazuI oa maI do aroao cum sIa socoIoaIa dansurIIor noasIro
modorno... IncrunIaI, cu Igura crIsaIa do o roocuaro unIca zI
IndIscuIabIIa, IanaruI dansaIor IzI JIno sIrans Iovaraza, do-a IunguI
orsoanoI saIo sorIIvo, ca o o rada, - Iar oa, mIcuI monsIru,
I so IncIozIoaza do umorI, avand In gosIuI oI cova do IsIca saIbaIIca,
do vamIr zI do caracaIIJa. $I amandoI Iac. AbIa daca rIsca un
as IoganaI, Incoaco zI IncoIo, do rIca sa nu so dIsIoco cumva
bIocuI cu un mIIImoIru dIn IncIoIoIurIIo IuI osonJIaIo. $I IorIura
asIa duroaza coasurI, noJI InIrogI, ana Ia zIua. Un Ianar do o
vromoa romanIIsmuIuI, suus Ia acoasIa roba noomonoasca, ar
I osI In sIaro sa Iaso IoaIo baIIa, sa-zI IanIozo dansaIoaroa In
mI]IocuI saIonuIuI zI s-aIorgo aara, Ia aor curaI. VozI ca, o
vromoa acooa, nu orau aIaIoa sorIurI, caro sa InIroJIna IgIona
suIoIoasca!
Mcne eono in corporc eono... MarIurIsosc ca a IncouI sa-mI
Io, cum zIco JaranuI moIdovan, o IoIamIIo grozava do aIaIa
InJoIocIuno IaIInoasca.
S-ar uIoa InIamIa ca rIn ncne eono IogIuIIoruI sa I acuI
aIuzIo numaI Ia moraIuI omuIuI, In InJoIosuI modIcaI do asIazI aI
cuvanIuIuI... EsIo oarIo adovaraI ca un om sanaIos aro zI mo-
raIuI rIdIcaI, adIca aro cIo do vIaJa, o cand un bIoI boInav,
saracuI, nu maI aro gusI do nImIca.
Dar o consIaIaro ca asIa nu ora novoIo sa mI-o suI numaIdocaI
o IaIInozIo. PuIoaI s-o daI do-a droIuI o romanozIo, ca IoIuna
ora. In orIco caz, az I scaaI maI uzor, nu s-ar I InII In
subconzIIonIuI mou cu aIaIa IonacIIaIo ca In orma oI IaIIna.
Mcne eono in corporc eono... Daca sca zI dIn asIa cu bIno,
n-o sa ma maI rInda nImonI In zIIoIo moIo o Ia vroo sorbaro
sorIIva sau comomoraIIva, undo so JIn dIscurI cu cIIaJII IaIInozII.
CIno m-a us"...
78 Gcorgc Toprcconu
EOL\TIA \N\I IDEAL
Un ooI adovaraI, orIcaI s-ar orI do acoasIa nonorocIro roo-
sIonaIa, IrobuIo sa aca arIo dInIr-o gonoraJIo do murIIorI. Tro-
buIo sa InIruozo, macar dua moarIo, cand nu maI aro IncoIro,
orma sonsIbIIIIaJII socIaIo a oocII In caro a IraII. CIIar daca
ooIuI aro ambIJIa sa acao do sub IIranIa unor IdoaIurI coIocIIvo
roa conIomorano, In sIrucIura moIocuIara a ooroI saIo voI rogasI
InaIIIbII oxrosIa curonIa zI naIva a unor crodInJo zI asIraJII
umano do-a doua mana, maI rImIIIvo zI maI durabIIo.
Dar zI acosIoa dIn urma so scIImba cu IImuI. Iar rocosuI
obscur aI acosIor ovoIuJII mIsIorIoaso, dosazurandu-so roa IncoI
In vromo, Iroco do obIcoI noobsorvaI. EsIo docI o orIcIro ca dIo-
rIIoIo IuI momonIo so InrogIsIroaza auIomaI o Iaca sonsIbIIIIaJII
ooIIco zI raman IxaIo acoIo onIru IoIdoauna. Comarand dIn
acosI uncI do vodoro doua ooro zamIsIIIo In mIcI doosobIrI do
sIrucIura, aroao ImorcoIIbIIo, caro Iradoaza IoIuzI ca In rasIIm
s-au rodus unoIo scIImbarI adancI In sIIoIogIa socIoI umano.
AsIoI, onIru cIno zIIo sa Io doscIrozo, acosIo somno mIcro-
scoIco ovosIosc IucrurI InIorosanIo.
ToaIa Iumoa cunoazIo, dosIgur, vorsuI IuI EmInoscu:

... Io sIa bIno IaoIaIIa,
Ea rumoasa zI oI Ianar, oI InaII zI oa InaIIa.
Fara IndoIaIa ca ooIuI, avand novoIo sa zugravoasca acI o
orocIo IdoaIa do IndragosIIJI, a rozumaI un mInImum do caIIIaJI
caro, dua aroroa IuI, sunI nocosaro zI suIcIonIo In dragosIo. EI
InaII zI oa InaIIa, I-a IrobuII maI muII onIru rumusoJoa Ior
docoraIIva. EsonJIaIuI osIo: oa rumoasa zI oI Ianar. Aza IrobuIo
sa Io, dua aroroa IuI EmInoscu, coI doI arIonorI, ca sa so
oaIa IubI rocIroc. Iar acoasIa aroro IndIscuIabIIa coIncIdo cu
IdoaIuI amoros aI InIrogII socII umano - mascuIIno zI omInIno
- dIn acoa vromo.
(ObsorvaJI zI aIcI sobrIoIaIoa vIrIIa, gusIuI InaIIIbII do caro da
dovada maroIo ooI. AIIuI ar I sus oaIo zI dosro barbaI ca ora
"rumos"... ovocand asIoI o ImagIno aroao scabroasa, caro
nIcI macar nu s-ar I oIrIvII cu IdoaIuI do barbaJIo asra dua
caro susIna In roaIIIaIo o adovaraIa omoIo.)
Dar do Ia EmInoscu ana asIazI, o scIImbaro adanca IrobuIo
sa so I rodus In InIunorIcuI do ]os aI naIurII umano. MI-am daI
maI bIno soama do IucruI acosIa InIr-o zI, cand am auzII dIn
InIamIaro, canIaIo do o domnIzoara cu srancono oarIo subJIrI,
nIzIo sIIIurI naIvo In caro un ooI modorn anonIm zugravozIo, Ia
randuI IuI, o orocIo IdoaIa do IndragosIIJI dIn zIIoIo noasIro.
MI-a ramas In mInIo sIroa osonJIaIa:
La un baI, odaIa, oI s-au InIaInII.
$oaIo do IubIro dansuI I-a zoIII,
$I dIn rIma noaIo s-au sImaIIzaI.
Ea ora rumoasa...
VodoJI, ca zI o vromoa IuI EmInoscu, Eo IrobuIo sa Io ru-
moasa. AIIoI nu morgo. NumaI Ia maro anangIIo, un barbaI ar
uIoa "sImaIIza", dIn IroacaI zI cam Ia roozoaIa, o uraIa. In
rIvInJa acoasIa, nIcI o scIImbaro nu s-a rodus o Iumo.
Dar El, cum ora" Cum IrobuIo adIca sa Io un barbaI, onIru
ca o omoIo modorna sa so Iaso sImaIIzaIa do oI, zI Inca "dIn
rIma noaIo""... Nu, orIcaI zI-ar baIo cauI cInova caro nu o
ooI, nu crod sa gIIcoasca. IaIa:
$I dIn rIma noaIo s-au sImaIIzaI.
Ea ora rumoasa, oI ora bogaI...
Sa nu so croada cumva ca bogoI a osI us aIcI numaI onIru
rIma. LImba noasIra conJIno un maro numar do rImo In -oI,
Incoand cu JcnocroI zI sarzInd cu... acooa caro v-a vonII In
mInIo dIn rImuI momonI. PuIoa docI ooIuI sa gasoasca aIcI aIIa
rIma, daca ar I avuI novoIo. Do oxomIu:
Ea ora rumoasa, oI ora IIIraI...
cu IoaIo ca un IIIIu acadomIc nu maI Insomnoaza azI maro Iucru.
80 Gcorgc Toprcconu
$I arca In Ioc do einpoIi:oI nu s-ar I uIuI gasI aIIcova, ocII-
vaIonI"
La un baI, odaIa, oI s-au aran]aI...
Sau, zI maI bIno:
La un baI, odaIa au us cIosIIunoa o IaoI.
Ea ora rumoasa, oI ora dIscroI...
Vad zI ou ca rImuI vors o roa Iung... dar, sa ma IorIo
cIIIIoruI, n-am avuI InIonJIa sa ac o noua oora do arIa cu
subIocIuI daI, cI numaI sa Iamurosc IucrurIIo.
Ramano docI bIno sIabIIII ca daca ooIuI a sus dosro orouI
IuI numaI aIaIa, ca "ora bogaI" - aoI a zIIuI oI co suno.
AcoasIa Idoo nIcI nu uIoa sa-I Iroaca rIn mInIo, ara o sugosIIo
rocIsa dIn aara, dIn vazduI, dIn ambIanJa ImaIabIIa caro-I
aIImonIoaza InsIraJIa.
FomoIa o soIsmograuI socIoI noasIro. In maIorIaIuI IasIIc aI
InsIIncIoIor saIo, InIorosuI socIoI InrogIsIroaza IoaIo scIImbarIIo
o caro ovoIuJIa onIgmaIIca a socIoIaJII umano Io aduco condIJIIIor
In caro so da IuIa onIru vIaJa.
Po vromurI, omuI avoa novoIo In acoasIa IuIa numaI do braJo
IarI, do vIgoaro Iruoasca. Un barbaI Ianar zI InaII, adIca voInIc,
avoa coIo maI muIIo zanso do Izbanda.
DocI: co rumoasa zI cl Ianar.
AsIazI Insa aza s-au InIors IucrurIIo, ca voInIcIa nu maI a]uIa Ia
nImIc. PasIunoa IInorIIor do azI onIru sorIurI, IscaIa nu so zIIo
cum zI InIroJInuIa ocuII, mI so aro numaI un IorII dIaboIIc InvonIaI
do coI caro avoau InIoros sa Io doruIozo aIonJIa, ca sa Io InIaIuro
concuronJa. CacI IuIa coa maro zI adovaraIa so da asIazI cu cauI.
LungImoa IzIca a unuI orsonagIu nu-I maI aduco absoIuI nIcI un
oIos In aacorIIo IuI banozII; Iar IInoroJoa o maI dograba un IndIcIu
do ormanonIa ]ona InancIara (zI omoIIo au cam IncouI, Inca do o
vromoa IuI EmInoscu, sa mIroaso acosI IrIsI adovar).
AIIo caIIIaJI so cor omuIuI modorn. PonIru Izbanda In aJa
vIoJII, oI aro novoIo In rImuI rand do zIroIonIo, do rIcooro In
aacorI, adIca do InIoIIgonJa racIIca zI do oxorIonJa maIura. Iar
somnuI concroI aI acosIor caIIIaJI InvIzIbIIo osIo bogaJIa maIorI-
aIa, cu IoI corIogIuI oI do soducJIunI.
$I nu so oaIo suno ca omoIa a Iras numaI cu coada ocIIuIuI
Ia acoasIa noua sIaro do IucrurI, cI a rIvII-o IndoIung, cu ocII
marI zI sorIozI, ana cand In InconzIIonIuI oI s-a oIaboraI o con-
cIuzIo organIca, o Idoo acIIva, caro s-a ImbIbaI In anaIomIa oI
doIIcaIa ana In IoaIo coIJurIIo zI I-a orIonIaI InsIIncIuI In sonsuI
unoI urgonIo adaIarI Ia sIIuaJIo.
PonIru o omoIo onosIa dIn IoaIo zIIoIo noasIro, rozonJa unuI

om bogaI In anIura]uI oI consIIIuIo o ormanonIa rImo]dIo. SIm-
Ia IuI aarIJIo rovoaca InsIanIanou In organIsmuI omoII o IuI-
buraro vIzIbIIa, o oxcIIaJIo do naIura bIno caracIorIzaIa, In rIvInJa
caroIa soJuI IogIIIm nu IrobuIo sa-zI aca nIcI o IIuzIo.
MuIra unuI maro bogaIaz o arodIzIaca. PonIru o aIa Ino-
conIa do zcoaIa, oa ocIIvaIoaza cu o IocIura ornograIca. IaIa
onIru co sunIom do aroro ca o mama cu sImJuI rasundorII ar
IrobuI sa-zI oroasca aIa do orIco ocazIo In caro oa ar uIoa sa
doa cu ocIII o noazIoIaIo do un orsonagIu bogaI - coI uJIn
InaInIo do casaIorIo. FoIoIo nu IrobuIo sa vada IucrurI do asIoa...
Un arIImIIIonar, rocunoscuI ca aIaro, nIcI n-ar IrobuI IasaI sa
aara o undo sunI omoI. AarIJIa IuI In ubIIc osIo un adovaraI
aIonIaI Ia bunoIo moravurI. NumaI caI vodo un auIomobII do Iux
vonInd sro oa, omoIa modorna IzI Iordo cauI zI so zaacozIo
ana InIr-aIaIa, ca oaIo I caIcaIa do oI, acoIo In sIrada...
E uzor do InJoIos ca, In asomonoa condIJIunI, coIIaIJI murIIorI
sunI obIIgaJI sa ronunJo Ia orIco ambIJIo sonIImonIaIa In dra-
gosIo, muIJumIndu-so numaI cu cooa co maI oI auca zI oI, dIn
cand In cand, o do IaIurI.
"TInoroJoa" zI "InaIJImoa" IzIca sunI, bIoIogIcozIo, IucrurI
roa domodaIo. FomoIa do azI nu so maI uIIa Ia asomonoa Ioa-
curI. Un Iungan do doI moIrI, cand n-aro docaI aIaIa, o Iasa
82 Gcorgc Toprcconu
absoIuI roco, cIIar daca s-ar sInucIdo do draguI oI... A IubI
asIazI un barbaI Ianar o cova anormaI, cova ImoIrIva naIurII. E
o aboraJIo soxuaIa. NumaI o doamna dIn arIsIocraJIo IzI maI
oaIo ormIIo, In goana dua sonzaJII raro, carIcIuI unoI asIoI
do orvorsIIaJI. Dar o burgIoza normaIa zI sorIoasa, cu sImJurIIo
InIacIo, o Ia adaosI do asomonoa surrIza... So vodo zI do aIcI ca
burgIozImoa o cIasa caro susJIno cu uIoro sIIndarduI moraIIIaJII
ubIIco, conducandu-so In IoaIo cIosIIunIIo gIngazo do acosI oI
numaI dua IndIcaJIIIo naIurII. $I IrobuIo sa adaugam cu mandrIo
ca, rInIro omoIIo do aIIo naJII, romanca noasIra so araIa Indoo-
sobI sonsIbIIa Ia acosIo IndIcaJII vonIIo dIn adanc.
O urmaro naIuraIa a acosIoI sIarI do IucrurI o uzor do
InIrovazuI:
Rasa oamonIIor saracI o sa dIsara do o aJa amanIuIuI. In
curand, nu so vor maI nazIo docaI oamonI bogaJI. $I coIIuI va
urIa, Inca do Ia nazIoro, somnoIo zI sIIgmaIoIo acosIoI raso rI-
vIIogIaIo: oI so va nazIo cu un mIc IncouI do burIa, cu o InIonJIo
do cIoIIo In crozIoIuI cauIuI zI cu un auIomobII do Iux Ia oarIa.
Ma InIrob Insa, co so va InIamIa daca In ovoIuJIa vorIIgI-
noasa a omonIrII, Imro]urarI vIIIoaro, nocunoscuIo Inca, vor
aduco InIr-o zI Ia moda aIIo InsuzIrI barbaIozII nocosaro onIru
IuIa zI Izbanda... Do IIda, acuIIaIoa o caro o au do]a unII
socIanJI roIIgIozI do a so muIIIa bonovoI, sau - maI zIIu ou - o
InaIIIudIno Iroasca do a cadoa In acaI, macar Ia zIIo marI...
Aza-I ca bIoIoIo omoI vor IrobuI sa so adaIozo vrand-novrand Ia
acoasIa sIIuaJIo nonorocIIa, adorand maIno cooa co doIosIa asIazI,
ara ca nIcI oIo sInguro sa zIIo onIru co"
$I arca aud do o acum coruI ooJIIor:
Ea ora rumoasa, oI ora aIorn...
Dar cand vom a]ungo aIcI, socIa umana va I aIIns do muII
IdoaIuI oI uIIIm do urIIcaro moraIa, dosro caro unII IIozoI
crod ca o InsuzI scouI vIoJII o acosI amanI - zI zIIoIo oI vor I
numaraIo o dogoIo.
PIRIN-PLANINA
EPISODURI TRAOICE $I COMICE
DIN CAPTIVITATE
IN LOC DE PREFATA
IubiIc Jonnulc Ciornci,
Dua o caIasIroa InancIara suorIIa InIr-o dumInIca, asIa-
vara, o IIodromuI do Ia Eanoasa, m-am IrozII a doua zI InsIa-
IaI o un oIoIIu do IoIo In cabInoIuI d-IaIo odIIorIaI.
Ma mIr zI-acum: co cauIam acoIo" VonIsom oaIo sa Io InIrob,
numaI aza, cand Ioaca IronuI sro IazI.
DIn vorba-n vorba, am IscaIII aIuncI, so vodo, un conIracI
rIn caro ma obIIgam sa dau gaIa odIIurII, ana-n Ioamna, manusc-
rIsuI unoI carJI cu amInIIrI do razboI, dIn caIIvIIaIoa moa In
EuIgarIa. Am ImrosIa ca mI-aI daI zI o suma do banI, ca aconI
asura droIuIuI mou do vIIIor auIor aI carJII... D-Ia IJI maI
aducI amInIo" Daca aI uIIaI, nu-I nImIc. No vodom Iocaro do aIo
noasIro zI - sa nu maI Io vorba.
Dua co am IuaI aconIuI zI am maI vonII Ia IazI, am sIaI zI m-
am socoIII:
"Sa scrIu"... Sa nu scrIu"..."
S-a ubIIcaI In vromoa dIn urma aIaIa IIIoraIura do razboI!
ToaIa Iumoa, do o IoaIa aJa gIobuIuI amanIosc, o convInsa
acum ana-n varuI ungIIIIor, ca zI InaInIo do l9l4, ca razboIuI
o o caIamIIaIo, o ruzIno onIru cIvIIIzaJIa noasIra oIc. ToIuzI
omonIroa nu-I dosIInJoaza. EsIo ca zI cum razboIuI n-ar I acuI
do noI, oamonII, arca I-ar aco nIzIo IInJo do o aIIa IanoIa,
ImoIrIva voInJoI noasIro unanImo.
AIuncI, Ia co bun sa maI scrIu, sa maI araI zI ou omonIrII cum
o razboIuI"
S-ar aroa ca coI marI, caro un Ia caIo razboaIoIo, IrobuIo sa
Io nIzIo oamonI raI, ImIoIrIJI Ia suIoI...
Nu crod.
Am vazuI Ia SoIa o kaIzoruI OormanIoI, socoIII droI rIncI-
aI auIor aI razboIuIuI mondIaI. Nu aroa doIoc om rau. L-am
vazuI do Ia o oroasIra do sIIaI, cand Irocoa cu auIomobIIuI do
Ia gara sro aIaI. Radoa. Avoa Ia sIanga IuI zI o rogoIo do
aIuncI aI EuIgarIoI, dar o acosIa nu I-am vazuI aza do bIno,
85 PirinPlonino
IIndca IocmaI In acoI momonI M.-Sa a scos dIn buzunar o baIIsIa
cu caro S-a zIors Ia Nas.
"Co cumIIIa nonorocIro o razboIuI!" a oxcIamaI InsuzI Nao-
Ioon, o camuI do IuIa do Ia EyIau, InIr-o soara cand II ora rIg
zI mancaso numaI carIoI coJI, dIn cauza InIarzIorII canIInoIor
- dovodInd rIn acoasIa o maro sonsIbIIIIaIo Ia suorInJoIo aroao-
IuI. Proba ca nu oI a rovocaI razboaIoIo naoIoonIono, In caro un
mIIIon do oamonI zI-au somanaI oasoIo o aIaIoa camurI do baIaIIo.
(Ma InIrob numaI: daca nu s-ar I nascuI NaoIoon, ar maI I
murII acoI oamonI, aza cum au murII")
Nu, nIcI un om, caI ar I do maro, nu oaIo I caabII sa
rovoaco un razboI - orI sa-I ImIodIco. NIcI cIIar Dumnozou.
In adovar, cum ar uIoa oI sa Io aIaI do rau (macar ca o maI
maro docaI IoJI), IncaI sa IrImIIa o somonII IuI Ia moarIo zI Ia
suorInJa, ara sa-I InIrobo" Aro oI dosIuIo aIIo mI]Ioaco, Ia novoIo,
ca sa doa vIna o NogusuI AbIsInIoI.
InIroaga oxorIonJa a IsIorIoI - zIco marcIIzuI do Vog -
no InvaJa ca osanda razboIuIuI nu oaIo I dosIInJaIa aIaIa
vromo caI vor maI IraI o acosI amanI doI barbaJI, Iar InIro oI so
va aIa o aIno zI o omoIo; barbaJII so vor baIo onIru oIo ana Ia
moarIo - In Ioc sa Io ImarIa -amandoua, raJozIo. NIcI ca so
uIoa maI bun corIIIcaI do auorIaIo mInIaIa, onIru coI IroI
uIIImI rorozonIanJI aI noorIcIIoI socII umano. MaI cu soama
omoIa aaro noazIoIaI do sIuIda In acoasIa abuIa a IuI Vog.
So vodo ca marcIIzuI, caI ora oI do marcIIz, nu roa cunozIoa
omoIIo.
RazboIuI osIo o aIaIIIaIo: so rovoaca sIngur. AcoasIa o Ioza
o caro coI co oarIa grI]a do orIcIroa omonIrII zI-I conduc
dosIInoIo au JInuI sa no-o varo-n ca ca o o axIoma IndIscuI-
abIIa - zI au IzbuIII.
AIuncI onIru co sa maI scrIu, sa am aoruI ca IuI ImoIrIva
unoI aIaIIIaJI caro aco arIo, ca oruJIIIo vuIcanIco sau cuIrom-
uruI do amanI, dIn armonIa unIvorsuIuI zI dIn IaInoIo noaIrunso
aIo croaIoruIuI" NumaI onIru ca mI-aI daI d-Ia aconI"
CacI, In adovar, un scrIIIor caro zugravozIo scono adovaraIo
dIn razboI, orIcum ar InIoarco-o oI, aro aoruI ca o conIra razboIuIuI.
$I so zIIo bIno acum ca cIno aro acosI aor, Iasa ca nu crodo In
Dumnozou, dar osIo IIsII zI do aIrIoIIsm.
86 Gcorgc Toprcconu
DragosIoa do Jara - aIrIoIIsmuI - o Insa un sonIImonI aIaI
do Irosc zI do unIvorsaI, IncaI so oaIo suno ca omuI caro nu-zI
IubozIo Jara, amanIuI o caro s-a nascuI zI-a croscuI maro, osIo
un om ara suIoI, un adovaraI monsIru... Am ou vrun InIoros
sa Iu conIra razboIuIuI - zI sa Iroc asIoI In ocIII IumII droI
un monsIru ara suIoI"
Daca, dImoIrIva, ma voI docIara onIru razboI, acand aIrI-
oIIsm o aJa - ImI zIcoam ou - o zI maI rau. O sa so croada ca
ma Iaud cu aIrIoIIsmuI mou, ca-mI ac dIn oI un morII.
A I aIrIoI nu o un morII: o o daIorIo. NumaI cIno nu socoaIo
IubIroa do Jara droI o daIorIo o In sIaro sa so Iaudo cu oa. Co-am
zIco dosro un om caro s-ar Iauda osIo IoI, In gura maro, ca-zI
IubozIo novasIa" Am avuI moIIvo sa nu-I crod, sa no gandIm ca
oaIo In InIImIIaIo o IubozIo maI uJIn docaI cu gIas Iaro. SonII-
monIoIo IzI au udoaroa Ior.
Sa II om cInsIII, sa-JI IubozII Jara, arInJII, novasIa, sa nu
scuII o ]os, IoaIo acosIoa sunI daIorII oIomonIaro onIru un om
cIvIIIzaI. NumaI cIno n-a osI InzosIraI do naIura cu nIcI o caII-
IaIo maI doosobIIa oaIo I caabII sa-zI doscooro morIIo do acos-
Ioa, caro nu cosIa nImIc. Am cunoscuI ou un coIaJoan caro, In
zIua cand I-a vonII arIIduI Ia uIoro, a coruI o caIodra unIvorsI-
Iara do cIImIo organIca, sub cuvanI ca o aIrIoI. AIIuI, maI
domuII, a roIIns sa Io numII dIrocIor do ToaIru NaJIonaI, o
moIIv ca o un soJ modoI. $I-a osI numII.
AoI suno d-Ia: n-am ou aIIo InsuzIrI, maI uraIo, cu caro sa
ma Iaud" La aIaIa am a]uns" Daca vonoam Ia d-Ia sa-JI cor
aconI numaI onIru ca sunI crozIIn orIodox zI-mI Iubosc Jara -
mI-aI I daI"
... So vodo ca Ia IazI nu so oaIo scrIo - m-am gandII ou -
daca-mI vIn In mInIo aIaIoa IndoIoII zI argumonIo ImoIrIva sc-
rIsuIuI; o un oraz roa zgomoIos, roa IIn do vIaJa zI do IrocuI
IsIorIc. Undo Io-nIorcI, IncoIro Io uIJI, - numaI IrocuI IsIorIc.
AIcI Iocaro IaIra IJI vorbozIo do IrocuI zI nIcI una do rozonI. Ia
sa ma duc maI bIno undova, Ia IInIzIo zI Ia racoaro, InIr-un Ioc cu
maI uJIno dIsIracJII IsIorIco, ca oaIo acoIo mI so scIImba
gandurIIo.
Am nImorII Ia manasIIroa VaraIIc - Ia maIcI. AcoIo so duc
vara sa so odIInoasca moIdovonII nozIrI, cand au do IucraI cova
87 PirinPlonino
cu cauI, zI moIdovoncoIo noasIro, cand n-au nImIca do acuI. $I
nIcaIorI nu-I aIaIa anImaJIo ca-n acosIo sInIo IacazurI do IInIzIo
zI do rocuIogoro. MaI InIaI, au maIcIIo obIcoI sa Iraga cIooIoIo,
IoaIa zIua zI IoaIa noaIoa. MoIdovonII - Ia oI. $I maI au
maIcuIIJoIo un obIcoI: Ioaca. DImInoaJa Ioaca, dua-ranz Ioaca,
Ia mIozuI noJII Ioaca. MoIdovoncoIo - Ia oI. Avoam zI gazda o
maIcuJa caro acoa IoaIa zIua acoIazI Iucru, nu numaI o-aara
- ca ma zI mIram, do undo aIaIa mIsIIcIsm InIr-o mana do
omoIo"
Dar maI cu soama Ioaca coa maro, dIn cIooInIJa, cu rIImuI oI
sacadaI, roducoa asura moa un oocI cu IoIuI conIrar InIoroso-
Ior d-IaIo. ImI aducoa amInIo do mIIraIIora. Parca oram Ia Tur-
IucaIa. EvocarIIo dIn razboI s-amosIocau asIoI In mInIoa moa cu
coIo sInIo, zI nu maI InJoIogoam nImIc...
Aza, a IrocuI vara zI m-am InIors Ia IazI, undo nIcI nu so
acuso Ioamna bIno, abIa un Ic do soIombrIo, c-am zI rImII do
Ia odIIura InvIIaJIa sa IrImII manuscrIsuI. Caro manuscrIs" Co
manuscrIs" Nado]doa moa ora In doua-IroI ragmonIo do amInII-
rI dIn caIIvIIaIo, o caro Io ubIIcasom maI domuII: Io voI com-
IoIa cu caIova InodIIo - ImI zIcoam - zI voIumuI o gaIa. Dar
cand Io-am rocIIII, mI s-au aruI aza do roasIo, ca arca nu
orau do mIno. Parca orau scrIso, anumo ca sa ma comromIIa, do
nouIIaIuI mou doIracIor IIIorar, crIIIcuI Eugon IovInoscu.
AIIuI, In IocuI mou, ar I mazgaIII roodo, acoIo, caIova zocI
do agInI, cum da Dumnozou, zI-ar I scaaI dIn IncurcaIura.
Dar ou nu sunI do Ia EucurozII.
In rIvInJa acoasIa, bucurozIonII sunI maI oxodIIIvI; oI ac
IoIuI In goana - IroburI, masa, dIsIracJII, dragosIo (IoI o uga,
ca IJIgoIuI) zI, dua socoIoaIa Ior, asIa so cIoama a IraI "In-
Ions".
NoI, coI do Ia IazI, sunIom do aIIa aroro. Noua nu no Iaco sa
no grabIm, sa dam IucrurIIo osIo ca, cum ac oI. Cand o vorba
do Iroaba sorIoasa, noI avom aII obIcoI: nu acom nImIc.
EsIo oarIo adovaraI ca ou nu sunI Iozan (n-am acoasIa
roIonJIo), dar m-am acIImaIIzaI. Am gasII aIcI o ambIanJa cum
nu so uIoa maI oIrIvIIa cu naIura unuI scrIIIor do rasa, caruIa
nu-I Iaco do Ioc sa scrIo. $I vroI d-Ia acum sa-mI scIImb concoJIa
moa dosro vIaJa, IIndca am IscaIII un conIracI"... Nu JI-aI
88 Gcorgc Toprcconu
gasII omuI. O carIo nu so scrIo aza, caI aI baIo-n aImo sau aI
InIInJa o socIoIaIo anonIma o acJIunI; cacI oa IrobuIo sa durozo
maI muII docaI o InIrorIndoro comorcIaIa dIn zIIoIo noasIro (caro
oaIo orIcand sa doa zI aIImonI, In acosIo vromurI IuIburI). O
carIo buna sIdoaza moarIoa cu voznIcIa oI. PoIIJa, cambIo, con-
IracI - co sunI IoaIo acosIoa, In cumana cu voznIcIa" D-voas-
Ira, oamonI do aacorI, sunIoJI nIzIo vIsaIorI, domnuIo CIornoI.
Va IordoJI vromoa zI va agIIaJI onIru nIzIo IucrurI amagIIoaro
ca umbra zI IorIIoaro ca Iarba camuIuI. D-voasIra nu bagaJI do
soama ca In vIaJa asIa do o amanI, ocuam Iocaro, In gonoraJIa
noasIra, caIo un Ioc oomor, ca-n IramvaI. NumaI In voznIcIo
sunIom Ia noI acasa... $I daca s-ar gandI maI bIno, cIno-ar maI I
nobun sa-zI sacrIIco conorIuI IuI do-acasa, undo sIa o vIaJa,
consacrandu-zI IoaIa grI]a zI onorgIa onIru IocuI IuI dIn Iram-
vaI, undo sIa numaI zoco mInuIo"
PosIo o suIa do anI, d-Ia voI I morI, doInIIIv morI zI cuun-
daI In uIIaro. MorJI vor I IoJI domnII mInIzIrI, zI domnuI rImar
aI caIIaIoI, zI IoJI marII caIIaIIzII dIn zIIoIo noasIro, ara oxcoJIo.
NumaI o carIo buna, do caro JI-aI IogaI numoIo, Io-ar uIoa
rIdIca doasura acosIoI IocaIombo do marIrI; zI numaI un scrII-
Ior, ca mIno sau ca aIIuI, IJI oaIo oorI acoasIa suroma zansa.
Nu vozI co aacoro mInunaIa IJI roun ou"... RonunJa Ia Ior-
monuI rovazuI In conIracI - zI-aI sa vozI d-Ia cum o sa Io
bucurI do Iaro, dua moarIo. Sa vozI co orIcIro o cauI nosIru,
Ia doI moIrI sub amanI, cand vom zII ca coI do doasura IoI maI
cIIosc zI so doIocIoaza cu oora noasIra.
CacI dua aIaIa corosondonJa, omoJII zI baIaIo do ca dIn
arIoa d-IaIo cu oa, so cIoama ca Ia acoasIa carIo am coIaboraI
amandoI: d-Ia cu munca, ou cu caIIaIuI - o caro mI I-aI avan-
saI aIuncI.
D-Ia I-aI rovocaI zamIsIIroa.
Daca crIIIca dIn zIIoIo noasIro o va gasI roasIa, Iau IoaIa
rasundoroa asura moa: voI I sIgur ca o o carIo buna. Daca
dImoIrIva o va Iauda, d-Ia sIngur voI I rasunzaIor zI vInovaI
c-aI ImbogaJII IIIoraIura romana cu asomonoa odoaba.
O.T.
89 PirinPlonino
I
24 augusI sro soara...
MIIraIIoroIo duzmano baI aJa DunarII, dIn maI ana-n maI.
Sub rooIuI Ior InIormIIonI, zIrurI do buIbucI marunJI aar o
IucIuI IosnInd In aor, ca zI cum gIoanJoIo ar vonI do ]os, dIn
unduI aoI. Rand o rand, In ]uruI IocaruI InoIaIor grIndIna
roIocIIIoIor doscrIo corcurI vorIIgInoaso, caro so IoI sIrang, so
IoI sIramIoaza, ana co cauI omuIuI rIns Ia mI]Ioc dIsaro
brusc dIn vodoro, ca un baIonaz Imuns cu acuI...
Co s-o I oIrocand acum In caoIoIo acoIo, caro so vad Inca do
aIcI, IuIInd o vaIurI In ]os, ca nIzIo amanunIo ara InsomnaIaIo"
Daca maI InIarzIam un sorI do coas In Dunaro, az I zIIuI.
MoarIoa IIdoasa m-ar I IncIozIaI zI o mIno Ia oI, InIro vazduI
zI aa, ara nado]do do scaaro.
In aJa noasIra, o maIuI coIaIaII, gara OIIonIJoI ardo. CaIova
obuzo I-au sarI zIduI dInsro noI zI-au oxIodaI InaunIru, cu
vaaI uIguranIo.
PuJIn maI ]os, un rau vorIIcaI do um nogru IzvorazIo Imo-
Iuos dInIr-un zIo cu oIroI, IncondIaI.
DIncoaco, InIro margInoa aoI zI maIuI InaII do nIsI caro-I
adaosIozIo Inca do gIoanJoIo buIgarIIor, oamonII nozIrI so
gramadosc, dozorIonIaJI. UnII au rIdIcaI do o acum aIbIIurI In
varuI baIonoIoIor; aIJII so IImba noasaIorI, cu suIoIuI Im-
IoIrII. Do caIova coasurI, gIoaIa InzIraIa do-a IunguI o sub
maIurI a sorII morou cu coIo do ugarI, coI maI muIJI ara arma,
caro coborau dInsro TurIucaIa nada]duInd sa gasoasca aIcI un
90 Gcorgc Toprcconu
mI]Ioc do saIvaro, osIo aa, orI In ]os, sro SIIIsIra. Dar IoaIo
barcIIo, IoaIo scandurIIo, IoJI snoII do nuIoIo au dIsaruI do
muII, Iar drumuI sro SIIIsIra o baraI do InamIc.
CaJI InoIaIorI bunI s-ar uIoa IncumoIa, cIIar In Imro]urarI
maI rIoInIco, sa Iroaca Dunaroa InoI" Dar acum, dua aIaIoa
zIIo do IuIa zI noJI nodormIIo, muIJI s-au aruncaI In aa abIa
zIIInd sa InoaIo. Proa uJInI au avuI uIoroa s-a]unga ana Ia
]umaIaIo - zI s-au dus Ia und. Po urma aIJII, suIo zI suIo, Io-au
IuaI IocuI. $I vaIurIIo DunarII I-au IngIIJII o rand, rosIogo-
IIndu-I Ia vaIo ca o nIzIo urnIcI. Iar coI o caro aa I-a IoadaI
dIn InIamIaro, IsIovIJI, dar Inca In vIaJa, Ia caJIva kIIomoIrI In
]os o maIurIIo scundo aIo osIrovuIuI do Ianga CosuI, IurcI do
rIn arIoa IocuIuI zI buIgarI baIranI ascunzI rIn sIuarIzurI,
I-au Iras maI Ia dos zI I-au IacuII cu IooaroIo.
InIr-un rand, cu vroun coas In urma, a aaruI nu zIIu do
undo un IuIonIor caIaro, Indomnand cu gIas Iaro oamonII sa
ornoasca Iar Ia aIac, doasura maIuIuI.
- $I sa nu Iraga nImonI IncoIo, sro SIIIsIra, zIcoa oI, ca
dInIr-acoIo no vIn ruzII In a]uIor. Sa ImuzcaJI numaI Incoaco,
sro TurIucaIa, ca dIn arIoa asIa vIn buIgarII...
Coborasom do curand Ianga aa zI zIIam bIno ca nu o aza cum
suno oI, ca IocmaI do-a-ndoasoIo: dInsro SIIIsIra zI mIazazI Ina-
InIau buIgarII, Iar dInsro TurIucaIa vonoau numaI do-aI nozIrI.
M-am uIIaI Ia om cu maI muIIa aIonJIo. FIgura zI maI cu
soama acconIuI IuI mI-au aruI susocIo. Dar a osI numaI o
ImrosIo do-o cIIa... Am sIrIgaI coIor dIn ]uruI mou sa nu-I doa
ascuIIaro, ca nu zIIo co suno. Dua un scIImb do vorbo InIaraIaIo,
IuIonIoruI m-a uIgoraI cu ocIII zI-a dus mana Ia IocuI rovoIvor-
uIuI... maI IuIo Insa docaI mana IuI, carabIna moa I s-a IndroIaI
sro InIma - zI I-a obIIgaI sa-zI oroasca gosIuI Ia ]umaIaIo.
PoaIo ca-I Isravoam o-aI mou, daca az I rovazuI aIuncI co ora
sa mI so InIamIo cu doua coasurI maI IarzIu, cand am cazuI
rIzonIor...
91 PirinPlonino
Dua co s-a uIIaI Ia mIno Iung, arca sa-zI InIIaroasca bIno
In mInIo Igura, omuI zI-a roIras mana IncoI do Ia rovoIvor, a
InIors caIuI zI s-a IorduI In muIJImo.
TunurIIo buIgarIIor baI acum osIo caoIoIo noasIro zosoaua
do dIncoIo, dIn saIoIo garII IncondIaIo, zI zavoaIoIo dInsro gura
ArgozuIuI. InIr-o magazIo nu doarIo do gara, zIIu ca o un
doozII do munIJII do-aIo noasIro, onIru arIIIorIo. In aJa maga-
zIoI so vodo Inca do aIcI, InIacIa, o IramIda maro do obuzo
IncarcaIo, caro azIoIau sa Io IrocuIo dIncoaco. Un sIngur roIocIII
do Ia buIgarI, cazuI InIro oIo, ar rovoca o oxIozIo caro ar aco
muIIo vIcIImo rInIro noI, coI gramadIJI aIcI, o maIuI dImoI-
rIva, In droIuI Ior.
Cu acosI gand, ma rIdIc do Ia IocuI mou, dIn adaosIuI scobII
In nIsI, zI ornosc maI In ]os, o sub maIurI.
CoIo do soIdaJI bozmoIIcI au IncouI sa rado baga]oIo oIJorIIor
gramadIIo In caruJo, cauIand maI cu soama sIIcIo do conIac.
AIJII, cu rIvIrIIo abruIIzaIo, unII ranIJI zI aIaJI do sango, or-
oIosc In IoaIo arJIIo rInIro caruJoIo do corvoada cu caruJazI
buIgarI do rIn arIoa IocuIuI, caro so uIIa In amanI osomoraJI,
IngrozIJI, azIoIand ovonImonIoIo.
Un carauz baIran a acuI caJIva azI do Ianga caIuJII IuI, ca sa-
zI oIoIoasca soIoa In aa DunarII. Cum sIa aIocaI o brancI Ia
margInoa aoI, un JIgan do-aI nozIrI II vodo zI, caI aI cIII, rIdIca
arma Ia umar zI-I Imuzca do Ia saIo, In coaa. EuIgaruI Irosaro o
sIngura daIa dIn IoI IruuI... aoI so dosIIndo Iung zI ramano
nomIzcaI, cu aJa-n ]os, cu o musIaJa In aa zI cu aIIa doasura.
- Do co I-aI ImuzcaI, ma" InIroaba un carar dIn granIcorI,
aroIIndu-so.
- FIIndca o buIgar! ran]ozIo JIganuI, uduI.
AuzInd vorba asIa, granIcoruI II IranIozIo, cu soIo, un umn
In aJa:
- Na!
$I smuIgandu-I arma dIn mana, o arunca In aa:
- FI`nca ozII JIgan, II oxIIca oI.
92 Gcorgc Toprcconu
MaI doarIo...
CaJIva soIdaJI au dosundaI o IadIJa cu zaIar cubIc zI-au
goIII-o Ia IcIoaroIo Ior, o nIsI. Pana sa aca ImarJoaIa, un
arIIIorIsI, cu mana ruIa do Ia coI, nobun, vIno InIro oI canIand
In gura maro bIsorIcozIo. $I cadoInIJand dIn cIoIuI do braJ caro-I
maI aIarna do Ia umar, sIroozIo gramada aIba do zaIar cu
zIroaIo IungI do sango roasaI.
- LuaJI, mancaJI, acosIa osIo sangoIo mou, caroIo onIru voI
so va-a-arsa...
AoI so rabuzozIo, gaIbon, Ianga zaIaruI arasII do coIIaIJI
cu scarba, zI ocIII Inco sa I so ImaIn]onoasca.
In droIuI unoI sarIurI doscIIso-n maI do IngusIImoa unuI
drum do caruJo, caIova gIoanJo do Ia buIgarI, Iraso IozIz, do sus
In ]os, zuIora o Ianga mIno zI so InIg In aa. PaIru morJI
InzIraJI sImoIrIc o o sIngura IInIo, In droIuI acoIoIazI sarIurI,
ImI araIa c-au maI vonII zI aIIo gIoanJo, IoI o aIcI, nImorInd In
IIn... MaI IncoIo, IrasnoIuI unoI oxIozII sIrIdonIo, aroIaIo,
ma a]ungo do Ia saIo ca o IovIIura do umn. InIorc cauI: un caI
do Ia caruJa o Ianga caro am IrocuI cu un mInuI InaInIo a IzbII
osomno cu oIcoava o granaIa IngroaIa In nIsI. ExIozIa a
saramaI arIoa dInaInIo a caruJoI, a omoraI amandoI caII zI
carauzuI...
Aza o acum. VIaJa IocaruIa JIno do un sIngur as, do un
sImIu gosI o caro I-aI acuI ara sa zIII, cu ganduI aIuroa.
NorovazuIuI Io InvaIuIo maI do-aroao In anza IuI conuzIo, IJI
aIIngo cu oa gonoIo. AIIadaIa avoaI IIuzIa ca oJI rIvI IImodo
rIn cIIa caro vIno; acum nu so maI vodo nImIc, nIcI InaInIo, nIcI
IndaraI. TrocuIuI s-a IsravII zI vIIIoruI n-a IncouI Inca. TraIm
coasuI nosIgur dInIro doua IoIaro, cand vromoa InsazI arca s-a
orII In Ioc, roIIndu-so ca aa InIr-o buIboana. In acoasIa do-
monJa a roaIIIaJII, caro rasIoarna obIznuInJo mIIonaro zI dosIrama
IoIuI o dInaunIru, ca un caIacIIsm do ordIn cIImIc, coI maI sIabI
do Ingor IzI Iord mInIoa. InsIIncIuI do consorvaro sIabozIo zI
93 PirinPlonino
orIco sImJ do soIIdarIIaIo umana dIsaro ara urma. NImonI nu
maI da a]uIor, nImanuI. Pana maI adInoaorI, sIrIgaIoIo do Ior-
zanIo aIo coIor co so Inocau, In Ioc sa Irozoasca In coI ramazI o
uscaI o ornIro maI omonoasa, II acoau o unII dInIro socIaIorI
sa gIumoasca o socoIoaIa Ior zI sa rada-n IoIoI, ca Ia ano-
rama.
MoarIoa so IImba rInIro noI cu maInIIo Ia saIo; so dIs-
Iroaza dua osaJuI coI maro ca o curIozana saIuIa, aucand
IcI-coIo caIo o noua vIcIIma, o aIos. Do Ia gramada do cadavro
zdrobIIo In IcIoaro Ianga onIonuI do sus, undo soIdaJI In
anIca au daI navaIa omorand In caIova mInuIo IoJI ranIJII
aduzI acoIo o Iarga - zI ana aIcI, sro KosuI-EuIgar, IoI
maIuI aoI o somanaI cu morJI zI ranIJI In agonIo. $I vaIurIIo
DunarII oarIa morou Ia vaIo IoI aIIo zI aIIo cadavro, aduso dIn
sus, dInsro oraz.
In aJa moa, caJIva caI ImoImoIIJI In namoIuI unduIuI dIn
margIno zI arasIJI acoIo do sIaanII Ior InIamIaIorI, agonIzoaza
do asomonoa In mI]IocuI noasarII unIvorsaIo. UnuI so zbaIo oI-
IoIIc Incorcand sa so rIdIco In IcIoaro, dar s-aunda zI maI
muII; aIIuI abIa maI oaIo sa-zI JIo boIuI doasura undoIor, cu
gaIuI sIramb, zI nocIoaza ]aInIc onIru uIIIma oara corand a]u-
Ior; Iar aI IroIIoa, maI Incoaco, a ramas In sarzII nomIzcaI, o o
coasIa, cu burIa baIonaIa do aa.
Ma uII Imro]ur zI urmarosc IoIuI cu o curIozIIaIo InIonsa zI
IucIda.
O oxorIonJa IndoIungaIa a asocIaI In mInIoa omuIuI Idooa do
omor, do crIma Ioroasa, cu mIsIoruI zI InIunocImoa noJII. (EIaIa
crIma mInuscuIa dIn vromo do aco, caro raoa cand zI cand
vIaJa unuI om!) Dar acum, razboIuI a rasIurnaI zI acoasIa
obIznuInJa. SconoIo groaznIco aIo aIacurIIor do IorI s-au dosazuraI
sub soaroIo maro aI amozII do vara, cand mII do oamonI au osI
omoraJI crancon - In IIna zI. CaI do InoonsIva mI-a aruI
aIuncI noaIoa, cu IInIzIoa zI InIunorIcuI oI InvaIuInd Iumoa In
94 Gcorgc Toprcconu
vIsurI zI caIIoIo - In comaraJIo cu IumIna aIba, oroco, a mIo-
zuIuI do zI, caro dozoIoaza vazduIuI ca o absonJa zI Iasa vodorII
goIIcIunoa IIdoasa a roaIIIaJII.
EaIaIa IunurIIor a IacuI. RooIo do ImuzcaIurI marunIo,
araInd doasura raIIor do nIsI, Inco cand zI cand dIn susuI
aoI zI so roaga do-a IunguI maIuIuI ana aIcI, ca o dara do
uIboro arInsa. EuIgarII ac oxorcIJII do IIr asura uIIImoIor
JInIo mIzcaIoaro - bIoIo oavo do vIoJI omonozII - o caro aa Io
maI aduco dIn sus zI Iroco rIn aJa Ior...
$aso InzI caIaro o un buzIoan Iung so vad vonInd do doarIo,
mIcI ca nIzIo InsocIo. OamonII vasIosc cu aImoIo, ronoIIc, sro
JarmuI buIgarosc - somn ca vor sa so rodoa. OoIIcIunoa Ior
aIba, maI vuInorabIIa arca ara armura do cara a vozmanIuIuI,
oora o JInIa rocIsa zI aIrago roIurI do gIoanJo In ]uruI Ior. S-au
aroIaI: sunI acu numaI cIncI... sunI numaI aIru... sunI nu-
maI IroI... UIIImuI doscIIdo braJoIo-n cruco, rugandu-so rInIr-
un gosI do suroma doznado]do sa Io cruJaI. Dar osIo o cIIa
dIsaro zI oI, oscamoIaI arca do mana novazuIa a unuI rosII-
dIgIIaIor subacvaIIc...
IaIa acum zI o mIca IuIa do nuIoIo, cu IroI oamonI cIncIIJI o
oa. Imuns arca Ia saIo do un gIImo, coI do Ia coada so rIdIca
doodaIa In IcIoaro, baIo vazduIuI cu braJoIo zI so rabuzozIo In
aa, ca o broasca. UzuraIa Ia caaIuI dIndaraI, IuIa so
doscumanozIo - zI omuI dInaInIo o IngIIJII do vaIurI InIr-o
cIIa... Ramas sIngur, coI do Ia mI]Ioc a IunocaI rInIro nuIoIo -
numaI cauI I so maI zarozIo doasura. $I cauI acoIa, IuIInd
sIngur Ia vaIo, s-audo do-aIcI cum sIrIga osIo vaIurI:
- Ma cumna-a-aIo!... Ma cumnaIo, maaa!...
FaJa DunarII a osI IImozIIa In sarzII do urnIcaruI omo-
nosc, o caro I-a suorIaI o dua-amIaza InIroaga. OdaIa cu
aroIoroa InsorarII, un vanI Iaro do Ia rasarII Incoo sa Ia aa In
rasar, sorInd o Iocaro cIIa vra]mazIa baIranuIuI, caro s-a
95 PirinPlonino
rogasII acum o sIno rosIogoIIndu-zI cu manIo, sIgur zI maIosIos,
undoIo Ia vaIo. Sub IumIna IoI maI rozIoIIca a soaroIuI, IosozI
groIo zI oaco do ]ad IuId so InaIJa o o mucIIo, so cIaIIna zI
cad, Insomnand ana doarIo curgoroa IuI masIva.
... $I doodaIa, sImI In ]uruI mou o mIzcaro noobIznuIIa. Un
roamaI do gIasurI s-a rIdIcaI dInIr-o arIo zI-a IrocuI rIn muIJImo.
ToaIo caoIoIo s-au InIors In acooazI dIrocJIo, IoaIo rIvIrIIo
sunI IndroIaIo sro acoIazI uncI...
Sus, o margInoa unuI damb InaII, doasura drumuIuI caro
IaIo IozIz maIuI do nIsI, un soIdaI buIgar In unIorma caonIo
no aco somno marI cu zaca sa ornIm InIr-acoIo.
S-a IsravII.
PosIo uIIImuI acI aI sangoroasoI IragodII do Ia TurIucaIa, so
va Iasa In curand corIIna uzoara a InsorarII.
Do-acum Incoo oIIoguI.
Un oIIog Iung zI IoI aIaI do IragIc, acuI dIn nonumaraIo
oIsodurI sInIsIro rIsIIIo o IoI amanIuI EuIgarIoI, do Ia HagI-
acIar ana-n unduI MacodonIoI IoIroaso. CaJI dInIro coI osIo
25 do mII do IugarI romanI, oorIJI rada uzoara buIgarIIor Ia
TurIucaIa, vor maI auca sa vada sarzIIuI razboIuIuI zI maIuI
sIang aI DunarII"...
DoocamdaIa, aIIo grI]I urgonIo ma roocuau. Avoam acum
droIuI sa ma gandosc numaI Ia mIno, sa sca cu vIaJa.
Dar co no azIoaIa oaro acoIo sus, doasura maIurIIor, undo
caaIuI unoI coIoano IungI, caro s-a ormaI o nosImJIIo Iarandu-
so IncoI Ia doaI, IrobuIa sa I a]uns do-un sorI do coas InIro
baIonoIoIo duzmanIIor"
$IIam ca buIgarII no urasc do moarIo. CunozIoam do o acum
roronuI Ior IncaaJanaI, o caro I-am auzII do aIaIoa orI maI
IarzIu, ca o un IoII-moIIv aI urII Ior sImIo zI rImIIIvo: Trinoiei
goJino...
l
l
l9l3 (Irad. auI.).
96 Gcorgc Toprcconu
Coa dInIaI grI]a mI-a osI ca, onIru orIco InIamIaro, sa
ascund In buzunaruI do Ia saIo un rovoIvor mIc, soIId, cu zaso
gIoanJo, dInIro caro mI-I dosIInasom numaI o coI dIn urma. Po
coIoIaIIo cIncI oram sIgur ca voI avoa vromo sa Io ImarI, ara
groz, caIaIIor ovonIuaII.
M-am gandII aoI ca, daca buIgarII nu vor Incoo un macoI In
masa, cI vor ucIdo numaI o aIos, coI maI bun Iucru In asomonoa
caz osIo sa IrocI caI maI noobsorvaI. Am smuIs docI dInIr-o caruJa
o orocIo do anIaIonI soIdaJozII uzaJI zI I-am Iras osIo anIaIo-
nII moI noI, do camgar nogru; mI-am us o ca o caoIa vocIo do
Ia un morI zI, In gIoduI do Ianga margInoa aoI, mI-am murdarII
bIno bocancII gaIbonI dIn IcIoaro, acuJI o masura. In aIIa
caruJa am gasII un doImanaz do osIav vordo, ImbIanII cu mIoI;
carauzuI buIgar caro rInso acum cura] zI Incooa sa so croada
rorIoIar IogIIIm aI IucrurIIor dIn caruJa, s-a zbarIII uJIn Ia
mIno... dar cand I-am us rovoIvoruI sub nas, a InJoIos ImodIaI
ca n-am vromo do gIumo. In buzunaro zI In manocoIo doImanuIuI,
IogaIo ]os cu soara, am IndosaI aoI caIova obIocIo do rIma
nocosIIaIo, o caro avusosom grI]a maI InaInIo sa Io scoI dIn
vaIIza moa, arasIIa Ianga onIoano.
EcIIaI asIoI o aucaIo onIru cIno zIIo caIa vromo, am
InIraI zI ou, In sarzII, In uIIImoIo randurI aIo coIoanoI ormaIo
dIn gruuI maro do soIdaJI In caro ma rInsoso vromoa.
$I aruncand o uIIIma rIvIro sro camIIIo JarII zI JarmuI do
dIncoIo aI DunarII, usIIu - am ornII cu IoIararo Ia doaI sro
nocunoscuI...
II
Coada coIoanoI a a]uns doasura maIurIIor zI s-a orII do-a
IunguI unuI drum IngusI, caro curgo coIII rInIro IIvozI, sro
Dunaro. Dua un cuvanI do ordIno vonII dInsro caaIuI coIoa-
noI, acom ronI Ia sIanga, cu aJa caIro rasarII.
97 PirinPlonino
Ma uII Imro]ur. Sub o movIIa do Ia saIoIo mou, canIa abIa
auzII un Izvor mIc o un zIoI do Iomn, dIn caaIuI caruIa so
arcuIozIo sro amanI o sarma subJIro do IumIna.
$I doodaIa, Ia vroo douazocI do azI In aJa gruuIuI nosIru,
rasaro ca dIn amanI o IInIo do IragaIorI buIgarI, In unIorma
caonIo...
Cu arma Ia IcIor, buIgarII so uIIa Ia noI In Iacoro.
Un gIas, ornII dInIro oI, no sIrIga sa aruncam Ia amanI
orIco arma.
Do Ia saIoIo Ior, caIova mIIraIIoro sunI aduso aoI osIonIaIIv
zI IndroIaIo asura noasIra. Cand acoasIa rogaIIro o gaIa, un
oIJor do-aI Ior, IncrunIaI, Ioso InaInIoa randurIIor zI no sIrIga o
romanozIo:
- IncIInaJI-va!...
ToJI coI dIn ]uruI mou IzI ac cruco, marunI zI rocIIIaI.
CIIoIo Iroc grou, uIsuI vromII baIo IoI maI rar. CaIova vrabII
caro so rogaIosc do cuIcaro InIr-o saIcIo dIn aroIoro InJoaa
IInIzIoa maro dImro]ur cu cIrIIIurIIo Ior noasaIoaro...
Cu mana IncIozIaIa o rovoIvor, azIoI rIma raaIa do gIoanJo,
ca sa m-arunc In dosuI unoI rIdIcaIurI do amanI o caro am
obsorvaI-o In sIanga - zI do acoIo sa aIorg IndaraI, sro Dunaro,
rInIro sIuIzurI. Avoam Inca, asIoI, o zansa dIn o mIo sa sca
noaIIns ana acoIo...
Dar mInuIoIo Iroc zI nIcI o ImuzcaIura nu ornozIo do Ia coI
dIn aJa. A osI, oaIo, dIn arIoa Ior, numaI un mI]Ioc do
InIImIdaro"...
RandurIIo buIgarIIor sorosc In curand cu un nou vaI do
IuIaIorI, caro vIn dIn ]os, asudaJI, InIorbanIaJI do aIorgaIura;
vorbosc Iaro zI Iroc rInIro coI dInIaI, sIrIcand soIomnIIaIoa cIIo-
Ior rocodonIo.
PrIn aJa randurIIor noasIro s-aroIo dInsro IancuI droI
un oIJor buIgar, cu rovoIvoruI In mana. Morgo IncoI, cauIand cu
ocIII...
98 Gcorgc Toprcconu
II rocunosc. E omuI o caro acum doua coasurI I-am amonInJaI
cu carabIna, cand so IImba rInIro noI caIaro, In unIorma do
IuIonIor roman. Ma cauIa... SunI In zIruI onuIIIm dIn IancuI
sIang zI am In aJa Inca IroI oamonI do-aI nozIrI, coaa-n coaa.
Cu o mIzcaro abIa sImJIIa, ImI aIoc runIoa zI InIorc uJIn cauI
sro arIoa ousa. CaoIa coa vocIo do soIdaI ImI acoora o
]umaIaIo ocIII... A IrocuI. Nu m-a rocunoscuI. Dar o sIngura
mIzcaro nocIIbzuIIa, o caro az I IaIII-o cu vIaJa, uIoa sa ma
Iradozo. O sa-I maI InIaInosc oaro do muIIo orI, do-acum InaInIo"
NI s-a acuI somn sa sIam ]os zI buIgarII dIn aJa noasIra au
vonII maI aroao. TuIuror Io sIraIucosc ocIII do bucurIo:
- RumanskI! RumanskI!
UnII vIn sa-zI oIoIoasca soIoa, o rand, Ia IzvoruI do Ianga
mIno. PrInIro acozIIa, un oIJoraz buIgar, InnogrII Iaro do soaro
zI cu gonoIo aIbo do ra, aro maI orIcII docaI IoJI. Rado morou,
no baIo cu mana o umar zI IoaIa aJa Imborba II sIraIucozIo do-
o nosIaanIIa bucurIo.
- \oue Ice hcurcur Jòcoir gogn lo boIoillc...
l
II suno
cInova dInIro aI nozIrI.
EaIaIuI so InIoarco, surrIns:
- A nu... sunI orIcII c-am scaaI Iar cu vIaJa! rasundo oI
IoI o ranJuzozIo, cum oaIo.
- Dar cu noI co-o sa so InIamIo"
NIcI o Ioama! rasundo buIgaruI. PrIzonIorII nozIrI sunI bIno
IraIaJI. o ecro Ire bicn... Ire bicn
2
... adauga oI rIoIonozIo,
doarIandu-so.
In acoI momonI, sIrIgaIo InundaIo Izbucnosc Ia droaIa moa,
aroao, undo s-a IscaI zI o scurIa InvaImazoaIa. DoI soIdaJI
buIgarI au IovII ara vosIo cu aIuI uzIII In ca o un oIJor do-
aI nozIrI zI I-au doboraI In zanJ, IIn do sango. AIIuIa, caro a
osI IzbII aara dIn randurI, nu so zIIo onIru co, un buIgar II
l

SunIoJI orIcII ca aJI cazIIgaI baIaIIa... (r.).
2
Va I oarIo bIno... oarIo bIno... (r.).
99 PirinPlonino
ImIanIa do doua orI baIonoIa In saIo zI, a IroIa oara, cand II
vodo cazuI, In burIa. OmuI so zvarcoIozIo ca un vIormo, JInIuII In
Jarana; ca sa-zI Iraga IndaraI baIonoIa Iunga InIIa ana Ia
gura JovII, coIaIaII s-a]uIa zI cu IcIoruI... MaI IncoIo, sro mI]Io-
cuI coIoanoI, s-aud aIIo JIoIo; zI, maI doarIo, aIIoIo.
Pana sa no dam bIno soama do cooa co so InIamIa, o voco
uIornIca, oruncIIoaro, domInand IoI roamaIuI do gIasurI zI do
racnoIo scraznIIo, sIrIga o buIgarozIo o comanda. EuIgarII InIra
In randurIIo Ior zI ordInoa so rosIabIIozIo.
Dar coI cazuJI nu so maI rIdIca. $I cIno zIIo caJI or I cazuI
aza, do-a IunguI coIoanoI InIrogI...
CInova no IransmIIo In zoaIa zvonuI ca, Ia o orcIozIJIo
sumara, s-ar I gasII asura Ior armo ascunso - zI do acooa au
osI oxocuIaJI. EsIo Insa uzor do InJoIos ca nu ora novoIo do asIa,
ca sa so InIamIo co s-a InIamIaI. $I IncIdonIo Ia oI, scono IoI
aza do sangoroaso, daca nu zI maI crancono, IrobuIo sa so o-
Iroaca In momonIuI acosIa doasura maIuIuI InIrog, - osIo IoI
undo aI nozIrI, In gruurI maI marI sau maI mIcI, s-au rodaI zI
sunI IuaJI In rImIro do buIgarI. Dar Ia oraz, co s-o I oIrocuI"
NI so randuIosc sanIInoIoIo do-o arIo zI do aIIa, somn ca vom
I ornIJI IndaIa. InaInIo do a ma rIdIca, scoI o urIz rovoIvoruI
dIn buzunaruI do Ia saIo zI-I Ingro Ia IcIoaro, In nIsI.
$I convoIuI ornozIo Iar, do asIa daIa condus ca o Iurma do
voInJa unor oamonI sIraInI, sro un dosIIn nocunoscuI.
ToJI morg acum cu ocIII In amanI. NImonI nu maI scoaIo o
vorba. Po IgurIIo coIor dIn ]uruI mou o InIIarIIa acooazI rosom-
naro mocnIIa - noasaro docIIa cu caro JaranuI nosIru s-a IasaI
InIoIdoauna dus do soarIa.
In urma noasIra, raman IoI maI doarIo morJII zI ranIJII InzIraJI
o margInoa drumuIuI dua acoasIa rIma aIIngoro cu buIgarII.
La droaIa, vaaIa asInJIIuIuI scado o nosImJIIo. PrIn anzoIo
InsorarII vad Inca, o aIocurI, undo drumuI so IncovoaIo, caaIuI
100 Gcorgc Toprcconu
coIoanoI noasIro caro InaInIoaza domoI, InIro doua zIrurI nogro
do carauIo cu zanga Iunga, ca o rocosIuno InIunocaIa do um-
bro. Un sorI do Iuna, aIId, morgo In as cu noI.
CramoIuI do convoI dIn caro ac arIo a osI orII onIru

oas do noaIo, undova, Ia o margIno do saI arasII, Ianga o
arIo vocIo do grau.
M-am IasaI cu aJa-n sus o amanIuI noIod zI Iaro, aIaIurI do
un caIIan modIc o caro InIamIaroa mI I-a IarazII vocIn In
noaIoa asIa. Am arIns amandoI caIo o JIgara zI sIam do vorba,
In zoaIa. Sro droaIa zI Ia IcIoaroIo noasIro oamonII dorm
gramada, IngIosuIJI comacI unuI In aIIuI, ca sa so IncaIzoasca.
UnII au IncouI do o-acum a soraI, cu cauI sub manIaIo.
- VIIoIo! rosIozIo vocInuI mou, cu scarba. Daca so IuIau cum
IrobuIo, n-am I a]uns aIcI...
DomnuI docIor o grozav do suaraI ca a cazuI rIzonIor,
IocmaI oI, caro so crodoa In sIguranJa, Ia adaosI do asomonoa
nonorocIro sIuIda.
- UIIa-Io Ia oI cum dorm zI n-au Iabar, urmoaza oI rovoIIaI,
rIdIcandu-so InIr-un coI. Parca nu s-ar I InIamIaI nIcI o scIIm-
baro cu oI... au IrocuI numaI do Ia un sIaan Ia aIIuI...
AuzInd vorba, o sanIInoIa s-aroIo domoI rIn InIunorIc zI s-
aIoaca sro noI, sa no vada Ia aJa. Nu aro sa aIba InIonJII
duzmanoaso. E o namIIa do buIgar - om maIur, cu musIaJIIo
IungI, robabII gosodar do Iroaba In vromo do aco.
- Colco c ccoe"
l
InIroba oI IncoI, cu oarocaro IndoIaIa, dua
co no-a oxamInaI o rand.
AmabII, vocInuI mou scoaIo roodo coasuI zI aroIo JIgara do
cadran... Pana sa rImoasca rasuns, buIgaruI InIIndo Iaba, II Ia
coasuI dIn mana - zI so doarIoaza domoI, In Iacoro cum a vonII.
l
CaI o coasuI" (buIg.).
101 PirinPlonino
- UIIo-aI dracuIuI, domnuIo, oxcIama IndIgnaI domnuI caIIan
vazand ca nu so maI InIoarco, mI-a IuaI coasuI!
- TrobuIo sa rocunozII c-a IucraI cu IndIscroJIo zI cu IacI,
Incorc ou sa-I consoIoz.
- Da` d-Ia n-avoaI coas" PonIru co nu I-aI scos"
- Ea am doua, nu unuI. Dar am avuI ImrosIa ca JII sa-I
sorvozII o aI d-IaIo, InaInIoa moa...
PunInd o nas do cIuda, domnuI docIor s-a InIors ImbunaI
o arIoa coaIaIIa zI m-a IasaI sIngur, cu gandurIIo moIo.
SIngur, aJa-n aJa cu ImonsIIaIoa muIa a vazduIuIuI, sub
rIvIroa muIIIIa a coruIuI InsIoIaI, caro so uIIa-n ]os onIgmaIIc,
nocIInIII, cu ocIII IuI do aIan]on...
PrIn InIunorIcuI sIravozIu aI noJII do augusI, s-aud acum
IamurII gomoIoIo zI vaIoIoIo sIabo aIo ranIJIIor, rIsIIJI In Imro]urI-
mI. $-aud unoorI zI gIasurI InIaraIaIo do caInI, caro so baI InIro
oI - caInI vagabonzI, ramazI ara sIaan dua ovacuaroa saIoIor
dIn roa]ma, sa raIacoasca noaIoa rInIro IoIIurI zI sa doa
IarcoaIo ranIJIIor In agonIo. DIn InIunorIc, osIo susuruI Iarg aI
sarzIIuIuI do vara, rasuna arar zI caIo un oc do arma, IzoIaI,
ca Ia vIo, urmaI do scIoIaIaIIurI ascuJIIo.
In norII argInIII dInsro aus, IumIna do sIdo a rImuIuI
aIrar ImIoIozIo Inca, doasura IumII, cununI do IrandaIrI aI-
IzI. Cand acoasIa zaro do Iuna dIsaro, nu-mI maI ramano InIro
gono docaI, InIInsa o cor ca o ozara subJIro do um, aIoaroa
bIurcaIa a CaII LacIoo.
RacoaIa noJII zI amanIuI Iaro do sub mIno m-au IrozII dIn

somn. DoscIId ocIII: so IumInoaza do zIua... VIzIunIIo somnuIuI
dIn caro m-am dosrIns abIa ImI ar maI adovaraIo, In rIma
cIIa, docaI araIarIIo do vIs aIo IumII roaIo caro-zI ac IncoI aarIJIa
In ]uruI mou. O IumIna do acvarIum, soarbada zI vorzuIo... o
IngramadoaIa moIoraIa do IruurI amosIocaIo In ozIJII dIorIIo
- oJo IumburII, gurI cascaIo, braJo IncoIacIIo rInIro IcIoaro
sIraIno... Po un buzIoan, Ianga ramazIJa unoI zurI vocII do aIo,
mucozIIa o o arIo, un soIdaI buIgar vogIoaza IoroII do somn,
cu runIoa IncIInaIa, cu arma InIro gonuncII.
Dua urIoIuI noInIroruI aI IunurIIor, do IorI zI do zIIoIo Iro-
cuIo, IInIzIoa asIa Imonsa aro cova suranaIuraI. Am ImrosIa
ca sunI sIngur, In mI]IocuI unuI unIvors amorJII o vocIo. Pana zI
runzoIo aguduIuI dIn aroIoro, brumaIo do conuza zorIIor, sIau
InIr-o mIracuIoasa nocIInIIro.
Un oznoI... InIro doI maracInI dIn margIno s-a IvII, cu mIzcarI
urIzaIo do saIbaIacIuno, cu as do anIoma, un caIno. Man]II do
sango o boI ana Ia urocII, ramano caIova cIIo nomIzcaI, In IroI
IcIoaro, aduImocand sro noI do doarIo... aoI so InIoarco zI
dIsaro, In Iacoro, ca o umbra.
DIn arIoa ousa vIno acum aIIuI, maI maro, cu burIa IIna.
So orozIo zI IndroaIa sro noI o rIvIro IacIda, do anImaI
saIuI. Cand mI-a InIaInII ocIII, o doasura gramozII do IruurI
adormIIo, rIn ocIII IuI a IrocuI o IucIro sIranIo do orocIIaIo zI
aruI do o sInaro I s-a zbarIII uJIn, ca Ia Iu...
III
DrumurI IungI In soaro, sub arzIJa vorII o sarzIIo...
Do nu zIIu caIo zIIo, morgom InIruna caIro mIazazI, no aundam
IoI maI adanc In amanIuI EuIgarIoI, no doarIam IoI maI muII
do Jara.
SaIo raro, JInuIurI asro zI saraco. PoosIm undo no rIndo
noaIoa, In roa]ma unuI saI orI Ia margInoa zosoIoI, In cam.
PouIaJIa o InvorzunaIa ImoIrIva noasIra. InIr-un Ioc, In
aroIoroa ImodIaIa a ronIuIuI, un saI InIrog a aIorgaI sa no
IaIo cu coaso zI Iooaro. Ca sa ovIIo o IncaIoraro gonoraIa, rImo-
]dIoasa zI onIru oI, soIdaJII oscorIoI au osI novoIJI sa Io barozo
drumuI, cu baIonoIoIo In cumana.
103 PirinPlonino
CarauIoIo caro no oscorIoaza - cioeocoi o IImba buIgaroasca,
uzI sub ascuIIaroa unor eIori
l
- so scIImba aroao zIInIc. $I
cu caI no doarIam do ronI, oscorIa noasIra dovIno maI osIrIJa;
unIorma zI dIscIIIna dIsar IroIaI - zI cIasovoII sunI IoI maI
raI, IoI maI IraaroJI. FIocaro nou rand do cIasovoI rada do Ia
rIzonIorI, maI cu soama do Ia oIJorI, IoI co-a ramas noradaI do
coI dInaInIo. JauI so aco o aJa, ara nIcI o Ioama do rasundoro.
Daca vroun nonorocII Incoarca sa rozIsIo, o Imuns cu baIonoIa
orI o IovII cu aIuI uzIII In IoI, ana co cado In zanJ, cu sumo
rozII Ia gura.
AcooazI soarIa o au zI coI co Ios aara dIn coIoana In IImuI
morsuIuI: ca nIzIo caInI raI caro so JIn o IaIurIIo IurmoI, cIaso-
voII so nausIosc asura Ior cu racnoIo sau arunca dua oI cu
cIomaguI, ca dua vIIo, daca nu-I oI a]ungo Ia vromo.
Do aIru zIIo oamonII n-au mancaI nImIc. EuIgarII nu no-au
daI nIcI o bucaIa do aIno ana acum. PrImoIo cuvInIo o caro Io-
am InvaJaI dIn gura Ior au osI uIrc, adIca maIno, zI cioco -
adIca: azIoaIa!
Dar maI rau docaI oamoa, o caro nIcI n-o maI sImJI do Ia o
vromo, no cIInuIozIo soIoa. Aa, abIa daca maI gasIm In caIo un
saI, Ia oasuI do noaIo. FanIanIIo raro dIn acoasIa rogIuno
arIda, dua orIndaroa aIaIor Iruo zI convoaIo In sus zI-n ]os,
au socaI aroao do IoI. OaIoaIa sau burduuI do bIvoI nu maI
aduco do Ia und unoorI docaI gIod. $I ca sa oaIa boa IoaIa
Iumoa, ar IrobuI sa InIarzIom muIIo coasurI do Iocaro daIa. Do
acooa, cand no aroIom do caIo o anIana In drum, cIasovoII so
osIoaza dIn vromo In aJa oI, ca sa nu Iaso o nImonI Ia aa.
ToIuzI oamonII dau navaIa, cu doznado]doa morJII.
In ]uruI unuI mar aduroJ dIn roa]ma zosoIoI, IoI IImuI caI
a duraI Irocoroa coIoanoI s-a daI o adovaraIa baIaIIo. Au cazuI
morJI zI ranIJI, ca Ia un asaII do roduIa. InnobunIJI do soIo,
l
SuboIJorI.
IInoIIzaJI do coIo caIova morIzoaro IornIcIIo ramaso o var,
oamonII Iozoau dIn randurI, IaIucInaJI, s-agaJau do crongI, zvar-
Ioau cu IoIro zI so baIoau InIro oI ca IuII onIru caIo o sIarIIura
do mar, cazuI In Jarana. NIcI racnoIoIo cIasovoIIor, nIcI socIaco-
IuI coIor doboraJI acoIo cu cauI zdrobII do aIuI armoIor, nImIc
nu-I maI uIoa orI.
La oI ImI usosom zI ou vIaJa In ]oc, cu caIova zIIo In urma
onIru un bIdon do aa - ca sa nu mor do soIo o drum.
AsIa s-a InIamIaI In rIma zI do mors, dua co am InIaInII
rIma anIana zI-am vazuI ca buIgarII nu no Iasa sa IozIm dIn
randurI. Nu maI bausom nIcI un sIro do aa, Inca dIn a]un.
SoaroIo Incouso sa dogoroasca. $I ma gandoam cu cIuda ca IorI,
In graba IocarII do sub maIurI, uIIasom sa-mI Iau zI un bIdon cu
aa. Nu banuIsom aIuncI ca o sa ducom IIsa zI do asIa - cum
ora sa-mI vIo In mInIo aza cova, cand avoam IoaIa aa DunarII
Ianga mIno! Dar acuma ImI dadoam bIno soama ca o nogII]onJa
ca asIa uIoa sa-mI Io aIaIa.
Co ora do acuI"
Trocoam IocmaI aIuncI osIo IInIa noasIra do Ia DaIdar, rIn
rogIunoa IuIoIor dIn zIua IrocuIa. LocurIIo orau somanaIo cu
morJI - oamonII doboraJI o acoIo dIn uga, dua co IranzooIo
au cazuI In mana buIgarIIor. $I ou zIIam ca macar unII dIn
morJII acoIa IrobuIo sa aIba Inca Ia oI caIo un bIdon cu aa, rIns
cu un carIIg Ia sacuI do carIuzo.
Am us ocIII do doarIo o un morI, caro so gasoa maI sro
margInoa drumuIuI, Ia un coIJ. SIa gIomuII o-o coasIa, cum II
cuIcaso Ia amanI vroo unda do mIIraIIora sau o Jandara do
obuz. A]ungand In droIuI IuI, InIr-un momonI cand cIasovoIuI
do Ianga mIno Irocuso InaInIo, am sarII aara dIn randurI zI, In
caIova cIIo, am osI Ianga oI... NonorocIro: bIdonuI ora IogaI,
cu o curoIuza Iaro, do conIura. Trag, smucosc... morIuI aro aoruI
ca nu vroa sa mI-I codozo! In cadruI acoIa InJoonII, sImJuI
rorIoIaJII ramaso Inca Iroaz. Dar nIcI ou, dua co mI-am us
105 PirinPlonino
vIaJa-n ]oc onIru aIaIa, nu vroau sa Ias rada dIn mana. $I
morIuI so IuIa cu mIno, o muIozIo, s-agaJa cu dosoraro do
acoasIa uIIIma IogaIura a IuI cu vIaJa, so JIno Iaraz dua mIno
caJIva azI... In sarzII, curoIuza codoaza - zI ou IzbuIosc sa-mI
ocu Iar IocuI In randurI, sa m-amosIoc rInIro coIIaIJI, InaInIo ca
cIasovoIuI sa ma I a]uns.
Avoam acum In co sa Iau aa Ia drum. MaI muII: bIdonuI ora
aroao IIn.
Am daI zI aIIora dIn aa acooa, cacI orau rInIro noI zI oamonI
ranIJI, o caro Inca dIn rIma zI soIoa a IncouI sa-I IorIurozo ca
o osandIJII ocuIuI dIn Iad.
Cand am ornII Ia drum, In dImInoaJa acoIoIazI zIIo dInIaI,
ranIJII nozIrI ramazI osIo noaIo In cam (ca buIgarII zI-I rIdI-
casora numaI o aI Ior), vazand convoIuI Iung do rIzonIorI caro
so IndroIa sro mIazazI InIro baIonoIo, au InJoIos co s-a InIamIaI...
So rIdIcau do ]os cum uIoau, cIaIInandu-so, zI vonoau sro noI
dIn IoaIo arJIIo, sa no maI vada o daIa, onIru uIIIma oara.
UnII, ranIJI Ia IcIoaro, so Iarau o coaIo, gaaInd, s-a]unga maI
curand Ianga drum - zI so rugau sa-I Iuam, sa nu-I Iasam cu
buIgarII. AIJII Insa, ranIJI maI uzor, s-au sIrocuraI InIro noI, au
InIraI zI oI In randurI.
PrInIro coI dIn ]uruI mou o acum unuI cu IoIuI gaurII, cu
IamanuI droI ororaI do un roIocIII, caro I-a IozII rIn saIo.
Morgo srI]InIndu-so caIo uJIn do umaruI vocInuIuI - zI Ia IoI
asuI scuIa sango.
- MaI oJI"
- MaI oI...
A a]uns aza ana Ia Razgrad.
AIIuI o ranII Ia mana. O azcIIo do obuz I-a roIozaI dogoIuI coI
maro, dIn radacIna. S-a IogaI sIngur Ia rana, cu o baIIsIa mur-
dara. EaIIsIa ImbIbaIa do sango s-a uscaI zI s-a IIII - dar IoI so
maI umozozIo unoorI zI Icura, cand omuI IzI Iasa mana In ]os.
Aza, o sIIII sa umbIo IoI cu mana rIdIcaIa, gaIbon zI IncIozIaI,
arca-zI JIno dIn mors Iumanaroa.
CIno cado, cIno ramano In urma, o IorduI. EuIgarII n-au
caruJo do us Ia dIsozIJIa boInavIIor zI ranIJIIor nozIrI. Co sa-zI
maI baIa cauI zI cu oI, sa-I IransorIo, sa-I IngrI]oasca In sIIa-
Io" Ca sa scao do grI]a Ior, au doscoorII un mI]Ioc maI sImIu
zI maI oxodIIIv: II Imuzca. CoI ImuzcaJI aza n-au docaI sa-zI
IncIIuIo c-au murII o ronI, cu caIova zIIo maI dovromo, undo a
murII aIaI amar do Iumo. CIno o sa Io maI coara socoIoaIa"
In aduroa do Ia EaIbunar, sIarzII cIasovoIIor acoIoI oIao au
organIzaI un ]a In sIII maro, noobIznuII ana aIuncI. Au InIIns
Ia IcIoaroIo Ior o oaIo do corI, undo Iocaro rIzonIor IrobuIa sa
arunco dIn Irocoro IoI co aro maI do roJ asura IuI. VaI do coI co
ora rIns ca ascundo cova.
Do daIa asIa nu ora nImIc do acuI, IrobuIa sa Iroc zI ou rIn
vamuIroa bandIIoasca Ia caro oram consIranzI. Pana aIuncI
scaasom uzor - ImbracamInIoa In caro oram arJIaI dogIIzaI zI
doImanuI coI mIc do osIav vordo, cam IavaIII, o caro-I urIam
Ia subsuoara ca o o sImIa IunIca uzaIa, cu bIanIJa InIoarsa
InaunIru, nu aIragoau nImanuI aIonJIa. Dar acum IrobuIa sa dau
zI ou cova, ca sa nu Iu cumva orcIozIJIonaI. Cand mI-a vonII
randuI, am aruncaI o oaIa do corI un coasornIc Iurcosc, IoIIn,
o caro-I cumarasom cu vroo zoco zIIo In urma ca amInIIro dIn
TurIucaIa. ExIIbIJIa unuI obIocI do Iux ca acosIa ora cam Imru-
donIa dIn arIoa moa, dar n-avoam aII Iucru do caro sa ma oI
IIsI maI uzor.
- Do undo aI Iu asIa, ma" InIroaba unuI dInIro sIarzI, caro
zIIa uJIn romanozIo.
- L-am IuaI do Ia un oIJor... rasund ou, acand cu mana Ia
sIanga.
EuIgaruI a ras; aoI s-a InIors Ia coI caro vonoa dua mIno -
z-am scaaI cu aIaIa. Daca I-ar I daI In mInIo sa ma cauIo, ar I
107 PirinPlonino
avuI maro surrIza; cacI aara do aIIo obIocIo maI uJIn roJIoaso
onIru oI (doua saunurI, orIo do dInJI, un voIum mInuscuI do
VIgny, o mazIna do ras "OIIoIIo" - zI aIIo curIozIIaJI), avoam Ia
mIno Inca un coasornIc, un InoI mIc do aur zI caIova suIo do IoI In
monodo do argInI, rIsIIIo rIn IoaIo buzunaroIo.
InIr-o dImInoaJa, o uIIIma oIaa InaInIo do Razgrad, obsorv
rInIro cIasovoII caro no oscorIau zI caJIva baIoJI do zcoaIa, In
unIorma. Au osI ornIJI dosIgur cu noaIoa-n ca do Ia oraz In
InIamInaroa noasIra, sa no azoasca zI oI o acoasIa orJIuno do
drum. TacuJI, sorIozI, morg acum o Ianga noI, o margInoa
zosoIoI, aIrunzI arca do gravIIaIoa mIsIunII co II s-a IncrodInJaI
zI urIand Iocaro caIo o uzca mIIIIaroasca vocIo, roa groa
onIru umorII Ior adoIosconJI. Incorc sa InIru In vorba, o
ranJuzozIo, cu coI maI aroIaI. EaIaIuI vIno Ianga mIno IndaIa.
S-araIa bIand zI noazIoIaI do cuvIIncIos. So oxrIma cu grouIaIo,
dar aro IncanIaI ca aro ocazIo sa-zI una Ia roba cunozIInJoIo
IuI In IImba rancoza.
- Eu zI coIogII moI sunIom dIn Razgrad - ImI rasundo oI Ia
o InIrobaro - am rImII ordIn sa va azIm, ca sa nu ugIJI...
- $III sa IragI cu uzca"
- PuJIn...
$I sImIo novoIa sa adaugo:
- EuIgarIa so aIa do aIru anI In razboI, nu maI aro muIJI
oamonI. TrobuIo sa no acom zI noI daIorIa. EsIo zI un roosor
aIcI, cu noI...
- InIro oamonII dIn oscorIa"
- Da.
So duco sa-I cauIo. So InIorc amandoI. ProosoruI dIn Razgrad
o ImbracaI In IaIno do oraz, cu IncaIJamInIoa aIba do ra. Convor-
saJIa noasIra duroaza o caJIva kIIomoIrI do drum. E roosor do
IImba rancoza - zI s-araIa om do cuIIura aIoasa. NIcI o aIuzIo
duzmanoasa dIn arIoa IuI Ia CadrIIaIor, Ia Irinoiei goJino...
- AI nozIrI nu s-azIoIau sa Io cada aIaJIa rIzonIorI, ImI
suno oI, nu orau doIoc rogaIIJI, ca sa-I oaIa IranI In rImoIo
zIIo. Do undo aIaIoa mII do aInI, In aza scurIa vromo"
Cand II ovosIosc coIo InIamIaIo o drum, ana aIcI, ramano
adanc maInII:
- Aza o razboIuI, rIoIono. Nu-I nImIc do acuI. EscorIa o
ImrovIzaIa dIn oamonI do IoI oIuI. Dar do Ia SoIa IncoIo, dua
co voJI a]ungo In Iagaro roguIaIo, so scIImba IucrurIIo.
- $I In caro arIo a JarII vom I duzI"
- In MacodonIa, robabII.
- Po ]os"
- Nu IoJI. Do Ia Razgrad IncoIo, crod ca so vor orma maI
muIIo convoaIo, o drumurI dIorIIo. In orIco caz, Io saIuIosc sa
nu sIaI Ia un Ioc cu oIJorII, sa InIrI maI bIno InIro soIdaJI...
I
Am a]uns Ia Razgrad.
Trocom o Ia margInoa orazuIuI, o uIIJI cu asocI orIonIaI,
InIr-o maro InvaImazoaIa do coIb, do caInI sIarnIJI do rIn ograzI,
do coII doscuIJI caro aIoarga o do IaIurI zI no araIa umnuI.
OosodIno so sIrIga InIro oIo zI so rood Ia oarIa sa no vada.
ConvoIuI morgo IncoI, oamonII abIa so maI JIn o IcIoaro.
AsocIuI IarguIuI, casoIo o Ianga caro Irocom nu-I InIorosoaza.
Do nImIc nu Io maI ardo. SIabI, murdarI, IamozIJI, cu aJa suIa
zI cu ocIII sIIcIozI, ca do o aIIa Iumo, IoJI caIca Iaraz, ara sa
rIvoasca In IaIurI.
PouIaJIa no aco manIosIaJIo osIIIa. OruurI IoI maI com-
acIo no aJIn caIoa zI, o aIocuroa, no InIamIna cu o Iarma
sIrIdonIa do IuIduIoII, zuIoraIurI, InvocIIvo:
- Ho! RumanskI!... Trinoiei goJino!
E roa muII. Dua Invorzunaroa absurda cu caro soarIa no
orsocuIa do aIaIoa zIIo In zIr, ornIroa asIa ImoIrIva unor
109 PirinPlonino
oamonI raadIJI, IozInaJI do oamo, mI so aro cova aroao
comIc. E ca o orvorsIIaIo a IucrurIIor noInsuIoJIIo, caro InIroco
uIoroa do InJoIogoro a coIor dIn ]uruI mou. Un mIIIJIan do Ia
saIo, abIa Iarandu-zI IruuI, cu nasuI In ]os, rasaro ca dInIr-un
somn:
- Oaro co-or I avand cu noI" AoI suno d-Ia daca nu-s
rozII oamonII azIIa...
PIorzand nado]doa ca vom gasI aIno zI aa, unII so cIaIIna zI
cad IocmaI acum, cand IrobuIo sa Im aroao do IocuI IoIaraI
onIru oas.
La un coIJ do sIrada, o buIgarca scurIa, groasa, rozIo zI IaIa
Ia obraz, no Imroazca do o margInoa IroIuaruIuI cu ocarI,
araIandu-zI dosuI:
- PIIu, rumanskI!... Na!... PIIu, rumanskI!
$I amosIoca rInIro scuIaIurI zI un cuvanI ornograIc o
IImba noasIra, robabII sIngura vorba romanoasca o caro a
InvaJaI-o, ca sa no-o sorvoasca Ia o zI maro ca asIa. Caro cum
Iroco, so-nruIa.
- NI, caJoa! mormaIo rInIro dInJI omuI do Ianga mIno oJaraI
dIn caIo aara, caIranII zI IncroJII Ia obraz ca o smocIIna. Dac-az
I ou acu` do cauI mou, adauga oI cu gIas IInIzIII, InIr-un accos
noazIoIaI do barbaJIo oonsIva, az Iua-o do cozI zI-az uno-o ]os.
No-am orII Ia margInoa orazuIuI, InIr-o adancIIura Iarga do
Ioron onduIaI. Am oosII acoIo, In soaro, ca o Imonsa Iabara do
nomazI. PamanIuI o baIaIorII, cu Iarba rara caIcaIa-n IcIoaro,
cu urmo do JaruzI, do corIurI - so cunoazIo c-a osI o-aIcI o
Iabara do soIdaJI InaInIoa noasIra.
NIcI un Ic do umbra, nIcaIorI. SoaroIo dua-amozII no baIo
Ia ca.
Sro un caaI aI IaboroI o o anIana vocIo, cu cumana.
Imro]uruI oI, un maro urnIcar do oamonI caro so Indoasa zI so
Imbrancosc InIr-o IuIa crancona, o vIaJa zI o moarIo. NaadIIa
dIn IoaIo arJIIo, sub cIorcIInII do IruurI caro aIarna do oa,
anIana dIsaro unoorI, ca o maIca do sIu In mI]IocuI unuI roI
urIos do muzIo. Cumana so-naIJa zI so coboara ronoIIc, ara
odIIna, c-un JIaI Iung do dIIanIo ranIIa. Dar gaIoaIa, roozIIa
In sus zI-n ]os, IzbIIa do gIIzdurI do-a IunguI IunoIuIuI vorIIcaI,
smuncIIa dIn IoaIo arJIIo, nu maI aduco In IumIna do Ia o vromo
docaI un soI do cIorba groasa, noagra, o caro orIcIJII do o
aroao IrobuIo s-o scoaIa IuIav cu mana dIn unduI cIuIurII -
zI maI muII s-o mananco docaI s-o boa.
Am IozII Ia margInoa gIoaIoI, ca sa oI rosIra maI In voIo.
EuIgarII sunI oamonI racIIcI, cu sIrII do nogusIorIo. UnII dIn-
Iro IocaInIcI s-au gandII ca, oaIo, IoI au maI ramas cova banI o
Ia rIzonIorI - zI au vonII cu caIo o donIJa do aa, o IurIa Iaro
sau un oono. Dar nu o cII sa cumorI cova, ca cIasovoII nu
Iasa o nImonI sa InIro In Iabara orI sa Ia conIacI cu noI. Am
IzbuIII IoIuzI, aruncand un ban do argInI unoI omoI rocuoJo,
sa rImosc do Ia oa rIn vazduI, ca o mIngo maro do oIbaI, un
oono vordo cu caro sa-mI asIamar soIoa. MIozuI IuI acrIzor
oaIo sa-mI JIo zI do oamo, ma gandosc ou, dua aIaIoa zIIo do
osI absoIuI.
Cand ma rIdIcam sa Ioc, cInova dInIro buIgarII adunaJI acoIo
sa no rIvoasca ma sIrIga zI-mI aco somno. E roosoruI do
rancoza dIn Razgard, caro a daI In rasIIm o acasa - zI acum
ma cauIa, cIno zIIo do caIa vromo. Troco rInIro sanIInoIo zI
aIoarga Ia mIno. MI-a adus o aIno... Dar IrobuIo sa no dosarJIm
roodo:
- AJicu, non oni... cI bonnc choncc1
l
ImI uroaza oI,
sIrangandu-mI mana cu caIdura.
Aza o Ia razboI. DosarJIrIIo so ac brusc zI, adosoa, o voznIcIo.
Dar omuI do caro m-am dosarJII acum, az vroa sa-I maI InIaInosc
o daIa, Io zI dIncoIo do moarIo.
- AI vazuI, ma" zIco mosIocand InundaI, cu obrazuI ascuJII
Iaro InIr-o arIo, unuI caro s-a ImarIazII dIn aInoa moa. Nu-s
IoJI buIgarII raI Ia InIma cum am crozuI.
l
AdIo, rIoIono... zI noroc! (r.).
111 PirinPlonino
- ToI so maI gasozIo zI rInIro oI caIo-un boIor... adauga
aIIuI, dand osIo ca, do duzca, IrImIIurIIo ramaso-n aIma.
- PaI!
MorJII sunI scozI Ia margInoa IaboroI, ara zabava. IndaIa co
moaro un om, aIJI doI sIau sa-I InIaJo do ca zI do IcIoaro, ca sa
Iroaca cu oI rInIro sanIInoIo zI sa-I douIo maI IncoIo, Ia o suIa
do azI, In umbra unuI gard. MuIJI so Indoasa Ia Iroaba asIa,
zIIInd ca, daca a]ung acoIo, aara dIn Iabara, IoI maI au zanso
sa gasoasca, In scIImbuI unuI ban, o cana do aa sau o bucaIa do
aIno.
Dar IransorIurIIo acosIoa morIuaro roa s-au IndosII do Ia o
vromo, ara ca numaruI morJIIor InzIraJI o Ianga gard sa I
sorII In acooazI masura.
$I IaIa ca InIr-un rand caJIva cIasovoI, caro au mIrosII Io mIrI
co, ca nu-I Iucru curaI, so rood ara vosIo cu cIomaguI rIdIcaI
sro doI oamonI InIamaJI aza, Ia un morI. Cand vad rImo]dIa
asura Ior, coI doI cIocII ImrovIzaJI IzI Ioaada brusc ovara Ia
amanI zI ug IndaraI, cu cIasovoII dua oI.
Ramas sIngur Ia ]umaIaIoa drumuIuI, morIuI rIdIca bInIzor
cauI, rIvozIo In ]uru-I cu rocauJIo, masoara dIn ocII dIsIanJo-
Io... aoI saro doodaIa-n IcIoaro zI, Ia randuI IuI, o ruo Ia uga.
CIasovoII so zaacosc.
- Do cb noiho1 Funonehi1... In]ura oI o buIgarozIo zI rad,
aIorgand dua morI.
SoaroIo a IrocuI do muII do amIaza. OIasuI anIanII s-audo
morou. OamonII nu maI au asIamar, umbIa oroIa unII rInIro
aIJII, so mIzca Incoaco zI-ncoIo, ara rosI. NImonI nu maI aro rab-
daro sa sIoa roa muII InIr-un Ioc. FIgurI crIsaIo, ocII duzI In
unduI cauIuI - novoIa do Irana o amarnIc InIIarIIa o oJoIo
IuIuror. FIocaro azIoaIa, cu suIoIuI Ia gura, acoIazI Iucru.
- PaIno, gosodIn! HIob! sIrIga unuI do Ia margIno, caIro un
cIasovoI maI aroIaI, acand somn sro gura cu dogoIoIo sIranso.
- CIaca, bro! rasundo buIgaruI.
Dar coasurIIo Iroc zI orIco nado]do do aIno o zIua do azI so
duco, odaIa cu soaroIo caro coboara sub orIzonI InIr-o Iarga
aurooIa do uIboro IrandaIrIo.
CoI maI muIJI s-au IasaI acum doscura]aJI Ia amanI, cu
aJa-n sus - abIa maI au uIoro sa vorboasca InIro oI. O ru-
moaro IoI maI oIoIIIa, maI sIInsa, so rIdIca dIn acoasIa maro
muIJImo do oamonI IamanzI. In agonIa IunguIuI crouscuI, JIaIuI
]aInIc do dIIanIo IsIovIIa aI anIanII s-audo dIn co In co maI rar,
ana IarzIu, cand IaIoIo oI coI nogru I-a socaI do IoI zI cumana
I-a IncromonII o cor, ca un gaI Iung do roIIIa dIn aIIa ora, In
vazduIuI umurIu.
MargInoa dInsro noI a orazuIuI s-a IncIns acum cu un brau
do IumInIJo vosoIo, do caro no dosarIo ]os o zona do InIunorIc,
ca un braJ do maro, usIIu.
LumInIJoIo acoIo Irozosc In noI ImagInI duIcI do vIaJa IIInIIa,
do aIIadaIa. O Iumo sIraIna IzI urmoaza acoIo cu noasaro IraIuI
obIznuII. DIncoaco - o gIoaIa do nauragIaJI In InIunorIc, IzoIaIa
ca o InsuIa In mI]IocuI JInuIuIuI sIraIn. PosIo maroa oI sInguraIaIo,
acuIa dIn o uzdorIo do sInguraIaJI maI mIcI, ca dIn IoI aIaIoa
coIuIo do umanIIaIo Iaanda, do gandurI zI nosIaIgII
nomarIurIsIIo, do bIoI ogoIsm omonosc In doruIa, CaIoa RobIIor
zI-a dosazuraI dIn nou o cor aburuI oI subJIro do IumIna soc-
IraIa.
CaIro caro dosIIn aarIo II IndroaIa acoI somn mIsIorIos aI
InaIJImIIor" NImonI nu zIIo co-I azIoaIa. Do Ia rImuI as acuI
o amanIuI JarII duzmano, Iocaro a sImJII ca onIru oI Incoo
acum un nou razboI, maI grou docaI coIaIaII, dIn caro abIa a
scaaI. RazboIuI unuIa ImoIrIva IuIuror - ImoIrIva oamonIIor
zI-a InIomorIIIor, a oamoI zI-a rIguIuI, a boIIIor zI-a noro-
vazuIuIuI - razboIuI IocaruIa ImoIrIva unIvorsuIuI InIrog. InIr-
o IuIa ca asIa, nu maI oJI conIa o nIcI un sacrIIcIu dIn arIoa
aroaoIuI, amonInJaI ca zI IIno. EzII sIngur, cu rorIIIo-JI mI]Io-
113 PirinPlonino
aco, o caro Ia randuI Iau nu maI aI droIuI sa Io rIsIozII onIru
aIJII, daca vroI sa IraIozII. $I ca IIoIuI unuI avIon ara moIor,
IrobuIo sa Io oIosozII do coa maI uzoara adIoro rIoInIca In arII -
ca sa aIorIzozI caI maI IarzIu zI caI maI doarIo.
$osoaua so InIIndo Iar InaInIoa noasIra, InIr-o nosarzIIa do-

zoIaro do JInuIurI saraco, do asra monoIonIo rusIIca, sub IumI-
na uzor aIIoraIa a IncouIuIuI do Ioamna.
La Razgrad, InaInIo do a ornI Ia drum, nI s-a dIsIrIbuII do
dImInoaJa caIo o aIno. ConvoIuI coI maro s-a ormaI aoI dIn
nou o zosoa, cu dIrocJIa sro rasarII. $IIam ca do aIcI vor ornI
asIazI maI muIIo convoaIo, cu IIInorarII zI dosIInaJII dIorIIo. In
caro sa InIru" Sro caro Iagar doarIaI, o drumurI IungI zI
nocunoscuIo, va I IndroIaI Iocaro - zI In co saI rIzarII dIn
unduI MacodonIoI so va orI, cu un caaI, drumuI IocaruIa" E
o cIosIIo do zar.
Am InIraI In rImoIo gruurI dIn runIoa coIuI dInIaI convoI
caro s-a ormaI Ia margInoa IaboroI. CoasovoII au daI somnuI do
Iocaro, cu sIrIgaIuI Ior obIznuII:
- HaIda!
$I IoaIa Iumoa s-a urnII grooI, dIn dorIndoro, cu o Inco-
IInoaIa osomoraIa zI dIsIraIa.
AbIa no-am doarIaI do oraz zI ]aurIIo au IncouI dIn nou.
CIasovoII sunI maI raI docaI orIcand - un soI do IurcI buIgarozII,
urIand zaIvarI do dImIo cu gaIIan nogru zI caIo un os mIc zI aIb
o varuI cauIuI, cum orau o vromurI Ia noI vanzaIorII do
braga.
Do daIa asIa oamonII sunI radaJI do manIaIo. In IunguI
convoIuIuI s-aud noconIonII acoIoazI JIoIo zI racnoIo guIuraIo -
zI acooazI scona do ]a so rooIa noscIImbaI. DoI-IroI cIasovoI,
caro au us ocIII do doarIo o manIaua unuI om, so nausIosc
ara vosIo asura IuI, sa I-o smuIga dIn braJo. OmuI so cramo-
noaza do oa cu doznado]do, zIIInd bIno ca ara manIa o sa Irom-
uro In IoaIo noJIIo do-acum IncoIo, o sa IngIoJo zI-o sa moara do
rIg cIIar InaInIo do sarzIIuI IoamnoI; dar Ia urma, sub o IoaIo
do IovIIurI IndosaIo, o novoII sa codozo.
ManIaIoIo dobandIIo asIoI sunI vanduIo, o banI marunJI sau
do-a droIuI o racIIu, JaranIIor do rIn saIoIo dIn Imro]urImI,
caro aJIn caIoa convoIuIuI zI ac buno aacorI.
La oasuI do noaIo, In mI]IocuI camuIuI, cIasovoII boJI au
Iras IoaIa noaIoa ocurI do arma In aor, ca sa so dIsIrozo. $I nu
o daIa au grozII - Iragand zI In gramada, sro mI]Ioc, do undo
cand zI cand Io rasundoau JIoIo IzoIaIo, do oamonI ranIJI In
somn; o unII, moarIoa IrobuIo sa-I I a]uns aza, oaIo IocmaI In
cIIa cand un vIs amagIIor II acoa sa so croada doarIo, InIro coI
do acasa...
Dar InIamIarIIo dIn acosIo zIIo mI-au IasaI numaI amInIIrI
conuzo zI razIoJo. Eram boInav. In dImInoaJa zIIoI urmaIoaro
am mors kIIomoIrI InIrogI cu ocIII IncIIzI, cu o mana o umaruI
vocInuIuI; avoam IorbInJoaIa zI-mI va]Iau urocIIIo.
$IIu numaI ca InIr-o soara, o IoaIo, gruuI mou a osI orII
Ianga un orazoI, In dosuI unoI garI, InIr-un Jarc maro do sarma
gIImaIa. No-a IouaI acoIo IoaIa noaIoa. $I-am sIaI In IcIoa-
ro, ca o ]os ora noroI.
DImInoaJa, cand IoaIa s-a orII zI-a daI soaroIo, o arIo dIn
ouIaJIa orazuIuI a aIorgaI sa no vada. $I Inca do doarIo, a
IncouI s-arunco cu IoIro In noI, o doasura cIasovoIIor... TIu
mInIo ca Ia un momonI daI oram gaIa sa ruom cordonuI subJIro
do sanIInoIo dIn aJa noasIra zI sa no aruncam asura acoIoI
gIoaIo do canaIII, caro no asaIIau cu aIaIa vIIo]Io.
Ca sa no dosarIa do urIa Ior aIrIoIIca, cIasovoII no-au
condus aIuncI In nIzIo vagoano do mara, caro sIaJIonau maI
]os o-o IInIo moarIa, zI no-au IasaI acoIo, cu uzIIo zavoraIo.
SoaroIo InIorbanIa oroJII zI acoorIzurIIo vagoanoIor, caro au
115 PirinPlonino
IncouI sa dogoroasca do Ia o vromo ca un cuIor IncIns. SImJoam
ca no InabuzIm cu IoJII In acoa aImosora do oIuva. Eram IoI o
aa.
Po InsoraI, cand vromoa s-a racII, am osI scozI dIn acoIo
IomnIJo do Ior zI IrocuJI In aIIo vagoano, doscoorIIo, numaI cu
IaIorma.
LocomoIIva ora gaIa do Iocaro.
M-am azozaI o IaIorma Ia margInoa unuI vagon, cu IcIoa-
roIo In aara. In caIova mInuIo, dua co IronuI a ornII, mI-am
sImJII In baIaIa curonIuIuI IoI IruuI InazuraI ca InIr-un coarza
do gIoaJa. Fobra mI-a IrocuI numaIdocaI. M-am IasaI o saIo,
cu cauI o gramada coIor IngIosuIJI acoIo - zI un somn adanc,
IInIzIII, odIInIIor, m-a IzoIaI do roaIIIaIo zI m-a JInuI ara InIro-
ruoro ana a doua zI.
DImInoaJa, cand am doscIIs ocIII, so IumIna do zIua. TronuI
ora orII InIr-o sIaJIo mIca, sub munJI.
Trocusom EaIcanII.
CIasovoII do o Ianga vagoano, arca maI corocI ImbracaJI
soIdaJozIo docaI coI do ana acum, no sun ca sunIom aroao do
SoIa.
OamonII nozIrI dorm Inca, gramadIJI o IaIorma doscoorIIa
a IunguIuI convoI do vagoano. In IumIna acIda a zorIIor, soc-
IacoIuI acosIoI muIJImI do oamonI, caro vIn arca do Ia caaIuI
IumII, cu barba croscuIa, murdarI do coIbuI aIaIor drumurI zI
nogrI do um, dua IunoIurIIo rIn caro am IrocuI asIa noaIo,
ImI Iasa o ImrosIo do IabIou IroaI, conuzIu, vazuI rIn sIIcIa
unuI ocIIan, Ia anoIIcum. CaJIva s-au IrozII dIn somn zI s-au
dus sa-zI oIoIoasca soIoa Ia o cIzmoa cu aa IImodo zI abun-
donIa, do Ianga un caaI aI garII. Dar nIcI unuIa nu-I vIno In
mInIo sa so soIo, caI do uJIn: o roa rIg, o somno...
Cu voIa sanIInoIoI, sar zI ou ]os dIn vagon zI ma duc acoIo,
ma sImI srInIon zI Ioaar, numaI uzor dIn caIo aara zI uJIn
sIabII - dar nIcI urma dIn rIgurIIo do IorI zI do aIaIIaIorI. Ma
dozbrac zI-mI ac IoaIoIa In graba, cu saunuI zI cu mazIna do
ras. Cumar aoI, dua o scurIa IocmoaIa, do Ia un buIgar dIn
munIo caro so IoI InvarIoa o acoIo, o cacIuIa noagra do mIoI, o
masura; zI, odaIa cu caoIa coa vocIo, arunc do o mIno zI rosIuI
do ImbracamInIo uzaIa, In caro oram dogIIzaI o doasura.
CIasovoII ma rIvoau uImIJI do acoasIa moIamoroza subIIa,
caro so oIrocoa sub ocIII Ior; dar nIcI unuI nu m-a suaraI cu
nImIc, robabII dIn curIozIIaIo, ca sa vada IoI co so-nIamIa,
ana Ia sarzII.
- Ciorbogiu, brc1 Funonehi ciocoi...
l
- Ti ec o[i[ir...
2
ma InIroaba unuI banuIIor, IncrunIaI.
- NicI1
3
rasund ou.
$I ma urc roodo Ia IocuI mou, o margInoa IaIormoI, ca sa
nu sca IronuI.
- Da` co Io-aI gaIII aza, ca o aIa maro" mormaIo, IncIudaI zI
morocanos, un gIas dIn gramada. CoI caro a vorbII o o maIaIaIa
do om gros, cu rIvIroa bovIna, caro sIa In cauI oasoIor gIomuII
InIro coIIaIJI, Ia caIdura, maI murdar zI maI sIInos docaI IoJI Ia
un Ioc... SunI o Iumo oamonI do acozIIa, caro IzI IncIIuIo nogrozII
ca Ia razboI, sau In aIIo Imro]urarI asomanaIoaro, IrobuIo nogrozII
sa umbII nosaIaI zI ImbracaI IoI In IaIno murdaro, ca oI, ca sa Io
acI Iacoro.
Cand am a]uns Ia SoIa, rasaroa soaroIo.
Un Iron dIn arIoa ousa, accoIoraI sau oxros, masca or-
onuI. NImonI n-avoa voIo sa coboaro.
Am daI cIasovoIuIuI do Ianga vagon o monoda do doI IoI:
- TIgaroIo, gosodIn... TuIun!
$I-I ac somn sa so duca sa-mI cumoro.
- Nc no]c
4
... rasundo buIgaruI, ran]Ind rIoIonos. Dar mI-a
l
EzII cIIabur, bro! CIocoI roman!
2
EzII oIJor"
3
Nu!
4
Nu so oaIo...
117 PirinPlonino
IuaI banuI zI I-a varaI IacIIcos InIr-o unga vocIo do IoIo, Ia
brau. $I ca sa nu raman In aguba, mI-a InIIns do ]os IabacIora
IuI do Iomn, ca sa ac o JIgara. AIuncI am acuI InIaIa daIa
cunozIInJa cu IuIunuI buIgarosc, IaIaI subJIro ca borangIcuI, dar
cam ardoIaI Ia gusI, zI cu oIJa Ior, sIravozIo, arc-ar I osI
JInuIa In unIdoIomn.
- OIi cJno... ma Indoamna soIdaIuI, noazIoIaI do marInImos,
sa maI ac una.
PrIn coaJa uzoara zI roco a dImInoJII, un gradaI do-aI Ior Iroco
acum IncoI do-a IunguI vagoanoIor, sIrIgand o romanozIo:
- MaI, caro dIn voI osIo do Ia IunurI, sa coboaro ]os zI sa vIo
cu mIno...
- Co-or I vrand cu arIIIorIzIII"
Un momonI, am osI gaIa sa ma cobor. Dar m-am gandII aoI
ca nu oaIo I vorba do vroun IraIamonI socIaI onIru arIIIorIzII
dIn arIoa buIgarIIor. TrobuIo sa aIba oI vroun InIoros do-aI Ior,
ca sa no cIomo.
- Nu va oIrIvIJI, ma! ImI comIoIoaza ganduI cu gIas Iaro
un rozorvIsI Ia saIo. N-avoJI grI]a, ca nu no cIoama oI Ia IacInIo...
(In adovar, dua cum am aIaI maI IarzIu, coI caro au avuI
noorIcIIa InsIraJIo sa rasunda Ia cIomaroa buIgarIIor au osI
duzI IndaraI, o acoIoazI drumurI, ana Ia TurIucaIa, sa araIo
undo au ascuns aaraIoIo do ocIIro zI IncIIzaIoaroIo do Ia IunurI.
UnII, caro au sus ca Io-au aruncaI In Dunaro, au osI varaJI In
aa cu cauI InaInIo ca sa Io scoaIa do Ia und. Dua baIaIIo
InduraIo aIuncI, roa uJInI au maI scaaI cu vIaJa zI s-au InIors
rIn Iagaro, sa no ovosIoasca co-au aIImII.)
AcoIazI gradaI buIgar Iroco Iar, uJIn maI IarzIu, cauIand
rInIro noI mosorIazI, do orIco caIogorIo: IorarI, zIdarI, IamIarI.
Do daIa asIa ImI aro rau ca nu cunosc zI ou vroun asIoI do
mozIozug. Az I avuI acum ocazIo sa raman Ia SoIa, In Ioc s-a]ung
cIno zIIo o undo zI onIru caIa vromo, doarIo do orIco oraz.
ConvoIuI nosIru sIa gaIa sa Ioco; cIasovoII s-au suII In
vagoano.
Do Ia orosIroIo vagoanoIor dIn aJa, dIn umbra comarIImon-
IoIor do Iux, caoIo osomoraIo no rIvosc rInIro ordoIo.
In cadruI uzII unuI vagon aroIaI, a aaruI o omoIo Iana-
ra - vroo buIgarca dIn Iumoa buna sau, oaIo, o sIraIna. E
ImbracaIa sIrans InIr-un IaIor grI, caro-I sImIIIca zI-I rocIzoaza
conIuruI. $I-a scos o manuza, ca sa-zI rIdIco voaIuI doasura
sranconoIor IungI, InaIJaIo o IamIo; ungIIIIo oIoIIo, ca nIzIo
]uvaorurI, II scIIosc In soaro. OcIII oI aIbazIrI, uzor umbrIJI, IzI
IImba acum osIo gramozIIo do rIzonIorI dIn aJa o rIvIro
IonIa, sorIoasa, IndIoronIa...
Ma uII Ia oa zI Incorc sa-mI InIIarosc o roIIna, ca s-o asIroz
caI maI muII, acoasIa uIIIma vIzIuno do graJIo zI doIIcaIa rumusoJo
omInIna, o caro InIamIaroa mI-a scos-o In caIo. Ma gandosc ca
cIno zIIo caIa vromo do acum IncoIo, nu voI avoa ocazIa sa maI
InIaInosc un oxomIar auIonIIc ca acoasIa omoIo cIvIIIzaIa -
omoIa omuIuI modorn - dIn caro naIura zI arIa ac unoorI o
oora dosavarzIIa, dIn crozIoI ana-n varuI IcIoaroIor. $I-I sunI
rocunoscaIor sIraInoI ca mI-a daI, ara sa zIIo, acosI uIIIm rIIo]...
PrIvIroa oI s-a orII IocmaI acum, uzor mIraIa, asura moa.
Cu o mIzcaro aroao sonIana, nosIaanIIa, am scos roodo
InoIuI o caro-I saIvasom dIn dozasIruI zIIoIor dIn urma - zI I-I-am
aruncaI Ia IcIoaro.
SIraIna mI-a vazuI gosIuI. Dunga dInIro srancono I s-a adancII
InIr-o cIIa zI ocIII oI mI-au IrImIs un uIgor aIbasIru, do manIo,
rInIro gono. Dar InIaInInd In ocIII moI, ca o rugamInIo, sonII-
monIuI adovaraI caro ma Indomnaso sa-I ac acosI dar, s-a coboraI
In sarzII zI I-a rIdIcaI do ]os, do Ianga scara vagonuIuI.
$I o cand IronurIIo noasIro so doarIau IncoI In dIrocJII ouso,
m-a graIIIcaI do doarIo cu un zamboI - zI mana oI aIba mI-a
acuI un somn rIoIonosc do dosarJIro, cu manuza.
119 PirinPlonino
I
O IocomoIIva DcauvIIIo, InIamaIa Ia un zIr nosarzII do va-
goano IIIco, doscoorIIo, no-a adus do Ia RadomIr ana aIcI, Ia
oaIoIo dInsro mIazanoaIo aIo RodoIIor. MunJI nogrI, scIoIoII-
cI, aroao ara vogoIaJIo, cu sIancI coIJuroaso zI crosIo do IaIra
arsa, ca nIzIo munJI do o aIIa IanoIa... Cand Io uIJI Ia oI JI so
aco un goI In suIoI, Io-auca duroroa do ca zI un oI do scarba
amosIocaIa cu rosImJIrI sInIsIro zI cu gandurI InaIIo dosro nImIc-
nIcIa acosIoI vIoJI amanIozII.
AIcI so IsravozIo IInIa oraIa. AIcI so IsravozIo Iumoa. Vom
dormI Ia noaIo o IaIorma vagoanoIor, caro so vodo bIno ca au
caraI ana acum numaI IoIrIz, nIsI zI rIzonIorI do razboI - zI
maIno dImInoaJa vom ornI o ]os maI doarIo, rInIro munJI, o
Ianga aa SIrumoI Ia vaIo, ca sa Irocom In MacodonIa - o
coIaIaII Iaram...
SIaJIa-IormInus o o sImIa magazIo do Iomn cu acoorIz nou
do scandurI, Ia oI cu IoaIo zandramaIoIo numIIo IaIIa, Ianga
caro IronuI-]ucarIo s-a orII do aIaIoa orI ana aIcI. So vad uJIn
maI ]os zI vroo doua gosodarII sInguraIIco, do IocaInIcI; Iar Ia
droaIa IInIoI oraIo, nu doarIo, un coI aI SIrumoI - o caro
acum o vodom InIaIa oara - IzI IncovoaIo o rundIz oJoIuI
undoIor ca un urIaz boa consIrIcIor cuIcaI In umbra, sub munIo,
araIandu-no coIJII IuI do IaIra.
Curand dua sosIroa noasIra, s-a orII dIncoIo do magazIo zI
un gru mIc do vroo IroIzocI do rIzonIorI sIraInI, aduzI dIn ]os,
dIn arIoa coaIaIIa a munJIIor.
- Co-o I cu nomJII azIIa" so InIroaba aI nozIrI, caro n-au maI
vazuI ana aIcI aII soI do rIzonIorI.
- Or I nIscaI IaIIonI orI ranJu]I, aIIaJII nozIrI, oxIIca unuI.
Nu vozI cum II sIrunosc zI o oI buIgarII"
No-am coboraI dIn vagoano ca sa no maI dozmorJIm zI, cu
voIa sIarzuIuI, ma duc sa ac o vIzIIa acosIor raJI do armo, o
caro InIamIaroa nI I-a scos In caIo.
SunI rancozI, rInzI o ronIuI do Ia SaIonIc. $I au osI
rInzI do curand, osomno, ca nu s-au obIznuII Inca bIno cu
naravurIIo buIgarIIor. Cand InIru In vorba cu oI zI Io sun ca
sunIom romanI, dua rImoIo cuvInIo ma InIroaba daca nu s-ar
gasI cumva, o Ia aI nozIrI, cova mancaro. SunI IIInIJI do oamo,
bIoJII oamonI. $I sunI urIozI ca buIgarII nu Io-au daI nImIc ana
acum:
- Cce bougrcel1 SonIile oeec: cnncrJonIe occc lcur cioho
cI uIrc... non Jc Dicu1
l
CIaca zI uIro... CunoazIom.
Noua nI s-a dIsIrIbuII do dImInoaJa Ia RadomIr caIo o aIno
caIda, abIa scoasa dIn cuIor, cand am ornII Ia drum. Dar oJI
s-o cauJI acum ca Iarba do Ioac, ca nu I-a maI ramas nIcI unuIa
macar o IrmIIura ana Ia coasuI asIa.
Po garduI dIn sus aI unoI gosodarII do macIodonJI co aroa
usIIo, zI-a acuI o noazIoIaIo aarIJIa o IsIca. FranJu]II o vad
zI, caI aI cIII, au organIzaI o mIzcaro sIraIogIca do InvaIuIro,
unII o o arIo, aIJII o aIIa. Au IncIIs-o InIr-un somIcorc Iarg do
IIraIIorI, caro Inco sa sIranga randurIIo o nosImJIIo, cu rocauJIo.
PIsIca sIa Ia soaro o gard zI so IIngo, noasaIoaro, ara sa
banuIasca co I so rogaIozIo. $I sa maI crozI In InsIIncIuI dobI-
IoacoIor! Un ranJuz s-aroIo IncoI do oa, so aco ca vroa sa
Iroaca nIznaI o acoIo - zI dInIr-o daIa o IovozIo In ca cu un
Iomn, o caro-I JInuso ascuns. A doboraI-o... CaIova cIIo sIa
aIocaI asura oI, mozIorInd cova; aoI o rIdIca do coada zI vIno
cu oa In IrIum sro Iabara.
EuIgarII rad.
AI nozIrI au urmarII scona, do Ia dIsIanJa, cu maInIIo Ia
saIo. Au crozuI InIaI ca-I vorba numaI do-o oIrocoro, do un soI
do dIsIracJIo naJIonaIa a acoIora: aza au oI obIcoI, sa omoaro
maJo, onIru Irocoro do vromo.
Dar cand au vazuI ca sIraInII arInd ocuI sub o gamoIa
l
TIcaIozII! sunI aza do agasanJI, DumnozouIo, cu cioho zI uIrc aIo Ior! ([r.).
121 PirinPlonino
maro do IabIa, o cand aIJII s-au aucaI sa ]uoasca maJa zI sa-I
scoaIa marunIaIoIo, o nodumorIro, ca o banuIaIa vaga, Incoo
sa-I curInda.
- Oaro co-or I avand do gand"
FranJu]II au cIoarJII acum IsIca In bucaJI cam do acooazI
marImo, o caro Io-au aruncaI In gamoIa do o oc, sa Iarba.
OamonII nozIrI so uIIa - zI arca IoI nu Io vIno sa croada...
NumaI Ia urma, cand I-au vazuI ca-zI ImarI IorIura, rImInd
Iocaro In caIo un casIronaz arIoa IuI do carno zI do zoama, zI-au
InIors cauI, cu maro groaJa, scuIand caro-n-coIro:
- AI vazuI, ma"... SurcaIa naJIo!
- AIImInIorI, sunI boIorI... nu vor sa mananco IoJI dInIr-o
oaIa, ca II s-aIoaca...
La RadomIr, un poIporucic
l
mI-a daI do aJa cu sanIInoIoIo
oscorIoI caIova aIrIbuJII do comanda, caro mI-au rIdIcaI ros-
IIgIuI In ocIII Ior. (SunI rasunzaIor do dIscIIIna oamonIIor, am
droIuI sa asIsI Ia dIsIrIbuIroa aInIIor, sa cor, cand so oaIo,
masurI do bunasIaro Ia oasurI oIc.).
PrImuI Iucru o caro-I cor acum sIarzuIuI osIo sa doa voIo
oamonIIor sa so scaIdo, o rand, In aa SIrumoI.
Am crozuI ca IoJI vor da navaIa. Dar roa uJInI mI-au ascuI-
IaI IndomnuI a]ungand o maIuI aoI, undo m-am dozbracaI coI
dInIaI ca sa ac o baIo roco. So vodo ca nu roa avoau oI Incrodoro
In acoasIa aa sIraIna, caro sumoga manIos zI boIborosoa o
buIgarozIo, macar ca Ia cuIoaro somana aIdoma cu aIo noasIro.
Po cand ma Imbracam, un om caro so saIa o aJa, uJIn maI
sus, so orozIo zI sIrIga rIvInd sro mI]IocuI aoI:
- Und` Io ducI, ma"
Cum ramasosom numaI noI doI, ma uII zI ou InIr-acoIo, sa vad
cu cIno vorbozIo. Dar nu zarosc o nImonI.
- Ma, n-auzI" IncoIro aI IuaI-o"... sIrIga Iar coI do o maI,
cu mana sIrozIna Ia ocII.
l
SubIocoIononI.
II urmarosc rIvIroa zI Iar nu vad o nImonI.
- Cu cIno vorbozII" InIrob ou.
- N-aI vazuI" Cu unuI do-aI nozIrI, caro a IrocuI dIncoIo...
- TI s-a aruI.
In adovar, ora Inca IumIna maro - soaroIo abIa aunoa dua
munIo - zI SIruma nu aroa maI IaIa aIcI docaI OIIuI nosIru.
Daca un om Incorca sa uga Irocand aa, ar I osI cu nouIInJa
sa nu-I vad zI ou.
OmuI cu caro am vorbII s-a InIors IncoI Ia vagoano. A avuI,
dosIgur, o IaIucInaJIo, dIn cauza obosoIII zI-a sIabIcIunII.
L-am IasaI sa Ioco, ca sa maI raman caIova mInuIo acoIo,
sIngur o maIuI aoI, In IInIzIoa amurguIuI. SIand cu saIoIo
sro Iabara, uIoam sa-mI IncIIuI ca nu maI sunI rIzonIor, sa
am IIuzIa ca sunI IIbor. $I Incorcam sa roIungosc caI maI muII
cIIoIo acosIoa do IInIzIo zI sInguraIaIo - cacI dua aIaIoa zIIo do
romIscuIIaIo orJaIa, novoIa do IzoIaro IzIca, novoIa do a ma
sImJI sIngur macar caIova mInuIo a]unsoso maI cIInuIIoaro onI-
ru mIno docaI InsazI novoIa do Irana.
N-a IrocuI Insa muII zI un cIasovoI a vonII sa ma cauIo, sa ma
InIoarca Ia Iabara. $I-mI IoI sunoa cova o drum, In IImba IuI,
dar nu InJoIogoam nImIc. AbIa cand am a]uns Ia vagoano, am
vazuI dosro co-I vorba.
MurIso un om.
L-am gasII InIr-un coIJ do vagon, razImaI do margInoa IaI-
ormoI, cu barbIa o gonuncII - arca dormoa. Era un omuIoJ
sIab, IrocuI Ia aJa, cu musIaJIIo Iunso. NImonI nu zIIa dIn caro
arIo a JarII osIo, nIcI cum II cIoama.
- A mancaI aIno caIda zI I-a cazuI grou Ia InIma... cauIa
unuI do-aI nozIrI sa-I oxIIco sIarzuIuI, o romanozIo.
- Cacvo
l
inino" InIroaba buIgaruI, IncroJII.
Aza o acum. IncorcarIIo rIn caro Irocom ac InIro oamonI o
IorIbIIa soIocJIo. CoI sIabI so duc, rand o rand. E dosIuI ca
l
Caro, co oI"
123 PirinPlonino
organIsmuI sa Io uJIn IgnII InIr-un Ioc - zI-n scurIa vromo
IoaIa vIaJa so scurgo o-acoIo.
- UIIo, -asIa I-am vazuI ou In aa maI adInoaorI, cand ma
saIam o maI, zIco ara vosIo, Ia saIoIo mou, un gIas. II cunosc
bIno, I-am vazuI cu ocIII moI cum Irocoa aa...
- Da` do undo! rasundo aIIuI, dIn acoIazI vagon cu morIuI.
Nu s-a mIzcaI do Ia IocuI IuI do as` dImInoaJa.
- $I cand a murII" InIrob ou.
- AdInoaorI, cand aunoa soaroIo...
MurIso cIIar In mInuIuI cand coI do o maI I-a vazuI Ia mI]Ioc-
uI aoI, Irocand Jincolo...
II
MacodonIo, Jara munIoasa, do asIorI zI zarzavagII razboInIcI,
zugravIIa In caonIu do soIo o IarIa IumInoasa a EurooI;
goograIo IncaIcIIa zI monsIruoasa caro-mI dadoa IorI do groaza
o bancIIo zcoaIoI zI noIa 4 In caIaIoago... TInuI bInocuvanIaI do
Dumnozou, numaI sInI zI IaIra soaca, undo nIcI In vIsurIIo moIo
coIo maI uraIo nu mI-am IncIIuII ca voI a]ungo sa IraIosc vroo-
daIa... MacodonIo, amanI cu IrocuI IsIorIc, undo cIvIIIzaJIa an-
IIca s-a InIIIraI odaIa, do ]os In sus, ca o aa subIIIa, zI s-a Iras
aoI IndaraI do sus In ]os, ara sa Iaso In urma o IcaIura;
amIIoaIru do sIancI rascoIIIo do cuIromur, cuIb do anarIIo on-
domIca, amosIoc do raso Invra]bIIo, caro do caro maI IncrunIaIa
zI maI braIIcoaIa, caro so sazIo InIro oIo do-aIaIa vromo cu
dInJII zI so vIoIoaza rocIroc, ana co-au a]uns sa uzIonozo In
acoasIa orIa - Iomo baIcanIcus - II unIc o aJa amanIuIuI,
ourooan rIn doInIJIo goograIca zI comIIagIu dIn nazIoro...
MacodonIo, rovIncIo cu orazo caI oduI aImoI zI saIo sanzu-
raIo ca nIzIo cuIburI do gaIo o coasIa munIoIuI do rIca bandIJI-
Ior, ca sa nu oJI a]ungo ana Ia oIo nIcI cu caruJa, nIcI cu
avIonuI, cI numaI caIaro do-a-ndaraIoIo o caIarI drosaJI anumo
sa Io zvarIo-n raasIIo; Jara do moravurI aIrIarIaIo zI curaIo,
undo o omoIo rInsa cu aIIuI osIo ]ungIIaIa o Ioc zI IaIaIa
bucaJoIo, ca o sImIa oaIo, onIru rosocIuI IradIJIoI zI onoaroa
gorIIoI oonsaIo... MacodonIo - ragozImI do azunI InIInso o
IaIourIIo InaIIo dIn ImaraJIa TanJarIIor; IscurI do cromono
uIgoraIa, do undo so vad ana Ia caaI raurI subJIrI cu sIraIucIro
do morcur sIagnand o unduI vaIIor arIdo; cor do orJoIan oac,
IaIos Ia zonII zI azurIu o oaIo... dImInoJI aIbasIro zI asInJIIurI
IungI do aur... amIozI IorIdo cu soaro canIbaIIc, rasandInd o
IumIna do caIcar osIo Ioraso do IoIroaIo caIcInaIo zI coIIno ]oaso
do Jarana uscaIa, cu Iarba rara zI saraca, IIIIa amanIuIuI...
S-ar uIoa InIamIa ca MacodonIa sa nu Io IocmaI aza, cum
Incorc ou s-o zugravosc aIcI. Dar co-aro a aco" Aza mI-o araIa
mIo acum orsocIIva vromII zI, oaIo, cIuda ca mI-am IrosII
acoIo caIova IunI dIn vIaJa, In caIIvIIaIo.
Do aI, vazuIa obIocIIv, MacodonIa osIo zI maI uraIa.
MunJII oI sunI o aIocuroa cova maI arozI docaI I-am doscrIs
ou; orazoIo sunI zI maI mIcI, saIoIo zI maI amaraIo; asInJIIurIIo
nu sunI aza do gaIbono, cI dau unoorI InIr-o rozaJa orIocaIIo zI
duIco do morcov oarII; zI nIcI moravurIIo nu sunI cIIar aza do
ausIoro - omoIIo IoI maI caIca zI oIo o do IaIurI caIoodaIa, maI
aIos Ia vromo do razboI...
Am coboraI InIro RodoI, JInand aa SIrumoI Ia vaIo, o sub
RIIa-PIanIna, o drumurI do IaIra ara vordoaJa. NumaI dIn Ioc
In Ioc, smocurI do orIga rugInIIa zI aIcurI do IonuorI IIIcI,
vonIJI ana Ia margInoa drumuIuI sa no vada; zI, IIcarInd In
umbra sIancIIor Iozuvo, IamIoanoIo aIbasIro aIo camanuIoIor
do munIo.
Trocoam unoorI osIo caoIo do araIo, o odurI InaIIo do
Iomn IucraIo do nomJI zI do rIzonIorI. FIocaro od urIa o InscrIJIo
In IImba gormana, araIand daIa cand a osI consIruII. OormanII
vor Iasa asIoI buIgarIIor muIIo InzosIrarI uIIIo, ca amInIIro a
125 PirinPlonino
IrocorII Ior rIn acosIo JInuIurI saraco; IoaIo oarIa ocoIoa
IscusInJoI Ior IoInIco, ramanand IocaInIcIIor ca o IIda cIvIIIzaIa
do adovaraI aIrIoIIsm, consIrucIIv zI ocund. InIr-un Ioc, o
aJa unuI maI IaIaI, am vazuI zI o oIgIo urIaza a KaIsoruIuI,
scuIIaIa In nIsIuI ImIoIrII. Am doIIaI rIn aJa oI - zI Iocaro
dInIro romanII nozIrI noca]IJI I-a aruncaI dIn IroacaI caIo o
In]uraIura do admIraJIo.
No a]ungoau dIn urma convoaIo groIo do camIoano-auIomo-
bIIo, IncarcaIo cu rovIzII zI munIJII; aIIoIo no InIamInau dIn
arIoa ousa, IIno do ranIJI, roba ca ronIuI nu ora doarIo.
Iar cand am IozII dIn munJI, o Ia Oorna-OIumaIa zI OrIvo-
LIvada In ]os, a-ncouI a so auzI, doarIo, ca un vuIoI sIab do
urIuna, zI bubuIIuI IunurIIor do o ronIuI do Ia SaIonIc.
Lasasom dIncoIo, In urma noasIra, un IncouI gaIbon do Ioamna
IImurIo; aIcI am cazuI InIr-o IumIna InIonsa do soaro aIb ca-n
mIozuI vorII - zI arzIJa crozIoa cu caI coboram sro mIazazI.
InIr-o soara no-am orII In sarzII Ia margInoa unuI Iagar

maro do rIzonIorI - un sIoI do adaosIurI uzoaro, rIsIIIo o un
IaIou IngusI doasura SIrumoI, ca nIzIo rImIIIvo coIIbo arI-
cano, ImrovIzaIo dIn crongI do saIcIo zI do arIn cu runzaruI
vozIod.
Cand am a]uns acoIo, o Ia ausuI soaroIuI, a vonII sa no Ia In
rImIro do Ia vocIII cIasovoI un sIarz buIgar, comandanIuI
IagaruIuI, caro m-a cIomaI sa-mI doa caIova rocomandaJII dras-
IIco cu rIvIro, robabII, Ia dIscIIIna oamonIIor zI Ia randuIaIa
vIoJII In acoasIa numoroasa coIonIo do rInzI-In-razboI. Dar cIno
uIoa sa InJoIoaga cova dIn gura IuI" NumaI ecrrr... i prrr i
roboIo i ecrecoIo - do-mI aroa mInuno sa oaIa rosII o gura
do om cu scaun Ia ca aza cova, ara sa-zI Ioodo IoJI dInJII In
Iarba. MaI avoa zI nIzIo musIaJI groaso do canoa, In caro I so
Incurcau cuvInIoIo cIIar do Ia IozIro zI, o doasura, un nas maro
zI carn, cu narIIo IndroIaIo InaInIo, ca un IsIoI cu doua JovI.
ParaIIzaI do asocIuI acoIuI nas caro-mI roJInoa IoaIa aIonJIa,
ascuIIam In Iacoro, ara sa InJoIog o boaba, o cand buIgaruI so
IoIba Ia mIno zI so rasIoa ca Ia un surd, ca sa ma aca sa rIco.
Iar Ia urma, droI concIuzIo, s-a uIIaI cu sIraznIcIo In ocIII moI
zI-a sIrIgaI:
- Fo:biroi
AdIca, o IImba noasIra: aI InJoIos" Sau maI rocIs - aI
ro:biI cu mInIoa co vroau sa sun"...
Do razbII, In co rIvozIo sonsuI gonoraI, onduI moIaIzIc aI
cIosIIoI, oaIo ca n-ar I osI Iucru grou ana o-acoIo, cu a]u-
IoruI IuI Dumnozou; dar asIa-I, ca IImba n-o razboam ou IocmaI
bIno, ca sa oI rIndo zI vroun amanunI, o IcI, o coIo.
Ca sa nu raman cIIar do ruzIno, am sIrIgaI zI ou Ia urma,
InIr-un noroc:
- ScarscaIa!
$I mI-am vazuI do Iroaba.
Erau acoIo muIIo naJII do rIzonIorI - ranJu]I, IIaIIonI, gro-
cI, munIonogronI zI maI cu soama sarbI - aara do buIgarII,
InsarcInaJI cu aza. $I, ca sa InIrogoasca asocIuI cosmooIII aI
acosIoI Iaboro osIrIJo, so gasoau zI vroo aIru ongIo]I raIacIJI
acoIo, macar ca ongIo]II, cum am aIaI maI IarzIu, avoau un
Iagar aarIo o Ianga SoIa, maI conorIabII docaI aIo coIorIaIJI
rIzonIorI.
Cum noJIIo orau dosIuI do rocI, zI nu maI avoam vromo sa no
consIruIm In soara acooa adaosIurI, am acuI aoI Ia camarazII
sIraInI, sa-I gazduIasca o-aI nozIrI In coIIboIo Ior o noaIo.
IIaIIonII zI ranJu]II au rouzaI osIIaIIIaIoa, noIInIzIIJI robabII
do asocIuI do IrogIodIJI aI acosIor roasoJI aIIaJI aI Ior do Ia
JarmuI DunarII. SarbII Insa I-au rImII cu draga InIma.
A doua zI oamonII nozIrI n-au osI scozI Ia Iucru - II s-a
IasaI o zI IIbora sa-zI aca adaosIurI.
Po Ia amIaza, cand rIzonIorII coIIaIJI s-au InIors onIru un
127 PirinPlonino
coas In Iabara, zouI sarbIIor - caro zIIa romanozIo, IInd do o
vaIoa TImocuIuI, - a vonII Ia mIno, IncrunIaI, zI mI-a zIs:
- AscuIIa, romanuIo... AsIa-noaIo I-am gazduII o-aI vozIrI
Ia noI, raJozIo. Dar do azI noaIo sa nu maI rIndom un roman
o Ianga coIIboIo noasIro, ca-I IaIom cu cuJIIoIo...
Co so InIamIaso" Cand s-au InIors do Ia munca, sarbII au
bagaI do soama ca musaIrII do osIo noaIo au cam abuzaI do
Incrodoroa Ior. Nu ora coIIba dIn caro sa nu IIsoasca cova...
SIarzuI buIgar, auzInd cum sIa IucruI, no-a scos aara dIn
Iabara Ia o suIa do moIrI, ca o nIzIo cIumaJI, cu orunca sa no
acom acoIo Iabara aarIo, dand sanIInoIoIor consomn ca nIcI un
roman sa nu maI Iroaca dIncoIo.
Sub acosIo ausIcII orIcIIo no-am InauguraI noI vIaJa do Iagar,
Incon]uraJI numaI do dragosIo zI do aIonJII doIIcaIo.
RosIuI rIzonIorIIor adunaJI aIcI ora sa Iucrozo sub conducoroa
gormana Ia InsIaIaroa unoI IInII IngusIo do Iron DcauvIIIo, o un
socIor anumII. Lucraroa Incouso In maI muIIo uncIo doodaIa,
o IoaIa vaIoa SIrumoI, do Ia DomIr-HIssar ana aIcI; orau, azadar,
acum In Iucru maI muIIo cramoIo IzoIaIo, urmand sa so Imro-
unozo cu vromoa ca Ia ca. Pana Ia Iarna, acoasIa IInIo oraIa,
IucraIa In InIrogImo do rIzonIorI, avoa sa Iogo IInIa SoIa-Ks-
IondII zI conIruI EuIgarIoI cu ronIuI do Ia SaIonIc.
OamonII nozIrI Iocau dImInoaJa Ia Iucru, Ia vroo IroI kIIo-
moIrI doarIaro, oscorIaJI do cIasovoI. Ramanoam sIngur In Iagar.
Dua-amIaza, o Ia 5, ma ducoam cu caJIva oamonI do corvoada
sa Iau In rImIro aIImonIoIo onIru a doua zI - nIzIo aInI nogro
zI mIcI,unoorI osmoJI saramaJI, IomaIo, ardoI zI, do doua orI o
saIamana, carno do oaIo sau do vaca. DoI bucaIarI, o caro-I
scIImbam saIamanaI, rogaIoau cIorba Ia cazan. Soara, acoam
aoIuI zI dIsIrIbuIam aInIIo onIru zIua urmaIoaro.
Aa do bauI ora roa. SIruma IInd conIamInaIa do IoIora,
gormanII acusora dIn Ioc In Ioc o IaIourIIo dIn IunguI vaII,
srodoIInd amanIuI IoIros, nIzIo cIzmoIo do JovI IngusIo cu aa
saIcIo zI rugInIIa, caro no sIrangoa do gaI. Do uraIuI oI, oamonII
boau o urIz dIn SIruma - dar nIcI unuI nu s-a ImboInavII do
IoIora.
DumInIca ora zI do odIIna. AIuncI oamonII nozIrI sIaIoau
IoaIa zIua cuIcaJI - abIa daca vorboau InIro oI. Erau maI sIInIcI,
maI doscura]aJI zI maI noIngrI]IJI Ia ImbracamInIo docaI cama-
razII Ior sIraInI, IovarazI do caIIvIIaIo.
In IagaruI coIaII ora maI muIIa anImaJIo. IIaIIonII canIau, ran-
Ju]II so JInoau do convorsaJII, ruzII - c-au vonII caJIva ruzI In urma
noasIra - aIavragoau zIua InIroaga acand oIIIIca zI unand
omonIroa Ia caIo. NumaI coI aIru ongIo]I, azozaJI o-un buzIoan, Ia
o arIo, Iragoau dIn Ia zI Iacoau InIro oI, coasurI InIrogI.
SarbII so ocuau cu gosodarIa. PrInzI do maI muIIa vromo, oI
so adaIasora cu IncoIuI Ia acoasIa vIaJa do caIIvIIaIo. So
InJoIogoau maI uzor cu buIgarII, vorbInd o IImba asomanaIoaro,
avoau adaosIurI maI IngrI]IIo o dInaunIru zI cunozIoau mIcI
mozIozugurI Ia caro Iucrau onIru oI In oroIo IIboro. Cu un cIo-
can, un cuI zI o bucaIa do Ior droI nIcovaIa, unII zIIau sa aca
dInIr-o monoda do argInI sau do nIcIoI - un InoI o masura, cu
InscrIJIo; aIJII so rIcooau sa scuIIozo cu brIcoaguI In Iomn do
run IIngurI zI urcuIIJo InIorIIo orI sa conocJIonozo IabacIoro
soIIdo, cu IIIoro In roIIo o caac. InaInIo do a Iucra aIcI, muIJI
usosora InIrobuInJaJI Ia muncI agrIcoIo, o Ianga saIo, zI Iocaro
IzI aIcaIuIso asIoI caIo o gosodarIo do vIaJa nomada zI o mIca
avoro oIorocIIIa. MI-a araIaI unuI InIr-o zI avuJIa IuI, agonIsIIa
Ia InIamIaro, In doI anI do caIIvIIaIo: o arurIo adanca do
IabIa smaIJuIIa, cIncIsrozoco oI IaIo do IuIun macodonoan InzIraIo
o soara, o ]urubIJa do sarma subJIro onIru cusuI nasIurI zI un
baromoIru do buzunar, gasII Ia un oIJor ungur o camuI do
IuIa.
DumInIca dImInoaJa so acoa In mI]IocuI IagaruIuI IarmarocuI
saIamanaI - un oI do bazar oxoIIc undo, o Ianga arIIcoIo
marunIo do ImbracamInIo sau do uIIIIIaIo ImodIaIa, so vodoau IoI
129 PirinPlonino
soIuI do curIozIIaJI. AzozaI IurcozIo o amanI, Iocaro rIzonIor
ImrovIzaI In nogusIor unoa In aJa IuI o un zorvoI obIocIuI o
caro-I avoa do vanzaro. EanI nu roa so vodoau rIn Iagar -
scIImbuI so acoa In naIura. AcosI soI do nogusIorIo so cIoma
Ironpo. Coa maI oxIraordInara Irama Ia caro am asIsIaI s-a
IncIoIaI InIro un sarb do o vaIoa MoravIJoI zI un ranJuz dIn
NormandIa do sus: sarbuI a oorII un oI do IconIJa scuIIaIa In
Iomn do nuc - zI-a rImII In scIImb o canuIa do IrIgaIor, dIn
caro zI-a acuI o JIgaroIa. Ca sa-zI uIo mara In vaIoaro, ranJuzuI
so ]ura ca obIocIuI do caro so dosarIo acum rorozInIa onIru oI
coa maI scuma zI duIoasa amInIro dIn aIrIo...
SIarzuI buIgar avoa Ia caaIuI dIn ]os aI IaboroI, sro aa, o
mIca gradIna do zarzavaI undo-zI acoa IoaIa zIua do Iucru.
InIr-o dImInoaJa, au aaruI do vanzaro o IaJa IagaruIuI, Ia
nIzIo sarbI, zI caIova aIIagoIo rozII - mara noua, nocunoscuIa
ana aIuncI. Do undo" Nu so uIoa zII. Dar sIarzuI, rIn cIaso-
voII IuI, a rIns do vosIo. $I cum rIn Imro]urImI nu ora aIIa
gradIna do zarzavaI docaI a IuI, s-a sImJII In droI sa corcoIozo
maI do aroao cum sIa IucruI.
Dua IndIcaJIa sarbIIor, a]ungand cu corcoIaroa In Iabara
noasIra, m-a cIomaI In aJa IuI, sa-mI suIo dosro co o vorba. $I
Iar ecrrr... brrr zI rcoIo zI hroJnoIo - do crodoam ca-I sar
ocIII. AsIa Insomna:
- Caro dInIro rumanskII vozIrI a InIraI noaIoa Ia zarzavaIuI
mou zI-a uraI aIIagIcaIa"!
In curand IruI ancIoIoI s-a orII cu un caaI Ia un JIgan do-aI
nozIrI, o caro-I cIoma Dadu: oI vanduso sarbIIor, cu o soara
InaInIo, aIIagoIo rozII o IuIun.
- Do undo Io-aI IuaI, JIgano" Do undo aI avuI Iu aza cova do
vanzaro"
- Iaca, Io-oI I gasII zI ou...
- Lo-aI uraI.
- Sa ma Irasnoasca Dumnozou! Sa IIo aI dracuIuI! Sa n-am
arIo...
Dar cu vorba asIa nu uIoa sa scao do bucIuc. $I-a mancaI
JIganuI o baIaIo buIgaroasca, cum nu-zI aducoa amInIo sa maI I
gusIaI aIIa Ia oI, caI a IraII o moIoagurIIo noasIro.
- AoIou, raJIIor, m-a ucIs! urIa oI cand a scaaI Iar InIro aI
nozIrI, JInandu-so cu amandoua maInIIo Ia saIo, ]os. M-a omoraI
buIgaruI, I-I-ar mama IuI a dracuIuI...
- TacI, ma, ca Io-audo...
- Co s-auza" N-audo, n-a vodo, n-a orbuàmanIuIuI! Ca
daca-nJoIogoa oI do vorba, nu m-ar I sIaIcII aza anIru doua-IroI
boIozIIno caI nuca...
VIaJa do Iagar so scurgoa IrIsIa zI monoIona. TunurIIo s-au-
zoau morou. Era sro mIazazI o coama Iunga do munIo aduros,
caro Incooa dIn vaIoa SIrumoI zI so InIIndoa ana doarIo, sro
Vardar. II zIcoa EoIsIJa. Po croasIa oI ora InsIaIaIa arIIIorIa do
maro caIIbru, ca maI cu soama do acoIo no vonoa, zI zI noaIo,
mugoIuI gros aI IunurIIor, umIand vazduIuI do vIbraJII. In
Iocaro dImInoaJa cand ma Irozoam dIn somn, azIoIam rIma
bubuIIura - cu nado]doa ca oaIo s-a IncIoIaI un armIsIIJIu zI
vIno acoa. Dar zIIoIo Irocoau ara scIImbaro, una dua aIIa,
IumInoaso zI goaIo ca nIzIo baIoano marI do saun.
InIr-o dumInIca dua-masa, un JaraII do scrIca s-a auzII
ara vosIo dInsro coIIboIo sarbIIor.
CIno zIIo rIn co Imro]uraro, un sarb, caro Iucraso Ia munca
camuIuI o Ianga un saI macodonoan dIn sus, caaIaso do Ia
vroun conaJIonaI do-aI IuI, droI muIJumIIa, acoI vocII InsIru-
monI muzIcaI, cam noobIznuII rIn acosIo IocurI.
Dadu, JIganuI, sIa IungII Ianga coIIba IuI, cu aJa-n sus. Au-
zInd sunoI do vIoara, IndaIa zI-a InaIJaI urocIoa... Ca un cooI do
rasa caro rImozIo-n narI mIrosuI vanaIuIuI, a sarII In IcIoaro zI
s-a IuaI numaIdocaI dua sunoI, urIzandu-so o Ianga sanIInoIa.
CaI s-o I rugaI oI do sarb zI cum I-o I InduIocaI Ia urma
sa-I doa zI IuI vIoara uJIn, sa canIo acoIo, do aJa - nu zIIu.
131 PirinPlonino
Cand s-a vazuI cu oa In mana, a cIamanII-o do caIova orI,
InrIguraI, cu gIoaroIo IuI coIo IungI, a corcaI zI cu arcuI doua-
IroI acordurI; aoI a IncIIs ocIII, zI-a IIII obrazuI do oa, cu
aIIma, zI-a-ncouI...
LomnuI a JIaI In mana IuI, roIung, cu gIas do duroro, aroao
omonosc. $I un canIoc do ]aIo arIga, o doIna do-aIo noasIro a-
ncouI sa InIoaro vazduIuI, rasunand oaIo InIaIa oara o acoIo
moIoagurI sIraIno.
CanIa JIganuI, cu ocIII sIranzI, cu suIoIuI doarIo; zI dIn
gono II Icurau IacrImI marI zI raro o obrazuI aramIu, arIII do
arzIJa zI uscaI do suorInJo.
IncoI-IncoI, s-a adunaI In ]uruI IuI IoI IagaruI sa-I ascuIIo.
Pana zI cIasovoII buIgarI, In runIo cu sIarzuI Ior coI baIauz, s-au
coboraI dIn maI, do Ia corIuI Ior, zI s-au orII Ia saIoIo nosIru
cu gaIurIIo InIInso, Iragand cu urocIoa.
$I IauIaruI scIImba acum canIoc dua canIoc, IzI Incorca cu
obrIIIIaIo IoI roorIorIuI. $I-a doscIIs aoI gura, ca sa doa gIas
zI sIIIurIIor caro I so rIdIcau ara voIo dIn amaruI suIoIuIuI o
buzo:
FIrIcoI do grau uscaI,
Rau, maIca, m-aI bIosIomaI
La razboI cand am IocaI:
Nu m-aI bIosIomaI Ia Iuna
Ca sa mor cu arma-n mana,
CI m-aI bIosIomaI Ia soaro
Sa ma mIsIuI o IcIoaro
Cu buIgaruI Ia sInaro...
CaIcand consomnuI, vonIsora acoIo zI romanII sa-I ascuIIo, ca
doar orau canIoco do-aIo Ior, do casa. Dar cIasovoII nu s-au maI
gandII sa-I aIungo IndaraI, Ia Iabara Ior, nIcI sarbII sa-I IaIo cu
cuJIIoIo.
$I aza s-a acuI, In dua-amIaza acooa, Imacaroa InIro coIo
doua Iaboro.
In soara acoIoIazI zIIo, un onomon corosc noobIznuII s-a

InIamIaI doasura vaII SIrumoI.
SoaroIo abIa coboraso dua munJII AIbanIoI, Iasand In urma-I
coruI IIumInaI ana Ia zonII do cuIorI dIaano, cand un buIgaro
maro do oc asIraI s-a dosrIns dIn InaIJImo zI-a cazuI doarIo,
sro IoIaruI grocosc. In mInuIuI acoIa, rIzonIorII do o IoaIa
vaIoa SIrumoI IrobuIo sa-I I vazuI cum a aIunocaI IncoI o maIasoa
aurIo a asInJIIuIuI, aIaI do IncoI, ca arca ora susJInuI In vazduI
do o arazuIa.
- Mir! au sIrIgaI sarbII, adanc ImrosIonaJI do acoI somn
corosc.
- Pacoa, raJIIor! au rasuns romanII, InIoraJI do acooazI
nado]do. Sa zIII ca vIno acoa, curand...
- Mir iJc e`Jr:o hrohi...
l
a comIoIaI zI sIarzuI buIgar,
IndroIand sro cor nasuI IuI coI maro, cu doua JovI.
Dar somnuI corosc a grozII do daIa asIa, orI n-au zIIuI oamo-
nII sa cIIoasca In oI; cacI acoa dorIIa do IoJI InsIraInaJII gramadIJI
acoIo ora Inca doarIo, oarIo doarIo...
III
Co uJIn zI absIracI so InvaJa goograIa In zcoaIa! Pana acum
n-am zIIuI ca In MacodonIa do sud so ac doua randurI do zarza-
vaI o an... Nu-I vorba, maro aguba n-am avuI dIn rIcIna
asIa, ca IoI n-az I vonII sa IraIosc rIn acosIo arJI do Iumo,
cIIar sa-mI I sus cInova ca o-aIcI crozIo sanacuI caI casa zI so
ac aIru rocoIIo do casIravoJI InIr-un an. Dar orIcum, rooso-
ruI nosIru do goograIo nu IrobuIa sa asIrozo acosI socroI numaI
onIru oI, cand sIaIuI II IaIozIo sa suna oIovIIor IoI co zIIo.
l
CorocI: Mir iJc e`br:i hrocihi... - Pacoa vIno cu azI roozI... (bulg.).
133 PirinPlonino
Am vazuI o aIcI zI aIIo IucrurI curIoaso.
Po vaIoa SIrumoI In ]os am InIaInII, In nIzIo mIazIInI arIII-
cIaIo, cuIIurI do oroz, ca-n Jara kIIaIIor; ca sa samono zI sa
IngrI]oasca acosI grau aIbInos, maI uJIn IranIIor zI maI ad Ia
gusI docaI coI aramIu do o ogoaroIo noasIro, bIoJII oamonI Iro-
buIo sa sIoa IoaIa zIua In gIod ana Ia gonuncII - maI maro
scarba.
Po EoIsIJa, adurIIo caIIoIaIo caro so vad do aIcI sunI codrI
socuIarI do casIanI, cu rucI comosIIbII. Iar Ia oaIoIo Ior, o
vaIo, crosc In IIvozI zI un soI do smocIInI, dosro caro nIcI omo-
noaIa In carJIIo noasIro do goograIo. MaI muII. So suno ca o
un munIo, nu doarIo do aIcI, sunI caIova saIo undo so cuIIIva o
scara InIInsa zI Iua do coaI, cu runzuIIJo IarI zI IucIoaso; Jara-
nII Io IaIo do o crongI zI, dua co Io-au oarII, scuIa-n aIma zI
Io rasucosc - aIImonIand asIoI cu coaI IoaIa EuIgarIa. $I so
suno ca acoI oamonI IraIosc oarIo bIno dIn asIa, macar ca nu
ac IoaIa zIua aIIcova docaI sa IaIo buIgarIIor runza zI sa scuIo-
n aImo.
Dar MacodonIa aro zI anImaIo caro nu oxIsIa In goograIo.
NoaIoa, do muIIo orI, s-auzoau In roa]ma IagaruIuI nosIru
nIzIo urIoIo cIudaIo, Izvorand arca dIn caIo o sIanca rasIurnaIa,
caro s-a IrozII dIn somn zI-a-ncouI sa IaIro Ia sIoIo; zI nu-mI
vonoa sa crod cand sunoau buIgarII ca rIn acosIo IocurI IraIosc
In IIborIaIo zacaII, ca-n usIIuI ArabIoI IoIroaso - ana co-am
vazuI cu ocIII unuI InIr-o noaIo, JInand dIscurs Ia Iuna.
LoI zI IIgrI n-az uIoa suno c-am vazuI. Dar au osI zI IoI o-
aIcI, aIIadaIa, ana maI acum o mIo do anI.
Aara do acosIo aIracJIunI naIuraIo, so maI aIa, rInIro IoI-
roIo arso do soaro aIo vaIIor, zI un soI do vIoro conuzII, maI IungI
zI maI roIo docaI aIo noasIro. Cand nIcI nu gandozII, oJI caIca
una o coada. $I macar ca n-aI vruI, crodo c-aI acuI dInadIns:
Io-auca cu dInJII do IcIor zI nu maI da drumuI ana a doua zI,
Ia rasarIIuI soaroIuI. DIn cauza asIa, aI nozIrI ugoau do oIo ca
do oc. NumaI ranJu]II Io cauIau rIcIna.
Un rIoIon rancoz zIcoa ca nImIc o Iumo nu-I maI bun Ia
gusI ca vIora do MacodonIa, IaIaIa bucaJoIo zI rIIa-n IIgaIJa.
E maI buna cIIar docaI arIcIuI, dIn caro nu so oaIo aco docaI
sua... O I zIIuI oI co suno, ca-ncorcaso bIoIuI om do IoaIo ana
acum - dIn sImIa curIozIIaIo, zIcoa oI.
IIaIIonII sunI maI moIurozI, maI gIngazI Ia mancaro: cand o
vorba do vIoIaJI marunIo, oI nu mananca docaI... branza. Po
ardoI nu un gura - dogoaba II ImbIau buIgarII Ia ardoI, ca Ia
maro Iucru. In scIImb, broazIo mancau Ia Iocaro masa, cand so-
nIamIa sa gasoasca vroo baIIa rIn Imro]urImI.
Ca sa nu mor do oamo o vaIoa SIrumoI, numaI cu osmoJII zI
ardoIuI buIgarIIor, co ora do acuI" AIIuI In IocuI mou s-ar I
surcaI do Ia IncouI, macar Ia broasca; dar ou oI sa ]ur ca n-am
us broasca-n gura moa - ana IarzIu, In zIua do S. DumIIru,
cand am gusIaI zI ou un sIngur IcIoruJ, do Ia un camarad
IIaIIan. Avoa o carno sIravozIo ca goIaIIna, zI mI-a osI groaJa
IroI zIIo; IncoIo, ora buna.
AIcI, Ia gura SoIIvracoI, undo am a]uns o Ia IncouIuI IuI

ocIombrIo, am avuI noroc sa dau osIo un sarb, anumo Eranco
IaczIz, ocIoruI unuI comozIIor muzIcaI dIn EoIgrad, caro dIn
rIma zI mI-a araIaI maro rIoIonIo zI, maI aoI, un dovoIamonI
ara margInI. Era un baIaI InaII zI cam adus dIn saIo, IrIsI, cu
ocIII uzor buIbucaJI, do cuIoaroa aoI. Ma IngrI]oa, saracuI, ca o
mama. IndaIa co Iocau coIIaIJI Ia Iucru, Eranco, IInd scuIII do
munca In caIIIaIo do zo aI IagaruIuI sarbosc, rIndoa IoaIa
dImInoaJa o sub boIovanII dIn margInoa rauIuI nIzIo ozIIzorI
caI dogoIuI, o caro-I rIgoa zI mI-I rozonIa Ia do]un o o runza
IaIa do smocIIn. I-az I mancaI cu maI muIIa Iacoro zI mI-ar I
JInuI oaIo zI do oamo, daca n-ar I avuI aIaIoa oaso. Dar
ozIoIo do MacodonIa o coI maI vorIobraI anImaI dIn Iumo; zI dIn
Iocaro vorIobra a IuI Ios caIo zoco oscIoaro ascuJIIo ca acuI, IncaI
IrobuIo sa-I manancI moIocuIa cu moIocuIa, ana co-JI Ioro IoI
135 PirinPlonino
cIouI do vIaJa zI-JI vIno sa-I sIuozII Ia urma IndaraI, In aa
SIrumoI, do undo a IozII.
Ma ImrIoIonIsom aIcI zI cu sIarzuI buIgarosc - un Iacau
zdravan zI rumon, maI doscIIs Ia aJa zI maI do Iroaba docaI IoJI
sIarzII InIaInIJI ana acum. PurIa un numo sIraznIc: DIIco ToI-
cu Savano oI eclo Cruzovono okrac VraconskI
l
. Ca sa no ImrI-
oIonIm, II acusom cadou o sIIcIuJa In caro usoso o vromurI
arum - ca avoa oI o dragosIo undova, In susuI aoI, Ia nIzIo
caso IzoIaIo, undo IraIau vroo doua-IroI vaduvo do razboI.
NoaIoa, dua co adormoa IoI IagaruI, DIIco ma Iua caIoodaIa
Ia IImbaro cu oI, o Ianga aa SIrumoI Ia doaI, caIaro amandoI
o un sIngur caIar voInIc. O Iuna Imonsa, aIba, do o vromoa IuI
AIoxandru Macodon, morgoa In as cu noI.
InaInIo do a a]ungo Ia dosIInaJIa IuI sonIImonIaIa, DIIco so
osIonoa, dua caI InJoIogoam maI muII dIn gosIurI, sa-mI Iaudo
armocuI zI oppcol-uI coIor IroI graJII IndIgono, dInIro caro numaI
una ora aIoasa InImII IuI. $I Incorca sa ma conrua sa morg zI ou
acoIo. Dar nu zIIu do co, nu roa avoam Incrodoro In susoIo IuI.
Ma gandoam oaIo ca omuI, do oamo, mananca zI broasca Ia
novoIo - zI crodo ca-I uI do gaIna. Aara do asIa, ora uzor do
IncIIuII ca acoIo caso caIro caro so IndroIa oxodIJIa noasIra
nocIurna IrobuIo sa I a]uns a I cunoscuIo, IncoI-IncoI, do IoJI
cIasovoII zI nomJII do o vaIoa SIrumoI, IInd oarocum azozaIa
roa In caIoa ozIIIor zI baIaIa IunurIIor.
Aza, ma IncaaJanam sa raman maI bIno sIngur o maIuI
aoI - cu caIaruI.
Pana Ia InIoarcoroa sIarzuIuI, avoam un coas do sInguraIaIo
dosavarzIIa. Luna so InaIJa IoI maI sus, Iromurand arca, doasu-
ra munJIIor, In usIIoIaIoa azuruIuI InaII. $I ora aIaI do
sIraIucIIoaro, ca daca Io uIIaI Ix Ia oa un mInuI, IJI vonoa sa
sIranuJI. Ca sa ma orosc uJIn do razoIo oI, aroao soIaro,
m-adaosIoam Ia umbra sub o saIcIo argInIIo, do undo ascuIIam,
l

DIn saIuI Cruzovono, ]udoJuI VraconskI (buIg.).
nomIzcaI, murmuruI aoI zI rIvoam munJII coI marI dImro]ur.
In aImosora cIara, ara moIIcIunI aburoaso, conIuruI IscurIIor
goaIo aroa IaIaI In roca do carbuno. Po ]os, In roa]ma moa,
IoIuI ora aIb, - drumuI, IoIroIo, Iarba... NumaI InIr-un Ioc,
undo zosoaua cobora sro maI, so vodoa o maro aIa noagra: so
rasIurnaso acoIo dounazI un camIon cu acura.
CurIoaso cazurI do mImoIIsm anorganIc oJI obsorva unoorI In
naIura, cand n-aI aIIcova do Iucru... IaIa, do IIda: acura zI
aa. TraInd mIIIoano do anI ascunsa In bozna amanIuIuI, acura
a ImrumuIaI cu vromoa cuIoaroa InIunorIcuIuI suboran - modI-
uI oI naIuraI, do Ia caro a ramas cu acosI asocI do unIngIno
IIcIIda, ca sa n-o vada, sa n-o gIIcoasca nImonI docaI doar do o
mIros. Iar aa, caro IraIozIo maI muII Ia suraaJa, ImIIa dImo-
IrIva IransaronJa aoruIuI zI sIraIucIroa soaroIuI; In IImuI noJII,
oa aro IumIna do Iuna...
Cand ma doarIam asIoI roa muII cu ganduI do Ia roaIIIaIo,
caIaruI do Ianga mIno IzI Iordoa rabdaroa. Ma Iragoa cu dInJII
do manoca sa Iocam, sa ugIm amandoI. IncoIro" ImI araIa cu
cauI sro EoIsIJa coa InIunocoasa. Dar dInIr-acoIo IunuI coI
maro sargoa InIruna IInIzIoa do crIsIaI a noJII, cu caIo-o IaIraIura
groasa, do duIau somnoros, ca sa no doa do zIIro ca o-acoIo nu
so oaIo Iroco.
TocmaI aIuncI so-nIorcoa zI DIIco do Ia dragosIoa IuI.
La InIoarcoro Insa, sIarzuI s-araIa maI uJIn IIrIc In co rIvozIo
armocuI IubIIoI, docaI Ia dus; ora maI sobru In gosIurI zI n-avoa
nIcI un cIo do vorba. Daca Incorcam sa-I Irag do IImba, sa-I
InIrob cum a osI, acoa doar un gosI do IoIamIIo cu mana, IzI
Indosa zaca o ocII zI scuIa InIr-o arIo... AsIa ImI aducoa Iar
amInIo cIosIIa cu broasca. FrumusoJoa IubIIoIor do o-aIcI, ma
gandoam ou, o cova cu IoIuI roIaIIv zI scIImbaIor. Acum o, acum
nu maI osIo.
N-am avuI Insa rIIo] sa-mI vorIIc acoasIa obsorvaJIo osI-
mIsIa, ana InIr-o zI, cand a IrocuI dIn InIamIaro o Ianga
137 PirinPlonino
IagaruI nosIru o omoIo... A osI un ovonImonI. PonIru anaIoroJII
adunaJI acoIo dIn Iumoa IoaIa, nu so maI vazuso aza cova do-o
voznIcIo.
Acoa aIura mIracuIoasa, oxoIIca, IcaIa arca dIn aIIa Ia-
noIa, so doosoboa do noI maI cu soama do o ImbracamInIo. Dua
moda IocuIuI, urIa o crozIoI un oI do coIac, acuI dIn zorvoIo
rasucIIo. In IcIoaro, cIzmo. Era groasa, buzaIa, IncrunIaIa - zI
mI so aro c-avoa zI-un smoc do ar In barba. Dac-ar I urIaI zI
anIaIonI, cand s-a azozaI uJIn o margInoa zanJuIuI sa-zI scoaIa
IncaIJarIIo, uIoaI sa ]urI ca o un cIasovoI dogIIzaI.
RomanII nozIrI so uIIau Ia oa amaraJI.
- Una ca asIa, domnuIo, sa II caI do rabdaI, IJI IaIo gusIuI
do muIoro o IoaIa vIaJa...
Aza ora. Dar nu onIru IoJI. FranJu]II, do IIda, aroau IncIInaJI
maI dograba sro InduIgonJa. Unora dInIro oI Incouso cIIar sa
Io Iucoasca ocIII do omoJIo...
- Ellc ceI poeeoblc...
l
a avuI unuI cura] sa zIca, rIvInd-o cu
bunavoInJa.
M-am aroIaI do camaraduI sIraIn caro rosIIso acoasIa aro-
cIoro noazIoIaIa:
- Do cand ozII rIzonIor"
- Do aroao un an... mI-a rasuns oI, oIand. Da` onIru co
ma-nIrobI"
- NumaI aza, ca sa am Idoo cam osIo caIa vromo o sa caIoz
zI ou, daca so roIungozIo razboIuI...
IX
Am IncouI sa InvaJ buIgarozIo.
Cu a]uIoruI IuI Eranco zI aI sIarzuIuI, am a]uns sa scoI dIn
gaI caIova sunoIo: crac, mac, Jac, caro soamana maI muII a
sugIIJ docaI a vorba omonoasca zI suara grozav, o caI so aro,
urocIoa doIIcaIa a roosorIIor moI.
l
Morgo... (r.).
AmandoI sunI baIoJI bunI - dar co oIos, daca nIcI unuI nu
zIIo romanozIo sau macar ranJuzozIo. PonIru ImbogaJIroa vo-
cabuIaruIuI mou, IrobuIo sa araI cu mana Iocaro Iucru In arIo,
ca sa aIu cum II cIoama.
$I, curIos, ana acum no InJoIogoam maI bIno IusIroI. Nu
oxIsIa gand o caro sa nu I IzbuIII a nI-I IransmIIo In coIo dIn
urma, rIn gosIurI zI sIrambaIurI, dua doua-IroI coasurI do
munca. Do-acum, s-a IsravII. Do cand a InIraI IIoIogIa InIro
noI, nu maI InJoIogom nImIc zI-o ducom IoI InIr-o sada.
Eranco, aara do IImba IuI naIaIa caro soamana muII cu coa
buIgaroasca, zIIo zI nomJozIo uJIn; a avuI nomJoaIca, so vodo,
cand ora mIc. Am avuI zI ou una, dar cand oram maro. $I nIcI do
Ia oa n-am osI In sIaro sa InvaJ - maI muII docaI zIIam...
Acum, cu buIgaroasca, morgo zI maI grou. PrImuI Iucru o
caro I-am InvaJaI aIcI a osI un canIoc ouIar, un oI do doIna
do-a Ior. IaIa IncouIuI:
MaIIno, momo, MaIIno,
Ia IoznI momo v`gradInca,
Ia cIIcI JoIo gIIuIovo...
AsIa Insoamna: "MaIIno, aIa, MaIIno - Ia coboara In gra-
dIna - sa ImIoIozII cununI do IrandaIrI... " CIno s-ar I azIoIaI"
Cara craa IaIra-n aIru sau IuIuro o unIo, IuIuro sub
unIo, IoI suna maI rumos zI soamana maI bIno cu InJoIosuI o
caro-I au, docaI chici [[cIc cu IrandaIruI.
Cand ma vodoa razand do cuvInIoIo Ior, sIarzuI so InurIa:
- ZoIo nc nouci cog eIroJon :oroI Icbcl sIrIga oI rozu
do manIo aIrIoIIca.
- NaI IJI dau rIn gard! rasundoam ou, ca sa-I Imac.
In acoasIa dIn urma roIIca, urocIoa IuI DIIco surrIndoa
l

CorocI: ZazIo mo macIz cog sIradam zaraI Iobo": - Do co ma cIInuI cand
suar onIru IIno" (bulg.).
139 PirinPlonino
unoIo sonorIIaJI caro, Ia oI ca zI Ia noI, Insoamna cam acoIazI
Iucru - zI aJa I so InsonIna o Ioc.
In buIgarozIo, maI ca nu oxIsIa cuvanI sa nu IaraIo, sa nu
maraIo, sa nu zgarIo. Mno o IImba Ior so cIoama rco. Do-aIcI,
o somno, vorbuI nosIru: a racaI cu ungIIIIo o oroJI. Ma mIr
cum am scaaI ou cu vIaJa dIn asIa.
EuIgarII au zI unoIo cuvInIo caro so oIrIvosc Ia sunoI aIdoma
cu aIo noasIro - aIaIa doar ca au aII InJoIos. AsIoI, cuvanIuI
nico dIn IImba Ior Insoamna Ia noI zoaroco. Do undo zI onIru
co" Dumnozou zIIo.
MaI do mIraro Insa docaI IoaIo ora ca buIgarII zI sarbII acoau
maro Iaz, Ia randuI Ior, do IImba noasIra romanoasca. InaInIo
do a vonI In aIIngoro cu romanII, Eranco zI DIIco cunozIoau dIn
aIma un sIngur cuvanI: mamaIIga. Co II s-o I aruI Ior comIc
aIcI, nu-nJoIog...
Acum, cand II ascuIIau o romanI vorbInd, orau IovIJI maI cu
soama do IormInaJIa vorboIor zI advorboIor noasIro In cIc: vorbozIo,
orozIo, oozIo oIc. DroI osIo ca acoasIa IormInaJIo rocvonIa,
cand IJI aIrago un sIraIn aIonJIa asura oI, Incoo sa-JI ara do Ia
o vromo cam anaoda zI sa Io orsocuIo - arca aIuncI o auzI
InIaI...
Un cuvanI cu doosobIro caragIIos onIru urocIIIo IuI DIIco ora
cuvanIuI picioorc. Do caIo orI II auzoa (zI-I auzoa cam dos, ca
romanII so vaIIau maI aIos do IcIoaro, cand II coroau sa-I scuIoasca
do munca), buIgaruI sIramba dIn nas:
- UraI cuvanI, bro! Co-nsoamna asIa Ia voI"
I-am oxIIcaI co-nsoamna. Po urma I-am InIrobaI cum so zIco
o IImba Ior: un IcIor, doua IcIoaro"
- EJin hroc, Jcc hrocoIo...
UIIo undo duco aIrIoIIsmuI! DIIco InvaJaso Ia zcoaIa ca IImba
buIgaroasca osIo coa maI rumoasa IImba do o aJa amanIuIuI.
AIIa IImba armonIoasa ca oa nu gasIm - crodoa oI.
NumaI Eranco, sarbuI, ora do aIIa aroro. Cand II auzoa o
buIgar vorbInd asIoI, Eranco sIa Ia o arIo zI zamboa. $IIa oI co
zIIa. Avusoso oI grI]a sa ma InvoJo un canIoc sarbosc aI caruI
roron suna aza:
HoI! za IrIdosoI
I IrI dana,
NaI mon sarJa
l
Lo]I rana.
HoI! Ivoo ruso coso
DrugII da gu marso...
2
Nu maI uIoa sa Incaa, azadar, nIcI o IndoIaIa onIru mIno,
gandoa oI, ca IImba sarboasca o coa maI soraIca do o amanI. O
I oa InrudIIa cu coa buIgaroasca - dar n-aro a aco!
Obsorvand ca vorsurIIo ac asura moa o ImrosIo maI uIor-
nIca docaI roza, DIIco Incorca aIuncI sa-zI una In vaIoaro
rumusoJoa IImbII naIaIo IoI rInIr-un canIoc. Dar nu cunozIoa,
osomno, docaI unuI sIngur, o caro-I mormaIa sacadaI, cu gIas
gros, ca dIn buIoI:
OI doI Ido oIzIo
Sas daIgoIo bradIzIo,
$arIna gaIda Issana
Sas manIsIo nIzana...
3
PacaI ca nu oI sa rodau aIcI zI noIoIo acosIuI rumos canIoc...
Dua aIaIa InvaJaIura, ardoam do norabdaro sa so Ivoasca
vroo ocazIo In caro sa-mI un In vaIoaro cunozIInJoIo, sa-mI roboz
mIo InsumI ca nu m-am obosII dogoaba. $I ocazIa s-a IvII cIIar
l
CorocI: Na mom sarJu.
2
O, do IroIzocI
$I IroI do zIIo
InIma moa o ranIIa.
O, aruI Iau casIanIu
AIIuI o sa-I ravazoasca... (erb.).
3
VIno oa do Ia vaIo
Cu barboIuI IuI coI maro,
Cu cImoaIo-ncondoIaIo,
Do margoIo-mosIrIJaIo... (IroJ. ouI.).
141 PirinPlonino
aIuncI. Un nacIaInIc IngInor caro conducoa IucrarIIo In socIor,
auzInd do mIno a avuI oIa sa ma cunoasca zI mI-a IrImIs sa ma
InaJIzoz Ia oI, o zanIIor, a doua zI. TInoam sa-I ac ImrosIo, sa
Inco convorsaJIa do-a droIuI o buIgarozIo. Cu a]uIoruI coIor
doI rIoIonI aI moI, mI-am noIaI In carnoI zI-am InvaJaI o do
rosI In buIgarozIo o raza, rIn caro vroIam sa-I InIrob: co Iucru-
rI ImorIanIo dorozIo sa-mI comunIco"
A doua zI m-am rozonIaI azadar Ia nacIaInIc, I-am acuI un
saIuI mIIIIarosc zI I-am dobIIaI, ara sa ma Incurc, acoa raza:
- $Io eIc Iuri r[iIc u gcbucc
NacIaInIcuI a ramas cu gura cascaIa. Paroa cIIar maI surrIns
docaI ma azIoIam. Pana zI o IgurIIo coIor dIn ]uruI IuI so uIoa
cIII o surrIza aza do IacuIa, ca arca abIa so JInoau do ras.
II InIrobasom (cum am aIaI maI IarzIu):
- Co IoI sIaI d-Ia aza, cu maInIIo-n buzunaro"...
Vazand Insa ca maI muII docaI aIaIa nu zIIam o boaba, nacIa-
InIcuI a InJoIos cum sIa IucruI zI nu s-a suaraI. A sIaruII doar,
In ranJuzozIo, sa-I sun zI IuI cIno m-a InvaJaI o mIno aza do
bIno IImba buIgaroasca. Dar ou n-am vruI. I-am rasuns numaI
ca, Ia noI, acoasIa rumoasa IImba so InvaJa In IoaIo zcoIIIo so-
cundaro, do IoaIo gradoIo, acand arIo dIn rograma Ior oIcIaIa.
Do cand umbIam rIn acosIo IocurI orIcIIo, nu cazuso Inca un

sIro do IoaIo. Incousom sa no dorIndom cu ganduI ca aza o I
obIcoIuI o aIcI.
Dar InIr-o noaIo, cand no azIoIam maI uJIn, un rooI do
IcaIurI marI s-a ornII In runzoIo adaosIurIIor noasIro do
crongI ImIoIIIo.
La IncouI, abIa IrozIJI dIn somn, nu no vonoa sa crodom. UnII
au IozII In baIaIa sIroIIor, sa so IncrodInJozo ca-I adovaraI. Po
urma, IndaIa, IucruI nu nI s-a maI aruI cIIar aza do noobIznuII;
no-am InIors o arIoa coaIaIIa, gaIa sa adormIm dIn nou, bucurozI
ca sunIom Ia adaosI.
Dar IoaIa so InIoJoa o Iocaro cIIa; In curand aa coruIuI a-
ncouI sa aIrunda rIn IoaIo sarIurIIo acoorIzuIuI zubrod do
runzo, sa no cauIo o InIunorIc zI sa no Icuro cu do-amarunIuI,
maI cu soama o coaa, ca nu zIIaI cum sa maI sIaI zI-n caro coIJ
sa Io gIomuIozII ca sa nu Io-a]unga.
LagaruI nosIru ora azozaI Ia Ioc ]os, InIro gura SoIIvracoI zI
aIbIa SIrumoI, avand Ia saIo numaI doaIurI InaIIo zI odIzurI
IncIInaIo. Dar cuI sa-I Iroaca rIn mInIo, aIuncI, c-ar uIoa IozI
cova rau dIn asIa"
Dua vroo doua coasurI do IoaIo roozIIa zI maro-n bob, cand
zbucIumuI vazduIuIuI arca so maI oIoIIso, un urIoI do uIoaIo
a IzbucnII ara vosIo undova, In InIunorIcuI coI maro dIn ]uruI
nosIru. $I ana sa no dam soama co-I, am sImJII dInIr-o daIa ca
no Ia o sus - adIca o dodosubI...
A osI un racnoI zI-o InvaImazoaIa do IImbI amosIocaIo, ca-n
vromoa oIouIuI. ToI IagaruI a sarII In IcIoaro, ca un sIngur
om. PrIn bozna do acura, cu aa ana Ia brau, Incorca Iocaro
sa scao cum oaIo. $I nu s-a maI zIIuI, In aJa acoIoI manII
corozII, caro-I buIgar, zI caro-I rIzonIor. CaI aI numara Ia zoco,
s-au rIsIII IoJI, caro-ncoIro, zI-au umIuI IoaIo coasIoIo doaIurIIor
dIn saIo cauIand scaaro o InaIJImI.
A doua zI, dumInIca, no uscam IaInoIo Ia soaro zI no uIIam
dIn doaI sro IocuI undo sIaIusora In a]un cabanoIo noasIro.
NImIc nu maI ramasoso dIn oIo - doar caJIva arI InIJI IcI-coIo
zI caIova zdronJo ]IIavo do runzIz uscaI. ToaIa vaIoa ora InocaIa
do baIJI zI baIIoaco, scIIInd In soaro. TrobuIa s-azIoIam sa so
scurga aoIo, ca sa no uIom roaco gosodarIIIo suIboraIo. Dua
saIma do asIa-noaIo, oamonII nozIrI nu-zI maI uIoau vonI In
Iro, do cIuda zI do mIraro. - A dracuIuI Jara ma! AIcI va sa II
morou cu ocIII-n aIru, ca nu zIII nIcIodaIa co-I maI abaIo...
EuIgarII aroau zI oI dosIuI do noca]IJI. Dar cu rIzonIorII so
urIau maI rIoIonos docaI InaInIo. PrImo]dIa comuna rIn caro
143 PirinPlonino
am IrocuI Io muIaso arca suIoIuI, InduIcInd macar onIru o zI
raorIurIIo dInIro oI zI rIzonIorI.
Era InIr-un Ioc, doasura zosoIoI, o groaa Iarga do undo so
scoIoa In zIIoIo do Iucru nIsI; usoso InundaIa osIo noaIo, dar
aa so scursoso acum In amanI, Iasand o unduI oI un zoaroco
morI, InocaI.
Po margInoa groII s-a orII InIr-un rand un cIasovoI, srI-
]InII In uzca zI, do arIoa coaIaIIa, un roman - cu maInIIo Ia
saIo. Ca omuI cand n-aro co aco, so uIIau amandoI Ia acoI
zoaroco InocaI.
- Mico
l
... zIso buIgaruI o IImba IuI, araIand cu cauI sro
unduI groII.
- MIzca, moaz-Ia o gIoaJa! I-a rasuns romanuI, IIcIIsII.
Tu nu vozI ca-I morI"
X
In InvaImazoaIa do noaIoa IrocuIa, au dIsaruI zaso oamonI.
S-a crozuI InIaI ca s-or I InocaI - zI nImonI nu zI-a maI baIuI
cauI cu oI. Dar In curand buIgarII zI-au daI soama, dua nIzIo
urmo gasIIo Ia margInoa mIazIInoI do dIncoIo, ca coI zaso romanI
ugIsora: a]uIaJI do InIunocImoa noJII, au IrocuI SIruma unuI
dua aIIuI, o IoaIo, cand cIasovoII sIaIoau Ia adaosI. $I-n
urma Ior, aa umIaIa do uIoaIo Io-a acoorII uga, ana a
doua zI dua-ranz.
Acum orau doarIo.
DIIco s-a dus Ia nacIaInIc sa-I raorIozo vosIoa - zI nu s-a
maI InIors. No-a vonII In IocuI IuI un sIarz nou, maI In varsIa zI
maI duzmanos Ia Iro docaI coI IocaI. Cum a InIraI In Iagar, a
zI-ncouI a racnI: a adunaI IoJI cIasovoII In ]uruI IuI zI I-a IuaI Ia
baIaIo, bucaIa cu bucaIa, ca sa-I cunoasca do sIaan. A roozII
l
$oaroco (bulg.).
aoI caJIva dInIro oI o urma ugarIIor, sa-I aduca IndaraI, vII
orI morJI.
Dar aroao doua saIamanI nu s-a maI zIIuI nImIc do soarIa
coIor ugIJI. In Iocaro dImInoaJa ornoau cIasovoII In IoaIo ar-
JIIo, corcoIau saIoIo raro dIn Imro]urImI, scormonoau IoaIo vaIIo,
IoaIo ascunzaIorIIo, IoaIo sIuIzurIIo, zI so InIorcoau soara mo-
IuzI cu raorIuI Ia sIarz:
- Ncno!
In vromoa asIa, raIacIJI In mI]IocuI unor JInuIurI nocunoscu-
Io, urmarIJI ca IIgIIoanoIo saIbaIIco, osIonIJI zI IamanzI, coI zaso
ugarI s-ascundoau In IImuI zIIoI rInIro sIancI, o sub maIurI
ovarnIIo do araIo, rIn groI acoorIIo do buruIonI, Iar noaIoa
JInoau drumuI droI sro aus, ocoIInd saIoIo zI caIIo umbIaIo.
Morgoau rIsIIJI In InIunorIc, Ia caJIva azI unuI do aIIuI, cu
urocIoa Ia anda. InaInIoa Ior, cararuI SIoIca dIn granIcorI
doscIIdoa drumuI zI, Ia coI maI mIc somn do rImo]dIo, Io da
vosIo sa so cuIco cu aJa Ia amanI.
Erau baIoJI agorI zI IInorI, IoJI dIn arIoa munIoIuI, do o OII,
do o JIu, do o Argoz - aara do unuI, AndroI, dobrogoan dIn
arInJI ardoIonI. AduzI do buIgarI o vaIoa SIrumoI, oI au InJoIos
curand ca orau sorIIJI sa moara In caIIvIIaIo, IsIovIJI do oamo
zI do munca, daca nu vor gasI Ia vromo un mI]Ioc do scaaro.
Dormoau IoJI In acooazI coIIba. Dua saIuI zI IndomnuI IuI SIo-
Ica, saIamanI do-a randuI zI-au agonIsII dIn Irana zIInIca osmoJI
onIru drum. $I, Ia coI dInIaI rIIo], au ugII. PIanuI Ior ora sa
moarga IoI sro aus, o sub EoIsIJa, ana undo nu vor maI
auzI IunurI Ia sIanga Ior - somn ca ronIuI s-a IsravII; zI do-
acoIo s-auco sro mIazazI, do-a droIuI osIo IoIar, In OrocIa,
Jara nouIra.
PIodIcI norovazuIo, ca do obIcoI, II s-au us In caIo cIIar do
Ia IncouI. Do undo, o vaIoa SIrumoI, In a]unuI IocarII, ora
caId zI arzIJa ca vara, acum so acoa IoI maI rIg zI IoaIa curgoa
145 PirinPlonino
morou, so scIImba In IaovIJa amosIocaIa cu zaada. Dua IroI
noJI do drum au a]uns Ia maIuI SIrumIJoI. PrIn vaduI anovoIo
dIbuII au IrocuI dIncoIo, cu aa ana Ia umorI, JInandu-so unuI
do aIIuI ca sa nu-I uro uIoIuI Ia vaIo. Cand s-au rIdIcaI o
maIuI coIaII, InIr-un zavoI acoorII do un osaI do zaada,
IaInoIo udo In baIaIa vanIuIuI s-au acuI asro ca scoarJa do
coac; osmoJII, sIngura Ior morIndo, s-au umIaI do aa zI s-au
IorcIuII; Iasca do Ia scaaraIorI nu maI ora buna do nImIc.
O doscura]aro amarnIca I-a curIns. OIomuIJI InIro nIzIo bu-
ruIonI ]IIavo, zI-au adunaI runJIIo Ia un Ioc sa so saIuIasca:
- Co no acom"
- No odIInIm aIcI ana Ia noaIo... zI o urma ornIm maI
doarIo! a IoIaraI SIoIca, cu gIasu-I roozII zI asru. $I corcoIand
o Iocaro cu ocIII IuI mIcI zI vorzI, duzI In unduI cauIuI, do
undo ornoa o rIvIro noInduIocaIa zI Iaro ca oJoIuI, nu Io-a daI
vromo do ImoIrIvIro:
- IndaraI, IoI moarIoa no azIoaIa!
CoIIaIJI au IacuI, cu ocIII In amanI. ZgrIbuIIJI do rIg, aIrunzI
do umozoaIa ana-n oaso, s-au gandII Iar Ia camInurIIo Ior do
doarIo, sro caro-I urIa acum nonorocuI o moIoagurIIo acosIoI
JarI vra]mazo. CoruI doasura Ior ora vanaI. SIrumIJa suna dIn
vaIurI, o sub maIuI sIramb. Un vanI umod suIa a usIIIro,
rInIro saIcII dosrunzIIo zI raro, do-a IunguI zavoIuIuI sIraIn.
Do Ia o vromo AndroI, baIaIuI bIond zI mIadIos ca o aIa, maI
Irav docaI coIIaIJI, a IncouI sa goama IncoI, cu obrazuI arIns
do IorbInJoaIa zI cu IoI IruuI scuIuraI do rIgurI. TovarazII I-au
IuaI do mI]Ioc, sa-I IncaIzoasca. SIoIca s-a dozbracaI do IunIca
IuI vocIo, ImbIbaIa cu aa, a sIors-o bIno zI I-a acoorII cu oa, ca
o un coII. $I IIndca dInJII II cIanJanoau ara voIo, cararuI,
ramas numaI In camaza, a sIrans cu darzIo dIn aIcI zI s-a aIIII
maI Iaro do IovarazII IuI.
Inca doua noJI au mors IoI InaInIo, sro asInJII, do-a IunguI
EoIsIJoI moIoraIo, rIn IocurI IoIroaso zI aragInI usIII,
InvaIuIIo In coaJa doasa.
Erau IsIovIJI do oamo zI do drum.
Cu obrazuI suI, cu ocIII In coarcano vInoIo, AndroI abIa so
maI JInoa o IcIoaro. TrobuIau sa-I a]uIo o rand. II a]uIa maI
cu soama TodIran, un gor]an cu aJa aroasa, IncovoIaI dIn
umorI zI voInIc caI un urs, caro ramanoa morou In urma sa-zI
oarIo do subJIorI camaraduI boInav.
$I IunurIIo so auzoau InIruna, ronIuI nu so maI Isravoa...
ToI maI noIInIzIII, cararuI corcoIa coama noguroasa a mun-
IoIuI cu ocIII IuI ururII IscodIIorI, masura doarIaroa do Ia
oaIo ana Ia cuImo, IzI acoa socoIoII...
Nu maI o cII do mors InaInIo, IoIarI oI, Ia un oas. TrobuIo
s-o Iuam do-a droIuI sro ronI... Daca no uIom sIrocura rInIro
IInII, Ia ranJu]I, sunIom scaaJI.
- $I daca no rInd buIgarII"
Cu o smuncIro norvoasa dIn buza, musIaJa IuI SIoIca s-a
zbarIII, ca do obIcoI, cand I so aroa ca-I sIa cInova ImoIrIva.
- Daca no rInd acoIo, no Imuzca! ToI o moarIo avom. Dar
so cIoama ca am IncorcaI.
TovarazII I-au ascuIIaI, ca zI ana acum. Avoa SIoIca asIa o
maro uIoro In suIoI zI-n IoaIa aIura IuI, do acooa nImonI nu
cuIoza sa I so ImoIrIvoasca.
S-au IndroIaI azadar sro mIazazI zI au InIraI In adurIIo do
casIanI do Ia EoIzIJa. AcoIo, zI-au oIoIII oamoa cu casIano
duIcI, cazuIo rInIro oIIo uscaIo do o ]os, zI s-au odIInII In
cuIcuzurI moI do runzo. In zorI do zI, au ornII Iar Ia doaI.
Paduroa ora InIunocoasa zI usIIo. VanIurI rasunaIoaro II cIaIInau
varurIIo, InvaIuInd baIaIa IunurIIor do o cuImo, caro dozIoIa
ocourI doarIo, In vaIo.
In vromoa asIa, AndroI, bIruII do boaIa, abIa so maI mIzca. Cu
aJa IorIIa, cu rasuIaroa zuIoraIoaro zI scurIa, arca nIcI nu
147 PirinPlonino
maI vodoa o undo morgo. So Innabuzoa IoI maI dos zI, Ia Iocaro
as, InocaI dIn IoI, Iasa In urma IuI oIo do sango o runzoIo
uscaIo.
- LasaJI-ma sa mor, raJIIor! zoIoa oI, cu ocIII IncIIzI.
Undo sa-I Iaso" Cum sa-I arasoasca" PornIsora IoJI Ia drum,
IoJI IrobuIau sa a]unga. SIoIca II Iua morou cu vorba, II amagoa.
$I urIandu-I caIo doI do subJIorI, IacuJI zI IndaraInIcI, IovarazII
II ducoau maI muII o sus.
Sro soara, Incoura s-auda IrooIo zI gIasurI doarIaIo. $I o
cand urcau IncoI, cu maro aza, In vuIoIuI IoI maI aroIaI aI
IunurIIor, dosIuzIra dInIr-o daIa IumInIzuI rarIzIoI do o cuImo.
A]unsora Ianga arIIIorIa buIgara.
S-au orII InIr-o adancIIura IngusIa, adaosIIIa do vodoro, ca
sa-zI aca IanuI. AndroI a cazuI moaIo o sIraIuI do runzo
umodo zI-a ramas ara gIas, cu ocIII ImaIn]onIJI. NIcI nu maI
gomoa.
SIoIca I-a IasaI In grI]a IovarazIIor zI-a ornII sIngur sro
cuImo, sa corcoIozo Imro]urImIIo, sa Iscodoasca maI do aroao
randuIaIa buIgarIIor. So urIza rInIro IruncIIurIIo raro, so Iara
o brancI, ca o vuIo... Sub margInoa IaIuIuI, a vazuI adaosIurI
IaIaIo In maI, coIIbo saaIo In amanI. La saIoIo baIorIIIor, o
drumoaguI zoruII dInIro oIo, aIruIo zI zIaoIo buIgaro so
IncrucIzau In Iocaro mInuI...
AbIa acum zI-a daI soama SIoIca do IoaIa grouIaIoa aIoI o
caro voIau s-o Incorco In noaIoa asIa. Cum sa Iroaca oI nobagaJI
In soama rInIro baIorII zI aIruIo, cum sa so sIrocoaro aoI, ara
caIauza, rInIro IoaIo IncurcaIurIIo do Iranzoo cu sarmo gIImaIo,
osIo IInIa do InanIorIo dIn vaIo, ara sa-I vaza nImonI"
Doscura]aI onIru InIaIa oara, SIoIca s-a coboraI IndaraI, Ia
IovarazI. I-a gasII sIranzI Imro]uruI IuI AndroI, cu rIvIrIIo
InIunocaIo.
- Moaro... I-a zoIII unuI, InIorcand cauI.
CararuI a ramas IocuIuI, IncromonII. ToI suIoIuI I s-a ravazII
dInIr-o daIa. A us un gonuncII Ia amanI zI s-a doscoorII.
In acooazI cIIa, a zarII o margInoa vaIcoIoI, In arIoa coaIaI-
Ia, un soIdaI buIgar caro-I rIvoa cu adanca uImIro. SIoIca a
rIdIcaI dIn umorI. S-a aIocaI asura IovarazuIuI caro Iragoa sa
moara zI I-a saruIaI o runIo.
Un oc do arma a rasunaI aIuncI, doasura Ior. Dar nIcI unuI
nu s-a gandII sa uga.
In curand, au osI ImrosuraJI dIn IoaIo arJIIo.
- PrcJoiIcec1
l
Io-a sIrIgaI cu uIoro un gIas.
Vazand ca nIcI unuI nu aco o mIzcaro zI ca sIau IoJI cu
runJIIo IocaIo, buIgarII nu InJoIogoau co so oIroco. Dar Ia urma,
cand au vonII maI aroao, au InJoIos...
$I s-au doscoorII zI oI, In Iacoro, acandu-zI somnuI crucII, In
cIIa cand sIraInuI cazuI acoIo IzI IrImIIoa sro vaIra IuI doarIaIa
susInuI coI dIn urma.
So acuso noaIo. In aJa unuI oc do vroascurI, Incon]uraJI

do buIgarI, rInzII sIaIoau o un buzIoan unuI Ianga aIIuI zI
mosIocau IncoI, cu ocIII JInIa-n ara ocuIuI, caIo o bucaIa do
aIno noagra. SoIdaJII buIgarI - unII carunJI, aIJII cu musIaJa
abIa mI]IIa - so uIIau Ia oI ara vra]mazIo, bucurozI arca do
acoasIa InIamIaro noazIoIaIa.
- Co-aJI cauIaI voI o aIcoa, ma" I-a InIrobaI doodaIa o
romanozIo un soIdaI baIran, caro II corcoIaso muIIa vromo cu
ocIII IuI conuzII, ara sa scoaIa o vorba. Do undo vonIJI"
- Am ugII do o vaIoa SIrumoI, do Ia gura SIoIvracoI...
EuIgaruI zI-a InIors ocIII sro oc, InganduraI. AoI a zIs:
- Daca va rIndoa maI IncoIo, o vaIo, oaIo ca va IorIa. AIcI,
aJI a]uns Ia ronI.
- $I co-o sa Io cu noI"
- Cam rau cu voI, ma romanIIor... PoIcovnIcuI nosIru Iro-
buIo sa aca aza cum scrIo Ia Iogo...
l
ProdaJI-va! (bulg.).
149 PirinPlonino
A doua zI, dua co dormIsora noInIorzI noaIoa InIroaga,
rInzII au osI aduzI In aJa oIcovnIcuIuI - un om cu barba
carunIa, cu rIvIroa IInIzIIIa zI aIrunzaIoaro. SIrans In man-
Iaua IuI sura, sIaIoa In IcIoaro Ianga adaosIuI scund do grInzI
IngroaIo sub amanI. La caJIva azI, un orucIc Ianar II urmaroa
IoaIo mIzcarIIo. MaI ]os, Ianga un aIc do brazI - un IuIon do
soIdaJI, cu arma Ia IcIor...
InIorogaIorIuI a osI scurI. EaIranuI do asoara IaImacoa
InIrobarIIo, Ia caro rInzII rasundoau cu grouIaIo.
PoIcovnIcuI oruncI, In sarzII, sa-I duca cu saIoIo Ia maI, In
aJa IuIonuIuI... Dar rIvIndu-I cum so doarIoaza, a avuI o
cIIa do zovaIaIa. A acuI un somn cu mana sa-I oroasca zI-a
sus cova IaImacIuIuI.
- MaI, caro dIn voI o caoIonIa" a sIrIgaI IaImacIuI. PoIcov-
nIcuI nosIru va InIroaba: cIno v-a IndomnaI sa ugIJI" Daca-I
sunoJI, II Imuzca numaI o oI. Po voI va IarIa...
FugarII s-au orII, ca-nIr-un somn. Parca nu InJoIogoau do-
sro co-I vorba. IzI aIaIurara aoI caoIoIo, sa so saIuIasca.
- FraJIIor, sa nu ma sunoJI! Io-a zoIII SIoIca. Ma sun ou
sIngur... V-az ruga doar, daca maI scaa vrounuI cu vIaJa dIn
arJIIo asIoa, sa vosIoasca o maIca-moa cum am murII zI undo
am murII...
- OaIa" InIroba buIgaruI.
SIoIca acu doI azI InaInIo:
- Eu sunI caoIonIa Ior! rosII oI, aIId, cu gIasuI IuI roozII.
PoIcovnIcuI II rIvI JInIa. AoI acu somn cu mana, sa-I rIdIco...
Dar osIo o cIIa, so oIrocu cova noazIoIaI. CoIIaIJI aIru
IovarazI, ca Ia o orunca, so gramadIra In aJa camaraduIuI Ior:
- A mInJII! A vruI sa no scao do moarIo... da` nu-I oI
caoIonIa!
$I so uIIau cand Ia IaImacI, cand Ia oIcovnIc.
Scona s-a oIrocuI aIaI do noazIoIaI, ca oIcovnIcuI n-a uIuI
sa-zI doa soama numaIdocaI. AoI, a InJoIos. PrIvIroa IuI dura do
osIaz cu suIoIuI caIII In oc, s-a IocaI Ia amanI, muIaIa do
InduIozaro. InIorcandu-so sro orucIc, I-a vorbII cova, IncoI. Po
urma, vonInd In aJa soIdaJIIor IuI, Io-a sus zI Ior caIova cu-
vInIo, araIand sro coI cIncI ugarI sIraInI.
In sarzII, IaImacIuI s-a aroIaI do SIoIca zI I-a baIuI cu
mana o umar:
- PoIcovnIcuI nosIru v-a IorIaI o IoJI. O sa va ornoasca
cIIar azI IndaraI, do undo aJI ugII, cu orunca sa nu va aca
nImonI nImIc...
Co s-a maI InIamIaI o urma, o uzor do IncIIuII.

TrImIzI cu carauIoIo dIn osI, o SIrumIJa In ]os, do-a IunguI
munJIIor, oamonII nozIrI au a]uns InIr-o buna zI IarazI In IagaruI
coI mIc do Ia gura SoIIvracoI, Ianga aa bIosIomaIa a SIrumoI.
AIcI Insa, cu IoaIa orunca do Ia oIcovnIc, caro ora acum do-
arIo, cIasovoII s-au razbunaI crunI o saIoIo ugarIIor, onIru
IoaIo osIonoIIIo zI baIaIIo InduraIo dIn rIcIna Ior.
XI
LInIa oraIa dIn socIoruI nosIru ora gaIa.
InIr-o dImInoaJa, o IocomoIIva IIIca - oaIo IoI acooa caro
no-a dus ana Ia oaIa RodoIIor - s-a orII Ianga oduI do
doasura IaboroI zI-a InII In vazduIuI IrandaIrIu un JIaI
Iung zI ascuJII, ca o suIIJa.
S-a IsravII. Do-acum va IrobuI sa Iocam zI dIn arJIIo acos-
Ioa, cIno zIIo IncoIro, ca aIcI nu maI avom nIcI un rosI.
InIr-o vInorI dua S. DumIIru, mI-am IuaI ramas bun do Ia
Eranco zI am ornII cu o coIoana do vroo doua suIo do rIzonIorI
romanI, IncadraJI do cIasovoI, o aa SoIIvracoI In sus. AuzIsom
ca vom I rIsIIJI o drum In gruurI mIcI, cu oIurIIo dosIInaJII.
MI-am us In mInIo sa ac arIo dIn uIIImuI gru, ca sa a]ung
151 PirinPlonino
caI maI doarIo, In munJI; zI mI-am aIos o coaIa do IovarazI,
numaI oamonI IInorI.
DrumuI zoruIa rInIr-o vaIo doscIIsa Iarg InaInIoa noasIra.
Avoam acum Ia sIanga, sro mIazanoaIo, zImJII nogrI aI Rodo-
IIor; In arIoa ousa, Ia mIazazI, o IInIo Iunga do cuImI adu-
roaso, do undo sunau IoI maI doarIo IunurIIo ronIuIuI Inco-
voIaI sro Maroa Egoo; zI-n und, sro rasarII, aIIo IanJurI do
munJI, InIro caro coI maI aroIaI IzI InaIJa In azur IscuI Iozuv,
dIn InIunocImoa adurIIor rovarsaIo o oaIo. AcoIa ora PIrIn-
PIanIna. AcoIo IrobuIa sa a]ungom noI.
Pana acoIo, dua susa cIasovoIIor, IrobuIa sa InIaInIm In
caIo un oraz rumos caro so cIoama MoInIk, undo no vom orI ca
sa rImIm zI aInoa onIru oasuI do amIaza. VasazIca, orazuI
nu uIoa sa Io doarIo.
LocuI ora acum InIIns InaInIoa noasIra, IoaIa vaIoa so vodoa
ca-n aIma Ia PIrIn-PIanIna - dar nIcI urma do oraz. NumaI o
coIInoIo ]oaso dIn droaIa au IncouI a so zarI zIrurI IungI do
odgorII, InsoJIIo do usIII.
- CoJ Mclnih
l
II InIrobam o cIasovoII dIn runIoa con-
voIuIuI, o Ianga caro morgoam acum, ca sa oI rIvI maI bIno In
IoaIo arJIIo.
- Ton1
2
rasundoau oI, araIand cu dogoIuI un Ioc vag dInIro
munIo zI noI, undo nu so zaroa nImIc Insa.
ToIuzI un oraz, cu sIrazI, cu caso zI bIsorIcI, caI ar I oI do
rIzarII, nu uIoa I cova cIIar aza do InvIzIbII ca un mIcrob sau
sIravozIu ca aoruI, IncaI sa nu-I vozI doIoc cand Io aroII do oI.
Undo uIoa sa sIoa ascuns acosI oraz-anIoma, dosro caro so
vorboa aIaIa do azI-dImInoaJa"
Aa SoIIvracoI curgoa o unduI unoI craaIurI adancI zI
IngusIo, saaIa do uIoaIo In nIsI, InIro maIurI droIo zI InaIIo.
Do Ia o vromo zI drumuI nosIru a coboraI InIro acoI oroJI do
l

Undo o MoInIk" (bulg.}.
2
AcoIo! (bulg.).
nIsI ImIoIrII, Ianga unda IImodo a arauIuI, o caro IrobuIa s-
o Irocom do nonumaraIo orI cu IcIoruI.
Aroao do amIaza, am a]uns InIr-un Ioc undo, dIn aIbIa IuI
IargIIa uJIn, so doscIIdoau IaIoraI zI aIIo crosIaIurI, IoI aza do
adancI. No-am orII sub o raa, o unduI unoIa dIn acoIo scobI-
IurI IaIoraIo, Ia umbra.
- Tuco Mclnih1
3
ImI suno un cIasovoI baIran, araIand zIduI
do nIsI InaII dIn aJa noasIra.
Daca buIgarII n-ar I aza cum sunI, az I crozuI ca o vorba do
o acaIoaIa. Dar oI nu roa au obIcoI sa gIumoasca. TrobuIa sa so
ascunda cova In dosuI acoIor maIurI raasIIoaso do nIsI...
Am randuII oamonII do corvoada zI am ornII cu oI zI cu
caJIva cIasovoI sa Iuam In rImIro aInoa do Ia oraz, norabdaIor
sa aIu In sarzII dozIogaroa acosIoI onIgmo.
In adovar, dua co am ocoIII un coIJ do maI, am InIraI In aIIa
doscIIzaIura IaIoraIa - zI no-am IrozII do-a droIuI In oraz...
Era ascuns acoIo, InIr-o roJoa do craaIurI adancI, caro-I JI-
noau Ioc do sIrazI, ara ca vroo cIadIro sa doazoasca nIvoIuI
Imro]urImIIor.
LocuInJoIo avoau o arIIIocIura cIudaIa: orau scobIIo In maIuI
vorIIcaI, sus, ca nIzIo groIo - numaI aJada cu cordac sIa aara,
srI]InIIa o grInzI InaIIo, ca o nIzIo caIaIIgo. DIn acoIo IuIu-
barII amoJIIoaro, omuI IrobuIa sa coboaro o o scara Iunga zI
IngusIa, do-a droIuI In sIrada. Proa uJIno caso orau zIdIIo ]os,
o IomoIIo.
No-am sIrocuraI do-a IunguI unoI uIIJI IacuIo, ara sa InIaInIm
Ia IncouI o nImonI; numaI In dosuI orosIroIor no andoau ocII
scIIIIorI do omoI sranconaIo, caro so Iragoau numaIdocaI
IndaraI, In umbra.
A]ungand Ia rozodInJa auIorIIaJII mIIIIaro - o casa obIznuIIa,
cu aIru oroJI, azozaIa o amanI - un cIasovoI a InIraI cu o
3

AIcI o MoInIk! (bulg.).
153 PirinPlonino
IarIIo Ia nacIaInIc, Iar noI, coIIaIJI, am ramas In ograda sa cascam
gura Ia aIaIoIo sanzuraIo dImro]ur. NIcI un IaIraI do caIno,
nIcI un gIas do coII nu sIrIca IInIzIoa acosIuI oraz do ovozII,
adormII arca do voacurI InIro zIdurIIo IuI gaIbono zI InaIIo. Nu-
maI caIova vrabII osIrIJo so baIacoau In IumIna amozII o acoo-
rIzuI do Ianga noI, zvarIInd In IoaIo arJIIo sIroI do cIrIIIurI.
Dua o bucaIa do vromo, am osI cIomaI zI ou InaunIru.
A]uIoruI do nacoaInIc a JInuI sa ma InaJIzoz InaInIoa IuI. E un
rozcovan voInIc zI vosoI - a sIaI cIIar acum Ia masa zI so cunoazIo
ca nu-I dIsIac vInurIIo duIcI dIn arIoa IocuIuI; ma rImozIo
doscIoIaI Ia IunIca ana sus zI-mI araIa maro bunavoInJa, macar
ca no InJoIogom cam grou unuI cu aIIuI, ]umaIaIo ranJuzozIo,
]umaIaIo buIgarozIo.
- PieeoI cl!
l
sIrIga oI, vosoI, baIand cu umnuI In masa,
cand audo ca sunI scrIIIor. VIno-ncoaco sa Io u!
La urma, ar vroa sa ma oroasca acoIo, In MoInIk, cu vroo
Iroaba oarocaro, dar orsocIIva do a IraI sIngur rInIro sIraInI,
In acosI docor oxoIIc, nu ma aIrago do Ioc.
- VoI, runonehi, sunIoJI aI dracuIuI... Incoarca oI sa-mI ox-
IIco sImaIIa o caro mI-o araIa. No-aJI IuaI CadrIIaIor zI no-aJI
mancaI cucoco
2
Ia l9l3, cand aJI vonII sa va baIoJI cu muIorIIo
noasIro. Nu-I nImIca. SunIoJI oamonI do vIaJa, doscIIzI Ia suIoI
- zI ou va Iubosc. Dar o caInII azIIa do grocI do o-aIcI I-az
manca rIJI o ]araIIc, sIrIga oI sarInd do o scaun - ca sunI raI
zI ascunzI Ia InIma zI no urasc do moarIo, Jo cbon noiho!
ImI oora un aIar do vIn roz, sa cIocnIm onIru vIIIoaroa
Imacaro dInIro JarIIo noasIro. $I Ia dosarJIro ImI sIrango Iar
mana, cu maI muIIa caIdura docaI Ia vonII.
- Sa va urIaJI bIno cu runonehi pieeoIcl, ca va ac ra! Lo
da oI In grI]a cIasovoIIor, oIrocandu-ma ana In ograda.
l
ScrIIIor! (bulg.).
2
OaIna (bulg.).
In vromoa asIa, oamonII au IncarcaI aInoa In sacI, onIru
IamanzII caro no azIoaIa Ianga arau. OrazuI aro o sIngura
IozIro - o undo am InIraI noI (IncoIo, do o raIIo dImro]ur, ar
IrobuI sa Io coborI In oraz cu scara). La InIoarcoro Insa ocoIIm o
aIIo sIrazI, ca sa Irocom rIn conIru. PouIaJIa grocoasca a ora-
zoIuIuI so aco ca nu no vodo, dar IoJI Irag cu ocIIuI Ia sacII
IncarcaJI In saIoIo oamonIIor nozIrI, zI IngIII In soc. Cand Irocom
In droIuI unoI caonoIo mIcI, cu mosoIo aara, un groc Ianar,
sIand cu cauI InIro aImo Ia o masa, sIrIga cova o grocozIo,
ascuJII, ara sa-zI InIoarca ocIII sro noI. E, dosIgur, o roIosIaro
ImoIrIva auIorIIaJIIor buIgarozII, ca dau rIzonIorIIor IoaIa aInoa
dIn oraz, Iar o IocaInIcI II Iasa sa moara do oamo...
Am ramas maI In urma, cu un sIngur cIasovoI. II ac somn sa
no orIm Ia caonoa. EuIgaruI so codozIo uJIn - dar aducandu-zI
amInIo do oIuI cum m-a rImII a]uIoruI do nacIaInIc, so InvoIozIo
sa Iuam Ioc Ia o masa, undo corom doua caoIo.
- Mo ecoro, brc1
l
ma grabozIo oI, ca sa-zI Imaco conzIIInJa.
OrocII dIn caonoa ma Incon]oara numaIdocaI. UnuI zIIo bIno
romanozIo - a sIaI In IInoroJo aIru anI Ia EraIIa. DIn gura IuI
aIu muIIo IucrurI InIorosanIo - zI no IungIm Ia vorba In cIuda
buIgaruIuI, caro nu InJoIogo nImIc.
- HaIda, bro! so rasIozIo dIn cand In cand bIoIuI cIasovoI,
banuInd ca acom oIIIIca anIIbuIgaroasca sub nasuI IuI; Iar ou,
ca sa-I asIu gura, II maI oor Inca o caoa Iurcoasca o nomancaIo,
zIIInd bIno ca banII romanozII au muIIa cauIaro rIn acosIo arJI.
OrocuI cu caro sIau do vorba nu-I do aIcI, dIn MoInIk. E dIn
orazuI Drama, nu roa doarIo sro mIazazI, undo aro zI o casa.
FIInd vonIzoIIsI, a osI adus do buIgarI aIcI ca "InIornaI cIvII", ca
sa nu aca roaganda osIIIa o acoIo - cacI VonIzoIos zI arIIza-
nII IuI sunI do arIoa AIIaJIIor ImoIrIva PuIorIIor ConIraIo.
Acum, Ia Drama, ImI suno oI, o maro grozavIo. Mor oamonII
do oamo o sIrada. EuIgarII nu Io dau docaI un umn do maIaI
l
Roodo! (buIg.).
155 PirinPlonino
o saIamana, onIru Iocaro. FamIIII InIrogI so sIIng do InanIJIo
rIn caso, Ingroandu-zI rand o rand morJII sub odoIo, ca sa
maI oaIa rImI caIova zIIo arIoa Ior do Irana. FomoI dIn socIo-
IaIoa buna sunI novoIIo sa so ooro soIdaJIIor buIgarI onIru o
coa]a do aIno, onIru un umn do aIna...
- $I IrobuIo sa rImoasca, bIaIa cucoana, caIo zoco buIgaroI
Ia zIr ca so sIranga do Ia IoJI o muna do arIna... AIIoI, n-aro co
munc!
Po cand vorboa asIoI, ma uIIam, dosIuI do InIrIgaI, sro o
IaJoIa dIn sIanga noasIra, undo so InaIJa droI In mI]Ioc o
IramIda do nIsI ImIoIrII, InaIIa caI un Iurn do bIsorIca. NImo-
nI nu s-ar I uIuI urca acoIo, dIn nIcI o arIo, docaI cu o scara
Iunga do omIor. Po varuI oI IruncIIaI so vodoa IoIuzI ruIna
unor zIdurI vocII...
- Co-I comodIa asIa" InIrob ou, ca sa maI scIImbam vorba.
OrocuI ma IamurozIo ca acoIo, sus, a osI In vromoa anIIca
orazuI; dar cu IImuI s-a coboraI IoI maI ]os sub acoI nIvoI, ana
a a]uns o unduI acosIor craaIurI adancIIo do uIoaIo, undo so
vodo asIazI. Aa, rozand nIsIuI an dua an, a scos acum Ia
IvoaIa do sub orazuI anIIc aIIo zIdarII zI maI vocII - scIoIoIuI
unuI oraz roIsIorIc, IngroaI do aIuvIunI Ia zoco sIan]onI sub
amanI - Iasand In IcIoaro numaI caIova IramIdo, Ia oI cu
asIa, Iocaro cu ruIna oI In var...
To gandozII ara voIo: co InIoros or I avuI oamonII sa so
IncaaJanozo aIaIa amar do vromo aIcI, sa nu so dozIIoasca dIn
acosI uncI, undo un carIcIu aI naIurII muIa vorIIcaI orazuI Ior
naIaI, cand In sus, cand In ]os"
Do nonumaraIo gonoraJII, IocuIIorII IuI IraIosc numaI dIn ro-
dusuI odgorIIIor InIInso, o caro Io-am zarII o coIInoIo ]oaso
dInsro mIazazI. $I oaIo ca soarIa vosIIIoIor vInaJurI dIn acoasIa
rogIuno a osI InIoIdoauna IogaIa do oxIsIonJa groIoIor arIII-
cIaIo, saaIo In oroJII orazuIuI. AcosIo groIo, caro au osI adancIIo
IoI maI muII do IocaInIcI, dIn IaIa-n Iu, ca un InsIIncI do carIIJa
mozIonII dIn sIramozI, nu sunI IocuInJo omonozII docaI Ia gura;
IncoIo sunI IvnIJo vasIo, cu vocIImo do caIacombo, co so InIInd
doarIo o sub amanI zI so ramIIca, asIrand In InIunorIcuI Ior
orII do umozoaIa ozIIrI InIrogI do buJI zI buIoaIo InundaIo. Aza
so InIamIa ca musIuI do vIJa nobIIa, cand aIrundo Ia sarzIIuI
IoamnoI In acoasIa ImaraJIo subIorana, IzI oaIo rocunoazIo do
o mIros IoaIa gonoaIogIa, ana Ia nocIaruI sIrabun uIIaI InIr-un
und do bozna, ca o mumIo do vIn ogIIoan ImbaIsamaI do aromo
IarI InIro doago uIrodo zI mucogaIIo...
ToI aIcI, Ia MoInIk, a osI oxIIaIa, o vromoa romanIIor, o
aIa do ImaraI - aIu ou dIn gura grocuIuI, Ia sarzII.
- Caro ImaraI"
- Nu cunosc. Da` so oaIo Joro InormaJIa.
- $I co acuso aIa, ca sa Io oxIIaIa IocmaI aIcI"
- EI!... arca o grou do rIJouI"
Am IaIII, am sIrans grocuIuI mana z-am IocaI.
Era zI IImuI; cIasovoII no cauIau do zor, oamonII orau randuIJI
In coIoana zI convoIuI sIa gaIa do Iocaro.
In curand am ocoIII o Ianga arau coIJuI maIuIuI dosIcaI
caro sIra]uIa unIca InIraro In coIaIo, ca o oarIa InaIIa do aur
saIacII - zI orazuI a dIsaruI IarazI ara urma, ascuns In cuIburIIo
IuI do nIsI, cu arIIIocIura IuI bIzara zI cu anIIcIIIaIoa IuI mIsIo-
rIoasa.
DrumuI do Ia MoInIk ana Ia oaIa PIrInuIuI nu maI zIIu caI

JIno.
Morgoam InIro IovarazII moI do drum cu gandurIIo aIuroa ca
zI cum az I osI sIngur. Ma gandoam Ia aIa do ImaraI, o caro
un acaI do dragosIo a aruncaI-o In acoI coIJ aI IumII, doarIo do
IubIIuI oI InIomnIJaI cIno zIIo undo sau ucIs dIn orunca
ImaraIuIuI... PoaIo ca-n unoIo amurgurI usIII, InsoJIIa do o
scIava crodIncIoasa, sub ocIII unor aznIcI InvIzIbIII caro o
157 PirinPlonino
urmaroau do Ia dIsIanJa, va I raIacII zI oa odInIoara rIn acosIo
Imro]urImI arIdo, cu suIoIuI sazIaI do nosarzIIa dozoIaro a
dragosIoI IorduIo. Dar urma sandaIoIor oI do argInI a dIsaruI
do muII sub voacurI - zI InsuzI nIsIuI caro I-a asIuaI azII a
osI suIboraI do ao.
AcoasIa vIzIuno moIancoIIca dIn Iumoa vocIo a IrozII aoI In
suIoIuI mou zI aIIo amInIIrI, ca nIzIo umbro aIo IrocuIuIuI Iogon-
dar roIocIaIo do IumIna anIIcIIIaJII o amanIuI IoIros aI Maco-
donIoI... PoaIo ca nu doarIo do aIcI so InaIJau odaIa aIaIoIo IuI
FIII, aurIIoruI do ozII, undo ArIsIoIoI a osI cIomaI o vromurI
sa InsIruIasca un mandru Iu do rogo - un rInJ cu mInIo agora
zI suIoI InIacaraI, vrodnIc do IIusIruI IuI InvaJaIor. $I drumuI
o caro morgom noI acum va I rasunaI, In aIbasIro dImInoJI, do
IrooIuI urIunosuIuI EucoaI, sIrunII do mana rInJuIuI adoIos-
conI, caro va ornI cu oI maI IarzIu sa cucoroasca unIvorsuI.
ToI rIn acosIo arJI, Ia curIoa rogoIuI ArIoIaus, a vonII odIn-
Ioara zI EurIId sa-zI IraIasca doarIo do AIona uIIImII anI aI
vIoJII. Logonda suno ca noorIcIIuI ooI ar I murII sazIaI do
caInI, nu doarIo do aa IuvIuIuI SIrymon - adIca SIruma do
asIazI... Dar co bIosIom I-a dus acoIo, co dozamagIrI ara Ioac II
acoau sa uga do oamonI" InsuraI do doua orI, InzoIaI do
douazocI, acosI mIsogIIn a crozuI IoIuzI ca nImonI aIIuI In uIoroa
dragosIoI, zI-a adus omoII, In AlcceIo IuI, coI maI maro oIogIu o
caro o IncIIuIro do ooI I-I uIoa aduco. In acoIazI IIm, acosI
maro ooI IragIc zI-a baIuI ]oc zI do zoI, zI do murIIorI, cum nu
so uIoa maI bIno, unandu-I sa suna cu gIas Iaro, o scona,
cooa co omuI do obIcoI abIa daca Indraznoa sa-zI suna In gand.
Dar conIomoranII nu I-au InJoIos IronIa, cacI rasuI acosIuI princc
eonerirc ora IacuI, nu Izbucnoa cu vosoIIo zgomoIoasa ca-n co-
modIIIo IuI ArIsIoan, caro-zI baIoa ]oc numaI do oamonII zIIoI,
nu do Om, cu IoaIo moIoInoIo naIurII noscIImbaIoaro. Aza s-a
InIamIaI ca EurIId a ramas zI In conzIIInJa voacurIIor vIIIoaro
numaI ca ooI IragIc, dozI so oaIo suno dosro oI ca a osI, ara
sa zIIo, rImuI umorIsI ongIoz - aaruI o amanIuI HoIIadoI, In
anIIcIIIaIo...
DouazocI do voacurI maI IarzIu, aII ooI maro, cu ImagInaJIo
sumbra zI sIrII sarcasIIc, zI-a IImbaI Ia randuI IuI moIancoIIa
rIn acosIo JInuIurI noasIo, cu muII InaInIo ca moarIoa sa I us
caaI, Ia MIssoIongII, raIacIrIIor IuI gIorIoaso do Ia un caaI Ia
coIaII aI EurooI:
Lorsquo Io grand Eyron aIIaII quIIIor Ravonno,
EI cIorcIor sur Ios mors quoIquo Iago IoInIaIno
O InIr on Iros son ImmorIoI onnuI...
l
AcosIo vorsurI do domuII, aroao uIIaIo, ImI sunau acum In
mInIo ca o zoaIa do dIncoIo do moarIo, ovocand umbra coIuI maI
IubII ooI aI adoIosconJoI moIo sInguraIIco, cIIar o IocurIIo acos-
Ioa o undo a IrocuI zI oI odInIoara.
$I mI-am adus amInIo aoI zI do un oIsod marunI, roa uJIn
cunoscuI, aI caIaIorIoI IuI rIn acoasIa rogIuno.
So suno ca aza dIn MoInIk, auzInd ca un Iord ongIoz va
Iroco o Ianga rozodInJa sa, I-a IozII InaInIo Ia margInoa orazuIuI
ca sa-I saIuIo zI sa-I ooro osIIaIIIaIoa. Lord Eyron vonoa In
runIoa unoI mIcI caravano, InsoJII do caJIva sorvIIorI zI do caIauzo;
zI IInd IIn do coIb, Ia oI cu coIIaIJI - cu grou uIoa I doosobII
dInIro oI. ToIuzI aza, ara o cIIa do ozIIaro, s-a dus do-a
droIuI Ia oI zI I-a acuI saIamanIaI.
- Do undo aI zIIuI ca ou sunI sIaanuI caravanoI" I-a InIro-
baI Eyron rIn IaImacI, dua scIImbuI cuvInIoIor uzuaIo do o-
IIIoJa.
La caro IurcuI I-a daI numaIdocaI, o ranJuzozIo, un rasuns
l
Cand maroIo Eyron so IoIarI sa arasoasca Ravonna
$I sa cauIo o marI vroun Jarm IndoarIaI
Undo sa sarzoasca oroIc nomurIIoruI sau IIcIIs...
(LcIIrc LonorIinc Jc A. Jc MueecI)
159 PirinPlonino
noazIoIaI:
- Am cunoscuI ca ozII om maro, dua mIcImoa manIIor zI
urocIIIor IaIo...
l
Cand m-am IrozII dIn acosIo amInIIrI, ca dInIr-un vIs IumI-

nos, PIrIn-PIanIna ora aroao. IncununaI do nogurI uzoaro, IzI
InaIJa In aJa noasIra ana-n cor ordoaua IuI do sIancI zI bradoI.
M-am uIIaI Imro]ur. ZIua ora o sarzIIo.
$I m-am sImJII dInIr-o daIa sIngur InIro IovarazII moI do
caIIvIIaIo, sIngur cu munIoIo coI anIIc, oIoII ana-n var do o
uIIIma rasrangoro do aur, dIn asInJII zI dIn IrocuI.
XII
Un arum sIraIucIIor do rImavara IImurIo no-a InIamInaI
do Ia IncouI o coasIoIo munIoIuI sIraIn, In IumIna duIco a
acosIor zIIo do Ioamna, cand rIn arJIIo noasIro IorI zI IorburI
so oIIosc sub bruma. VazduIuI ora IImodo, coruI adanc zI aI-
basIru; dar so sImJoa In aor, ca o adIoro aburoasa, rosIraJIa
umoda a vogoIaJIoI do munIo.
La droaIa zI Ia sIanga drumuIuI, IuarIzurI IInoro do ag
rasIrau In soaro mIadIJo IIno do sova, gaIa sa Inmuguroasca
dIn nou, InaInIo ca runza vocIo sa I cazuI do IoI. OcIIurI do
vordoaJa aIIda so doscIIdoau o aIocurI In acoIo IucoagurI usIII,
cu Iarba naadIIa do nonumaraIo IIJovoro do Ioamna, cazuIo arca
acoIo osIo noaIo, ca un sIoI osIonII do asaroIo cu ona]uI roz-
IIIIacIIu. FIoaroa Ior IarzIo, ara runzo zI ara IuIIna, cum so
IvozIo zI o Ia noI, In dImInoJI aurII do Ioamna, rIn oIono zI
undurI do IIvozI arasIIo, ImI Irozoa In suIoI amInIIrI razIoJo
dIn coIIarIo, ImagInI duIcI zI IrIsIo, aIaI do IrIsIo acum, sub
l
Jo vous aI roconnu our un grand Iommo, Ia oIIIosso do vos maIns oI do
vos oroIIIos... (n.o).
IumIna coruIuI sIraIn.
CoIoana noasIra so ImuJIna morou. Pana Ia oaIa PIrInuIuI
am IasaI In urma muIIo gruurI mIcI, In IocurI aIoso anumo ca
Iagar do caIro un gradaI buIgar, caro no InsoJozIo do Ia MoInIk zI
va morgo cu noI ana cand uIIImuI gru do IroIzocI do oamonI va
I aIIns uncIuI coI maI do sus, do undo drumuI Incoo sa coboaro
anIoIo ouso. RosIuI acosIor Iagaro marunIo, InzIraIo asIoI dIn
Ioc In Ioc, I-am cunoscuI uJIn maI IarzIu: sub conducoroa unuI
canIonIor do zosoIo, oamonII IocaruI Iagar avoau daIorIa sa
InIroJIna In buna sIaro caIo o anumIIa orJIuno dIn IunguI drum
caro, Irocand osIo munIo, Ioaga MacodonIa rasarIIoana, rIn
NovrocooI zI MoInIk, cu vaIoa SIrumoI zI cu ronIuI do Ia SaIon-
Ic.
Dua o noaIo oIrocuIa Ianga o Iabara do rIzonIorI sarbI,
oosIJI maI domuII acoIo, Ia ]umaIaIoa munIoIuI, no-am scuIaI
do dImInoaJa zI-am conIInuaI urcuzuI.
$osoaua aIba zI IngusIa, zoruInd sro cuImo In nonumaraIo
ocoIurI rIn InIunocImoa adurIIor do moIII, Iozoa o aIocurI Ia
IumIna ca o IroaIa do scara IaIaIa In coasIa munIoIuI: ]os ra-
asIIo, doasura zId vorIIcaI do IaIra. In aII Ioc, drumuI so
sIramIa gaIuII do caIo o sIanca urIaza o caro dInamIIa IucraIorIIor
grabIJI dInaInIoa noasIra n-avusoso vromo s-o sarmo In InIro-
gImo; o urma, Irocoa Iar InIro doua randurI do brazI, ca o aIoo
uzor IncovoIaIa Ia InIraroa unuI arc soIIIar, sro un casIoI In-
vIzIbII.
No-am orII caIro amIaza InIr-o oIana Iarga, cu mosIoconI,
IncIInaIa o o coasIa IIna doasura adurIIor. AcoIo avoa sa Io
rozodInJa noasIra do Iarna.
DoarIo Iaro-n vaIo, osIo rovarsaroa ozIIrIIor do brazI InIJI
In ovarnIzurI, so zaroa un saI sanzuraI InIro sIancI, Ia IcIoruI
munIoIuI vocIn; caIova casuJo, rIsIIIo dIn oI, a]ungoau ana-n
vaIo. VuIoIuI maro aI IunurIIor, IzbInd Ia rasIImurI In IoIuI
InaII aI PIrInuIuI, so InIorcoa cu rasunoIo roIungI osIo adurI
161 PirinPlonino
- zI, Ia urocIoa oamonIIor saIazIuIJI acoIo, ]os, IrobuIa s-a]unga
IocmaI dIn arIoa ousa, dInsro mIazanoaIo.
La saIo, doasura noasIra, o ordoa IngusIa do bradoI no
dosarJoa do azIa IumInoasa a unuI IaI doscIIs, caro suIa-n cor,
ana-n varuI munIoIuI; vazuIa do doarIo, dInsro MoInIk, acoa
azIo goaIa, cu margInI droIo, aroa o dara IasaIa do o mazIna
do Iuns o IIdva aroasa a unuI urIaz.
Am dormII noaIoa InIaI In ]uruI unuI oc maro, sub sIoIo.
DoI cIasovoI IurcI, rocruIaJI dIn cIno zIIo caro arIo a EuIgarIoI,
oamonI In uIoroa varsIoI, InarmaJI ana-n dInJI cu caIo o uzca
Iunga do o vromoa IuI PazvanIo, aIcaIuIau IoaIa garda noasIra.
Am I uIuI sa-I gaIuIm In IoaIa voIa zI sa ugIm; InJoIogoau zI oI
aIaIa Iucru; do acooa, IndaIa co au osI IasaJI sIngurI acoIo cu
noI, s-au Iras In Iacoro Ia o arIo zI nu s-au maI amosIocaI In aIo
noasIro, ca zI cum n-am I osI.
DImInoaJa, am IncouI sa no IngrI]Im do adaosIurI. FoIdwobo-
IuI
l
buIgar no Iasaso un Ioor zI caIova cazmaIo do Ior, cu caro
am IncouI sa saam In coasIa munIoIuI bordoIoIo onIru Iarna.
Dar IucruI morgoa grou. $IIam ca, o Ianga coI doI IurcI
IrobuIa sa no vIo zI un canIonIor buIgar onIru conducoroa Iucru-
IuI Ia drum - zI, odaIa cu oI, rImoIo noasIro rovIzII do Irana.
II azIoIam ca o un Ingor dIn cor, cacI aoruI InvIoraIor do munIo
no sorIso cumIII oIa do mancaro - Iucru do caro nIcI ana
acum, sIava DomnuIuI, nu avusosom a no Iango. L-am azIoIaI
Insa dogoaba, IoaIa zIua. $I no-am cuIcaI soara, nomancaJI.
ZIua a doua am oIrocuI-o ca zI o coa dInIaI, In osI absoIuI.
OamonII s-au rIsIII do Ia o vromo caro-ncoIro, rIn aduro,
cauIand In zadar cova do mancaro. Cand s-a acuI noaIo zI no-
am adunaI Iar In ]uruI ocuIuI, Iocaro ora IncrodInJaI ca am osI
arasIJI acoIo dInadIns, ca sa murIm do oamo.
A IroIa zI, ana Ia ranz, IarazI nImIc. Co ora do acuI"
l
SorgonI-ma]or (gorm.).
TurcII nu zIIau boaba, nIcI romanozIo, nIcI buIgarozIo. NomancaJI
ca zI noI do IroI zIIo, sIaIoau IungIJI cu aJa-n sus unuI Ianga
aIIuI zI oIau dIn adancuI InImII, vIsand raurI do IaIo zI munJI
do IIa. AI nozIrI nu maI avoau uIoro nIcI sa In]uro macar, do
sIabIcIuno. DoscoorIso unuI, InIr-o vaIcuJa, un soI do orIga cu
radacIna rozIo, duIco Ia gusI; IarIa In uJIna aa, acoa buruIana
susocIa Iasa o und o zoama duIcoaga zI saIcIo, caro uIoa sa-JI
IaIo oamoa o-un sorI do coas, sau cIIar sa Io IrImIIa do IoI o
Iumoa coaIaIIa, dar nu sa Io Iranoasca.
Era Ia margInoa IagaruIuI, sub o raa, un arau mIc zI IIm-
odo, undo coboram dIn cand In cand sa no oIoIIm soIoa, o
nomancaIo. Cum n-avoam aIIcova do acuI, am ornII, cu uJIn
InaInIo do amIaza, o arau Ia doaI, sa-I gasosc IzvoruI.
In curand m-am IrozII o unduI unoI vagaunI IncromonIIo,
InIro doua ovarnIzurI cu brazI. NIcI o urma do oIoca nu so
zaroa In roa]ma; nIcI o adIoro do vanI n-a]ungoa acoIo; IuIoa
In aor un Iz uzor do uIrogaI, amosIocaI cu mIros do brad zI
orIga vordo. $I IoIuI ora nocIInIII In ]uruI mou: numaI arauI
aIorga Ia vaIo, sIngur, IIcarInd In umbra do sIancI zI cIrIInd Ia
soaro o IoIro.
CamanuIo, rIsIIIo IcI-coIo, scoIoau dInIro bucIoIo do orIga
umoda cazoruI Ior aIbasIru sau vIoIoI, rIvInd cu mIraro. Po
aIocuroa, cobora do sub brazI ana Ia margInoa aoI caIo o azIo
do Iarba ragoda, aIaI do ragoda zI curaIa, osIo caro nu do
muII mIozoIuI vorII IrobuIo sa-zI I rIsIII nInsoaroa IuI do azur.
Dar acum, acoasIa Ioaro doIIcaIa a sInguraIaJII dIsaruso, oaIo
so InaIJaso Ia cor o caIava vromo, Iasand In Iocu-I aIIo IorI maI
uJIn gIngazo, caro abIa Incooau sa-zI doscIIda, IIIIo do amanI,
coroIoIo Ior aIbo, aroao vorzI, InvoIIIo In scama.
Dua un coas do umbIoI, am a]uns Ia Izvor. Era ascuns acoIo,
Ia caaIuI dIn sus aI vagaunII, undo coIo doua cosIIzo so Imro-
unau arcuII, doasura unuI IumInIz InaII. LocuI ora cu doosobIro
163 PirinPlonino
usIIu zI moIancoIIc. Ma sImJoam bIno acoIo. Ma sImJoam Ia mIno
acasa.
ParauI IzI avoa obarzIa InIr-un mIc bazIn scobII InIro sIancI,
do undo aa mIracuIos do cIara so rovarsa IIn osIo margInoa
IoIroI. PrIn crIsIaIuI oI sIraIucIIor vodoam cum ]oaca-n und
IrIcoIo do nIsI, cacI do-acoIo so rIdIcau ana Ia suraaJa, cIo-
coIInd uzor, doua suIurI do IumIna dIn InIma sIancII; zI IoaIa
aa Iromura, so IncroJoa InIoraIa do un ras IacuI, ca o omoIo
IubIIa cand II mangaI uzor sanuI cu mana, do ]os In sus. EIIboraI
dInIro IoIro, araIazuI ornoa numaIdocaI Ia vaIo, gaIgaInd zI
cIIoIInd o aIbIa-I mInuscuIa, sunandu-zI duIco cIooJoII undoIor
o sub orIgI.
Ca sa-I JIo do uraI, IzvoruI dIn IumInIz avoa maI IncoIo zI un
raJIor, maI mIc, caro so roIIngoa do sub coasIa dIn sIanga,
rInIro runzo uscaIo; dar IrobuIa sa sIaI cu rosIraJIa orIIa zI
cu urocIoa IocaIa sro oI, ca sa-I auzI zooIInd In maro IaIna,
]umaIaIo murmur, ]umaIaIo zoaIa.
Cand m-am rIdIcaI sa Ioc, o IIuIIco cu codIJa rasIraIa o
saIo, ca un curcan, a IozII IocmaI aIuncI dInIr-o IncaIcIIura do
radacInI, Ia caaIuI unuI buzIoan uIrod, ca sa vada co maI o o
Iumo; dand cu ocIII do mIno, a-ncouI doodaIa sa JIo cu gura
ana Ia urocII. OIasuI oI aIarmaI rasuna noazIoIaI do Iaro In
IInIzIoa acoIuI Ioc usIIu zI, caI ora do mIca, acoa un scandaI
nomaIomonII, ca I-am IncaIcaI domonIuI. Po urma, dInIr-o daIa,
a IacuI. $I nu s-a maI auzII IarazI, In sInguraIaIo, docaI murmu-
ruI sIravozIu aI IzvoruIuI.
Am suII raIIo dIn und, agaJandu-ma do ]noonI zI do sIancI;
morgoam acum ca-nIr-un vIs, ara sa zIIu undo sunI zI ara sa
ma maI gandosc IncoIro morg. In curand, am a]uns doasura,
Ia Ioc maI noIod, InIro coIonadoIo sumbro aIo adurII do InI.
VanIuI dInsro mIazazI curgoa Ia rasIImurI rIn crongIIo do
sus, cu un roamaI mIsIorIos zI adormIIor, ca oznoIuI Iung aI
cadorIIor do aa.
So vodoa InIr-o arIo, rInIro zabroIoIo droIo zI subJIrI aIo
IruncIIurIIor, o zaro do rarIzIo IncIInaIa sro vaIo. Am ornII-o
InIr-acoIo. Am IozII, cu as osIonII, Ia margInoa IaIuIuI InaII,
caro so doscIIdoa InIr-o maro IumIna do a]IzII goaIo, usIII, cu
IonuorI o oaIo.
NIcI JIonIo do om, o nIcaIorI. In dosuI unuI aIc do bradoI,
am daI Insa osIo o cabana do scandurI, arasIIa. O I osI oaIo
acoIo, InaInIo do razboI, un saIaz do cIobanI, ca so vodoau o
aroao urmo do Jarc zI arI InIJI In amanI; dar IocuI, baIaIorII
odInIoara do Iurmo, ora naadII acum do Iarba IIIca, sIroIIa cu
bumbI do aadIo, docoIoraJI.
InIr-un ungIor aI cabanoI, sub acoorIzuI daraanaI, am gasII
un maIdar do aIo vocII, do grau; scormonInd In oIo, am avuI
norocuI sa doscoar, dua IndoIunga cauIaro, caIova ]umaIaJI zI
sorIurI do sIco, dIn caro am adunaI Ia urma o unduI aImoI o
mana do boabo uscaIo. $I Io-am mancaI aza, noIorIo, ca orau
roa uJIno ca sa oI aco dIn oIo coIIva.
Do o o movIIa aroIaIa so vodoa In vaIo, osIo varurI,
oIana cu saIazurIIo noasIro; rIvIIa do aIcI, Insa, aroa cu muII
maI mIca. So zaroau zI oamonII sIand unII cuIcaJI Ia soaro, aIJII
abIa mIzcandu-so dIn Ioc In Ioc, IncoI, ca nIzIo InsocIo boInavo. $I
mI-a osI dosIuI aIaIa, ca sa InJoIog ca nu so InIamIaso nImIca
nou In IIsa moa.
Foamoa o un cIIn grou do suorIaI In rImoIo zIIo. NovoIa do
Irana IJI IncIozIoaza IoI suIoIuI InIr-o roocuaro unIca, IIranIca,
do Iocaro cIIa. Nu Io maI oJI gandI Ia nImIc. Po urma, IroIaI,
cIInuI dIsaro; IncoI sa Io sImJI uzor, cu mInIoa IImodo zI IInIzIIIa
- dar cu aIaI maI cIar IJI daI soama do rImo]dIo.
M-am aIaIuraI do IruncIIuI unuI brad Ianar, Ia margInoa
adurII, IzoIaI uJIn do somonII IuI gramadIJI o raa; sIa InII
acoIo, In baIaIa vanIuIuI, cu crozIoIuI In soaro. $I I-am sImJII
Ianga mIno IraInd, sIrabaIuI do un zuvoI do vIaJa InIonsa ana-n
varuI crongIIor. AcooazI voInJa darza do a IraI ora zI-n mIno,
165 PirinPlonino
ImrazIIaIa-n Iru zI-n vaaIa sangoIuI, maI adanc docaI In mInIoa
caro ogIIndoa zI cumanoa Imro]urarIIo sIranII In caro ma arun-
caso razboIuI.
Daca no cuIcam zI-n soara asIa nomancaJI, ma gandoam ou,
daca azIoIam sa Iroaca zI zIua do maIno Ia oI, caJI dInIro
IovarazII dIn vaIo vor maI I In sIaro aoI sa so JIo o IcIoaro, sa
ma InsoJoasca Ia drum" Nu no-ar maI I ramas aIIa docaI sa no
azIoIam aIcI moarIoa aroIaIa; sau, cIIar daca buIgarII no-or
IrImIIo dIn cand In cand Irana maI IarzIu, sa no mIsIuIm cu
IncoIuI do InanIJIo, ara sa maI uIom Incorca nIcI o scaaro.
Dar oaIo ca aIImonIoIo nI s-au IrImIs dIn MoInIk roguIaI, zI-au
osI orIIo o drum" Erau aIaIoa vamI ana aIcI... $I IsIIa Iro-
buIa sa Io maro, cacI aInoa rIn acosIo arJI vaIora caI auruI:
uIoaI sa cumorI cu oa orIco, ana zI omoI rumoaso do Ia oraz.
TrobuIa sa ma grabosc. TrobuIa sa aIu cIIar In soara asIa, cu
orIco roJ, cum sIau IucrurIIo.
LagaruI sarbosc, undo dormIsom o noaIo, so gasoa Ia caJIva
kIIomoIrI maI ]os, o coasIa munIoIuI. SoaroIo abIa Incooa sa
cada sro asInJII: ana Ia noaIo avoam vromo sa ma duc zI sa
ma-nIorc. Era do rIsos sa maI sIau aIcI, cu braJoIo IncrucIzaIo.
Am ornII aroao aIorgand o coasIa In ]os; am IaIaI IozIz
vaIurIIo do bradoI nogru, ana Ia drumuI IngusI o caro-I vazusom
do sus aIbInd Ia o coIIIura. Do-acoIo, uIoam sa ma Ias maI uzor
In voIa gandurIIor, ara Ioama ca m-az uIoa raIacI.
PIanuI mI-ora ca zI acuI. Daca oxcursIa In caro am ornII
acum nu no aduco o dozIogaro ImodIaIa, Ia noaIo no vom uno
o Iroaba... Vom Ioga burdu o coI doI IurcI, cu rorIIIo Ior
curoIo, ca sa-I asIram zaIog InIr-un und do vagauna, caI maI
doarIo do drum. Pana Ia saIuI dIn unduI vaII o IocmaI caIo do-o
noaIo, dus zI InIors. SunI acoIo zI caso IzoIaIo, Ia caro so oI
gasI muIIo IucrurI buno onIru nIzIo IamanzI ca noI. InarmaJI
cu coIo doua uzII vocII aIo IurcIIor zI dogIIzaJI cu zocIIo Ior do
cIasovoI zI cu cova unIngIno o obraz, doI dInIro oamonII coI maI
cura]ozI vor uIoa sIaanI un bIoI gosodar sorIaI dIn somn, o
cand aIJI IovarazI vor andI In InIunorIc, gaIa sa Io doa a]uIor Ia
novoIo... $I o urma" Po urma, cand oamoa no-o scoaIo Iar dIn
barIog, maI osIo un saI o arIoa coaIaIIa a munIoIuI, sro Novro-
cooI; zI-or maI I zI aIIoIo maI IncoIo...
$I daca In vromoa asIa vIno Ia Iagar vroun buIgar zI no In-
Iroaba do IurcI"
- Ncno IurcI! Au ugII zI no-au IasaI sIngurI, o sa rasundom
noI cu bIandoJo zI novInovaJIo, ca nIzIo mIoIuzoI aI IuI Dumnozou,
Iasand IoaIo IsravIIo noasIro o soama ugarIIor.
PIanuI ora Iomorar zI IIn do rIscurI, cum nu so maI oaIo.
Dar nu avoam do aIos. DocaI sa murIm do oamo, IoI ora maI
bIno sa cazIIgam IIm, rIn orIco mI]Ioaco, cacI razboIuI nu uIoa
sa durozo caI Iumoa.
$I aoI, nu dogoaba Irocusom rIn InornuI IuIoIor do Ia
TurIucaIa. SorIII sa mor acoIo, o ronI, vIaJa do caro ma bu-
curam Inca ora onIru mIno acum ca o mana coroasca Ia caro nu
m-am azIoIaI, cum ar I onIru un ]ucaIor novIco o maro suma
do banI cazIIgaIa Ia carJI. PuIoam s-o rIsc maI uzor docaI InaInIo:
]ucam dIn cazIIg. Cand MoarIoa Io-a JInuI InIro gIoaroIo oI roa
muII, cIIar daca Io raIoaza Ia sarzII, IJI Iasa In Iroa Ia adanca
un sIIgmaI caro, ca urma gIoaroI do IIgru, nu so maI vIndoca
IoaIa vIaJa. InIro aIIoIo, gusIuI rImo]dIoI ramano ururoa vIu In
suIoIuI omuIuI caro s-a azIoIaI o daIa sa Io ucIs zI-a osI
novoII sa ucIda. AsIa nu-JI oIosozIo Ia nImIc maI IarzIu, In vIaJa
normaIa - ba dImoIrIva; dar In unoIo Imro]urarI, raro, IJI da
o suorIorIIaIo nobanuIIa asura coIorIaIJI. $I cand Io uIJI Ia
IImoraJII dIn ]uruI Iau, aI zI un sonIImonI IuIburo do mandrIo,
cova dIn sIIoIogIa avonIurIoruIuI caro-I gaIa orIcand sa rIzIo
IoIuI o-o sIngura carIo, rIvIndu-I o murIIorII do rand cu un
dIsroJ IronIc, ca o nIzIo bIoIo aIurI InoconIo zI dozarmaIo.
Cand am a]uns Ia sarbI, aunoa soaroIo. LumIna IuI do aur so
muIa o munIo-n sus, oIoInd adurIIo; aza so-nIamIa o undo-s
munJII InaIJI - soaroIo auno In raIo.
167 PirinPlonino
$ouI IagaruIuI ora un IcIor do zosoIo, un buIgar Inca Ianar,
cu muIra do rusnoac, bIond, maro-n Iru, bucaIaI. Dounasora, Ia
vonII, maI sIaIusom do vorba amandoI. Avoa IdoI InaInIaIo, dua
caI InJoIogoam, dar nu ora cIIar socIaIIsI; ora "IoIsIoIsI". $I maI
avoa o Ianga oI un acoIII sarb, scurI, carn, IndosaI, cu Ia-n
coIJuI gurII, IucraIor do uzIna zI arIg roagandIsI In vromo do
aco. L-am gasII acum In IovarazIa acosIuIa, Ia o masa do mos-
Ioacan, mancand dInIr-o craIIJa maro asoIo cu zunca aumaIa.
- PonIru co-aI ugII dIn Iagar" au osI rImoIo IuI cuvInIo.
- N-am ugII, do vromo co ma gasosc IoI InIr-un Iagar do
rIzonIorI, I-am rasuns ou, cum am uIuI.
$IIa ca aro-n aJa IuI un om nomancaI do IroI zIIo, dar nu s-a
gandII sa-mI ooro macar o bucaIa do aIno. So vodo c-aza sunI
IoIsIoIzIII, ma gandoam ou. VIzIonarII azIIa umanIIarIzII rIvosc
IoIdoauna IucrurIIo In maro, nu so Incurca In amanunIo. EI vad
o somonII Ior numaI In vIIIor; In rozonI, nu so vad docaI IoI o
oI sIngurI, ca-s maI aroao.
PrInIr-un IaImacI sarb, I-am araIaI sIaroa In caro so gasoau
IovarazII moI dIn doaI; I-am InIrobaI co so InIamIa cu aIImonIoIo
noasIro - zI daca nu s-ar uIoa sa IrImII nacIaInIcuIuI dIn MoInIk
o IarIIo... In orIco caz, ma adrosam acum IuI, ca Ia coa maI
aroIaIa auIorIIaIo buIgara, cu InIrobaroa: co sa acom noI ca sa
nu murIm do oamo"
A ascuIIaI, zambInd duIco, ovosIoa moa. S-a zIors o urma Ia
gura zI-a rasuns, o IImba IuI:
- OIhroJcIc nchoio oc[, ho:... oIhroJcIc cohIo no]iIc, i coJ
cIc1
l
Sa uram. Sa uram vroo oaIo, vroo cara... sa uram co-om
gasI zI sa no IranIm...
Eun! So vodo ca zI asIa aco arIo dIn docIrInoIo IuI umanI-
IarIsIo.
l

CorocI: - OIhroJncIc nchoio oc[, co:... OIhroJncIc colhoIo no]cIc i
coJcIc1 - FuraJI vroo oaIo, vroo cara... uraJI zI mancaJI! (bulg.).
So Ingana zIua cu noaIoa cand am ornII IndaraI, sro oIa-
na noasIra. La Iocaro Insa am InIarzIaI uJIn InIr-o margIno,
sub aduro, ca sa vad daca IoIsIoIsIuI nu IrImIIo cumva In urma
moa caJIva cIasovoI sa ma-muIzIo o drum, sub cuvanI ca m-au
gasII noaIoa ara oscorIa, ugII dIn Iagar.
Morgoam acum IncoI, ascuIIand IoaIo zoaIoIo noJII, susuruI
adurII cu IaInoIo oI, un oznoI do arau doarIaI orI susInuI
vanIuIuI In coIInI, dozI so aroa ca nIcI o adIoro nu Iroco rIn
vazduI. ErazII so InaIJau o margInI, nogrI, nocIInIIJI, Iasand
rInIro varurIIo Ior abIa o aroro do IumIna dIn sIoIo, dosIuI ca
sa-mI araIo drumuI aIbInd rIn InIunorIc, nu dosIuI ca sa-mI
Iradozo rozonJa daca m-az I Iras In umbra.
Po Ia ]umaIaIoa drumuIuI am auzII InaInIoa moa gIas do om
zI IrooI do coIIa; m-am aIaIuraI do IuIIna unuI brad zI-am
ramas nomIzcaI. In IInIo droaIa, gIasuI vonoa do-aroao; dar
I-am auzII aoI IoI maI IncoI, cacI drumuI acoa aIcI un coI, so
doarIa ocoIInd un caaI do vagauna IngusIa; o urma a-ncouI
Iar s-aroIo... Erau doI InzI: unuI caIaro, coIaII o ]os. Vor-
boau Iaro, o buIgarozIo. Au IrocuI o Ianga mIno, ara sa ma
vada. NumaI caIuI, a]ungand In droIuI mou, a InIors uJIn
cauI zI-a ruaII dIn varuI buzoIor, doar aza, ca sa-mI suna
ca oI m-a vazuI.
Cand am a]uns Ia margInoa oIonII cu mosIoconI, un arum

suav do carno rIIa o graIar m-a InIamInaI do doarIo. Parca
nu-mI vonoa sa crod. Am grabII asuI, sa vad co s-a InIamIaI...
In ]uruI ocuIuI ora maro osaJ.
Fara sa maI azIoIo InvoIroa do Ia buIgar, oamonII nozIrI
urasora, dInIr-o Iurma do o munIo, o cara. $I-o mancau acum,
ca o coaIa do canIbaII, In IumIna ocuIuI caro Insangora margInoa
noagra a adurII, InIInzand Iocaro cu dInJII dIn caIo o IaIca
maro do carno ar]oIIIa Ia Jauz, ara aIno zI ara saro.
169 PirinPlonino
MI-au asIraI zI mIo o bucaIa caI IoaIo zIIoIo, o caro am rII-
o IndaIa InIr-un var do ra]Ina, doasura maIdaruIuI urIaz do
]araIIc.
$I mI-au ovosIII aoI cum a osI InIamIaroa.
S-auzIso o-nsoraIo un sunoI do IaIanga, sro vaIo. PaIru InzI
au coboraI aIuncI IoJozIo, ca nIzIo IuI IamanzI, zI-au aJInuI
caIoa IurmoI Ia o margIno do sIIIa, sub o raa. Cand I-a vonII Ia-
ndomana, Toador Coban a aucaI do IcIor o cara, a Iras-o zI a
gramadII-o Ia amanI, InIro ]noonI; OIoorgIo AndronIc I-a sIrans
boIuI In umnI, ca sa nu doa gIas, zI Lazar IIIo DrIzca a sangoraI-
o Ia gaI. Po urma, au azIoIaI sa so InIunoco do-a bInoIoa zI-au
IaraI-o Ia doaI, cu maro Iruda, IInd IsIovIJI do nomancaro. AsIa-
I.
- $I IurcII"
- Lo-am IoadaI zI Ior caIo-o bucaIa zI-au ramas Iaro muIJumIJI.
In adovar, II vodoam o-amandoI In InIunorIc, maI Ia o arIo,
sIIcIIndu-zI ocIII sro zaroa ocuIuI zI mosIocand IncoI, cu gra-
vIIaIo. $I nu aroau doIoc suaraJI.
- Da` cu IoIoa zI coarnoIo caroI co-aJI acuI"
- Lo-am azvarIII coIoa, In aduro, cu ca cu IoI...
AsIa nu ora bIno. SIaanuI IurmoI, cand o ornI maIno-n
zorI sa-zI cauIo cara, ar uIoa sa Io gasoasca. $I-ar cunoazIo
aIuncI, dua IoaIo somnoIo, c-a osI mana do om Ia mI]Ioc, nu
dInIo do Iara.
CrozIoa o munJII acoIa o socIo do In, numII boro, cu IomnuI
ImbIbaI Iaro do razIna arumaIa. Daca arIndoaI o Jandra subJIro,
ardoa IncoI ca o acIIo, ana Ia caaI, ara s-o sIInga vanIuI.
Am IuaI caIova JandarI IungI do bora dIn rovIzIIIo moIo, am
arIns una Ia caaI zI-am InIraI cu Lazar IIIo DrIzca In bozna
adurII, sa cauIam IoIoa zI coarnoIo caroI.
Ca sa-zI aduca amInIo cam o undo a osI, morgoa oI InaInIo;
ou ma JInoam In urma IuI, maI muII dua oznoI, urIand IumIna
acIIoI o Ianga amanI.
Po covoruI gaIbuI JosuI dIn aco do brad, IumInam dIn IroacaI
uscaIurI ]IIavo, orIgI umodo cu sIraIucIro vIo do smaraId, radacInI
nogro zI IucIoaso IncoIacIIo ca nIzIo zorI IungI o sub amanI;
rasaroa o aIocurI dIn bozna zI caIo o buIuruga rasIurnaIa, cu
IaboIo-n sus; zI Ia Iocaro as, IruncIIurI nocIInIIIo, conuzII, rInso
ana Ia ]umaIaIo In corcuI do IumIna aIaIIoaro, so Ivoau an-
IomaIIc In ]uruI mou, ca nIzIo aIurI vII, IacuIo, crouscuIaro, zI
dIsaroau o rand In InIunorIc.
- S-o acom maI Ia droaIa! a sIrIgaI omuI dInaInIoa moa, o
caro nu-I vodoam.
In cIIa acooa, am daI cu ocIII do un oI do cIoI noduros, Ia
caJIva azI, Ianga o oaIo InaIIa do caIaar... Am aroIaI IumI-
na zI, ara voIo, m-am Iras uJIn IndaraI. Era cauI caroI. SIa
cazuI acoIo, cam o coaa, srI]InII In varuI cornIJoIor zI araIandu-
zI dInJII, cu boIuI In sus; avoa zI-un Ic do barba. $I so uIIa Ia
mIno rInIro Iooao, ca un ca do drac Ia IumIna acIIoI, gaIa
sa-ncoaa a boIaI do bucurIo ca ma vodo.
Cand no-am InIors Ia oc, undo ardoa Inca un buzIoan InIrog
do brad, IoJI dormoau cu burIa-n sus In baIaIa dogoaroI, o
azIornuI asru do coIInI. NumaI unuI dInIro amaraJII acoIa, caro
osIo zI abIa so mIzcau dIn Ioc ca nIzIo Iarvo IozInaIo do oamo,
sIa acum In cauI oasoIor cu braJoIo ImrounaIo osIo gonuncII zI
so uIIa JInIa-n ara ocuIuI. FoznoIuI azIIor In Iarba I-a acuI
sa-zI InIoarca sro noI obrazuI aros, IumInaI numaI dInIr-o
arIo.
- La co Io gandoaI, ma"
- Ia aza! SIam zI ou zI ma gandoam co bun Iucru ar I osI
acu, dua cara, sa no II cazuI zI-o muIoro...
171 PirinPlonino
XIII
EordoIoIo noasIro do o PIrIn-PIanIna, saaIo In maI ca nIzIo
gurI do IunoI IndroIaIo sro InIma munIoIuI, n-au nImIc a aco
cu coIIboIo zubrodo do o vaIoa SIrumoI, undo dormoam o
amanIuI goI zI numaram sIoIoIo rIn acoorIz. AIcI, avoam cIIar
uzI Ia InIraro zI ogoac doscIIs doasura maIuIuI, o undo Ioso
umuI cand acom oc; o ]os, am azIornuI un sIraI gros do
runzo uscaIo zI, InIr-un coIJ, caIo un maIdar do coIInI vorzI, ca
sa dormIm o moaIo zI sa no Io vIsurIIo duIcI, ImbaIsamaIo cu
mIros do brad. ForosIro nu oxIsIa: IumIna zIIoI InIra do-aara o
uza, cIIar daca sIa IncIIsa. Cand vrom sa aumam rIn casa,
arIndom o Jandara mIca do bora - zI nu maI IrobuIo nIcI smIrna,
nIcI IamaIo, nIcI IarIIuJa do ArmonIa. In bordoIuI mou, dua
sIIngoroa ocuIuI, oI sa am zI o IumInIJa Ia vromo do noaIo, ca
sa uga duIurIIo roIo. Am cumaraI do Ia un sarb, caro Io avoa zI
oI maI IoIIn do Ia un IocaInIc, nIzIo casIano vocII JInuIo caIova
zIIo In sou do oaIo, IoII; daca srodoIoaI cu brIcoaguI o casIana
do acoIo zI varaI In oa caIova Iro do bumbac rasucIIo, avoaI
candoIa arInsa IoaIa noaIoa...
Aza o razboIuI. EI orozIo vromoa-n Ioc zI dosazoara do-a-
ndaraIoIo o amanI, In Icoano vII zI-n roccourci, IoaIo oIaoIo
cIvIIIzaJIoI omonozII. Acum, In orazoIo marI, In moIrooIa doarIaIa,
sIraIucoau Inca o sIrazI zI rIn IocuInJI conorIabIIo IumInIIo oIoc-
IrIco, InIunocaIo numaI sasmodIc do arIa noagra a morJII In caIo
o noaIo do aIarma; dIncoaco, Ianga ronI, InIorzI cu mII do anI
IndaraI, IraIam sub amanI ca IrogIodIJII ozIorIIor sIrabuno,
ardoam noaIoa oaIJ zI no Iranoam numaI cu carno do cara,
azIoIand ca omonIroa sa doscooro agrIcuIIura; Iar uJIn maI ]os,
maI sro anImaIIIaIo, aIJI somonI do-aI nozIrI so andoau In cIIa
asIa unII o aIJII dIn InIunorIcuI unor vIzIunI IIdoaso, gaIa sa sara
Ia coI dInIaI somn, sa so ucIda InIro oI ca IaroIo.
Dar onIru ocIII caruI socIaIor dIvIn so acoa IoaIa acoasIa
domonsIraJIo roIrosocIIva"... PoaIo ca vrounuI dIn runcII maroIuI
NocunoscuI, a]ungand Ia varsIa cand coIIuI IrobuIo sa so In-
sIruIasca zI IInd cam rosIuJ, nu uIoa sa InvoJo IsIorIa, In
adovar roa Iunga, a omonIrII, docaI o acoasIa caIo InIuIIIva.
NIcI nu oxIsIa, dua aroroa odagogIIor, moIoda maI buna do
InvaJaIura, onIru coII; numaI onIru omuI maIur so vodo ca nu
roa oIosozIo, nIcI asIa, Ia nImIc...
Un sIrII bIzar, moIaIzIc zI suorsIIJIos zI-ar uIoa uno zI
aIIo InIrobarI, maI uJIn IronIco. Do co maroIo MIzanIro a aIos
anumo IInII zI nu aIIoIo o IarIa cIvIIIzaJIoI, ca sa Io Insomno cu
Iuz" Do co onsuIa IuI, muIaIa In bozna roIsIorIoI, a aasaI o
cuIaro zI cuIaro zona, Iasand o coIoIaIIo aIbo" $I do co no-a aIos
IocmaI o noI, zI nu o aIJII dIn urma noasIra, ca sa no InIoarca
In ooca do IaIra"
MuIIo II oI Iroco omuIuI rIn mInIo cand sIa noaIoa sub
amanI, cu ocIII Ia o IumInIJa do casIana...
Dar gandurIIo nu maI au acum nIcI un rosI. VoI azIoIa aIcI
ca-nIr-un somn, cum azIoaIa bobuI do grau In amanI, sa vIo
rImavara; aIuncI voI scoaIo zI ou cauI dIn InIunorIc zI voI vodoa
Iar soaroIo zI voI sImJI bucurIa duIco a vIoJII, ca zI cum m-az I
nascuI dIn nou. Pana aIuncI, n-avoam aIIa do acuI docaI sa Iau
arIo InaInIo Ia dosazuraroa vIsuIuI zbucIumaI o caro-I IraIam,
ca un om caro vIsoaza dormInd adanc, dar IzI da soama ca o
numaI un vIs.
No vonIso un canIonIor caro zIIa bIno romanozIo, om Ianar,

ImbracaI In IaIno o ]umaIaIo mIIIIarozII; II cIoma SIan Ion
EoIdIzcu zI zIcoa ca o roman do noamuI IuI, dIn saIuI DoIna do o
Ianga VraJa. Nu no acoa aIIa suararo docaI ca ornoa In Iocaro
zI cu caIo o ocIIa do oamonI sa corcoIozo drumuI zI sa-I droaga
sIrIcacIunIIo. OdaIa cu oI, a a]uns In sarzII zI o Ia noI buIgaruI
cu arovIzIonaroa; no-a IasaI o o oaIo do corI caIova aInIzoaro
uscaIo zI nogro, caIova coo zI caJIva carIoI InmugurIJI, o urma
Iar nu I-am maI vazuI ana cIno zIIo cand. AI nozIrI s-au uIIaI
173 PirinPlonino
IozIz Ia acoIo aIImonIo oIcIaIo zI-au rIdIcaI dIn umorI: zIIau oI co
zIIau... In nado]doa zarzavaIuIuI buIgarosc, uIoam sa murIm do
oamo do zoco orI ana-acum. Noroc ca, dua cara dIn soara
acooa, do Ia IncouI, a urmaI o oaIo; aoI, aIIa cara; zI IoI aza,
ba oaIo, ba cara - Ia Iocaro IroI-aIru zIIo avoam carno roasaIa
InIr-un und do bordoI.
Po SIan EoIdIzcu I-am us do Ia IncouI In curonI cu obI-
coIurIIo noasIro, zI nu s-a mIraI; ba a ornII cIIar oI InIr-o soara
InsoJII do doI oamonI, ana Ia nu zIIu co saI, do undo s-au InIors
sro zIua cu doua gaInI zI cu o roaIa maro do oI do IuIun
InzIraIo o soara... Co sa Io maI mIrI" Toador Coban zI Lazar
IIIo DrIzca s-araIau cu doosobIro mozIorI Ia asIoI do IroburI.
PoaIo ca nIcI In vromo do aco n-or I osI oI cIIar uzI do bIsor-
Ica. CIno-I maI uIoa zII o Iocaro"
CanIonIoruI aroa om cInsIII: so ]ura ca n-a maI uraI In vIaJa
IuI nIcI un caaI do aJa - InaInIo do razboI. Do Ia oI am IncouI
sa InvaJ bInIzor buIgarozIo, sa-mI ImbogaJosc vocabuIaruI. Era
baIaI bun, rIoIonos, numaI ca roa vorbaroJ zI muIoraIIc dIn
caIo-aara. Cand vorboa do omoIIo dIn saIuI IuI, so IIngoa o
buzo; zI ocIII IuI do gansac, aIbazIrI zI saIacIJI ca aI IIovo-
noncoIor IascIvo, so mIczorau zI so umozoau do Iacoro cand no
ovosIoa avonIurIIo IuI amoroaso... cum so IImba oI In zI do
sarbaIoaro o IInIa saIuIuI, InsoJII do un rIoIon cu caro so JInoa
o dua mI]Ioc, canIand OI Jol iJc popiIc
l
zI aIIo canIoco IoI aza
do rumoaso, do saroau IoaIo novosIoIo Ia oroasIra sa-I vada zI II
so scurgoau ocIII oIoIor dua oI. Maro acosIo maI o zI asIa o
cauI omuIuI, cand Io gandozII!
$I zIIoIo Irocoau. Incooam sa ma dorInd cu acoasIa vIaJa

IIbora do asIor zI IaIduc. Ma sImJoam o Iocaro zI maI sanaIos,
rIndoam IoI maI muIIa uIoro, dua IIsurIIo zI IncorcarIIo rIn
l
VIno oa Ia vaIo (bulg.).
caro Irocusom. DImInoaJa ma scaIdam unoorI In aa do gIoaJa a
arauIuI, InIr-o adancIIura o caro am dIguII-o anumo, cu IoIro
zI brazdo do Iarba. AIorgam, ud, ana Ia bordoIo, ca sa ma
Imbrac Ia caIdura; In Ioc do caoa cu IaIo, gasoam o bucaIa do
carno bIno rIIa, dIn caro souI Icura saraInd o ]araIIc. Po
urma, daca avoam gusI, ornoam zI ou cu SIan EoIdIzcu, sa maI
drogom drumuI do coasIa. Cu un cIocan maro zI grou zI cu o
daIIa do Ior, acoam gaurI In caIo-o sIanca roa IozIIa dIn maI;
umIoam gaurIIo cu boruI nogru, azozam IIII zI-I unoam oc,
aoI aIorgam sa no ascundom dua o coIIIura, undo azIoIam cu
omoJIo ana cand IunoIuI oxIozIoI umIoa vaIIo do ocourI. Era
onIru noI o oIrocoro. Dua asIa, rIdIcam In braJo boIovanII
marI zI-I aruncam o raa, ca sa-I vodom cum aIoarga saIIand o
munIo-n ]os, ca nIzIo borbocI; caIo unuI, daca zIIaI cum sa-I
oIrIvozII, o-o mucIIo, IzI Iua vanI zI uIoa sa moarga un kIIo-
moIru InIrog Ia vaIo, acand raad In drumuI IuI.
In aIIo zIIo, ramanoam acasa. Cu varuI brIcoaguIuI crosIam
IIIoro ImIoIIIo o caacuI unoI IabacIoro marI do Iomn do run,
cum InvaJasom do Ia sarbI; sau, o un caaI do buzIoan, IaIam
marunJoI oI IaIo do IuIun, randuIIo dua cuIoaro, zI-mI acoam
rovIzII do IroI soIurI: IuIun do MacodonIa, gaIbon zI moaIo ca
borangIcuI, IuIun aramIu, In cuIoaroa grauIuI, zI IuIun nogrIcIos
zI Iaro - bocIImIs.
Dar IoaIo au un sarzII.

$I rImuI somn ca s-aroIo onIru mIno sarzIIuI acosIuI IraI
aIrIarIaI zI-nco aIIo nocazurI a coIncIdaI cu aarIJIa coIor dInIaI
somno do Iarna, caro rIn acoIo arJI soamana maI muII a Ioamna.
InIr-o soara cu coaJa doasa, Lazar IIIo DrIzca s-a InIors dIn
oxodIJIa IuI obIznuIIa, sorIaI zI gaaInd do aIorgaIura:
- M-a rIns macIodonJuI! VIno-acu, In urma moa...
- Cum Io-a rIns" Undo"
175 PirinPlonino
No-am adunaI IoJI In ]uruI IuI.
- SIaJI ca va sun acu... DaJI-mI InIaI o gura do aa!
DIn ovosIoa roozIIa, InIroIaIaIa, am roconsIIIuII scona:
FoIosIndu-so do InIunorIcuI IaIos aI coJII, DrIzca s-a aroIaI
do o Iurma caro cobora o munIo, maI In ]os, zI-a aucaI o oaIo.
A Iras-o uJIn maI Ia dos, nu doarIo, InIr-o adancIIura; zI, o
cand sIa aIocaI asura oI, ca s-o uzurozo do marunIaIo zI s-o
oaIa aduco In saIo, s-a IrozII cu o namIIa do cIoban, caI un
urs, ca so orozIo Ia IroI azI In coaJa, cauIand sa-zI doa soama co
Iucroaza omuI cIncIII acoIo, Ia amanI. DrIzca nu zI-a IorduI
cumaIuI: InaInIo ca coIaII sa so dumIroasca, a rIdIcaI oaIa do
IcIoaroIo dIndaraI, s-a rasucII zI I-a IzbII cu oa In aJa; o urma,
I-a IasaI-o acoIo zI-a ugII.
ProasIa Iroaba!
Pana sa Isravoasca do ovosIII, Iaca zI agubazuI - cu
oaIa-n saIo, man]II do sango o obraz, racnInd zI bIosIomand o
IImba IuI, do crodoam ca nu maI sarzozIo. L-a IuaI EoIdIzcu cu
vorba buna, I-a oIII Ia oc sa so maI racoroasca, I-a sus ca
nImonI n-a IIsII do Ia bordoIo In vromoa asIa, ca umbIa oI do oI
do oamonI raI o munIo - zI nu zIIu co I-o maI I sus ca sa-I
Imaco. M-am daI zI ou Ianga oI, I-am oorII IabacIora sa-zI aca
o JIgara zI I-am ImbIaI sa no vanda macar o cIozvarIa dIn oaIa
IuI, o banI gIoaJa, ca sa vodom zI noI cum o Ia gusI carnoa do
oaIo do o PIrIn-PIanIna. Aza I-am ImbunaI ana Ia urma do
IoI - zI s-a dus.
La caIova zIIo dua InIamIaroa asIa, InIr-o dumInIca dImI-
noaJa, o coaIa do oamonI InIunocaJI s-a IvII In caaIuI dIn ]os aI
oIonII, urcand In Iacoro coInIcuI sro adaosIurIIo noasIro.
AIura acoIor oamonI mI-a aruI susocIa. Co cauIau aIcI o
undo nu Irocuso nImonI aIaIa vromo" Vonoau InIIns sro noI; zI
aroau sa aIba Ian bIno IoIaraI maI dInaInIo, ca nu scIImbau
InIro oI o vorba...
SIan EoIdIzcu IIsoa - Iocaso do-asoara, ca do obIcoI In a]un
do sarbaIoaro, Ia vroo dragosIo do-a IuI. Am scos oamonII aara
dIn bordoIo, I-am sIrIgaI zI o coI rIsIIJI o-aroao dua Iro-
burI; zI no-am azozaI IoJI InIr-un sIngur rand, azIoIand ovonI-
monIoIo.
In vromoa asIa, sIraInII s-aroIau. I-am numaraI; orau vroo
cIncIsrozoco - IoI unuI zI unuI, InarmaJI cu gIIoago zI cIomo-
go. NoI oram do doua orI maI muIJI, dar no rInsoso vromoa
dozarmaJI: numaI caJIva aucasora In graba caIo o bucaIa do
Iomn sau o cazma, o cand Lazar IIIo DrIzca JInoa, orII Ia saIo,
IooruI...
CoI doI IurcI, InJoIogand dosro co-I vorba, urmaroau cu ocII
scanIoIoIorI acosIo rogaIIrI. SIrIIuI razboInIc zI cavaIorosc aI
rasoI s-a IrozII aIuncI In oI, doodaIa. Cand no azIoIam maI uJIn
dIn arIoa unor oamonI co aroau maI InaInIo aza do adormIJI,
au sarII In aJa randurIIor noasIro, cu uzIIIo In cumana, cu
sangIIo IndroIaIo sro InamIc. UnuI dIn oI a racnII:
- No:oI1
$I sIraInII s-au orII Ia zoco azI, osomoraJI. MomonIuI ora
crIIIc. OzIIIo sIaIoau aJa-n aJa, so oxamInau zI so andoau cu
ocIII IncrunIaJI, gaIa sa-ncoaa IuIa crancona, o vIaJa zI o
moarIo. Nu ma gandoam Ia nImIc aIIa, docaI ca, orIcaro ar I
rozuIIaIuI baIaIIoI, onIru noI IoI rau urma sa Io do-acum InaInIo.
In acoa cIIa do Incordaro, un cIIoI Iung a rasunaI dIn mar-
gInoa coaIaIIa a oIonII. ToaIa Iumoa a-nIors cauI. Era gIasuI
IuI SIan Ion EoIdIzcu, caro aIorga InIr-un suIoI, acand somno
IargI cu braJoIo ca sa coara un armIsIIJIu.
Cand a a]uns InIro noI, au zI-ncouI arIamonIarIIo.
MacodononII no InvInuIau do IoJIo; so Iangoau ca Io sarcuIm
IurmoIo zI coroau cu gIas maro sa aca orcIozIJIo In bordoIo, sa
scoaIa Ia IvoaIa urmo do radacIunIIo noasIro. EoIdIzcu Io-a ox-
IIcaI ca asIa nu so oaIo - nc no]c. Lo-a sus ca aIcI o Iagar do
rIzonIorI, ca rIzonIorII JIn do ozIIro - zI cIno so va aIIngo do
Iagar ara InvoIro In scrIs do Ia nacIaInIc va avoa sa doa soco-
177 PirinPlonino
IoaIa aJa do ozIIro, caro nu zIIo do gIuma Ia vromo do razboI...
Aza, cand cu vorba buna, cand cu amonInJarI, I-a maI oIoIII. La
urma, coI dIn runIoa Ior a scuIaI InIr-o arIo, cu nadu; a
acuI somn IovarazIIor IuI sa-I urmozo - zI-au IocaI. Au coboraI
InzIraJI o oIana-n ]os, o undo vonIsora.
Cand nu I-a maI vazuI, EoIdIzcu s-a ornII o ras; coIIaIJI II
JInoau IanguI. NumaI coI doI IurcI s-au Iras In IInIzIo Ia o arIo,
s-au azozaI Iar Ia amanI, cu IcIoaroIo adunaIo sub oI, cu rIvIr-
IIo adormIIo - do arca nu maI orau IoI coI do-adInoaorI. Dar
oamonII nozIrI so uIIau acum Ia oI cu aIJI ocII...
Incooa, azadar, sa Io grou do IraII. SIaanII IurmoIor zIIau
acum cIno Io Ia vama; so vor saIuI InIro oI, vor randuI o aza
sIraznIca - zI n-o sa maI Io cII sa no ImarIazIm zI noI, docaI
arar zI cu maro rImo]dIo, dIn avuIuI Ior. AsIoI, robIoma Ira-
noI so unoa dIn nou, ca Ia-ncouI.
NosIguranJa zIIoI do maIno crozIoa, so ImIoIoa cu IoIIo marunIo
caro so Iasau IoI maI dos, ca un vaI conuzIu, o munIo. Paduroa
dIn ]uruI oIonII ora acum osomoraIa zI IacuIa; IruncIIurIIo
goaIo IIcaroau sub IoaIa Ina zI nIcI un roamaI do vanI nu maI
Irocoa rIn ramurI.
Iozoam dImInoaJa s-auzIm daca maI baIo IunuI coI maro sro
mIazazI zI no urIam ocIII In ]os, asura vaIurIIor do vordoaJa
InIunocaIa, cu InIma IncIozIaIa do noIInIzII zI IrIsIoJo.
CoaJa dIn vaI so rIdIca unoorI ana aIcI, so gramadoa asura
oIonII; rIn InIunorIcuI oI aIb, nu maI vodoam aIuncI nImIc. O
Iacoro sIranIo, suranaIuraIa no InvaIuIa dIn IoaIo arJIIo, no
acoa sa vorbIm maI IncoI; zI sunoIuI gIasuIuI vonoa arca do
doarIo, InundaI, ca dIn amanI. Po urma armocuI dIsaroa,
coaJa so rIsIoa IncoI - ramanoau numaI Irambo do nogurI sazIaIo,
sanzurand o coasIoIo munJIIor.
In vroo doua randurI a-ncouI sa nInga. Am IozII IoJI dIn
bordoIo sa vodom mInunoa. ErazII nocIInIIJI dIn margIno abIa so
maI zaroau, nogrI, rInIro carIIonJII aIbI aI nInsorII. Dar uIgII,
marI zI rImavaraIIcI ca-n zIIoIo baboI, aIIngand amanIuI, n-
avoau uIoro sa IuIo cu IroIo do Iarba, caro-I InrunIau cu
somoJIo, II rIndoau ca dIn zbor zI-I scIImbau o rand In IcaIurI
do roua. $I ana Ia urma oIana a ramas IoI vordo.
InIr-o dua-amIaza, am zarII dIn doaI, Ia coIIIura drumuIuI
do sub coasIa, un soIdaI buIgar, vonInd dInsro NovrocooI, cu
goanIa Ia umar zI cu manIaua In banduIIora. Am coboraI o
Ianga arau zI I-am IozII InaInIo. Cand a daI cu ocIII do mIno, a
ramas grozav do surrIns; nu zIIa do undo am rasarII acoIo, In
usIIuI adurII.
I-am oorII o JIgara zI I-am InvIIaI o o IaIra, sa so odII-
noasca. So ducoa Ia MoInIk. DIn vorba IuI, am InJoIos ca so cauIa
rIn IagaroIo do rIzonIorI oamonI caro au osI In sorvIcIuI caIIor
oraIo sa Io IrImIzI Ia SoIa...
VarIo]uI In caro IraIam do aIaIa vromo ma InvaJaso sa rInd
ocazIa buna dIn zbor.
Am ruI dIn carnoIuI mou o IIa, o caro am scrIs In ranJuzozIo
caIova cuvInIo; I-am IndosaI aoI buIgaruIuI IabacIora cu IuIun
zI I-am rugaI sa rodoa bIIoIuI, In mana, a]uIoruIuI do nacIaInIc
dIn MoInIk, cu caro I-am sus ca sunI rIoIon.
PosIo caIova zIIo, un cIasovoI Ianar s-a orII, asudaI zI osIonII
do urcuz, Ia bordoIoIo noasIro dIn doaI; a scos dIn unduI zocII o
roepieco
l
zI-a-nIrobaI do mIno... PrIoIonuI dIn MoInIk ImI ImIIn-
Iso rugamInIoa: usosom IrocuI In IIsIa, o rasundoro rorIo,
ca mocanIc do drum-do-Ior.
In acooazI zI am arasII onIru IoIdoauna IagaruI do o PIrIn-
PIanIna, IoIaraI sa InrunI ana Ia caaI norovazuIuI zI vIIro-
gIa Imro]urarIIor, cu caro maI avoam do IuIaI.
Ma ducoam Ia SoIa, sa mI so doa In rImIro o IocomoIIva.

l
TIduIa, IarIIo (buIg.).
179 PirinPlonino
XI
AbIa no-am doarIaI do Iagar zI, arasInd drumuI do IaIra,
am aucaI Ia sIanga rIn aduro, sa IaIom maI do-a droIuI.
DImIIor, InsoJIIoruI mou, cunozIoa maI o vaIo oIocI caro
scoIoau IoI acoIo, Ia oaIa dInsro asInJII a PIrInuIuI; drumuI
dIn doaI acoa roa muIIo ocoIurI zI coIIIurI, buno onIru con-
voaIo IncarcaIo, dar nu onIru oamonI uzorI zI grabIJI ca noI.
Coboram acum rIn nIzIo IocurI roIo, raasIIoaso, ara sa
scIImbam InIro noI o vorba; no uIIam numaI dIn cand In cand,
o urIz, unuI Ia aIIuI. EuIgaruI aroa baIaI do Iroaba zI vosoI, cu
zaca IuI vocIo Irasa zIrongarozIo cam o-o srancoana, dar cum
oram sIngurI o-acoIo zI nu uIoa zII cu co om aro a aco, zI-a
asIraI baIonoIa Ia arma. Po urma, am IncouI sa vorbIm zI no-
am ImrIoIonII. Sunoa ca aro orunca sa ma duca, ana a doua
zI soara, InIr-un anumo Ioc o vaIoa SIrumoI, do undo urmau sa
Ioco zI aIJI rIzonIorI Ia SoIa, cu acooazI dosIInaJIo.
Avoam noroc do zI rumoasa Ia drum. So urIau o cor nourI
vInoJI, ca rImavara, ruJI In bucaJI do vanIuI InaIJImIIor. SoaroIo
aaroa zI dIsaroa Ia rasIImurI scurIo. Cand Irocoa In nogurI,
aduroa so InIunoca doodaIa, do-aI I zIs ca s-aroIo soara; o
urma, cand so IumIna dIn nou, uIgorarI do soaro rInIro varurIIo
nogro arIndoau o ]os oIo sIraIucIIoaro do aur zI runzoIo us-
caIo scanIoIau cu scIIIrI do ]uvaor.
PoIoca, Ia caro am a]uns curand, Irocoa acum do-a coasIa rIn
aduro, IaIa IumInIzurI IngusIo, suIa zI cobora rIoaro roozI, Ia
caIo-un caaI do vagauna cu araIaz o und.
Incooa sa-mI Io oamo. CIasovoIuI o I avuI oaIo In IraIsIa
IuI o bucaIa do aIno zI - maI zIII - vroo coaa uscaIa sau aIIo
bunaIaJI. Eu n-avoam nImIc. Ma Iomusom Ia Iocaro sa Iau cu
mIno rIIura do cara, ca sa nu Iradoz In ocIII buIgaruIuI mI]-
IoacoIo do arovIzIonaro aIo camarazIIor IasaJI In urma. Acum
ImI aroa rau. DImIIor mI-a marIurIsII, ara sa-I InIrob, ca nIcI oI
nu ora maI rIcosII dInsro arIoa mancarII; zI-a ras, araIandu-
zI sub musIaJa abIa mI]IIa dInJII aIbI zI scIIIIorI, do Iu Ianar,
gaIa sa muzIo. Taro-I grou do IraII rIn acosIo saIbaIacII -
gandoam ou - undo oJI sa morI do oamo cu banII-n buzunar,
ca nu gasozII nImIc do cumaraI. La oraz, orIcum, o sa Io aIIoI.
$I-mI aroa bIno ca, noavand o co cIoIIuI, ImI ramasoso Inca
dosIuIo monodo do argInI onIru zIIo maI buno.
Cand ma gandoam aza, Iaca InaInIoa noasIra, nu doarIo Ia o
coIIIura do IumInIz, un om... Vonoa IncoI o cararo sro noI,
ducand do caasIru un caIar cu samaruI In cumana.
MacodonoanuI nu no zarIso Inca. DImIIor mI-a us o mana o
braJ zI-a ramas nomIzcaI, rIvInd aJInIII, cu ocII agorI, InIr-
acoIo; o urma a ornII Iar Ia vaIo zI-a-ncouI a vorbI cu gIas
Iaro, araIand vosoIIo do drumoJ aznIc zI noasaIor.
- Dobru Jcn, goepoJin1
l
I-a InIamInaI oI, ca dIn IroacaI, o
sIraInuI caro s-aroIa.
Dar osIo caIova socundo, cand am osI In droIuI IuI, carauIa
s-a rasucII brusc In Ioc zI I-a sIrIgaI, cu gIas scIImbaI:
- SIoi1
2
L-am IuaI InIro noI. OmuI a avuI, In rIma cIIa, o mIzcaro
scurIa cu mana sro ]ungIor; dar baIonoIa buIgaruIuI II IaIa
cu varuI Ia IoI... $I-a InIors aIuncI ocIII, ara sa mIzIo cauI,
InIaI Ia droaIa, aoI Ia sIanga. LocuI ora cu doosobIro saIbaIIc zI
usIIu. Aara do asIa, noI oram doI, oI ora unuI; zI raa ora
aroao...
- Trei
3
mI-a sIrIgaI DImIIor, ara sa-I arasoasca o cIIa dIn
ocII.
Am cauIaI In samaro; am scos dInIr-o arIo o aIno maro do
casa, caI sa mananco dIn oa IroI oamonI, o saIuraIo. DIn coaIaIIa,
l
Euna zIua, domnuIo! (bulg.).
2
SIaI! (bulg.)
3
CauIa! (bulg.)
181 PirinPlonino
am Iras Ia IvoaIa o Iosca do Iomn, IogaIa In curoIo; dua grouIaIo,
aroa IIna. Nu roa zIIam co sa ac cu oa.
- Zcni cioIro! mI-a oruncII cIasovoIuI. Sa Iau zI Iosca.
SIraInuI no rIvoa InIunocaI, o sub sranconoIo-I groaso, ara
sa scoaIa o vorba. L-am auzII oIand. Ca sa so cIomo c-a osI
nogusIorIo cInsIIIa Ia mI]Ioc, I-am aruncaI Ia IcIoaro o Iosa do
cIncI IoI.
La urma, DImIIor s-a Iras do-a-ndaraIoIo, cu uzca InIInsa
sro oI, caJIva azI. L-am IasaI acoIo z-am IocaI.
Morgoam acum Ia vaIo cu as roodo zI no uIIam morou IndaraI;
IovarazuI mou so oroa dIn Ioc In Ioc, cu urocIoa aIonIa - dar
nIcI un zgomoI nu vonoa dIn urma. S-auzoa numaI zuIoIuI vanIuIuI
In coIInI zI aduroa sIa-n ]uruI nosIru IncromonIIa. No-am orII
In sarzII, dua vroo ]umaIaIo do coas, InIr-un IumInIz dIn mar-
gIno - ca nu maI avoam rabdaro...
RacIIuI macodonoanuIuI s-a dovodII amarnIc do Iaro. La
sarzIIuI mosoI, so InvarIoa aduroa cu noI.
Am coboraI aoI o uga uIIImoIo anIo aIo PIrInuIuI, srIn-
IonI zI IInI do voIo buna, arca IoaIa Iumoa ora a noasIra.
DImIIor ma Iuaso o dua mI]Ioc zI morgoa cu uzca Iaraz o
coasIa-n ]os, canIand caI II JInoa gura:
TrI mosoJa vÒorna-EanIa
I coIarIa va SoI-I-I-I-a...
l
NIcI nu maI zIIu o undo am IrocuI zI cum am a]uns, cand so
Ingana zIua cu noaIoa, Ia MoInIk.
Dar n-am InIraI In oraz. Am IrocuI o Ianga oarIa IuI do aur

z-am coIII, uJIn maI ]os, InIr-o crosIaIura IaIoraIa a maIurIIor
do nIsI.
l
TroI IunI Ia Oorna-EanIa,
A aIra Ia SoIa... (bulg.)
OanduI mou usoso an-aIcI ca vom oosI Ia noaIo In oraz,
Ia zIabuI mIIIIar, do undo vom ornI a doua zI maI doarIo.
TovarazuI mou Insa a osI do aIIa aroro; avoa oI un Ian maI
bun, o caro doocamdaIa nu vroIa sa mI-I ImarIazoasca.
M-a condus o sub maIurIIo InaIIo ana InIr-un Ioc, undo
InIunorIcuI aroa maI adanc; m-a IasaI acoIo, InIr-o adancIIura
do nIsI, dandu-mI In asIraro racIIuI zI aInoa, dIn caro no
ramasoso maI muII do ]umaIaIo. $I mI-a zIs:
- Cioco Iuco, runonehi...
l
So ducoa Ia oraz ara mIno, ca sa maI aduca o somno cova
bun Ia vromo do noaIo.
- Mo ecoro, brc1 I-am sIrIgaI ou dIn urma, IInd Iaro acum
In IImba buIgaroasca.
Am InJoIos ca nu IrobuIa sa doa nImonI osIo mIno acoIo, In
IIsa IuI.
AoruI roco zI osIonoaIa drumuIuI ma IrozIso aroao do IoI.
M-am IasaI cu aJa In sus o nIsI, cu ocIII Ia sIoIo. In InIu-
norIcuI dIn ]uruI mou nu so sImJoa nIcI o mIzcaro; arauI So-
IIvracoI Iunoca aroao ara murmur Ia o suIa do azI maI ]os, o
cand, doarIo, scarJaIIuI unoI roJI do car Iua Iacoroa noJII In
rasar.
Dua vroun coas do azIoIaro, am auzII sro aa un zgomoI
uzor do azI. Am rIdIcaI cauI... TroI umbro s-aroIau IIIII
rIn InIunorIc, vorbInd In zoaIa.
- Funonehi! m-a sIrIgaI DImIIor, cu gIas scazuI.
VonIso do Ia oraz InsoJII do doua grocoaIco IInoro.
Cand m-am rIdIcaI In IcIoaro, IovarazuI mou a zI smuncII-o
o una sro oI, In umbra, dua co mI-a ImIns-o o coaIaIIa,
subJIrIca ca un uIg, In braJo...
Am sIaI Ia masa sub IumIna sIoIoIor, azozaJI caIozIaIru In
]uruI unuI zIorgar azIornuI o nIsI. DImIIor adusoso ana zI o
l
CorocI: CIacaI Iuka, rumanskI... - AzIoaIa aIcI, romano... (buIg.)
183 PirinPlonino
bucaIa do branza, do Ia oraz. $I oIoIo au mancaI cu IacomIo dIn
aInoa noasIra - numaI do racIIu n-au roa vruI sa s-aIInga.
Po coa do Ianga mIno o cIoma CaIIoI zI nu zIIa docaI grocozIo.
I-am sus, In IImba vocIo a arInJIIor oI, IncouIuI IsIorIoI IuI
Xonoon:
MIIrs Io ko aIros ko Ion aIon rognon aanIon...
l
$I I-am adaugaI, In grocoasca modorna, sInguroIo cuvInIo o
caro Io zIIam, dIn roronuI unuI oom aI IuI Eyron:
ZoI mu, sas aga...
2
InaInIo do rovarsaIuI zorIIor, oIoIo s-au coruI acasa; so Io-
moau sa nu Io vazuIo, daca so aco zIua. No-am IuaI adIo do Ia
oIo zI do Ia dragosIo, dua co Io-am condus amandoI ana Ia
InIraroa In oraz. No-am InIors aoI sa no odIInIm In acoIazI Ioc,
undo nI so aroa ca somnuI o sa Io maI duIco docaI In aIIa arIo.
Cand no-am IrozII dImInoaJa cu soaroIo sus, mI s-a aruI In
rImoIo cIIo ca IoIuI n-a osI docaI un vIs. Dar so cunozIoau
Inca, o Ianga noI, urmo marunIo do azI o nIsI...
In acooazI zI am a]uns Ia aa SIrumoI zI DImIIor m-a daI In

rImIro, cu IarIIo In roguIa, sIarzuIuI caro conducoa gruuI do
rIzonIorI sro SoIa.
La dosarJIro, IovarazuI mou cu caro ImarJIsom ana aIcI zI
buno zI roIo mI-a sIrans mana o urIz zI mI-a zoIII:
- Sbogun, noi broIc1 I nnogo :Jrocc1...
3
PoaIo ca m-ar I IuaI zI-n braJo, raJozIo, daca nu so uIIau
coIIaIJI Ia noI... In doua zIIo, do cand no cunozIoam, acusom
Imrouna muIIo IsravI: am comIs un ]a Ia drumuI maro, am Iras
o boJIo sIraznIca zI-am conruI doua oIo. Nu ora uJIn Iucru.
l
AI mamoI zI aI IaIaIuI zI aI IuIuror coIorIaIJI sIramozI... (grcc.)
2
VIaJa moa, Io Iubosc... (grcc.).
3

Cu bIno, maI raIo! $I sa II sanaIos!... (n.o)
X
OruuI do camarazI sIraInI In caro am InIraI azIoIa o mar-
gInoa IInIoI sa Io ImbarcaI, Ia noaIo sau maIno-dImInoaJa, In
vagoanoIo doscoorIIo aIo IronuIuI DcauvIIIo caro Irocoa o-aIcI
do doua orI o zI sro RadomIr.
Era o amosIocaIura osIrIJa do cosIumo cIudaIo, dIn caro aroao
orIco urma do unIorma dIsaruso: o coIocJIo InIroaga do IIurI
oInIco cu IoIuI dIorIIo - ruzI, ranJu]I, IIaIIonI zI maI cu soama
muIJI sarbI - vorbInd In IoI aIaIoa IImbI doosobIIo. NumaI romanI
nu aroa sa so gasoasca rInIro oI. $I daca o I osI vrounuI, ora
grou sa-I cunosc dIn rImuI momonI, In aIaIa amosIocaIura do
oamonI.
UnII dormoau InIInzI o amanIuI goI, cu cauI o baga]; aIJII
IzI acoau do Iucru In ]uruI unuI oc ImrovIzaI, orI sIaIoau do
vorba azozaJI Ia margInoa IorasamonIuIuI zI zvarIoau cu IoIro In
aa SIrumoI, onIru Irocoro do vromo.
Ca sa am zI ou cu cIno sIa do vorba, m-am rIdIcaI o un
boIovan maro dIn margIno z-am sIrIgaI osIo caoIoIo Ior:
- MaI!... Caro dInIro voI o roman"
AIuncI unuI dInIro coI cuIcaJI cu aJa-n sus, maI doarIo, zI-a
saIIaI cauI do Ia amanI - zI gIasuI IuI mI-a rasuns, IocmaI
dIn coIaIaII caaI aI gruuIuI:
- AIcI! Eu Is roman!
No-am aroIaI. Era un crozIIn voInIc zI musIacIos, do rIn
JInuIuI TuIovoI. II cIoma DumIIracIo NodoIcu. No-am Iras maI
Ia o arIo ca sa vorbIm o IndoIoIo z-am umaI amandoI caIo o
JIgara, dIn IuIunuI mou coI Iaro do o PIrIn.
L-am InIrobaI:
- AI osI In sIu]ba caIIor oraIo"
- Da, domnuIo, mI-a rasuns oI cam roozII. Am osI nc
holnic Ia drumu-do-Ior.
- Co vorbozII, ma! MocanIc"
185 PirinPlonino
- PaI!
La asIa nu ma azIoIasom. M-am uIIaI Ia muIra IuI zI mI-a
vonII sa rad.
- Da` dumnoaIa co-aI osI" m-a InIrobaI oI, maI muII noIInIzIII
docaI voxaI. ToI moIaInIc aI osI"
- Nu roa! Doar acu, do vroo saIamana, am IncouI zI ou sa
Iu... Aza no-a osI noua daI, osomno, sa no-nIaInIm doI mo-
IaInIcI In Jara buIgaroasca, IoI unuI zI unuI.
DumIIracIo so uIIa Ia mIno zI nu zIIa co sa croada. S-ar I
bucuraI oI c-a daI osIo un Iovaraz cu caro sa so saIuIasca Ia o
novoIo ca asIa, dar n-avoa Incrodoro. PoaIo ca oram numaI vroo
Iscoada do-a buIgarIIor - maI zIII"
- $I... cam dIn co arIo a JarII ozII dumnoaIa" m-a IsIIII oI,
ca sa vada daca nu ma Incurc.
- AoI IoI cam do o-acoIo, do rIn MoIdova... I-am rasuns
ou, vag.
- Aza" AIuncI o sa Io Iaro bIno ca no-am InIaInII amandoI.
- Da, da, maro rIcosoaIa.
DumIIracIo a IacuI o vromo, cu runIoa IncroJIIa.
- DomnuIo, Iaro Io-az ruga sa-mI suI zI mIo: oaro co gandozII
c-au sa aca buIgarII cu noI, cand om a]ungo Ia SoIa"
- Co sa aca" Au sa no uIo o caIo o mazIna.
- EIno, asIa zIIu ou... Da` nu crozI c-au sa randuIasca o
vrounuI do-aI Ior, caro cunoazIo mozIozuguI, sa no maI araIo cova
Ia-ncouI, o IcI, o coIo, cum morgo Iroaba Ia mazIna" Ca ou,
droI sa-JI suI, am cam uIIaI sama Ia zuruburI, do cand n-am maI
us mana o oIo.
- Ea dosro asIa sa-JI IoI nado]doa, I-am doscura]aI ou. N-o
sa-JI araIo nImonI nImIc. O sa Io uIo o mazIna - zI gaIa:
mana, baIoIo! Nu zIII cum o buIgaruI"
Cand m-a auzII vorbInd aza, NodoIcu s-a osomoraI do IoI Ia
obraz. $I-a us ocIII In amanI z-a oIaI dIn adancuI InImII, ara
sa maI scoaIa un cuvanI.
- MaI, DumIIracIo... mI so aro mIo ca nIcI Iu n-aI osI
moIanIc, cum zIcI!
OmuI a-ngIIJII o daIa-n soc, dar IoI so maI codoa.
- N-am osI, domnuIo, mI-a marIurIsII oI In sarzII, cu
grouIaIo. DroI o ca n-am roa osI, ana o-acoIo. Da` co ora sa
ac" DocaI sa mor do oamo In Jara IoIroIor...
- CIno Io-a scrIs o IIsIa"
- Un sIarz do Ia gura SIrumIJoI.
Ca sa-I maI vIo InIma Ia Ioc, am IncorcaI aIuncI sa-I araI ca
uIoa sa scao cu aJa curaIa. L-am InvaJaI sa suIo Ia SoIa c-a
osI ranar zI ca sIarzuI I-a IrocuI dIn grozaIa o IIsIa ca mocanIc.
Dar oI o JInoa InaInIo, cum o aucaso:
- N-ar I rau sa Io daI dumnoaIa o Ianga IaIIonII IzIIa, sa-I
IoI aza cu vorba, o doarIo, sa-I InIrobI cum morgo Iroaba o
mazIna. $III, azI una, maIno aIIa - oaIo Io urI cova dIn
mozIozug... zI-mI suI zI mIo o urma.
- Dogoaba, DumIIracIo, nu so-nvaJa moIaInIcIa aza, o dIn-
aara, cum crozI Iu. Va sa II do aJa, sa vozI cu ocIII, ca sa oJI
InvaJa caIo cova.
- AIuncI, JIno mInIo do Ia mIno, aro sa Io rau Iaro do noI, a
zIs oI. MazIna-I IucruI dracuIuI, domnuIo, nu zaga. Daca nu-I
zIII sama bIno Ia mozIozugurIIo oI, IndaIa-JI aco o ozna. Cand
vroI s-o Ia InaInIo, ornozIo do-a-ndaraIoIo... $I Io duco do raa,
cu IrIn cu IoI. OrI, daca-I uI mana undo nu so cado, Io IrozozII
cu oa ca-ncoo a cIIuI caI zaIozocI do scroao Ia un Ioc, do
scoaIa IoI orazuI In gura oI. $I co Io acI"...
A doua zI dImInoaJa, am ornII In sarzII.
In vagonuI aI doIIoa do Ia coada, undo no-a]unsoso randuI Ia
Imbarcaro, DumIIracIo NodoIcu sIaIoa Ianga mIno ca o sInI. La
Iocaro IaIIa saroa ]os coI dInIaI, ca sa doa IarcoaIo In ]uruI
mazInII; Ia ornIro, so urca In vagon coI dIn urma. Era IacuI,
roocuaI, cu runIoa IncroJIIa.
187 PirinPlonino
- NumaI do-un Iucru mI-I cIuda, a rasuIaI oI InIr-un rand,
ca nu oI sIa acoIo do aJa cand o ornozIo zI cand o orozIo, sa
vaz co-I aco... IncoIo, zIIu IoaIo coIo. Am vazuI cum II da aa,
am vazuI o undo o-ndoaa cu carbunI, am vazuI cum o zIorgo
cu zomoIoguI o Ia IncIoIoIurI. Doar o dodosubI n-am uIuI Iua
sama sa vaz cumu-I, ca nu ma Iasa buIgaruI.
- Caro buIgar"
- CoI do o mazIna. Nu rabda sa m-aroIu roa muII, ca sa
nu-I ur mozIozuguI. HaIaI do-aza moIaInIc! E man]II IoI cu
carbunI, numa ocIII co-s do cauI IuI: aro doI ocII marI zI aIbI,
ca doI rancI. $I cum vodo ca ma dau o Ianga mazIna, so sIrozozIo
Ia mIno, so IoIboaza zI m-amonInJa cu raIurIJa.
- Da` co-I aIa, raIurIJa"
- Cum, nIcI aIaIa Iucru nu zIII" AoI grou o sa Io do
dumnoaIa cand Io-or uno o mazIna... PraIurIJa II o vorgoa
Iunga do Ior, cu zomoIog do cara uda Ia var. SIroozII carbunII
cu oa, cand vroI sa IuJozII ocuI. PraIurIJa IrobuIo sa aIba orIco
mozIor IacaIuz orI oIcovar, darmIIo un moIaInIc" Co s-ar aco
oI Ia drum ara oa" UIIo, aIsIa aI nosIru, caI II oI do mIIIIoI, aro
o raIurIJa do-un sIan]on...
TronuI so oroa roa dos, ca dIsIanJa dInIro IaIIo ora mIca, o
masura IocomoIIvoI. Dua o IaIIa, DumIIracIo s-a azozaI Ianga
mIno, ImbunaI, z-a zIs numaI aIaIa:
- Era sa ma oaroasca; m-o sIucIII cu abur IorbInIo o-o
nara.
La IaIIa urmaIoaro, IovarazuI mou s-a InIors dIn oxcursIa-I
obIznuIIa maI curand ca do obIcoI. So roca cu mana Ia coaa.
- Co-I, DumIIracIo"
- Nu maI o cII do-nvaJaI. M-au IuaI cIasovoII Ia ocII...
Cum so orozIo IrInu, IoJI sIau cu ocIII o mIno zI ma andosc; zI
cum dau sa ma ac sro mazIna, so raod Ia mIno, ma ugarosc
dIn IoaIo arJIIo zI m-aIunga cu umnI In coaa. Do-acum, cu caI
am aucaI a-nvaJa ana aIcI, cu aIaI am ramas...
La RadomIr, am scIImbaI IronuI. No-am suII In aIIuI maI

maro, do undo nImonI nu maI avoa voIo sa so coboaro.
Cand am a]uns Ia SoIa, un IngInor In unIorma mIIIIaroasca
a vonII sa no corcoIozo o Iocaro, dua IIsIa.
- Mchonic m-a InIrobaI oI o buIgarozIo, a]ungand In dro-
IuI mou.
- Nu, nu sunI mocanIc, I-am rasuns ou o ranJuzozIo.
- NIcI nu so uIoa sa II, a zIs oI. Daca aI I osI mocanIc do
drum-do-Ior, Jara dumIIaIo nu Io-ar I IrImIs o ronI... Dar aIcI,
o IIsIa, vad ca Io-aI daI droI mocanIc. AI mInJII. PonIru co"
- Ca sa vIu Ia oraz. AIIoI, muroam do oamo rIn munJII
MacodonIoI...
- $III ca onIru asIa oJI sa II ImuzcaI"
- DocaI sa mor do oamo...
EuIgaruI a sIaI caIova momonIo zI s-a gandII. Nu zIIa co sa
aca cu mIno. S-a InIors In sarzII caIro cIasovoI, caro azIoIa cu
baIonoIa Ia arma:
- Sa-I ducoJI Ia gara Nado]da, Ia vagoano... I-a oruncII oI,
ara sa ma rIvoasca.
SoIdaIuI m-a IuaI In rImIro numaIdocaI:
- HoiJo1
Cand am IrocuI rIn aJa coIorIaIJI, am daI cu ocIII do DumI-
IracIo NodoIcu, caro azIoIa sa-I vIo randuI. M-auzIso vorbInd,
vodoa acum ca ma duco sanIInoIa, dar nu zIIa co-o sa so-nIamIo
cu mIno.
- DomnuIo, sIaI sa-mI vIo zI mIo randu, ca ou nu zIIu sa
vorbosc... co ma ac ou"
- Nu-JI Io rIca! Sa suI c-aI osI ranar, cum Io-am InvaJaI
ou. AI InJoIos"
- HoiJo, brc1 a mormaII cIasovoIuI, ImIngandu-ma do Ia
saIo.
$I-am ornII, cu carauIa dua mIno, rIn IaovIJa.
189 PirinPlonino
XI
CIno m-a us sa Ioc do Ia PIrIn-PIanIna"...
AcoIo, IzoIaJI o varuI munIoIuI, uIoam sa murIm do oamo
In usIIoIaIo, dar avoam coI uJIn o cIIma bIanda zI Iarba curaIa
sub IcIoaro - nu ora rIg, nu ora IaovIJa, nu ora gIod ana Ia
gonuncII ca In mocIrIa asIa sInIsIra caro so cIoama IagaruI do Ia
gara Nado]da.
Aza-I cand I so urazIo omuIuI cu bInoIo zI-aIoarga dua maI
bIno!
In suduI MacodonIoI, doarIo do ocIII coIor do Ia conIru,
IraInd IaoIaIIa maI muII noI Indo noI, buIgarI, romanI, sarbI,
ranJu]I, aroao IoJI baIoJI IInorI, cu suIoIuI nooIravII do aIaIoa
aIImI, no Imacam cum uIoam cu vIaJa o caro no-o IarazIso
vromoa do razboI zI-o ducoam bIno unII cu aIJII, ba cIIar Iogam
unoorI rIoIonIo cu ozIII InamIcI.
AIcI, so cunozIoa c-am InIraI In cIvIIIzaJIo, ca sunIom Ianga
caIIaIa JarII. Ura buIgarIIor ImoIrIva noasIra, InIroJInuIa do o
rosa oroco, nu s-a oIoIII Inca. Am rogasII aIcI rogImuI rImo-
Ior zIIo do caIIvIIaIo - acooazI aImosora do duzmanIo ca Ia
IncouI; rIzonIorII romanI dIn acosI Iagar nonorocII ducoau o
vIaJa amara do ocnazI, scozI do sub ocroIIroa orIcaroI IogI... Nu,
do daIa asIa nu oI, nu vroau, nu IrobuIo sa ac IIIoraIura. VoI
araIa sImIu IucrurIIo, aza cum Io-am vazuI. Oara Nado]da ora o
magIornIJa maro do scandurI, azozaIa-n cam, Ia caJIva kIIo-
moIrI do oraz. Po zosuI dImro]uruI oI, sub un cor do IozIo,
rIzonIorII romanI Iucrau do dImInoaJa ana soara, sub conducoroa
nomJIIor zI sub rIvogIoroa cIasovoIIor, Ia oIurIIo InsIaIaJII do
caIo oraIa - odurI, IInII, IorasamonIo. NoaIoa dormoau
IngramadIJI (IroI suIo cIncIsrozoco oamonI, cand am a]uns ou)
In zaIo vagoano do vIIo sau do mara, daraanaIo, arasIIo Ia o
arIo, o o IInIo moarIa.
In ]uruI vagoanoIor, un IIoI nogru zI gros, ramanIaI sub
IcIoaro; Ianga vagoano, doasura unoI groI, un acoorIz do
zIndrIIa, IncIInaI, susJInuI do doua grInzI numaI dInIr-o arIo,
JInoa Ioc do bucaIarIo.
Aa ora adusa cu IardauI, do Ia doarIaro do doI kIIomoIrI,
dIn ograda unoI cazarmI - zI n-a]ungoa docaI onIru novoIIo
bucaIarIoI. OamonII nu so saIau nIcIodaIa; soIoa zI-o oIoIoau
dIn zanJ orI mancand zaada do o cam.
NonorocIJII nozIrI JaranI nu maI avoau nImIc omonosc In oI.
ImbracaJI In nIzIo zdronJo do cuIoaro moIoraIa, ara numo, o
caro vanIuI umod sau crIvaJuI IaIos Io IarJuIa In IoaIo arJIIo,
urIand In IcIoaro caro InvaIaIucIIo, IogaIo cu soara, sIabI,
murdarI, cu aJa amanIIo, cu ocIII sIIcIozI, cu mInIoa raIacIIa
do aIaIa mIzorIo, aroau nIzIo cadavro caro s-au scuIaI cu a-
manIuI In ca zI-au IozII Ia IumIna zIIoI In IaInoIo Ior uIrodo,
ImbIbaIo do Jarana.
Cand vonoau do Ia munca so Imbrancoau, so-n]urau, so cIo-
mau InIro oI cu gIasurI IorIIo zI cavornoaso; scoIoa Iocaro ba un
cIob do sIracIIna, ba o cuIIo do IInIcIoa gasIIa o margInoa
zanJuIuI, sa-zI rImoasca zoama do asoIo, o caro o IngIIJoa
dInIr-o sorbIIura - o cand aIJII, aIocaJI asura vrounuI vas
maI maro, o IIoaIau roodo, ca caInII. PaIno nu avoau: do dI-
mInoaJa IzI mancau IoaIa aInoa. CoI maI muIJI nIcI nu rImoau
docaI un sorI; rosIuI II oroa sIarzuI onIru IuIun - cacI zouI
do carauIo Io vIndoa IuIun, arvunIndu-Io aInoa o caIova zIIo
InaInIo, ca s-o dosaca aoI o roJ bun, Ia oraz.
Dua co so-nIunoca, oamonII orau zavoraJI In vagoano, undo
carau o IcIoaro IoI noroIuI do aara. IngramadIJI o InIunorIc
caIo cIncIzocI-zaIzocI InIr-un vagon, IoaIa noaIoa so IngIIon-
Ioau, so vaIoIau, so In]urau, ca nu uIoa sIa nImonI docaI In
cauI oasoIor. Cand II scoIoau dImInoaJa cIasovoII Ia munca,
Iozoau Ia IumIna nodormIJI zI murdarI, ca dInIr-o baIo do noroI:
noroI o aJa, In srancono, o maInI, o ar, o IaIno... UnII so
gIomuIau cu nasuI InIro gonuncII zI nu voIau sa maI Iasa dIn
InIunorIcuI vagoanoIor. CIomaguI cIasovoIIor Iovoa aIuncI ara
191 PirinPlonino
mIIa; Iovoa adosoa zI oamonI caro Iragoau sa moara - orI Izboa
unoorI, cu cIomaguI surd, cadavro racIIo do caIova coasurI...
CacI o Iocaro noaIo muroau caIo aIru-cIncI InIr-un vagon.
$I morJII orau IasaJI Ia un Ioc cu coI vII, InIr-o romIscuIIaIo
Iugubra, ana sa-I scoaIa Ia caaIuI vagoanoIor, do undo II cara
o coIIuga.
- NoI IoJI, caJI no vozI aIcI, o sa murIm In scurIa vromo ana
Ia coI dIn urma, mI-a zIs unuI InIr-o zI, cand I-am InIrobaI cum a
a]uns acoIo. ToJI, caro am aucaI a InIra do Ia-ncouI In coaIa
asIa, am osI urgIsIJI do Dumnozou. Do Ia Razgrad, doua
saIamanI no-au urIaI o drumurI, numa-n sangI zI-n baIaI.
Poosoam noaIoa undo aucam, In vanI zI-n IoaIo; zI caInII aIa
do IurcI buIgarozII no ]ouIau, no Iasau goI. Po urma, am a]uns
aIcI: dIn vroo oI suIo, uIIo caJI am ramas... Nu zIIu co acaIo
om I IsazInd, da` zIIu ca Dumnozou a osI rau zI IaIn cu noI,
ana no-a adus In sIaroa dobIIoacoIor, do no-am IorduI zI mInJIIo.
Iaca ou, asIa caro ma vozI, gosodar cu sIaro In saIuI mou, am
a]uns do mananc morIacIunI o cam: IorI am gasII un ca do
gaIna moarIa zI I-am ros, I-am mancaI cu uIgI cu IoI...
PrInIro rusacII caro conducoau IucrarIIo, ora zI o ocIIa do
bavaro]I. Rar am InIaInII aza oamonI do Iroaba. Avoau suIoI
doscIIs zI so urIau bIand cu oamonII nozIrI, nu ca rusacII, caro
nu Io Iasau o cIIa do ragaz Ia Iucru, cI so rasIoau Ia oI o cam
do dImInoaJa ana soara:
- Looe1... Looe1...
l
Cu bavaro]II ma ImrIoIonIsom dIn rIma zI; am obJInuI rIn
oI, do Ia-ncouI, avoaroa sa dorm aara. $I sIarzuI ma Iasa-n
aco, ca so Iomoa do oI.
DImInoaJa avoau In bIdoano InuzIo do caoa, subJIro zI doco-
IoraIa, dar IorbInIo. ImI ooroau dIn sacuI Ior soIdaJosc zI caIo o
IarIIna mIca, acuIa dIn doua oIII subJIrI do aIno cu grasImo do
l
Cu sonsuI do: Da-I drumuI!
orc Ia mI]Ioc, sIoIIa. $I ora buna Ia vromoa acooa, macar ca
aIIadaIa az I crozuI cu nouIInJa sa un In gura aza cova.
PrIoIonII moI nu vonIsora do muII In EuIgarIa. Lucrau acum Ia
InsIaIaroa unuI od, zI o caI orau do IarnIcI Ia Iroaba, o aIaI
orau do vosoII zI coIIarozI. Fusosora maI InaInIo o ronIuI ru-
sosc, doarIo, In PrusIa OrIonIaIa. Acum, cand sIaIoam sub maI In
IImuI roaosuIuI do Ia amIaza zI so-nIamIa ca vrounuI dIn oI s-
aJIoasca, o gIuma obIznuIIa do-a Ior ora sa-I sIrIgo Ia urocIo:
- Hoch1 Dic Feecn Konncn1
l
$I acoau maro Iaz cand omuI saroa sorIaI dIn somn zI-zI
cauIa arma, crozandu-so Inca In IranzooIo do Ia Maroa EaIIIca.
S-au ornII aoI zaozI marI, cu gor zI vIornIJa. In vagoano,

undo oamonII so rarIsora acum do IoI, zuIora vIscoIuI rIn IoaIo
craaIurIIo, amosIocaI cu uIboro do zaada.
InIr-o dumInIca, a vonII ordIn ca IoJI coI ramazI In vIaJa sa Io
duzI Ia o abrIca do zaIar dIn aroIoro - ca sa aca baIo...
Cu racnoIo, cu cIomogo, I-au scos do dImInoaJa carauIoIo do
rIn ungIoro, ana zI o coI caro nu so uIoau JIno doIoc o
IcIoaro.
$I sub coruI vanaI-conuzIu, o camIa suIboraIa do vIscoI,
convoIuI do socIro a-ncouI a so JarI rIn zaada, maI InsaI-
manIaIor docaI orIco PohoJ no Sibir. Caro cadoa, acoIo ramanoa.
CIasovoII II Iovoau cu cIzmoIo, II Iragoau do IcIoaro zI, Ia urma,
II arasoau In omaI. ToI camuI a osI rosaraI asIoI cu oamonI,
o caro Ia InIoarcoro zIIam ca-I vom gasI JoonI.
CaJI au aucaI s-a]unga Ia abrIca, s-au dozbracaI do zdronJo
InIr-o saIa aroao IngIoJaIa, aoI au osI ImInzI cu sIIa do Ia
saIo InIr-o odaIo Iarga, cu duz...
I-am zarII rIn uza InIrodoscIIsa. SIaIoau zgrIbuIIJI o Ianga
oroJI - scIoIoIo doscarnaIo, ImbracaIo In IoIo vanaIa, morJI
l
ScoaIa! VIn ruzII!
193 PirinPlonino
scuIaJI In IcIoaro, IruurIIo Iado, InIoraIoaro - sIrangandu-so
unII In aIJII sa nu-I a]unga cumva vroo IcaIura do aa dIn
sIroIIoaroa coa maro aIarnaIa In Iavan.
Cand au IozII dIn "baIo" orau zI maI robogIJI docaI InaInIo, dar
IoI aza do murdarI.
DouazocI do zIIo am rozIsIaI, IuIand cu suIoI Iaro zI uIoro

suraomonoasca ImoIrIva mIzorIoI sInIsIro a acosIuI Iagar, Imo-
IrIva rImo]dIoI In caro ma aruncaso nonorocuI sau oaIo numaI
nocIIbzuInJa moa. La urma, am cazuI. M-am ImboInavII. $I cro-
doam ca IoIuI s-a IsravII.
Dar rIoIonII moI bavaro]I m-au dus Ia un docIor mIIIIar zI-au
sIaruII, cu IoaIa Irocoroa o caro o avoau gormanII, sa Iu IrImIs
Ia sIIaI.
XII
SIIaIuI "KIon Evroa" InsIaIaI InIr-un IoIoI dIn conIruI So-
IoI - ramas numaI onIru rIzonIorI dua ovacuaroa uIIImIIor
ranIJI buIgarI - ora un adovaraI Iurn aI IuI EaboI. Po scarI, o
corIdoaro zI rIn odaIIo IargI aIo coIor aIru oIa]o aIo IuI, s-amo-
sIocau In zumzoI do sIu vroo zoco IImbI ouroono, InIro caro
domInau, ca do obIcoI, dIaIocIoIo sIavono.
ToI acoIo, Ia un Ioc cu rIzonIorII, vIoJuIau zI caIova oIo do
sorvIcIu numIIo eonoricncc, ramaso do o vromoa ranIJIIor buI-
garI, zI aIIoIo maI curaJoIo, carora II so zIcoa eceIro, avand Iocaro
In grI]a caIo-un oIa].
Era o Iarababura. Cu vromoa, ma dorInsosom sa vorbosc
curonI un oI do coloph, o amosIocaIura do sarbozIo, rusozIo zI
buIgarozIo, caro IrobuIo sa I somanaI grozav cu sIavona vocIo a
IuI MoIodIu zI CIIrII, rosaraIa Ia InIamIaro cu IormonI grocozII,
cu cuvInIo ranJuzozII, cu oxrosII anIasIIco o caro Io InvonIam
aIuncI, o Ioc, ca sa ma ac InJoIos do vroun InIorIocuIor ongIoz,
Iurc sau armoan, caro nu vroIa sa rIcoaa romanozIo.
Am nImorII Ia IncouI In avIIIonuI do ]os, dosarJII rInIr-un
gang do coruI rIncIaI aI cIadIrII, undo abIa so gasIso un aI
onIru mIno.
In IroI zIIo am osI vIndocaI. Avusosom numaI o grIa uzoara.
Dar docIoruI sarb, caro zIIa dIn co mIzorIo vonIsom, mI-a romIs
sa ma maI IngaduIo coI uJIn Inca o saIamana, In convaIosconJa.
In vromoa asIa Insa m-am ImrIoIonII cu sosIra LuIuzova - o
omoIo cu suIoI aIos, grocoaIca do orIgIno, caro somana a caIugarIJa
- z-am us cu oa Ia caIo un Ian bIno IIcIuII, ca sa raman In
sIIaI.
So gasoa rInIro boInavII adunaJI acoIo un groc dIn KavaIa,
anumo PaangoIIos, om In varsIa, dar vonIzoIIsI InocaI - do
mosorIo armacIsI. No-am saIuII InIr-o soara cu grocuI sa do-
cIaro c-a osI modIc do boII InIorno - arca cIno-I uIoa zII" -
z-am coruI rInIr-o oIIJIo In ranJuzozIo, adrosaIa docIoruIuI
$Ioanov, modIc-zo aI sIIaIuIuI, sa I so doa o soama un oIa] do
boInavI, avandu-ma o mIno a]uIor, ca socroIar zI InIorroI.
Cororoa a osI arobaIa InIocmaI. $I nI s-a daI o soama oIa]uI
aI aIruIoa.
In noua moa caIIIaIo, m-am InsIaIaI InIr-o camora mIca, IzoIaIa
Ia un caaI aI oIa]uIuI do sus, cu vodoro Iarga osIo acoorIzurI.
NIcI ou, nIcI grocuI n-avoam Iabar do modIcIna. Ca sa ac

aJa Imro]urarIIor, ImrumuIam carJI do socIaIIIaIo do Ia un
sIudonI modIcInIsI, Lobano, zI cIIoam IoaIa noaIoa. SIudIam
IoI oIuI do boII o dInaara zI mI so aroa ca do IoaIo sunI aIIns
caIo-un Ic - gaIa sa dovIu IoIondru; Iar cand a]ungoam In
aJa boInavuIuI, uIIam IoI co InvaJasom zI nu maI rIcooam
nImIc.
Avoam a]uIoaro vroo zoco sanIIarI sarbI, o caro IncoI-IncoI I-
am InIocuII cu romanI.
195 PirinPlonino
Cand ramanoau aIurI IIboro, coboram dImInoaJa Ia rImIroa
boInavIIor, aduzI do rIn IagaroIo dIn aroIoro. Ma uIIam Ia oI cu
aIonJIo zI unoam InIoIdoauna ocIII o caIo unuI, caro mI so aroa
maI cIIuIangIu. NumaI aza ora bun onIru oIa]uI aI aIruIoa.
Cu moIoda asIa, nIcI nu roa muroau aza muIJI sub IngrI]Iroa
zI comoIonJa noasIra modIcaIa, cum muroau Ia coIoIaIIo oIa]o.
Ea cIIar so-nIamIa ca docIorII coIIaIJI, cu dIIoma, sa Io zI
uJIn cam goIozI dIn rIcIna asIa.
Ca sa uIo dIagnozoIo boInavIIor, II aducoam o urIz, In
vromoa ranzuIuI, o docIoruI sarb do Ia avIIIonuI do ]os, zI
noIam o IarIIo IoI co-mI sunoa. RoJoIoIo Io scrIa grocuI. La
aIaIa Iucru so rIcooa zI oI. IncoIo, nu ora bun do nImIc. UIIa
ana zI numoIo coIor maI oIomonIaro boII, sau nu ora In sIaro sa
Io ronunJo corocI, cand vonoa docIoruI $Ioanov In InsocJIo Ia
oIa]uI nosIru. TrobuIa aIuncI sa sIau o Ianga oI, sa-I suIu dIn
saIo, ca Ia zcoaIa - zI IoI dogoaba.
- Cocco ino Ioi I-a InIrobaI odaIa modIcuI-zo, orIndu-so
In droIuI unuI boInav adus do curand. Co-aro asIa" $IIam ca
omuI aro IourozIo. Cum grocuI nu da somno sa-zI aduca amInIo,
macar ca acusom cu oI dosIuIa rooIIJIo, ca do obIcoI, m-am
aroIaI uJIn zI I-am zoIII IncoI, o ranJuzozIo: plcureic...
- Phlcgnogi1 a rasuns oI aIuncI, Iaro, sIgur do sIno.
$I buIgaruI a ramas cam nodumorII, dar vadII ImrosIonaI
do numoIo acoIoI boII mIsIorIoaso, do caro nu maI auzIso ana
aIuncI.
Aza a IrocuI Iarna, zI aroao nIcI n-am sImJII cand a IrocuI.
Ma ducoam soara Ia avIIIonuI do ]os, sa sIau do vorba cu ranJu]II
zI cu caJIva rIoIonI bucurozIonI - avocaJI, oIJorI, acIorI - caro
avusosora norocuI sa Io rImIJI In sIIaI, macar ca nu roa orau
boInavI. ZIua, scrIam oIIo boInavIIor, cIIoam do zor modIcIna
sau carJI ranJuzozII ImrumuIaIo do Ia doamna AIaIIon - o
romanca marIIaIa Ia SoIa, omoIo admIrabIIa zI cura]oasa, caro
so oxunoa Ia muIIo noIacorI dIn arIoa buIgarIIor ca sa no
aduca In Iocaro saIamana JIgarI, carJI do IIIoraIura zI aIIo
IucrurI nocosaro unor InsIraInaJI ca noI.
Po sosIra do Ia oIa]uI mou o cIoma RaIana; ora o aIa onosIa
zI IaIa-n zoIdurI, cu caro IraIam In raorIurI do sIrIcIa cama-
radorIo.
In scIImb, vonoa caIoodaIa o Ia mIozuI noJII In odaIa moa o
samarIanca mIca do Ia oIa]uI do sus, zI-mI canIa In surdIna, ca
sa n-o aud docaI ou, caIo un canIoc buIgarosc do dragosIo, rIm-
IIIv zI sImIu, ca zI dragosIoa InsazI. O cIoma SIoanca zI ora
bIonda; urIa un Iong aIbasIru In ar zI umbIa IoIdoauna cu
IcIoaroIo goaIo In anIoI.
CoIIaIJI s-aran]au zI oI cum uIoau. EuIgarII orau goIozI (maI
cu soama dIn aIrIoIIsm) zI odosoau cu aIungaroa dIn sIIaI
orIco abaIoro do Ia moraIIIaIo, cand uIoau s-o surrInda; sosIroIo
orau Insa maI IngaduIIoaro.
Ca sa-I Imaco zI o oI, ora una o Ia oIa]uI aI doIIoa, omoIo
cam IrocuIa, dar vosoIa zI robusIa, caro IraIa cu aIru cIasovoI In
acoIazI IIm. $I so sImJoa orIcIIa cum nu so maI oaIo ca IoaIa
zIua canIa do voIo buna zI acoa Iroaba caI zaIo.
Dar IoI rIzonIorII avoau maI muIIa Irocoro, ca orau maI uJIn
dIn Ioor zI, IInd do IoaIo naJIIIo zI soIurIIo, avoau do undo
aIogo: ranJuz, roman, rus...
Ea no-am IrozII InIr-o dImInoaJa In curIoa sIIaIuIuI zI cu un
Iara. Era un nogru dIn Congo, rIns o ronIuI do Ia SaIonIc
- o dIIanIo mIca zI buzaIa.
AarIJIa IuI a acuI sonzaJIo. ToaIo sosIroIo zI samarIoncoIo au
aIorgaI sa-I vaza, I-au Incon]uraI numaIdocaI cu oxcIamaJII, cu
rasoIo, cu gIumo. SorIaI do aIaIa Iarma, IarauI s-a IIII do zId
In baIaIa soaroIuI, zgrIbuIII zI zbarIII ca un uI do maJa noagra.
AoI cu IncoIuI s-a maI domosIIcII, a IncouI a rIvI maI IndraznoJ
Ia corcuI do omoI dIn ]uru-I zI, o aJa IuI do caIran, dInJII aIbI
I-au scIIII InIr-un zamboI ana Ia urocII. AIuncI sosIroIo I-au
197 PirinPlonino
sIrans maI do-aroao In coaIa Ior zgomoIoasa. Una I-a Iras do
manoca, aIIa I-a us mana o ar. Facoau gIumo InIro oIo, rIvIn-
du-I ca o-o mInuno; avoau curIozIIaJI IndoconIo zI-I IaIau
razand, cu IndraznoaIa omoIIor cand sunI muIIo Ia un Ioc, cu
un sIngur barbaI. La urma, I-au condus cu aIaI Ia oIa]uI aI
IroIIoa zI ana soara au acuI oIorIna] Ia aIuI IuI, ca sa-I maI
vada o daIa.
Nu orau omoI roIo sosIroIo, dar so sIonau una o aIIa zI,
caIoodaIa, so arau - dIn goIozIo.
Era maI cu soama una, CanIargIova, coa do Ia oIa]uI cu Iara-
uI, do rauI caroIa nu uIoa nImonI sa IraIasca. TrocuIa do aIruzo-
cI do anI, cu aJa vozIoda, cu nasuI droI zI buzoIo subJIrI, umbIa
udraIa Iaro zI so Imbraca cu oarocaro cocIoIarIo. PurIand IoI-
doauna cIoraI ]our zI anIoI sIramJI do Iac, so IImba dua-
amozIIo rIn curIo sau InvIIa caIo-o rIoIona In odaIa oI, undo
coasurI InIrogI vanIura IoaIo ovonImonIoIo marunIo dIn sIIaI zI-
zI cIovoIoa IovarazoIo. ToaIo o zIIau do rIca, IoaIo Iromurau sub
rIvIroa oI ascuJIIa zI roa.
FIrozIo ca nIcI oa nu ora sanIa. Dar nImonI nu uIoa s-o
rInda. VIcIoana zI ascunsa, cunozIoa o dogoIo acaIoIo aIIora,
dar IucruI oI zIIa sa-I acooro. O rIvaIa araIa do CanIargIova ora
curand rInsa asura aIuIuI zI IzgonIIa dIn sIIaI. AsIoI Io-
caso, aIungaIa cu ruzIno, Novona coa ururI zambIIoaro zI bruna
ca o crooIa, zI Pacova coa baIaIo zI IImIda, cu ocIII oI do cuIoaro
nosIgura, dIn caro Iunoca adosoa o rIvIro cam IuIburo, o cand
o aJa-I aIba aaroa zI dIsaroa o rozaJa ara moIIv... $I aIIoIo Ia
oI.
ToI aza Iocaso InIr-o buna zI zI HIIova, amIca sIarzuIuI Ivan.
DIn rIcIna asIa, o surda duzmanIo so Iscaso InIro CanIargIova zI
Ivan, zouI carauIoIor do aza dIn sIIaI, caro acum II urIa
samboIoIo.
InIr-o soara sIam IarzIu ca do obIcoI Ia oroasIra moa. Aroao
do mIozuI noJII, am zarII ]os In curIo o CanIargIova, caro ora
do sorvIcIu In noaIoa acooa. MIzcarIIo oI cam cIudaIo mI-au aIras
aIonJIa. MorsuI IncoI, cu aza, so oroa z-ascuIIa... S-a aroIaI
In varuI IcIoaroIor do odaIa carauIoIor zI-a rIvII InaunIru,
rIn oroasIra do doasura uzII. Po urma a suII roodo scarIIo Ia
oIa].
Curand In urma oI s-a IvII zI sIarzuI; ara cIzmo, cu cauI goI,
a sIrabaIuI curIoa IngusIa zI-a dIsaruI o acooazI scara, In urma
CanIargIovoI.
N-a IrocuI muII, zI-am auzII Ia oIa]uI do sub mIno Iarma zI
zuIoraIurI. CaIova carauIo au urcaI In goana scarIIo zI-a rasunaI
zvon do gIasurI. Am coboraI zI ou, sa vad cum sIa IucruI.
Do-a IunguI corIdoruIuI do Ia aI IroIIoa boInavII scoIoau rIn
IoaIo uzIIo caoIo somnoroaso zI-nIrobau In oI zI oI do IImbI: co
s-a InIamIaI"
La odaIa CanIargIovoI, uza ora daIa do oroIo. CaIova sosIro
sIaIoau acoIo zI urmaroau, cu vIo Iacoro, scona dInaunIru; so
IngIosuIau sa rIvoasca do Ia saIoIo Ior zI boInavII, o caro
carauIoIo II aIungau Ia aIurI.
CanIargIova sIa InIIa, cu braJoIo IncrucIzaIo, cu saIoIo Ia
oroasIra.
- Undo o IarauI" Co-aI acuI cu IarauI" o InIroba sIarzuI,
dua co scoIocIso dosIgur rIn IoaIo ungIoroIo.
- TreiIc1 a rasuns oa, InJoaI.
$I sIarzuI a-ncouI sa cauIo Iar; o sub aI, o dua ordoIo,
doasura soboI, ba cIIar zI In soba...
L-am vazuI cu ocIII moI cand a InIraI, a zIs sIarzuI cu cIuda.
$I s-a aroIaI Iar do aI. II vonIso o Idoo: sa rIdIco saIIoaua...
AIuncI un IoIoI do ras a rasunaI In IoaIa odaIa.
II doscoorIso.
HarauI ora acoIo, mIc zI nogru, sIrIvII InIro doua saIIoIo, ca
o sIaIda.
199 PirinPlonino
XIII
InIamIarI banaIo, zIIo IungI do monoIonIo, ca-nIr-o IncII-
soaro...
Co doarIo ma sImJoam acum do vIaJa IIna zI IIbora do o
PIrIn-PIanIna!
Ca un ocou IarzIu aI zIIoIor do-aIuncI mI-a vonII InIr-o dImI-
noaJa Ia sIIaI unuI dInIro IovarazII o caro I-am IasaI acoIo.
FugIso, Irocuso dIn Iagar In Iagar zI, dua muIIo orIoJII, a
a]uns Ia SoIa.
Am sIaI Ia caaIaIuI IuI zI mI-a ovosIII co s-a maI InIamIaI
cu oI o PIrIn, do Ia Iocaroa moa.
SIan EoIdIzcu, canIonIoruI, I-a arasII zI oI InIr-o buna zI:
usoso cIomaI o ronI. NumaI buIgaruI cu arovIzIonaroa maI
vonoa acum o Ia oI, dIn cand In cand; II cIoma dovaIo, c-un cIIoI
Iung zI Io Iasa caJIva umnI do maIaI sau caJIva osmoJI. $I cum nu
zIIa doIoc romanozIo, nu Io uIoa da nIcI o vosIo do rIn Iumo, cI so
uIIa doar Ia oI IncIudaI, cu ocIII IuI mIcI ca doI soIzI do ozIo sub
srancono groaso do canoa, zI aroa InIoIdoauna grabII.
PusIIIJI acoIo, doasura adurIIor, numaI cu coI doI IurcI,
caro sIaIoau nocIInIII Ia osIuI Ior, oamonII nozIrI Iordusora do
Ia o vromo rosIuI caIondaruIuI, socoIoaIa zIIoIor zI sarbaIorIIor.
ToorazII Incousora a-nIorI In umbra IuoIor; agII marunJI dIn
vaIo azIoIau arca o sanIuI OIoorgIo sa Io Iosnoasca mugurII
cu bIcIuI IuI coI sanI: IuIurazI vorzuI so Iasau o bumbII do aur
aI aadIIIor IInoro, o Ioaroa-azIoIuI mIca zI aIba, ca un uIg
InIarzIaI do nInsoaro. AmagIJI do acosIo araIarI IImurII aIo
rImavorII, oamonII so crodoau In roa]ma PazIIIor zI so Iomoau
sa nu Iroaca InvIoroa DomnuIuI, ara sa Io doa nImonI do vosIo.
MaI amaraI dIn acoasIa rIcIna docaI IoJI ora unuI, Toador
Cauzaru, caro JInoa morJIz sa raznuIasca sarbaIorIIo dua
daIIna.
- MaI raJIIor, co no acom noI" Iaca, Iroco PazIoIo zI noI
Iabar n-avom... S-a maI omonII una ca asIa"
InIr-o dImInoaJa, duIco IumInaIa do soaro zI IIna do cIrIIIuI
cInIozoIor, Cauzaru, IozInd dIn bordoIuI IuI, Io-a zIs:
- Sa zIIJI ca azI o DumInIca FIorIIIor. MI s-a acuI mIo aza,
un somn... Am vIsaI as`noaIo ca cuIogoam maJIzorI do racIIIa
o maIuI rauIuI, cu oa Ion. TInoJI mInIo ca-I aza cum va suI
- PazIoIo Ica do azI InIr-o saIamana. O sa ac rosI do oua, sa
coIcnIm zI noI, ca IoJI crozIInII...
O saIamana-nIroaga s-a rogaIII; so-nIorcoa In Iocaro soara
IrudII zI zgaraIaI, cu oua saIbaIIco-n cacIuIa. Oua osIrIJo do
IuIIan, maI-maI caI coIo do gaIna, oua do cocozar zI sIurz, do
gaIJa zI do srancIoc, gaIbono cu IcaJoIo rugInII, ouzoaro do mI-
orIa, vorzuI Ia coa]a ca coIo do raJa - zI aIIoIo marI ca do bIbIIIca,
o caro zIcoa ca Io gasIso sub radacInI, In cuIbaro do runzo vozIodo.
Dar n-avoau cu co sa Io vosoasca. $I IIndca ora acaI sa Io Iaso
aIbo do PazII, Io-au IorI In nIzIo scoarJa do coac; zI dIn zoama
acooa amara, ouaIo au IozII maI muII cornIIo, Ia oI cu suIoIuI Ior
noca]II.
SambaIa s-au gaIII IoJI zI s-au ogIIndII In aa arauIuI. DIn-
Ir-un aIc do brazI IInorI, NaIJa granIcoruI a caraI In saIo
caIova croznII do ramurI vorzI, cu caro zI-au ImodobII InIraroa
Ia bordoIo.
S-au adunaI aoI IoJI In ]uruI unuI oc maro, sa vogIozo In
noaIoa InvIorII. So uIIau In Iacoro Ia ara ocuIuI, cu braJoIo
ImrounaIo osIo gonuncII, cu ocIII ImaIn]InIJI do amInIIrI.
- MaI raJIIor, dac-o I sa mor rIn usIIoIaJIIo asIoa, v-az
ruga doar aIaIa, sa ma IngroaJI cu aJa sro Argoz..., a zIs
Cauzaru.
S-a rIdIcaI aoI zI s-a uIIaI Iar, rIn InIunorIc, sro saIuI
doarIaI dIn vaIo; dar nIcI o IumInIJa nu so zaroa InIr-acoIo.
Do Ia o vromo ocuI a adormII sub suza - zI, dua somnoIo
coruIuI, aroa sa Io mIozuI noJII. Cauzaru a arIns o Jandara
do bora zI, rIdIcand-o doasura cauIuI, a sIrIgaI:
201 PirinPlonino
- HrIsIos a-nvIaI, raJIIor!
AIuncI zI-au arIns IoJI do Ia oI IumanarIIo do brad zI I-au
rasuns:
- AdovaraI a-nvIaI!
$I o cand IurcII IzI sIIcIoau sro oI ocIII dIn umbra, nodumorIJI,
In Iacoroa noJII, o varuI munIoIuI sIraIn, gIasurIIo Ior au
rasunaI InIoraIo, canIand:
- HrieIoe o incioI Jin nor[i, cu noorIco prc noorIc colcnJ...
Dua zIIo InsorIIo zI noJI racoroaso, caro Io-aducoau dIn vaI

IaIraIuI zacaIIIor, odaIa, o Ia amIaza, un convoI Iung do cara cu
rovIzII a IrocuI do Ia NovrocooI sro ronI, o drumuI do sub
coasIa.
CarauzII IuIorau o Ianga boI, aruncand rIvIrI IozIzo sro
dambuI InaII, do undo cu muII InIoros II rIvoau aI nozIrI.
- MaI, caro dIn voI zIIo romanozIo" a InIrobaI Cauzaru,
InII In varuI dambuIuI.
Un buIgar baIran I-a rasuns:
- Eu zIII romanozIo. Co vroI"
- HrIsIos a InvIaI! I-a sIrIgaI Cauzaru, do Incorcaro. EuI-
garuI I-a rIvII cu Iuaro-amInIo; zI-a IndosaI aoI zaca o ocII, a
scuIaI InIr-o arIo zI-a zIs:
- N-a InvIaI, ma romanuIo. CIno JI-a sus JIo c-a InvIaI" O
sa InvIasca oI, osIo vroo IroI ecJni[c...
l
XIX
Do Ia oroasIra moa caro domIna IoaIo casoIo dImro]ur, con-
IomIam In IungI dua-amozI do vara rIvoIIzIoa suIoIor do ogoa-
curI IndroIaIo sro cor.
l

SaIamanI.
Era caId zI IInIzIo. PosIo acoorIzurIIo do IabIa rozIo, Iromura-
n IumIna aa morJIIor. CoasurI InIrogI sIam acoIo, sIngur, doa-
sura orazuIuI, cu o carIo doscIIsa o gonuncII; zI rIn suIoIuI
mou, aIIadaIa vIbrand do vIaJa, so orIndau acum numaI amInII-
rI zIorso, ImagInI ara conIur, asomonI norIIor subJIrI caro so
Iooau In cua do azur a coruIuI, Iasand In Irocoro osIo oraz
umbra Ior dIaana.
InIr-un rand, am zarII osIo acoorIzurI, In cadruI unoI oros-
Iro doscIIso, o sIIuoIa gIngaza do aIa. Cu busIuI IncIInaI InIr-o
mIzcaro IIna do graJIo, so JInoa cu o mana do margInoa do sus a
orosIroI zI aroa ca so uIIa undova, doarIo; manoca Iarga a
bIuzoI do vara Iunocand In ]os, II dozvoIoa braJuI ana Ia umar.
Nu-I uIoam dIsIIngo aJa. Dar dua mIzcarI zI dua cuIoaroa
IncIIsa a aruIuI, o rosImJoam doIIcaIa zI bruna.
MuIIa vromo am ramas cu ocIII Ia acoasIa aarIJIo do doarIo;
zI, dua co s-a roIras In umbra odaII, ocIII moI o vodoau Inca, IoI
acoIo, IncIInaIa In orvazuI orosIroI InaIIo.
ZIIoIo urmaIoaro, sIraIna s-a araIaI Iar, In acoIazI Ioc, JInand
doasura cauIuI braJuI goI, caro so zaroa aIb o onduI do umbra,
ca o aIa uzoara do IumIna.
FaIa nu ma vodoa.
Dar In monoIonIa acoIor coasurI do dua-amIaza, aarIJIa
acoasIa ora onIru mIno o dIsIracJIo aIoasa zI Ina. Cand orazuI
adormoa IoroII do caIdura, azIoIam cu norabdaro sa InvIo cad-
ruI usIIu aI orosIroI; zI cand sIIuoIa oI so Ivoa dInIr-o daIa
acoIo, o saIuIam cu o oxcIamaJIo muIa, ca o o rImadona.
InIr-o zI, sImJInd ca rIvozIo maI sIaruIIor sro uncIuI In
caro ma aIam, am IuIuraI o baIIsIa. FaIa a dIsaruI roodo, s-a
InIors cu un bInocIu zI s-a uIIaI IndoIung Ia oroasIra moa; s-a
Iras aoI uJIn In umbra odaII zI mI-a rasuns do-acoIo Ia oI,
cu baIIsIa.
Aza am acuI cunozIInJa. $I Ia aIaIa s-a margInII In rIma zI
corosondonJa noasIra aorIana.
203 PirinPlonino
A zIIuI oa oaro do Ia IncouI ca sunI rIzonIor do razboI zI, cu
bunaIaIoa omoII do orIco rasa, a vruI numaI sa-mI ooro un
rIIo] IrocaIor do uIIaro" PoaIo ca aIa ora romanIIca zI muroa
do uraI ca zI mIno.
Am IncorcaI aoI sa no InJoIogom do doarIo, rIn somno. Cooa
co voIam noI sa no sunom ora un Iucru oarIo sImIu, In ond -
zI nu-I do mIraro c-am IzbuIII sa nI-I ImarIazIm cIIar do a IroIa
zI. CaIo nu so oI suno rIn gosIurI zI rIn somno! In caIova zIIo
am IrocuI rIn IoaIa gama do nuanJo a IncouIuIuI "bon]our",
ana Ia gosIuI noazIoIaI aI maInII caro s-aroIo do buzo, ca sa
IrImIIa do doarIo IoruI unuI saruI.
Eu unuI ma muIJumoam zI cu aIaIa, co ora sa ac" So vodo Insa
ca oIoIo sunI maI curIoaso. PrIoIona moa doroa sa IozIm cu orIco
roJ dIn vaguI gosIurIIor caro oxrIma numaI sonIImonIoIo go-
noraIo, sa rocIzam. In curand a doscoorII un nou mI]Ioc do IoIograIo
ara Ir: a IaIaI IIIoro marI do IarIIo zI mI Io-a araIaI, una caIo
una. La randuI mou, am sIrIcaI o muIJImo do ormuIaro ImrImaIo
do-aIo sIIaIuIuI, o caro ora scrIs cu sIovo cIIrIIIco: LieIo :o hrono
Io
l
, sau cam aza cova - ca sa aIcaIuIosc un aIaboI.
Dar roa oram doarIo unuI do aIIuI, IIIoroIo nu so vodoau
IamurII. $I o cand ou II IoIograIam In ranJuzozIo, so vodo ca oa
ImI rasundoa o buIgarozIo... Era cu nouIInJa sa no InJoIogom
In doua IImbI aza do dIorIIo. Doscura]aJI, am ramas amandoI cu
braJoIo-n ]os. $I do-aIuncI am IncouI sa no IransmIIom numaI
rIn IoIoaIIo cooa co nu so uIoa rocIza rIn gosIurI.
La coasuI zIIuI, s-araIa zIInIc In IumIna ca o Ioaro dIscroI
coIoraIa, osIo acoorIzurI monocromo, rInIro ogoacurI usIII.
OandurIIo noasIro so IncrucIzau In vazduI. NImonI nu ora InIro
noI sa no vada, zI noI nu vodoam o nImonI: avoam aIuncI IIuzIa
ca sunI sIngur cu oa sub coruI Iarg zI aIId, In IInIzIoa suava caro
InvaIuIo orIco aIIIIudIno.
l
LIsIa do bucaIo (bulg.).
A]unsa Ia un uncI morI, Insa, rIoIonIa noasIra aorIana, o
caro Imro]urarIIo o asIrau In IImIIa coIuI maI curaI IaIonIsm,
uIoa sa dovIo do Ia o vromo obIznuIIa, ada, ca IoI co so rooIa
ara scIImbaro.
DoscIIsosom InIr-o soara IarzIo oroasIra zI ma uIIam, cu

ganduI dus doarIo, Ia o sIoIuJa dIn CaruI maro.
DInsro EaIcanI so rIdIcau nourI nogrI. O InvaIuIro scurIa do
vanI a IrocuI o doasura casoIor, In goana. Ca sa ma oI bucura
In voIo do socIacoIuI urIunII caro s-aroIa, am sIIns IumIna zI
m-am azozaI o margInoa orosIroI, cu IcIoaroIo In aara, doasu-
ra abIsuIuI.
Fara voIo, ocIII mI s-au IndoarIaI sro goamuI cunoscuI.
EuIgarca moa ora acoIo. SIInsoso IumIna zI ma vodoa zI oa,
ara IndoIaIa: un uIgor vIu zI IngomanaI no-a doscoorII o unuI
aIIuIa, do doua orI In acooazI cIIa.
FaIa ora goaIa...
Am crozuI InIaI c-a osI numaI o aroro; dar ocIII moI orbIJI
acum do InIunorIc, asIrau Inca ImagInoa IruuIuI oI, aIb, rIdIcaI
In cadruI orosIroI.
InIr-o aIaIro do uIgor am zarII-o Iar, goaIa, nomIzcaIa, In
IumIna cruda. A osI o cIIa numaI: noaIoa a InvaIuII-o brusc. $I
cand InIunorIcuI s-a sazIaI dIn nou, vIzIunoa IorIso. Am zarII
numaI goamuI IncIIs, caro a scanIoIaI scurI In IumIna uIgoruIuI.
ImI daruIso IoI co uIoa daruI do doarIo o aIa unuI rIzonIor
do razboI, InIr-o caIda zI zbucIumaIa noaIo do vara.
XX
E In IoIuI IornII.
Po camIa aIba, IronuI aIoarga cu mIno sro mIazanoaIo,
sro Dunaro...
Un maro rIoIon dIn Jara, ramas In IorIIorIuI ocuaI, aIand
ca ma gasosc InIr-un sIIaI dIn SoIa, a InIorvonII Ia comanda-
205 PirinPlonino
monIuI buIgar dIn EucurozII cu rugamInIoa sa Iu adus acoIo.
TronuI IInd InJosaI do soIdaJI, sIau aara o IaIorma vagonu-
IuI, IngIoJaI ana-n oaso; vIscoIuI ImI zvarIo dIn goana cIoburI
do sIIcIa-n obraz. SIancIo, soIdaIuI caro ma oscorIoaza ana Ia
RuscIuk, zI-a ImrounaI braJoIo osIo uzca zI nu maI scoaIo o
vorba. VIscoIuI InvaImazII II anIna zI IuI uIboro do zaada o
gono. La musIaJI a acuI bruma.
Do Ia o vromo, cIasovoIuI Incoo sa doa somno do norabdaro:
- O sa Irocom o Ianga saIuI mou...
- In caro arIo vIno"
Cu manuza IuI caonIo zI maro ca o Iaba do urs, SIancIo a
aucaI bara vorIIcaIa do Ior zI s-a aIocaI In aara, sa-mI araIo.
S-a InIors aoI sro mIno zI, In zgomoIuI roJIIor, mI-a sIrIgaI Iar
o buIgarozIo:
- MaIno o AnuI nou. VroI sa ramanom Ia noaIo In saIuI
mou"
$IIam ca o InsuraI do curand zI ca IrobuIo sa-I Io dor Iaro do
novasIa. Dar avoa orunca sa ma duca do-a droIuI.
- $I daca nI so InIamIa vroun bucIuc"
Fara sa-mI rasunda, soIdaIuI a scos dIn manoca manIaIoI o
IarIIo vordo zI s-a uIIaI Ia oa; o urma, a ImaIurII-o z-a us-o Ia
Ioc.
TronuI IzI domoIIso goana Ia o anIa.
- HoiJo1 m-a IndomnaI SIancIo.
- Sa sarIm"
- Da.
M-am coboraI o scara vagonuIuI z-am sIaI uJIn Ia-ndoIaIa.
- Co-au sa zIca coI dIn Iron cand no-or vodoa sarInd"
- Or sa croada c-aI vruI sa ugI zI ou am sarII sa Io rInd.
HoiJo1 mI-a zIs oI Iar, ImIngandu-ma uzor do Ia saIo.
Am sarII.
In urma moa, SIancIo s-a dus zI oI do-a Iumba rIn zaada, cu
uzca aruncaIa cIno zIIo undo.
Cand no-am rIdIcaI, IronuI so doarIa roodo, cu vuIoI grou
do IorarIo. In sInguraIaIoa camuIuI usIIu, IInIzIoa dosavarzIIa
a amurguIuI do Iarna no-a InvaIuII brusc, In conIrasI cu IuruIIuI
noInIroruI aI roJIIor, caro-mI sunaso In urocII an-aIuncI.
PrIn zaada, caro so acoa acum IoI maI aIbasIrIo, am ornII
do-a curmozIzuI osIo cam, sro caaIuI unoI coIIno aroIaIo,
do undo so rIdIcau zuvIJo do um In vazduIuI vanaI.
Dua o ]umaIaIo do coas, am InIraI In saI. Era Inca uJIna
IumIna. FomoI ImbrobodIIo no InIamInau cu rIvIrI curIoaso, II
aruncau IuI SIancIo caIo o InIrobaro, Ia caro oI rasundoa IoI-
doauna In doI orI. La crazma, oamonI baIranI zI gosodIno grabIIo
so IngIosuIau sa cumoro vIn onIru raznIcuI coI maro do a
doua zI.
Am acuI Ia sIanga o-o uIIcIoara.
- MaI o muII"
- Tuco1 mI-a rasuns SIancIo, ImIngand cu umaruI o or-
IIJa InIr-un gard do nuIoIo. Am vazuI In unduI ograzII o casa cu
sIrozInI ]oaso, IncarcaIo do zaada. Era IumIna Ia oroasIra.
Un caIno a IamaII do caIova orI zI uza s-a doscIIs: In rIvazuI
oI IumInaI s-a IvII o omoIo Ianara zI, Ia saIoIo oI, un moznoag.
- SIancIo! a sIrIgaI omoIa, c-o IrosarIro do nomasuraIa bu-
curIo.
EaIranuI, Inca zdravan, dar cu aruI zI sranconoIo aIbo,
cazuIo o ocII, II unoa ocIoruIuI oIurIIo InIrobarI. FomoIa,
voInIca zI durduIIo, II a]uIa sa so dozbraco, so InvarIoa In ]uruI
IuI, ara sa zIca o vorba; II manca dIn ocII zI IoaIa aJa aI radoa
do orIcIro.
La urma, dodIu ManoIo, baIranuI, s-a InIors sro mIno:
- Roman"
- Da.
- VIno Ianga oc, sa Io IncaIzozII.
O Iama aIarnaIa In oroIo IumIna odaIa, dosIuI do IncaaIoaro,
IIIIa o ]os cu IuI. ForosIroIo mIcI orau ImbrobodIIo do gor. In
207 PirinPlonino
coIJuI dInsro uza, un aI Iarg zI InaII, aroao do Iavan, srI-
]InII ca un mIc aIuI o un oI do grInzI varaIo In oroJI, ora
susJInuI Ia margIno do un sIaI roIund, do Iomn IusIruII; ca sa Io
urcI In oI, do o scaun, IrobuIa sa acI gImnasIIca. Langa oroIoIo
dIn und, ora un aI obIznuII do scandura, acoorII cu rogo]Ina;
zI sub oroasIra Inca unuI cu orna zI voIInJa vargaIa.
Am sIaI o un scaunoI Ianga cuIor zI m-am IncaIzII; SIancIo
zI-a randuII manIaua, uzca zI baIonoIa InIr-un ungIor, undo a
zoIII cova IaInIc cu novasIa-sa. Po urma, dodIu ManoIo a IuaI
un cIondIr maro subJIoara, sa cumoro vIn. I-am daI zI dIn arIoa
moa caJIva IoI, o caro baIranuI I-a rImII ara o vorba zI I-a
numaraI In aIma, cu gravIIaIo.
$I PoIcana a IncouI sa rogaIoasca masa. Cu aJa rumona zI
uJIn asudaIa, cu ocII IInI do zamboI, doIoana zI IoIroasa,
gosodIna caIca IndosaI do duduIa amanIuI sub oa. La mIno nu
so uIIa nIcIodaIa do-a droIuI o sub sranconoIo-I ImbInaIo, zI
nIcI nu-mI vorboa. A rogaIII dIn zoco oua, InIr-o IIgaIo maro,
un scrob cu unI, In caro a saramaI vroo cIncIsrozoco ardoI mIcI
rozII. Cand s-a InIors dodIu ManoIo cu vInuI, omoIa a scos
dInIr-o IrIda un zI cu vIzInaIa zI no-a oorII Ia caIozIIroI caIo o
]umaIaIo do coazca; dar dua rIvIroa zIroaIa zI caIda cu caro I-a
InvaIuII o barbaIu-sau, am InJoIos ca I-a arIInII.
No-am azozaI aoI o scaunoIo cu IroI IcIoaro In ]uruI unoI
mosuJo roIundo, In mI]IocuI odaII, cu caIo o oIIo maro do aIno
In droIuI IocaruIa.
Dar scrobuI ora roa ardoIaI. Parca Iuam oc In gura. Dua
doua IIngurI, am coruI aa.
- Nu-I Iaco, ca n-aro cocionoc (mamaIIga)! a zambII o-
moIa, ara sa ma rIvoasca. Era o InJoaIura uzoara Ia adrosa
romanuIuI, o gIuma o caro gosodIna mI-o arunca, do cIuda ca
nu-mI Iaco scrobuI oI.
Am IncIInaI caIo un aIar do vIn, aoI novasIa a scos dIn
cuIor o Iava maro cu IacInIa zI-a us-o In mI]IocuI mosoI;
IIndca n-avoam arurII, nIcI cuJIIo, am azIoIaI sa vad cum so
mananca. Era sImIu: Iocaro ruoa dIn droIuI IuI, cu dogoIoIo, zI
ducoa Ia gura. AsIa ora IacInIa IradIJIonaIa do AnuI nou -
caIova oI groaso do aIuaI, cu coaa zI bucaJI do sIanIna InIro oIo.
- Cum so cIoama asIa o buIgarozIo" am InIrobaI.
- AsIa so cIoama boni[o, mI-a rasuns baIranuI, zIorgan-
du-so Ia gura. AsIa mancam noI, buIgarII, Ia zIIo marI...
Dua caIova aIaro do vIn, IuI dodIu ManoIo a IncouI sa I so
dozIogo IImba.
- NoI cu voI romanII, n-avom nImIc! a zIs oI doodaIa InIor-
candu-so sro mIno. VoI sunIoJI IoI crozIInI ca noI; zI, o vromoa
cand oram ou Iacau, aJI vonII cu ruzII sa no scaaJI dIn robIo.
$-aoI - adauga oI maI IncoI - Ia RomanIa morg muIJI do-aI
nozIrI zI so InIorc cu araIo buno... ca RomanIa o Jara bogaIa...
ImI vorboa o buIgarozIo. InJoIogoam IoI co suno, dar do
rasuns ImI vonoa maI grou.
- NoI cu IurcII avom co-avom! urma baIranuI, InvIoraI. Acum
sunIom IovarazI, ca maJa cu caInoIo - dar aIIadaIa... Vonoa
c[cnJi IurcuI caIaro zI Iragoa Ia casa omuIuI, Io zIua, Io noaIo.
$I buIgaruI II JInoa caIuI do caasIru Ia oarIa, zI IurcuI InIra In
casa, Ia novasIa... $I o urma coroa IaIo duIco - da` nu so
rIdIca sa-I boa, cI oruncoa buIgaruIuI sa-I duca IaIoIo Ia gura,
cu IIngura, ca Ia coII...
EaIaIuI ascuIIa noasaIor, cuIogand In Iacoro coIo dIn urma
IrImIIurI do boni[o do o unduI IavII.
Masa so sarzIso.
EauIura maI ramasoso Insa dIn boIzug zI moznoaguI avoa gusI
do vorba: a IncouI sa-mI Iamuroasca o IncaIcIIa robIoma do
oIIIIca baIcanIca, mI-a omonII do Irinoiei goJino - do grocI, do
sarbI zI do IoaIo nocazurIIo o caro "Iradaroa" acosIor vocInI
vIcIonI Io-a adus o cauI EuIgarIoI...
Dar IuI SIancIo nu-I ardoa do dIscuJIo. $I PoIcana nu maI avoa
rabdaro. Cu ocIII sIraIucIIorI, cu obra]II Imbu]oraJI do vIn, o-
moIa so rIdIca dos, so InvarIoa rIn casa, so uIIa o urIz Ia
209 PirinPlonino
barbaI-sau.
In coIo dIn urma baIranuI s-a rIdIcaI cu grouIaIo, no-a zIs: -
Lcco no1
l
- zI s-a IasaI o aIuI dIn und, sa doarma.
SIancIo s-a urcaI zI oI In aIuI coI naII; PoIcana a sIrans masa
caI aI baIo-n aImo zI mI-a acuI somn sa ma cuIc o aIuI do sub
oroasIra, undo m-am IasaI ImbracaI, cu cauI o-o orna Iaro.
AoI omoIa zI-a dosacuI cu-o sIngura mIzcaro brauI, a suIaI
In Iama zI s-a aburcaI Ia cucurIgu, Ianga barbaI-sau.
MuIIa vromo n-am uIuI s-adorm.
Cu aJa Ia oroIo ascuIIam soraIIuI baIranuIuI zI vIscoIuI do-
aara, caro suIa dIn cand In cand cu gIas do usIIIro, o Ianga
orosIro. Do undova, dIn InIunorIc, o orIIJa doscIIsa orI o zIn-
drIIa cIaIInaIa do vanI gomoa IncoI zI ]aInIc, Ia rasIImurI raro.
$I ma gandoam Ia InIamIaroa noazIoIaIa caro m-a adus, In
noaIoa AnuIuI nou, In casa asIa do buIgar. Daca nu saroam dIn
Iron, az I osI acum doarIo - oaIo az I a]uns In Jara... Dar
nu-mI aroa rau. MuIJumIIa mIo, doua sarmano IInJo omonozII,
In vaImazaguI arIg aI maroIuI razboI, aruncaIo acum IaoIaIIa
sub acosI acoorIz, IzbuIoau sa uro vIoJII, o aucaIo, arIoa Ior
do orIcIro umIIa.
A doua zI no-am scuIaI cu noaIoa In ca z-am ornII sro
gara coa maI aroIaIa, s-aJInom caIoa IronuIuI.
XXI
Soara o Ia zoco, am a]uns Ia RuscIuk.
Am azIoIaI In odaIa coruIuI do garda, Ia un zIab buIgarosc,
InIro soIdaJI somnorozI zI-n um acru do IuIun, ana co-a vonII
sa ma gasoasca un gradaI, caro mI-a acuI orcIozIJIo zI mI-a
l
NoaIo buna! (buIg.).
conIscaI IoaIo IarIIIIo zI scrIsorIIo do rIn buzunaro.
Avoam noroc: In acooazI soara Ioca sro EucurozII un curIor
buIgar. In IovarazIa IuI, am coboraI dua vrun coas Ia maIuI
DunarII.
PrIn noaIoa do acura, am zarII In sarzII aa do Ianga caro
Iocasom cu aIaIa vromo In urma; I-am auzII, cu baIaIo do InIma,
cIIoIuI undoIor Ia Jarm - zI I-am cunoscuI gIasuI...
DaIorIIa Io norocuIuI, Io moIaIuIuI dIn caro oram acuI -
scaasom cu vIaJa dIn IoaIo...
PosIo aa, rIn bozna noJII ara sIoIo, cu cor acoorII, nu so
vodoa dIncoIo nImIc. Doar maI ]os, sro maIuI dImoIrIva, cII-
oau IumInIJo rIsIIIo In InIunorIc, doarIo...
211 Aprccicri criIicc
$I s-auzoau caInII-n OIurgIu.
MINUNILE
SFANTULUI SISOE
I. IN RAI
AbIa IrozII dIn somn In coIIba IuI rIzarIIa Ia margInoa dIn-
sro rasarII a raIuIuI, sanIuI SIsoo acaIoruI-do-mInunI InaIJa
o gIasuI aI zaIoIoa, cu un ocII IncIIs zI cu coIaII doscIIs numaI
o ]umaIaIo, o canIaro do Iauda ImaraIuIuI corosc, sIaanuI
coIor vazuIo zI coIor novazuIo. IozI aoI In rag, sa so soIo o
ocII Ia soaro cu aa roco dInIr-o bardaca do Iomn mIrosIIor,
unInd zI Imrozcand In ]uru-I sIroI do dIamanIo. Dua co
IsravI zI acoasIa Iroaba cu bIno, Imbraca anIorIuI IuI do zIac
caonIu, maI scurI cova Ia saIo docaI dInaInIo, IzI Iua do dua
uza IoIaguI IusIruII do vromo zI ornI sa aca o IImbaro do
dImInoaJa, ca do obIcoI, o aIooa coa maro.
CorurI do bInocrodIncIozI s-auzoau dIn IoaIo arJIIo raIuIuI,
dosIoIInd saImI zI osanaIo In sIraIucIroa IrandaIrIo a dImInoJII.
UnuI rasuna aroao, do dua bucIoIoIo do aIunI dIn aJa: Einc
cIi cucnIoI, Dooonnc, inco[onc prc noi inJrcpIorilc Iooolc...
AIIuI II Ingana maI do doarIo, dInIr-un aIc do racIIJI InIorIIo:
Sloco [ic, Dunnc:cul noeIru, eloco [iic... Iar aI IroIIoa Io
rasundoa do cIno zIIo undo, cu un Ion maI rIdIcaI: ...ooonnc...
ooolc...
AsIoI gradIna raIuIuI rasuna In IoaIo zIIoIo do canIarI bIsorIcozII
dIn zorI zI ana noaIoa, do JI-ora maI maro draguI. $I roIuIIn-
"Nu oxIsIa aradIs, dar IrobuIo sa
acom aza ca sa morIIam sa oxIsIo
unuI."
Julce FcnorJ
213 Minunilc e[nIului Sieoc
donI vazduIuI mIrosoa cucornIc numaI a smIrna z-a IamaIo, do-JI
vonoa amoJoaIa; ba Io-ar I aucaI do Ia o vromo cIIar duroroa do
ca, daca In raI ar I cu uIInJa asomonoa rauIaJI.
Dar In gradIna coa sanIa a raIuIuI nu so omonozIo boaIa orI
duroro, cacI acoIo nu so cunoazIo moarIo. TraIuI coIor roaorIcIJI
curgo ururoa IIn, sub aIbasIrImoa coruIuI ara rIIana, un cor
ara nourI, dIn caro nu uIgora nIcIodaIa. Po caIIoaua vordo a
covoaroIor do Iarba Iunsa zI o cararIIo rosaraIo cu nIsI do aur
nu sunI IourI zI muzuroaIo do caro sa Io ImIodIcI Ia IImbaro,
nIcI groI noasIuaIo, In caro ar uIoa sa doa bInocrodIncIozII,
dIn nobagaro do soama. AcoIo zaroIo nu aro vonIn, ardoIuI nu
usIura zI gIImII IrandaIrIIor sunI bonJI. ToaIo sIau In roa]ma
omuIuI smorIIo zI so oarIa cu bIandoJo, IoaIo sunI duIcI Ia gusI
zI noIodo Ia IaII.
Lasandu-zI cIIIIa In aza DomnuIuI, o doaI, sanIuI SIsoo
coborI Ia IncouI o oIoca IngusIa, rInIro mosIoconI ovIavIozI cu
IuIInI droIo zI aIbo, ca nIzIo IumanarI do boIoz InIIo In umuI
dosIramaI aI runzIzuIuI; sIrabaIu aoI do-a curmozIz rIn Iarba
sIroIIa do agIoazma dImInoJII, o sanIa oIana IncununaIa ]ur
Imro]ur do IrandaIrI gaIbonI, caro mIrosoau do doarIo a bu-
suIoc. Po aIcI, soaroIo abIa acum Incooa sa rasara. CIcorI zI agIIco
cuvIoaso IzI InIorcoau sro oI crucIuIIJoIo do smaIJ. $I macII IumI-
naJI numaI dInIr-o arIo InaIJau doasura zIragurI do candoIo
rozII, arzand nocIInIII cu ozIIIa mIczoraIa o dInIaunIru.
SIsoo Irocu aoI, In as agaIo, do-a IunguI unoI cararI dos-
cIIso InIro doua randurI do InI InIunocaJI, cu varurIIo oIoIIo
do soaro. AcoIo sus, In baIaIa razoIor, sIraIucoau o IIano FIorIIo-
raIuIuI, nocunoscuIo o acosI amanI. UnoIo, orIocaIII zI IungI,
InaIJau sro cor IImbI uzoaro do IacarI, IncIIuInd In aor Icoana
vIo a sanIuIuI DuI; aIIoIo aIbasIro zI marI, abIa anInaIo do
crongI, IzI Ioganau cu gura-n ]os cIooIoIo do azur, gaIa sa suno
onIru IngorII vazduIuIuI cIomaroa Ia IIIurgIIo.
Cand auca Ia droaIa, o aIooa coa maro, SIsoo vazu vonInd
sro oI un convoI Iung do bInocrodIncIozI. RanduIJI aIru caIo
aIru, InaInIau domoI, cu acIII arInso In mana, canIand caI II
JInoa gura saImII rorocuIuI DavId. Un sanI do coI marI, cu
IcIoaroIo goaIo In sandaIo do argInI zI cu corc do IumIna In ]uruI
cauIuI, morgoa In runIoa Ior baIand IacIuI dIn IoIag.
- EIagosIovozIo, sInIo arInIo! II InIamIna do doarIo SI-
soo, cu voIo buna.
Dar coIaII nIcI nu-zI InIoarso cauI macar.
- Do dImInoaJa aI ornII Ia Iroaba..., II sIrIga Iar SIsoo,
corcand sa InIro-n vorba.
Dar sanIuI coI maro IoI nu caIadIcsI a-I da rasuns, cI so
IncrunIa doar Ia oI zI-I acu somn, dIn IroacaI, sa nu-I IuIburo cu
vorbo In dozorI.
SIsoo so orI aIuncI maI Ia o arIo dIn caIoa convoIuIuI zI
ramaso acoIo, cu barbIa srI]InIIa-n IoIag zI cu IcIoaroIo dosacuIo
Iaro-n IaIurI, ca sa rIvoasca do-aroao bInocrodIncIozII In Iacoro.
Erau do IoaIa mana. $I maI sIabI, zI maI grazI, cum so-
nIamIa. ToJI umbIau ImbracaJI Ia oI, In camazoaIo aIbo do In,
IungI ana Ia caIcaIo zI sIranso bIno-n baIora Ia gaI. $I IInd razI
osIo IoI Ia obraz zI cu caoIoIo Iunso cIIIug, do o nImIca nu so
maI uIoa cunoazIo, o dInaara, caro-I barbaI zI caro omoIo.
UzuraJI cu IoIuI do coIo amanIozII, coI dIn runIoa convoIuIuI
caIcau IIn zI sasII, do aroa ca oarIa Iocaro o Iava cu coIIva o
crozIoI. Morgoau cu rIvIrIIo-n coaJa zI azoau domoI, ca o cIr-
oada do momaI aIbo caro-au InvIaI Ia soaro. Moznoag orI Ianar,
cIno-I maI uIoa zII o Iocaro" OIoara vromII nu maI avoa uIoro
sa zgarIo cIIurIIo Ior oIoIIo ca marmura, osIo caro suIaroa do
gIoaJa a voznIcIoI Irocuso roa do muII IIm.
AIJII, In urma acosIora, maI do curand vonIJI do o amanI,
cu obrazuI sIaIdII do osIIrI IndoIungaIo zI cu gonuncIII InJoonIJI
do maIanII, so ImbuIzoau caIcand do sus, ca-n sIracIInI, gaIa sa
so oIIcnoasca Ia Iocaro as. $I cum Irocoau do-a vaIma o Ianga
SIsoo, cu ocIII-n ]os do-aIaIa smoronIo zI umIIInJa, so cunozIoa
caI do coIo ca n-a osI cIno zIIo co do cauI Ior, o amanI. Rar
zaroaI rInIro oI caIo unuI maI acaIarII, co aroa sa I osI om cu
sIaro zI cu grouIaIo In zIIoIo IuI, macar ca so vodoa acum a]uns
coI Ia coI cu IoJI caIIcII. UnII dInIr-InzII nu zIIau sa canIo, dar
zbIorau zI oI, maI Iaro docaI coIIaIJI, ca sa so-nvoJo.
ConvoIuI ora o IsravIIo zI SIsoo so rogaIoa sa-zI cauIo do aIo
saIo, cand ramaso doodaIa cu rIvIroa aJInIIIa, IncrunIand
srancoana. In urma IuIuror, agaJaI do coada convoIuIuI, vonoa
doanand marunI dIn IcIoaro unuI maI mIc Ia Iru zI maI do
novoIo docaI IoJI. AcosIa IrobuIo sa I osI numaI do caIova coasurI
InIraI In ImaraJIa do sus, ca aroa grozav do sIraIn. IzI domoIoa
unoorI asuI zI, IungInd gaIuI, so uIIa sorIaI In ]uru-I... $I Iar
Incooa sa Iucrozo amarnIc dIn IcIoaro zI sa scancoasca IncoI, cu
obrazuI IncroJII do obIda, smarcaInd dIn nas Ia IoI asuI. Cand
a]unso In droIuI IuI SIsoo zI dadu ara vosIo cu ocIII do oI, Incou
sa urIo do saIma. Iar SIsoo, ca sa-I varo zI maI Iaro-n oaso rIca
do coIo dumnozoIozII, so sIrozI Ia dansuI umIandu-zI obra]II, ba
so zI Iua dua oI caJIva azI, cu IoIaguI rIdIcaI.
Dua acoasIa, SIsoo so InIoarso IInIzIII zI Insomna cu varuI
IoIaguIuI In nIsI numaruI bInocrodIncIozIIor dIn convoI. Erau o
suIa nouazocI zI noua do IoJI, ara a I socoIII Ia numaraIoaro zI
o sanIuI coI maro dIn runIoa Ior. Aducandu-zI amInIo do aco-
Ia, SIsoo so osomorI uJIn Ia obraz. S-azIoIo oI do-acum sa-I
maI coara bIagosIovonIo...
"Parca co-I oI maI muII docaI un sanI, ca mIno zI ca aIIuI""
OandInd asIoI, SIsoo so uIIa Inc-o daIa, Iung, In urma bInocro-
dIncIozIIor, caro so doarIau acum amosIocaJI In gramada, cu
sInarIIo Ior aIbo zI roIundo, ca o Iurma do oI rIdIcaIo-n IcIoaro.
"UnII roa muII, aIJII nImIca..." oIa oI Iar, Iocandu-zI nasuI
In amanI.
CacI Inca do Ia IncouI, do cand InIraso In raI zI vazuso cum
sIau IucrurIIo o aIcI, SIsoo nu vIsa aIIcova docaI sa caoIo zI oI o
coaIa caI maI mIca do bInocrodIncIozI, o caro sa-I caIauzoasca,
sa-I InvoJo zI sa-I zmoIroasca do dImInoaJa ana soara, cum vodoa
oI ca ac sInJII coI marI cu roaorIcIJII do sub obIaduIroa Ior.
Dar DomnuI-Dumnozou, zIIIndu-I ro oI cam IIsII do InvaJaIura
zI nu cu IoIuI dozIogaI do coIo amanIozII, macar ca IIn do
ravna duIovnIcoasca zI curaI Ia cugoI, nu roa so uIIa Ia gura
IuI. $I nIcI n-ar I uIuI CoI mIIosIIv sa-I ImIInoasca voIa, ara a
sIarnI IuIburaro zI zazanIo InIro sInJII arInJI; cacI, dua
canoanoIo raIuIuI, numaI sInJII coI cunoscuJI zI sIavIJI do IoaIa
suIaroa crozIInoasca do o amanI au droIuI sa rImoasca sub
ascuIIaro o coaIa do bInocrodIncIozI. EInoInJoIos ca nIcI acoIa nu-
I Iau aza, cu Iaca, ara nIcI o socoIoaIa, cI oIrIvII cu ranguI zI
vrodnIcIa IocaruIa. AsIoI, unuI dIn coI marI do IoI oaIo sa aIba
sub obIaduIroa IuI zI ana Ia IroI suIo do suIoIo; o cand aIIuI
maI mIc In grad, InsomnaI doar cu o crucIuIIJa noagra Ia caIIndar,
rImozIo zI oI, acoIo, vroo zoco-douazocI do caoIo, orI numaI
cIncI-zaso bucaJI - o nImIca IoaIa. CaI dosro gIoaIa coa maro a
sInJIzorIIor do rand, o caro nIcI oa nu-I maI cunoazIo, cIno I-
ar uIoa Imaca o IoJI" Jos, o amanI, nImonI nu Io aro grI]a.
NImonI nu-I maI omonozIo, ca zI cum n-ar I. Doar dIn an In
PazIo daca-zI maI aduco amInIo do caIo unuI dInIro oI vro baba
amaraIa caro, Io mIrI dIn co rIcIna, so-nIamIa sa aIba sIabIcIuno
onIru dansuI. Aza IInd, acosIora nu II so oaIo da nIcI un
suIoI do crozIIn o mana. $I nu Io ramano aIIa do acuI, caI JI-I
voznIcIa do Iunga, docaI sa so IImbo cu maInIIo Ia saIo do coIo
ana coIo rIn sanIuI raI, ara Iroaba, InaIJand o noazIoIaIo,
do dua caIo un IuIz, o canIaro noua do Iauda, cu mozIozugIIo
InIorsaIurI dIn gaIIo].
ConvoIuI IorIso do muII Ia o coIIIura, zI SIsoo sIa IoI acoIo,
cascand roIung zI uIIandu-so Ia cor. SoaroIo so rIdIcaso abIa
do-un sIaI do om doasura coacIIor. Pana Ia coasuI cand suna
cIooIuI do Ia Iraoza coa maro dIn mI]IocuI raIuIuI, ca sa aduno
sInJII zI bInocrodIncIozII Ia gusIaro, maI ora Inca dosIuIa vromo.
Aducandu-zI amInIo do mancaro, SIsoo sImJI IndaIa Ia radacIna
IImbII gusI do IaIo duIco zI do smocIIno coaIo, Irana coa do
IoaIo zIIoIo a orIcIJIIor dInIru ImaraJIa do sus.
"Parca az boa oIoaca do aa...", so gandI oI, sIrambandu-so
uJIn. $I n-auca sa-zI Isravoasca bIno ganduI, ca-ndaIa JaznI
dInIro IoIroIo do Ia IcIoaroIo IuI, gaIgaInd, un Izvor do aa
curaIa ca IumIna. SIsoo Iua In umnI zI sorbI o gura IIna - dar
nu IngIIJI docaI ]umaIaIo; coaIaIIa ]umaIaIo o Imrozca In soaro,
cu buzoIo sIranso, ca sa aca curcubou.
AsIoI In raI orIco dorInJa orI novoIo IJI osIo ImIInIIa, caI aI
cIII dIn ocII. AIaIa doar, ca nImonI nu cuIoaza acoIo sa doroasca
co nu so cado, IIndca CoI aIoaIozIIuIor vogIoaza zI cunoazIo In
orIco cIIa gandurIIo IocaruIa.
Dua co IzI uda coruI gurII, ara nIcI o Iacoro doosobIIa, cacI
abIa aucaso a-I I soIo, SIsoo nu zIIa co sa maI aca.
O vIoso maro, do rIn aroIoro, vonI numaIdocaI zI I so Iasa
cu Incrodoro o mana, ca sa-I JIo do uraI. Era o vIoso ovIavIoasa.
TraIso o amanI IoI In roa]ma unoI sanIo bIsorIcI zI so sarzIso
Ia urma, IozInaIa do oamo, o o Iosodo dIn ronaos. $I-n scurIa
oI vIaJa nu acuso nImanuI rau, macar ca II daduso zI oI Dumnozou
ac zI vonIn In coada, ca sa nu sIoa dogoaba o acosI amanI.
SIsoo Incou s-o noca]oasca cu araIaIoruI, ca sa-I InJoo. MuIIa
nado]do do ImunsaIurI nu roa Iragoa oI dIn arIoa unoI vIosI
aza do bIsorIcoaso. Dar maI zIII" PoaIo ca ana Ia urma IoI aro
sa-zI Iarda rabdaroa, sa-I varo barom varuI acuIuI... CacI do
aIaIa amar do vromo, do cand abIa maI JInoa mInIo, o SIsoo
nu-I maI duruso nImIc. $I ar I vruI sa maI sImIa zI oI, macar o
daIa, un Ic do usIurImo orI do duroro, ca sa so oaIa bucura Ia
urma, cu adovaraI, ca nu-I maI doaro. DoaIIoI, IoJI IovarazII IuI
InIru nozIIrbIIa orIcIro umbIau aIIIaJI dua aza cova:
- Rogu-ma sInJIoI-IaIo - so ImbIau oI unuI o aIIuI cand
so-nIaInoau Ia caIo un Ioc maI orII - Irago-mI un umn In nas...
Dar uIoau oI sa IoI Incorco, ca nu-I duroa nIcI caI un bobarnac,
macar do zI-ar I carnII nasurIIo dIn Ioc.
Vazand ca vIosoa IzI orozIo Incoaco zI-ncoIo anIocuI InoIaI
zI n-aro do gand sa-I InJoo, SIsoo o InaIJa InIr-un var do dogoI
zI-o suIa, cu cIuda, sa so duca do undo a vonII.
SInJIa-sa a ornII aoI IncoI maI doarIo, o o aIoo umbrIIa co
so cIoma DrumuI IuI Adam.
In codrII coI InaIJI do o margInI, IngorazI do oIurIIo marImI,
cu arIIoaro aIbo, so ]ucau zburand caro-ncoIro zI ascunzandu-so
rIn runzIzurI. UnII so Ioganau cumInJI Ia soaro, o crongIIo dIn
var; aIJII, maI zgIobII, s-agaJau do IIano cu cauI In ]os zI-zI
acoau vanI do Ia un coac Ia aIIuI, orI s-aIungau rInIro ramurI
cu JIoIo ragodo zI uzoaro. Iar cand so InIaInoau rIn vazduI
caIo doI maI gaIcovIIorI, so-nvaImazoau grabII, cIuuIIndu-zI aruI
baIaI, zI vonoau gIom ana aroao do amanI. AcoIo so dosarJoau
zI zburau InaoI, In coac. $I-n urma Ior ramanoa IuIInd caIo o
ana aIba, caro cadoa IncoI ca un uIg maro do omaI o Iarba
InIunocaIa.
SIsoo ar I vruI sa Iroaca o acoIo nobagaI In soama. SIaIu
uJIn Ia IndoIaIa; sa moarga maI doarIo, orI s-auco o aII drum"...
Dar ora roa IarzIu. Un Ingoraz, caro so IIIso do Iovara-zII IuI do
]oc InIro candoIabroIo unuI casIan InIorII, I-a zarII do-acoIo, rInIro
runzo. $I-I sIrIga do doarIo, cu gIas do cIooJoI:
- Saru`mana, sInIo SIsoo!
So acu IInIzIo, o cIIa. ToJI II cauIara cu ocIII... AoI sIoIuI
InIrog so nausII asura IuI. II Incon]urara, II naadIra dIn IoaIo
arJIIo:
- SIsoo! SIsoo! SIsoo!
$I ora o Iarma do JIoIo zI-o InvaImazoaIa do arII aIbo aza do
cumIIIa, ca bIoIuI SIsoo nu-zI maI vodoa cauI:
- IndaraI, zvaaIaJIIor!... Co IoI avoJI cu mIno"
Dar oI Incoura s-arunco-n oI cu IorI, acand Iora-n ]uruI IuI
zI oIrocandu-I cu aIaI:
SIsoo, SIsoo,
Var cu IaIa Noo,
FIoaro do IrIoI,
FIr do usIuroI,
Ia-Io dua noI!
SIsoo so aara cu coIuI In droIuI obrazuIuI do zburdaInIcIIIo
Ior; so rasucoa-n Ioc zI so Iua dua caIo unuI, dar nu-I uIoa
rIndo. AbIa daca a aucaI sa-I IIoasca unuIa, cu IcIoruzo doIo-
ano, II! o aIma Ia saIo, dIn uga.
- SIaJI numaI, ca v-araI ou voua!... IngorI sunIoJI voI, orI
dIavoII ImoIIJaJI"
Un soraIm caro IocmaI Irocoa-n zbor osIo coacI, zarInd
oroIa do ]os, so Iasa o amanI, sa vaza co-I. Cu arIIIo Inca
dosacuIo, acu IroI sarIIurI IungI o varuI IcIoaroIor, InaInIo
do a so orI dIn IuJoaIa zboruIuI. $I arIIIo do azur I so aIIIra
doIIcaI do-a IunguI saIoIuI, ana doasura coasoIor do IIdoz.
- LInIzIo! sIrIga oI, baIand dIn aImo. PIocaJI do-aIcI... UnuI
sa nu maI vaz!
La gIasuI soraImuIuI, IngorII so rIsIIra InIr-o cIIa, aIaInd
In IoaIo arJIIo, ca un roI do IuIurI marI.
- Nu so oaIo omuI sa maI Iroaca o nIcaIorI do rauI Ior...
vorbI SIsoo caIro soraIm, scuIurandu-zI IorIIo do o umorI zI
Iarba dIn ar.
$I nu ornIso bIno maI doarIo, cand o vovorIJa mIca, caro
osomno rInsoso Ia cura] dIn coIo co vazuso, so coborI IuIo dInIr-
un coac, so orI droI In mI]IocuI cararII In doua Iabo zI-I acu,
do doarIo, o rovoronJa. AoI so InIoarso zI-I maI acu una do-a-
ndaraIoIo, cu codIJa o saIo.
Rozu do cIuda, SIsoo zvarII cu IoIaguI dua oa:
- ScarnavIo!... Acuz Io rIdIc do varuI cozII zI Io duc InaInIoa
CoIuI roaInaII!
$I cum vovorIJa IorIso roa roodo-n runzIz, Iasandu-I Inca
Iorband do manIo, sInJIa-sa Iua marIorI coacII dImro]ur on-
Iru o IndraznoaIa ca acoasIa:
- AuzI d-Ia!...
AIooa o caro aucaso SIsoo dadoa InIr-un IumInIz roIund, caI

o arIo Iarga, baIaIorIIa bIno do azI o Ia margInI, macar ca IocuI
nu aroa IocmaI oIrIvII onIru IImbaro.
AcoIo, droI In mI]Ioc, sIa un om sInguraIIc, raadII do
baIranoJo. Un gard do sarma cu gIImI II IncIIdoa do ]ur Im-
ro]ur, ca sa nu maI oaIa nImonI aIIngo cu IcIoruI, In vocI do
vocI, Iarba coa uscaIa do sub oI, co so vodoa IavaIIIa sIraznIc In
caIova IocurI...
AcosIa ora maruI IuI Adam, ramas aIcI do Ia IncouIuI IumII.
O I osI oI o vromurI maI araIos, oaIo. Acum ora un bIoI
coac sIramb zI dosrunzII, ca vaI do oI. Dormoa IoaIa zIua.
Cand II mIzca o adIoro do vanI, Incooa sa goama dIn IncIoIoIurI
zI sa scIIauno cu gIas aza do IorII, ca arca so mIIogoa do
IorIaro. AIIoorI, ara Ic do vanI, so Irozoa oznInd InIr-aIuroa ca
do o aIIa Iumo, dIn coIo doua-IroI smocurI do runzo caIo-I maI
ramasosora o oaIo; zI arca radoa sIngur aIuncI, aducandu-zI
amInIo do coIo vazuIo, odaIa, sub crongIIo IuI IngaduIIoaro...
In ]uruI IruncIIuIuI uscaI so vodoa IncoIacII un zaro. Dua
InaJIzaro, nIcI asIa nu aroa a I maI do Israva. Era un zaro
Iung zI sIab dIn caIo-aara, ca un Jar. Do baIran co ora, II cazuso
IoJI dInJII zI-abIa maI uIoa cIII dIn ocIII IuI mIcI, do gaIna
boInava. Do domuII Iaro IrobuIo sa I ramas oI InnodaI acoIo, ca
o curoa vocIo caro ar JIno scoarJa omuIuI sa nu-I Iunoco Ia vaIo.
IzI Iuasora vrabIIIo narav sa-I cIuguIoasca cu do-amanunIuI do
doua orI o zI, In baI]ocura. $I oI n-avoa uIoro nIcI sa maI sasaIo
macar, cum ac zorII coI InIrogI Ia Iro cand II zgandarozII; cI
doar IzI IncroJoa IoIoa dIn ]uruI nasuIuI, uJIn, ca sa-zI araIo
scarba. Iar daca-I vonoa-n mInIo sa-zI sIrocoaro rInIro buzo
IImbuJa noagra zI dosIcaIa, ca sa sorIo duzmanuI, ramanoa do
muIIo orI cu oa aara, aIarnaIa InIr-o arIo: nu maI zIIa dIn co
rIcIna a scos-o zI uIIa s-o maI Iraga InIaunIru.
Do-o asomonoa IovarazIo, coacuI s-ar I IoadaI bucuros. So
saIuraso ana-n gaI sa IoI sImIa o Ianga sIno o asIoI do
IIgIIoana, nouIIncIoasa zI adormIIa. $I oaIo ca zaroIo s-ar I
dus bucuros sa Ian]oasca-n aIIa arIo, ca-I ora zI IuI IoIamIIo do
cand IoI sIa acoIo. Dar co uIoau aco" SoarIa II Iogaso Ia un Ioc
o vocII vocIIor, cacI DomnuI-Dumnozou IoIaraso, In nomargInIIa
IuI bunaIaIo, sa-I asIrozo vIIIorImII o amandoI, onIru aducoro-
amInIo.
MaruI IuI Adam nu maI dadoa rod. Doar Ia zoco anI o daIa
daca maI acoa zI oI, acoIo, caIova moro IornIcIIo zI vorzI, do-JI
sIrangoau gura unga do doarIo, numaI caI Io uIIaI Ia oIo.
CoasurI InIrogI sIaIoau aIuncI sInJII arInJI cu ocIII Ia acoIo
sIarIIurI aduroJo, zI Io Iasa gura aa, ca orau dorIJI do acrI-
Iura. Dar nImonI nu cuIoza sa s-aIInga do oIo, IInd Iucru cu
rImo]dIo; vonInuI Ior, duIco-acru, IzI asIraso ana asIazI vIr-
IuIoa do a-I ImIngo o om In maro IsIIa... OdaIa, Irocand o
aIcI nIzIo bInocrodIncIozI, zIco ca unuI dInIro oI, maI Iung do
mana, ar I IndraznII s-auco dIn IroacaI, o urIz, un mar cazuI
In Iarba. $I ana sa rInza do vosIo sanIuI dIn runIoa con-
voIuIuI, ana s-aIorgo Ia oI, sa-I scoboasca cu dogoIuI In gura ca
sa-I scoaIa bucaJIca dInIro dInJI, acoIa a-ngIIJII-o nomosIocaIa...
$I nu I-a maI IrobuII aII oa! S-a scuIuraI ca do rIgurI do vroo
doua orI, du-acooa a-ncouI a so uIIa gaIoz, o sub srancono,
In ]uruI IuI... Po urma s-a ornII sa IuIoro un canIoc do Iumo. $I
dInIr-o daIa s-au IrozII cu oI zborand caI II JInoa gura:
HaI, IoIoJa,-n doaI Ia vIo,
Sa cuIogom razacIIo...
zI aIIo mascarI do acosI oI, cum nu so maI auzIso nIcIodaIa In
sanIuI raI. Iar Ia sarzII a osI aucaI cu aIaIa urIo, ca nu maI
zIIa nImonI co sa-I aca zI cum sa scao do oI. Dadoa buzna Ia
IovarazI, aduImocand grabnIc zI IaIndu-I o Iocaro, IncaI uno-
ra Io aducoa maro IuIburaro In InIma, macar ca aIJII II scuIau zI-
I Imbrancoau caI coIo. Aza ca Ia urma a IrobuII sa-I scoaIa dInIro
oI zI sa-I Iogo cobza ana I-a Iroco IarJaguI ca sa nu-I mo-
IIsoasca zI o coIIaIJI cu vromoa, orI s-auco a-I vaIama cumva.
$I asIoI, muII nadu a aIImII do o urma IuI sanIuI caro-I avoa
In aza...
"Aza I-a IrobuII!" so gandI SIsoo, aducandu-zI amInIo do acoasIa
vocIo InIamIaro. Cand aI bInocrodIncIozI o sama, va sa II cu
ocIII In aIru, nu sa-I IazI do cauI Ior. Ca co zIIu oI, saracII"
Daca nu Io aI grI]a, IndaIa cuIog do o ]os zI baga-n gura IoI co
Io cado Ia-ndomana...
Iaca, IuI do IIda, nu I s-ar I uIuI InIamIa una ca asIa. Sa
I avuI oI caJIva In grI]a, I-ar I JInuI dIn scurI, nu aza. NIcI sa
s-aIoco caI do caI, ca sa so scarIno Ia vrun IcIor, nu I-ar I IasaI.
Lo-ar I acuI oI InsuzI, Ia novoIo, sIu]ba acoasIa. Cand aI uJInI,
morgo... Dar asIa-I, ca sInJII coI marI nu vor sa so muIJumoas-
ca cu uJIn; ba caIo unuI maI Iacom aro aIaIa IIoIa do crozIInI o
ca, ca nIcI sa Io doa aa do doua orI o zI nu maI rIdIdozIo,
nocum sa-I scarIno o Iocaro undo-I mananca...
II. LA \N TINTAR...
- Facom un JInIar, raIo SIsoo" rasuna doodaIa, do Ia saIo-
Io IuI, un gIas cunoscuI.
SIsoo so InIoarso, IrosarInd, zI dadu cu ocIII do un sanI Iung
zI sIab, caro s-aroIaso ara zgomoI zI so orIso Ia caJIva azI,
In soaro. Un anIorIu roa scurI zI cam ros do moIII o Ia oaIo II
Imbraca IruuI dozIraI.
AcosIa ora sanIuI Avacum, orocIII Habacuc, vosIII In IoI
raIuI ca ]ucaIor noobosII do JInIar.
- Porumb orI asoIo" InIroba oI Iar, uIIandu-so Ia SIsoo
aJInIII cu ocIII IuI vorzI zI marI, dIn caro nu cIIoa nIcIodaIa.
- Porumb... rasunso SIsoo, ara uIoro do ImoIrIvIro.
Ca sa nu-I doa IIm sa so razgandoasca, coIaII scoaso IndaIa
do sub anIorIu o IabIa IaIa do Iomn, o caro so vodoa zugravIIa cu
crIda un JInIar rumos, In aIru coIJurI, cam zIors o aIocuroa do
rocaIura. Puso IabIa ]os zI-I Iurna doasura, dIn cauzuI aImoI,
coIo doua boabo do asoIo zI noua do orumb, o caro Io urIa
InIoIdoauna In buzunaruI do Ia saIo, onIru orIco InIamIaro.
S-azozara aoI o Iarba amandoI, aJa-n aJa, cu JInIaruI InIro
oI; zI dua co-I oIrIvIra o Ia coIJurI zI o Ia rascrucI Iocaro Ia
randuI sau caIo-o boaba, Incoura sa muIo.
SIsoo nu roa avoa cIo do ]ucaI. TInIaruI ora onIru oI un ]oc
roa mIgaIos, Ia caro nu so rIcooa IocmaI bIno zI ramanoa
IoIdoauna baIuI. Ca sa nu so cIomo Ia urma ca s-a daI roa Iosno
bIruII, cand vonoa randuI sa muIo so roacoa maI InIaI ca so
socoaIo adanc... Auca aoI bobuI do orumb InIro doua dogoIo
zI InaInIo do a-I azoza In aII Ioc, Ia InIamIaro, II sIuoa bIno o
IoaIo arJIIo, ca sa so IIoasca. Po urma, Iragoa cu coada ocIIu-
IuI Ia Habacuc, sa vaza co zIco.
- Ero-bro-bro... so mInuna acosIa, ca sa-I doa cura] - sIraznIc
Io maI InvarIozII! NImonI nu so oaIo uno cu sInJIa-Ia Ia acosI
]oc. AIaIa doar ca-I ]ocI roa rar...
Habacuc, In scIImb, II ]uca do caIo orI avoa cu cIno. Ea-I
]uca zI sIngur unoorI, ca muIJI so cam oroau do oI, IInd sInJIa-
sa un sanI cIudaI zI nu IocmaI bIno vazuI do coI marI. Cand
nu-zI gasoa Iovaraz do ]oc, raIacoa ca o umbra o cararIIo aradI-
suIuI, corcoIand, scormonInd zI amIrosInd rIn IoaIo coIIoanoIo,
ca sa-zI gasoasca cova do Iucru, onIru Irocoro do vromo. OdaIa
a osI rIns carand Jarana cu o IaraboanJa, InIr-un Ioc maI
orII, undo-zI usoso do gand sa rasadoasca urzIcI. $I a osI
asru musIraI do s. PoIru, dua cuvIInJa, cacI In raI nu-I Inga-
duII nImanuI sa muncoasca, acoIo IInd voznIca sarbaIoaro. Aara
do asIa, cum usoso roroc In zIIoIo IuI, Habacuc zIIa sa gII-
coasca sInJIIor arInJI In aIma. $I-I sunoa IocaruIa, ca dIn
carIo, IoI co aro sa I so-nIamIo ana InIr-o mIo do anI do-acu-
naInIo: ba ca aro sa-I caza un dInIo dIn und In acosI rasIIm
- dar nu-I maro aguba, ca IoI nu roa avoa co aco cu oI; ba
ca osIo vroo IroI suIo do anI, oaIo zI maI curand, va rImI InIr-
o dImInoaJa o vosIo onIru nIzIo vorbo roIo do Ia unuI scurI zI
rozcovan, caro o dIn aJa I s-araIa rIoIon, Iar o dIn dos II
azIo... $I aIIoIo do acosI oI, caIo-n Iuna zI-n soaro, do-I acoa o
IoJI sa-I ascuIIo cu gura cascaIa zI sa so-nIoaro ana Ia radacIna
aruIuI do rorocIrIIo IuI.
- Ia! acu oI InIr-un rand, rIdIcand un dogoI.
Do doarIo, do osIo doaI, s-auzoau o undoIo vanIuIuI gIasur-
II duIcI do omoIo: zI canIau, canIau, canIau mIronosIJoIo Dom-
nuIuI aIaI do ormocaI ca ana zI runzoIo do o coacI Incromo-
nIsora ascuIIand.
- Iaca zI sanIuI PanuIIo... zIso InIr-un IarzIu Habacuc,
rIvInd InIr-o arIo.
SIsoo, caro IocmaI ducoa Ia gura un bob do orumb, rIvI zI oI
InIr-acoIo zI ramaso aza, cu mana rIdIcaIa zI cu buzoIo JuguIaIo...
PanuIIo avoa IroI bInocrodIncIozI sub obIaduIroa IuI: doI moznogI
z-o baba. Nu ora maro Iucru - dar IoI ora cova.
So orI dIn Irocoro nu doarIo, Ianga o Iua do IIIIac, zI aru a
sIa In cumana o bucaIa do vromo. IzI Iasa aoI bInocrodIncIozII
acoIo, o o IaIra, zI so IndroIa cu as masuraI sro coI doI Iova-
razI do ]oc. Morgoa IncovoIaI uJIn InaInIo zI cam IaII zI-nIr-o arIo
do Ia mI]Ioc In sus, ca o scoaba do Iomn, urIand In mana droaIa
o car]a maI InaIIa docaI oI, cu caro s-a]uIa Ia mors...
NozIIInd co gandurI aro nouI-vonII, Habacuc acoorI JInIaruI
cu oaIa anIorIuIuI, IncoI-IncoI, ca sa nu bago do soama. CacI
PanuIIo ora cova maI maro In grad docaI oI; avoa zI o aurooIa
maI IaIa, caro I so vodoa bIno In ]uruI cIoIIoI dIn crozIoI, ca
margInIIo unoI aIarII ara und, maI cu soama cand Irocoa dIn
IumIna In umbra. AurooIa IuI SIsoo abIa so zaroa, numaI ca un
abur sub-JIro do argInI, gaIa-gaIa sa so Iooasca do IoI In vazduI.
Iar a IuI Habacuc, IncaIIo nu so maI vodoa doIoc, docaI oaIo Ia
vromo do noaIo...
- Da` co acoJI, sInJIIIo-voasIro, aIcI" vorbI PanuIIo cu
duIuI bIandoJII, orIndu-so Ia saIoIo IuI SIsoo, In IcIoaro.
Habacuc rasunso:
- Iaca sIaIoam zI noI do vorba... maI do una, maI do aIIa...
PanuIIo InIInso aIuncI car]a osIo umaruI IuI SIsoo zI dozvoII,
cu grI]a, JInIaruI.
- AI cuI o randuI Ia muIaI" InIroba Iar sInJIa-sa, dand Ia
IvoaIa un dInIo maro zI sIramb, caro-I Imungoa uJIn buza do
sus cand JInoa gura IncIIsa.
Era randuI IuI SIsoo.
- Fa-mI Iacoroa zI muIa-I o coI do coIo, do Ia coIJ... rosII
nouI-vonII, dua oarocaro gandIro, araIand cu varuI car]oI un
bob do orumb.
SIsoo II acu bucuros acoasIa Iacoro. Dua caro, Habacuc
mIzca zI oI IndaIa, In cInsIoa musaIruIuI, o boaba do asoIo maI
maro docaI coIoIaIIo zI cu IcaJoIo rozII.
- Aza. Ia muIa-mI-I acuz -asIa do IcI, do Ia rascruco, orun-
cI bIa]In PanuIIo, Iasandu-so o vIno Ia saIoIo IuI SIsoo. $I nu-I
maI ImbaIa aIaIa, sInJIa-Ia, ca doar n-aro sa rInza radacInI
acoIo...
SIsoo zIorso do oaIa anIorIuIuI bobuI cu rIcIna, ara suararo,
zI-I uso Ia IocuI araIaI. Dar so vodoa bIno ca nu-I maI ardo IuI
acum do ]ucaI. SIa IoI cu cauI InIors zI so uIIa cu ]Ind Ia coI IroI
bInocrodIncIozI aI IuI PanuIIo. Cand II vonI docI randuI sa muIo
Iar, PanuIIo InIInso mana zI muIa In IocuI IuI, ara sa-I maI
InIrobo.
$I asIoI, IncoIuI cu IncoIuI, moIIsIndu-so zI sInJIa-sa do
Iacoroa ]ocuIuI, II Iua IocuI IuI SIsoo.
In vromoa asIa, coI IroI bInocrodIncIozI sIaIoau Ia o arIo o
IaIra, undo-I Iasaso sanIuI Ior, cu maInIIo o gonuncII zI cu
ocIII IoIbaJI In goI. NIcI un gand nu so vodoa o cIIurIIo Ior
IncromonIIo: IraIuI coI bun, ara grI]I zI ara novoI, Io IocIso
osomno sImJurIIo zI Io adormIso mInIoa o vocIo.
Dar ana s-a]unga In sIaroa acoasIa orIcIIa, nu maI Incao
vorba ca IrobuIo sa I cunoscuI zI oI IoaIo scIImbarIIo do Ioano
rIn caro Iroc do obIcoI bInocrodIncIozII, caJI InIra In ImaraJIa
do sus.
La IncouI, IoJI umbIa cu InIma IorIIa do rIca, saracII, cand
so vad IcaJI doodaIa InIr-un Ioc aza do sIraIn zI sanI ca acoIa.
Vazand Insa ca nu Io aco nImonI nImIca rau, cI doar II uno sa
canIo, IzI vIn roodo-n Iro. $I cum II-I Inca acru suIoIuI do caIo-
au Iras o amanI, cand so-nduIcosc maI bIno Ia IaIo zI Ia smo-
cIIno, so un o IraI zI so mIra oI sIngurI co-a daI osIo oI. CIno-
ar uIoa crodo ca s-ar maI saIura vroodaIa do aIaIa duIcoaJa"...
Dar dua vrun an orI doI, unII maI dograba, aIJII maI IarzIu,
cum o Iroa IocaruIa, Inco sa cada morou o gandurI zI II so
Iungosc ocIII a drum... La masa, raman cu IIngura-n mana zI so
uIIa o oroJI, arca s-ar IIsI do orIco; Iar cand sunI duzI Ia
IImbaro, arunca rIvIrI IscodIIoaro In IoaIo arJIIo, ca zI cum Io-
ar I numaI do-a scaaro. In curand, ba unuI, ba aIIuI Incoarca
sa sara noaIoa osIo zIdurI. Dar IoruvImII do aza, randuIJI
anumo onIru Iroaba asIa, II rInd In nIzIo roJoIo marI do soara,
InIInso cu mozIozug In vazduI, zI-I aduc IndaraI novaIamaJI. $I
azI aza, maIno aza, ana co, vazand zI oI ca nu Io morgo, so
oIoIosc IncoIuI cu IncoIuI, do-a]ung Ia urma sa nu maI doroasca
zI sa nu maI azIoIo nImIc. Rar so-nIamIa rInIro oI caIo unuI
maI IncaaJanaI caro, vrand sa moara IncaIIo do IoI, nu numaI
o ]umaIaIo, cum o maI rau, Incoarca Ia sarzII sa so sanzuro do
cIuda. Po acoIa unuI, vazandu-I DomnuI-Dumnozou ca s-a saIuraI
do bIno ana-n gaI zI ca nu maI aro co-I aco, II sIoboado o
amanI sa so nasca a doua oara zI sa Iroaca Iar rIn IoaIo noca-
zurIIo vIoJII amanIozII, ca sa so-nvoJo mInIo.
EInocrodIncIozII sanIuIuI PanuIIo IraIau bIno IaoIaIIa. Cum
nIcI unuI nu cunozIoa IImba coIorIaIJI doI, so ImboIdoau numaI cu
coIuI, orI, cand orau In Ioano roIo, IzI roozoau zI caIo-un gonun-
cII In zaIo, onIru Irocoro do vromo.
CoI dIn mI]Ioc, coI maI nogrIcIos, o numo Ovanoz, usoso In
vromoa IuI - ora muII Iaro do aIuncI - nogusIor do zaIurI zI
do covoaro InIr-un mIc oraz dIn CaadocIIa. CaIIcIso Ia vromo
do baIranoJo. So Iuaso adIca dua gura unora, raIacIJI o-acoIo
do rIn arJIIo IdumoII, caro I-au baIuI cauI sa-zI vanza avoroa
zI s-o ImarIa Ia saracI, ca d-aIdo oI, daca vroa sa gasoasca
o Iumoa coaIaIIa o vIaJa voznIca. $I acum, Iaca: co-a cauIaI
a gasII.
AI doIIoa, coI dIn droaIa, ora un ungur aIsIaz, nascuI nu
so zIIo undo, o Ia Nagykrs orI o Ia TrkszonImIkIos, ca-n
condIca raIuIuI usoso IrocuI cam anaoda Ia InIraro. PIzIa Fo-
roncz ora numoIo sau. NImonI nu-I cunozIoa ovosIoa, IImba un-
guroasca IInd roa uJIn vorbIIa In sanIuI raI; zI IInd o IImba
zI cam rasIIIa, daca Incorca vroodaIa cInova sa-I InIrobo cum zI
o undo a a]uns acoIo, cand II vodoa ca so suara aza do Iaro
dInIr-aIaIa Iucru, nu so maI IncumoIa a doua oara sa InIro-n
vorba cu oI...
Iar aI IroIIoa bInocrodIncIos, caro dua InaJIzaro aroa a I
omoIo, usoso In zIIoIo IuI madama mona]ora Ia un oa ravo-
sIavnIc do rIn arJIIo noasIro, caruIa II murIso do Ianar rou-
Ioasa, Iasandu-I zI cu coII mIcI. Zoco anI I-a sIu]II cu crodInJa
omoIa, ara nIcI o sambrIo, cI doar aza, dIn ravna maro onIru
coIo bIsorIcozII. $I I-a cIIII arInIoIo, droI muIJumIIa, aIaIoa
moIIIvo In IImuI vIoJII, I-a acuI aIaIoa arasIaso dua moarIo,
onIru uzuraroa acaIoIor, ca nu so uIoa ana Ia urma sa nu Io
rImIIa zI oa, saraca, In ImaraJIa coa voznIca a IumInII. MandIJa
ZodIoru, vaduva, ora numoIo acosIuI bInocrodIncIos.
$I-acum sIaIoau acoIo IusIroI, In camozoaIoIo Ior aIbo, dIn caro
numaI cauI Iozoa Ia IvoaIa, roIund zI oIova ca o IarIarcuJa,
InIr-un IarzIu, nogusIoruI dIn CaadocIIa saIIa uJIn dIn
srancoana droaIa. AoI Incou a cIoaI IncoI dIn gura. II ora
oamo.
- Locc or honhieI gu [ihc nc: hon...
l
, mormaI oI o IImba
armonoasca, abIa mIzcand buzoIo.
- Nn IuJon niI nonJoe:...
2
, so rasII unguruI.
l

EIno ca no Iasa macar In aco... (armoana).
2
Nu InJoIog co suI... (magI.).
- Manca-v-ar cIorIIo do arIIJI sa va mananco! oIa omoIa,
o romanozIo, InIorcandu-so uJIn maI cu saIoIo.
AuzInd vorba, SIsoo so rIdIca do Ia IocuI IuI zI vonI caIro oI. Lo
oIrIvI maI bIno baIoroIo Ia gaI, Io noIozI uJIn camozoaIoIo o Ia
umorI zI-I zIorso, o rand, cu basmaua Ia nas.
- Ia soama, II sIrIga PanuIIo, nu Io maI uno mana o Ia
nas... CoI dIn droaIa cam aro narav do da cu IcIoruI...
- Nu croz! so suara SIsoo. In sInJIa-Ia do co nu da"
- Po mIno ma cunoazIo, rasunso PanuIIo, moaIo.
Ca sa-I araIo ca nu so Iomo (co ora oI, sa so Ioama"), SIsoo so
InIoarso Ia ungur, II auca cu doua dogoIo do varuI nasuIuI, II
saIIa uJIn cauI maI sus zI I-I sucI un Ic InIr-o arIo, ca sa sIoa
droI.
- VozI ca n-a daI" zIso oI uduI.
II mIzca aoI zI o coIIaIJI doI caIo uJInIoI, ca sa-I azozo maI
bIno o IaIra, cu gonuncIII Ia acooazI InaIJImo zI cu nasurIIo
droI InaInIo. Dua caro, so InIoarso IarazI Ia IocuI sau.
Dar n-avoa asIamar. OIa morou, so ramanIa zI so rasucoa,
ca o sInI.
- ImrumuIa-mI-I zI mIo, sInIo PanuIIo, macar o-un coas!
IndraznI oI In sarzII, Iuandu-zI InIma-n dInJI.
- Co sa-JI ImrumuI" InIroba PanuIIo InIr-aIuroa.
SIsoo araIa cu cauI sro coI IroI bInocrodIncIozI.
- Da-mI-I sa ac numaI doua-IroI ocoIurI cu oI... zI JI-I aduc
IndaraI, novaIamaJI.
- Ea! rasunso PanuIIo, scurI. Nu JI-I dau.
- Rogu-ma sInJIoI-IaIo...
- Nu JI-I dau, ca ozII sIaIuI. Daca JI-I Ias o mana, InIr-un
coas mI-I daI gaIa.
VorbInd asIoI, PanuIIo IzI Ioca Iar ocIII asura JInIaruIuI.
- Eag sama, zIso oI caIro Habacuc, cu o srancoana maI sus
zI cu aIIa maI ]os, bag sama ca acoasIa boaba do asoIo nu ora
aIcI, adInoaorI, cand am InIors cauI...
- Eu unuI zIIu ca n-am aIIns-o, so aara Habacuc.
- TrobuIo s-o I aIIns... ca sIngura nu s-a rIdIcaI do Ia IocuI
oI, In doua Iabo, ca sa so muIo aIcI.
- O I IunocaI, cIno zIIo cum... roIosIa Iar Habacuc. Ca doar
nu ]ucam o araIo!
- UraI mI-a osI mIo do cand Iumoa, raIo Avacumo, sanIuI
caro umbIa cu zIroIIIcurI Ia JInIar. Cand vaz aza cova, m-auca
un oI do scarba Ia InIma zI-mI vIno sa ma Ias agubaz. VoI aco
dar bunaIaIoa, sInJIa-Ia, sa ducI Ia IocuI sau acosI bob do asoIo.
- Iaca-I duc, mormaI Hababuc. Da` nIcI sanI aza caranos
Ia ]oc, oI sa ]ur ca n-am maI InIaInII.
Po cand so Imungoau oI aza, SIsoo sIa Ia o arIo, ca zI cum
n-ar I osI acoIo. So gandoa Ia nocazuI sau. Avoa ocIII IInI do
coaJa zI-I Iromura uJIn buza do ]os.
- Ma voI ruga IarazI Ia CoI roamIIosIIv, IzbucnI oI In sarzII,
sa-mI doa zI mIo doI-IroI bInocrodIncIozI o sama. OrI macar unuI
sIngur, daca nu so oaIo maI muIJI...
- VaI do IoIoa IuI zI do mama caro I-a acuI! so IncroJI
Habacuc.
- Dogoaba Io voI ruga, ca nu so oaIo sa-JI doa, vorbI Pa-
nuIIo.
- $I do co sa nu so oaIa" Oaro sInJIoI-IaIo cum s-a uIuI"
PanuIIo InaIJa cauI:
- PonIru mIno s-or I rugaI coI do ]os, caro no ]udoca o
Iocaro dua aIoIo noasIro do o amanI, vorbI oI aasaI,
araIandu-zI coIJuI.
- $I co aIo marI ana o-acoIo aI acuI sInJIa-Ia o amanI"
InaIJa gIasuI SIsoo, gaIa sa Ianga do obIda. Oaro ou nu m-am
razboII do-aIaIoa orI cu duIuI coI nocuraI... zI cu AvosIIJa, arIa
SaIanoI, caro-I zI maI roa docaI oI, IInd arIo omoIasca" $I nu o
daIa, scancI oI IaIndu-so, m-am aIos Ia sarzII cu vanaIaI zI
cucuIo onIru bInoIo omonIrII, caro z-acu so maI cunoazIo aIcI, Ia
saIo, o ]uIIIura adanca, undo m-a a]uns coI vra]maz cu gIoara...
Habacuc gasI do cuvIInJa sa so amosIoco zI oI In vorba:
- Dogoaba, oamonII nu so uIIa Ia cucuIo, oamonII-s naravIJI
rau, raIo SIsoo. PoJI sa Io-araJI IoaIo zgarIoIurIIo do o Iru, ca
nu Io asa, zI raznIc Ia caIIndar IoI n-au sa-JI uIo... Dar Ia sa
Io I ogoraI In mI]IocuI Ior, sa Io acI mInunI, sa-I vIndocI - o
unuI do buba-roa, o aIIuI do vaIamaIura - z-aI vodoa co raznIc
maro, caI IoaIo zIIoIo, JI-ar uno zI sInJIoI-IaIo Ia caIIndar...
PanuIIo IzI araIa Iar dInIoIo:
- AoI vozI, nIcI asIa nu so maI oaIo do-acum, vorbI oI.
ToaIo sarbaIorIIo coIo marI au osI rInso do aIJII... gaIa, s-a
IsravII! caro-a aucaI a so cIIvornIsI do Ia IncouI, bIno do bIno.
Caro nu, ramano moIuz o vocII vocIIor. In vromoa do azI nu so
maI ac sarbaIorI.
- S-avom IorIaro, sInIo PanuIIo, sarI Habacuc. Oaro n-aI Ia
zIIInJa sInJIa-Ia ca coI do o amanI scormonosc zI aIIo sarba-
IorI, o Ianga coIo vocII"
- Vorbo! rasunso PanuIIo.
Dar SIsoo InaIJa cauI zI so dadu maI aroao:
- Co suI, raIo" MaI ac oamonII sarbaIorI"
- So vodo ca sInJIIIo-voasIro IraIJI o aIIa Iumo..., urma
Habacuc, uIIandu-so Ia oI cam IozIz. N-aJI auzII oaro ca-n vro-
moa dIn urma Iocaro norod zI-a acuI obIcoI do-zI randuIozIo Ia
caIIndar caIo-o sarbaIoaro noua-nouJa, caro n-a maI osI do cand
Iumoa"
- Lasa asIa, mormaI PanuIIo. AsIa-I aIIa cacIuIa.
- Ea-I IoI aIa, InIarI Habacuc. CrozIInII nu maI vor sa mun-
coasca, asIa-I. $I s-au us o acuI sarbaIorI. NIcIodaIa n-au
osI maI crodIncIozI zI maI cu rIca IuI Dumnozou docaI In zIIoIo
noasIro. $I IoI adauga caIo-o sarbaIoaro noua Ia caIIndar -
unoorI maI dos, aIIoorI maI rar, dua cum II auca...
- Co vorbozII, raIo Habacuc" IzbucnI SIsoo, nouIand sa
maI rabdo. $I sarbaIorIIo asIoa nou-nouJo, Io JIn oaro crozIInII ca
zI o coIoIaIIo"
- Ea Inca cum! Po coIo roasoIo Io cInsIozIo noroduI InIrog,
cu IrambIJo zI cu Iobo, maI Iaro docaI o coIo vocII...
- Cu IrambIJo zI cu Iobo! so mInuna SIsoo aIurII. Do undo-aI
aIaI sInJIa-Ia una ca asIa"
- Do Ia bInocrodIncIozI. Dac-aI InIra zI sInJIa-Ia maI dos In
vorba cu danzII, aI auzI zI aIIo IucrurI, caro do caro maI mInu-
naIo...
SIsoo InIoarso ara voIo cauI sro coI IroI bInocrodIncIozI do
o IaIra.
- Nu Io uIIa Ia azIIa, ca-s IamIJI! II zIso Habacuc, urmarIn-
du-I rIvIroa. Habar n-au co-I o Iumo. Cand vom morgo Ia Ira-
oza, am sa-JI araI ou unuI, vonII abIa do-o saIamana o Ia
noI... unuI sIabanog zI cu nasuI maro. ZIco c-a osI saIamagIu Ia
o abrIca do mozoIurI z-a osIII noua anI do scarba, IoI umbIand
cu maJo zI cu carno do caI...
- PII! acu PanuIIo scarbII, scuIand InIr-o arIo. Eu unuI
nu I-az I rImII In raI.
- PaI cum sa nu-I rImozII, dac-a osIII omuI noua anI" II
InIoarso vorba Habacuc. AIuncI, IncaIIo, sa IncIIdom orJIIo raIuIuI
zI sa nu maI rImIm o nImonI! Sa dam do zIIro oamonIIor ca
dogoaba maI JIn osIurI... Cu acoIa sa sIaI do vorba sInJIa-Ia,
sarzI oI InIorcandu-so Ia SIsoo, daca vroI sa zIII cam co so Iu-
croaza In zIIoIo noasIro o amanI...
TuIburaI adanc do coIo auzIIo, SIsoo ramaso caIava vromo cu
ocIII aJInIIJI Ia cIoIIa dIn crozIoIuI sanIuIuI PanuIIo. O raza
IozIza arIndoa In IucIuI acoIoI sInIo cIoIII un soaro mIc, caI o
IcaIura do argInI vIu, dar SIsoo nu-I vodoa. AsomonI acoIuI
sIro do oc, In ocIII IuI do saIr IIcaroa scanIoIa o caro I-o
arInsora In suIoI cuvInIoIo IuI Habacuc.
DoodaIa, so rIdIca In IcIoaro. In mInIoa IuI IncoIJIso un gand,
so zamIsIIso un Ian. Cu sranconoIo IncroJIIo do o maro IoIararo,
IzI noIozI IncoI anIorIuI, scuIurand cu dosuI dogoIoIor IroIo do
Iarba uscaIa do o oaIo, zI so IoconI sro IovarazI:
- AoI... maI ramanoJI cu bIno, sInJIIIo-voasIro, zIso oI.
- Da-ncoIro, raIo SIsoo" InIroba Habacuc.
Dar SIsoo IzI Iuaso IoIaguI Ia subsuoara zI so doarIa grabII,
ara sa maI rIvoasca IndaraI.
Dua Iocaroa IuI SIsoo, coI doI IovarazI ramazI o Ioc Incoura
sa doa somno do noIInIzIo. Tragoau cu urocIoa, rIdIcau morou
cauI zI so uIIau Imro]ur, ara rIcIna.
In ]uruI Ior, Insa, ora IInIzIo zI aco. PoIonIJa IumInoasa II
adaosIoa InIro ordoIo do runzIzurI ca-nIr-un cuIb maro do
vordoaJa. O carIoara subJIro, InaIIa-n IcIoaro, vonI InIr-un rand
sa asca IuIJoIo do rozmarIn zI do IovanJIca manasIIroasca dIn
roa]ma Ior. O urmarIso cu ocII do osor zI cu mIadIorI do zaro
rIn IorburI InaIIo o anIora gaIbuIo, sIroIIa osIo IoI cu ucIIJoI
nogrI; dar numaI aza, dIn ]oaca, ara nIcI un gand rau... Po
cararoa dIn coaIaIIa margIno, Irocura maI IarzIu zaso caJoI
ImbracaJI In caIIoIo, Iragand dua oI un carucIor do argInI, In
caro dormoa un Ingor sugacI, cu umnIzorII Ia gura. $I do sub
IuIzurIIo dIn sIanga, IozIra o cIIa Ia IvoaIa, In soaro, doua IsIcI
vorzI, oIoIIo cu aur.
Dar sInJII orau obIznuIJI cu asomonoa araIarI aradIsIaco,
InIr-un Ioc sInguraIIc ca acoIa.
- Oaro co s-o I InIamIaI" InIroba PanuIIo In sarzII,
rIdIcandu-so doodaIa-n IcIoaro.
ZarIso rInIr-o sarIura do runzIz o sInJII MocIIo zI Far-
nacIIo Irocand In goana, unuI dua aIIuI, cu IoIoIo-n vanI.
Habacuc so rIdIca do asomonoa zI rIvI In urma Ior. DIn arIoa
coaIaIIa rasarI zI sanIuI PInIIIIo coI gros, dand dIn maInI zI
sIrIgand caIro oI do doarIo:
- AuzII-aJI vosIoa, raJIIor"... SIsoo so ogoara o amanI!
CoI doI ramasora cu gurIIo cascaIo.
- CIno JI-a sus" Do undo zIII"
- ToI raIuI zIIo zI vorbozIo, gaaI PInIIIIo.
- Nu so oaIo.
- Ea, Iaca, so oaIo... Ca s-a InaJIzaI InaInIoa DomnuIuI-
Dumnozou, z-aIaIa s-a rugaI, ca s-a InduIocaI CoI roamIIosIIv
zI I-a daI sIobozonIo sa so ogoaro InIro oamonI... ba cIca I-ar I
daI zI uIoro sa aca mInunI o amanI! urma PInIIIIo InIr-o
InIInsoaro, rIvIndu-I sorIaI.
- Maro-I mInunoa Ia, Doamno! cuvanIa o gandurI PanuIIo.
- Iaca, un ramazag cu orIcIno ca numaI ozno o sa aca,
adauga IuIo Habacuc.
- IncaIIo, sa-I I daI o carova dIn noI sa-I caIauzoasca, vorbI
IncoI PanuIIo, dand Ia IvoaIa dInIoIo InIrog. Ca o amanI sunI
muIIo rauIaJI zI IsIIo...
- SunI maI InIaI oIurIIo oIurI do mancarI graso, caro do caro
maI saraIa zI maI IaraIa, zIso Habacuc, IIngandu-zI buzoIo.
- ToaIo cu carno! InIarI PanuIIo, scarbII.
- EsIo zI racIIu, adauga Habacuc, rIvIndu-I JInIa.
$I coIIaIJI doI IngIIJIra-n soc ara voIo, ca zI cum ar I sImJII
aIdoma In unduI gaIIo]uIuI arsura bauIurII bIosIomaIo.
- SunI zI muIorI do coIo vII..., gomu PInIIIIo coI rozcovan, cu
dInJII sIranzI, uIIandu-so crunI Ia un var do buruIana dIn aJa
IuI. $I caIozIIroI so cuIromurara Ia auzuI acosIuI cuvanI do ruzIno
zI so uIIara unuI Ia aIIuI, saImanIaJI.
Po cand vorboau oI asIoI, o Jarca srInIona, zarInd dInIr-un
var do coac IabIa cu graunJo ramasa In Iarba, s-aroIaso o
urIz zI-ncouso a aIogo cu IIscuI boaboIo do orumb dInIro coIo
do asoIo, IngIIJIndu-Io cu maro IuJoaIa, una dua aIIa. Habacuc
dadu ara vosIo cu ocIII do oa.
- Haz, cobaIo! racnI oI, InaIJand In IaIurI braJoIo IuI sIabo zI
IungI, cu manocI oronIJIIo.
In vromoa asIa, In coIIba IuI rIzarIIa Ia margInoa dInsro

rasarII a raIuIuI, Incon]uraI do sInJI zI maro gIoaIa do bInocro-
dIncIozI, InaIJand saIm dua saIm zI mozIozugIIo canIarI do
Iauda InIru sIava CoIuI roaInaII, SIsoo so rogaIoa do Iunga
caIaIorIo.
III. SISOE SE POGOARA PE PAMNT
A doua zI dImInoaJa, SIsoo so ogorI cu IarzobuI dIn cor, o
varuI unuI munIo InaII.
Do-acoIo ar I uIuI curIndo cu ocIII IoaIo InIIndorIIo IumII,
daca IscuI acoIuI munIo n-ar I osI ururI ascuns In nourI ca sa
nu oaIa vodoa nImonI do ]os coIo co so InIamIa o-acoIo, o sus:
maI ]oaca o Iora do IoIo, maI ogoara dIn cor caIo-un sanI... co
novoIo sa zIIo oamonII IoI" Dar asIa-I, ca nIcI do-acoIo, dIn
mI]IocuI acoIor nogurI osomoraIo, daca Io uIIaI In ]os nu roa so
vodoa maro Iucru. ZadarnIc so IsIII docI SIsoo sa zaroasca cova,
macar caI do caI, maI doarIo do varuI nasuIuI, ca sa zIIo sro
caro arIo a IumII sa ornoasca. DIbuInd rIn coaJa, ca un om
IIsII do vodoro, acu caJIva azI Incoaco zI-ncoIo, do-ncorcaro;
dar IndaIa a]unso Ia o margIno zI so Iraso IndaraI, saImanIaI,
sImJInd ca ora gaIa sa urcoada-n raasIIo.
"AcoasIa numaI o amanI osIo cu uIInJa, cugoIa oI IngrozII,
sa sIaI cu raasIIa Ianga IIno zI sa n-o vozI..."
FaJa cu asomonoa rImo]dIo, dosro caro In cor nIcI omonoaIa
nu uIoa I, SIsoo socoII maI cu caIo sa ramaIo nomIzcaI, ana co
IucrurIIo s-or aIogo Ia vroun oI. So Iasa docI bInIzor Ia amanI zI
s-azoza o varuI munIoIuI, IurcozIo. $I ca sa nu sIoa dogoaba
acoIo, InaIJa sro cor o canIaro do Iaudo, oIrIvIIa cu sIaroa IuI
do acum:
$I IaIa, zI IaIa,
Po varuI munIoIuI no-am azozaI...
Dar nourII IoI nu so rIsIoau zI InIunorIcuI aIb aI coJII ramanoa
morou nocIInIII In ]uruI sau, ca un zId.
"TrobuIo sa ac o mInuno, so gandI Ia urma SIsoo, ca aIIoI
nu-I cII..."
IzI Iua docI InIma-n dInJI zI so rIdIca Iar In IcIoaro, cu rIca,
sIand coacoI. AoI InaIJa IoIaguI doasura cauIuI zI acu, Iarg,
somnuI crucII In vazduI.
OramozIIo do nogurI do Ia IcIoaroIo saIo Incoura aIuncI a so
dosaco, IncoI-IncoI, droI In doua. PrIn sarIura adanca dInIro
oIo SIsoo IzI aunda rIvIrIIo, cu aJa IumInaIa do maro nado]do.
Dar runIoa I so osomorI curand zI buza do ]os I so Iasa a
aguba, somn ca InIma IuI nu so roa bucura do coIo co-I vodoau
ocIII... NumaI raI zI raasIII, numaI JancurI goaIo do IaIra zI
coasIo do munJI, zbarIIIo, cu brazI InIJI o ovarnIzurI... $I
nIcI JIonIo do om o nIcaIorI.
"Maro rIcosoaIa!" so gandI SIsoo, unInd o nas... Co ora
sa cauIo rIn asomonoa usIII IocurI un sanI maro zI IubIIor do
oamonI ca dansuI"
So InIoarso docI cu saIoIo zI InaIJa IoIaguI sro arIoa dIm-
oIrIva, ca sa vaza zI InIr-acoIo cam co uIoa I...
NIcI In arIoa asIa nu ora cIno zIIo co. ToI sInguraIaJI zI
raasIII, IoI munJI IorozI, scuIaJI In IcIoaro, cu sInarI do
cromono usIIo zI InIunocImo do brazI o coasIo.
SIsoo rIdIca a IroIa oara IoIaguI, sro mIazazI. $I norII, craand
IncoI, II Iasara acum vodorII mInunaIa rIvoIIzIo, caro s-adancoa
In IImozIroa vazduIuIuI ana cIno zIIo undo, Ia margInoa a-
manIuIuI... VaIIo so doscIIdoau, munJII marI so IuIIau - zI caI
curIndoaI cu ocIII, numaI IocurI IargI zI dosaIaIo, numaI coIIno
zI camII InvorzIIo, cu argInI do ao IucInd In baIaIa soaroIuI. $I
saIo aIbo rIsIIIo o sub doaIurI... zI, doarIo-doarIo, In acIa
zosuIuI, ca o grama]oara do IIcarIrI marunIo - orazuI...
Dand cu ocIII onIru InIaIa oara do saIazurIIo amanIonIIor,
SIsoo s-aIoca grabII zI Iua o IaIra-n gura; dar cum soaroIo II
vonoa In ocII, sInJIa-sa sIranuIa do IroI orI In zIr zI zvarII
IoIrIcIca dIn gura caI coIo.
- AIaIa aguba! acu SIsoo, vosoI, uIIandu-so dua oa. MaI
sunI IoIro rIn acosIo IocurI...
$I ara a maI sIa Ia gandurI, ornI zI oI InIr-acoIo, sro
mIazazI, ca zI cum InsuzI CoI roaInJoIoI I-ar I araIaI rIn acosI
somn dumnozoIosc sro caro arIo a IumII sa-zI IndroIo asuI.
MuIIa vromo raIacI SIsoo, rIn IInIzIoa zI sInguraIaIoa acoIor
InaIJImI usIII, caJaraI do sIancI ca o cara, ocoIInd raI zI
masurand cu ocIII undurIIo do raasIII.
Dar coborazuI nu ora IocmaI uzor onIru un sanI ca oI,
obIznuII a caIca numaI o Ioc InIIns zI noIod ca-n aIma. Dogoaba
so Irudoa acum sa azoasca domoI zI masuraI, cum so cuvIno
unoI oJo bIsorIcozII, ca morgoa IoI IurducaI zI anaoda, arca
I-ar I ImbrancII morou cInova do Ia saIo.
- AsIa numaI o amanI so oaIo vodoa... bodoganI oI Iar,
gaIa sa-zI Iarda cumana.
$I IaIa ca, Ia un ovarnIz maI roozII, IcIoaroIo sInJIoI-saIo II
Iunocara InaInIo, amandoua odaIa, ara uIoro do ImoIrIvIro.
SIsoo so Iasa o moaIo - zI so duso do-a sanIuzuI ana cIno zIIo
undo, InIr-un aIc do orIgI uscaIo, undo so orI dIn cadoro cu
aruI vaIvoI zI cu anIorIuI suIocaI o saIo. ToI acoIo, Ia caaIuI
drumuIuI, gonuncIIuI sInJIoI-saIo InIaInI dIn nobagaro do soama
un coIJ do sIanca, IozII dIn amanI.
O duroro cumIIIa, cu urnIcI, II amorJI IndaIa IcIoruI InIrog,
ana Ia gIozna. OIomuII asura-zI cu buzoIo sIranso zI ocIII
InIacrImaJI, ca zI cum ar I mancaI o coaa cruda, SIsoo Incou a
so sIramba oI zI cII Ia buruIonIIo dIn roa]ma, JInandu-zI cu
amandoua maInIIo gonuncIIuI vaIamaI, ca o o scuma comoara.
AoI, sIand Inca In cauI oasoIor, so uIIa cu obIda Imro]ur zI
suorInJa II acu sa carIoasca ImoIrIva acosIoI randuIoII a-
manIozII:
"Co-a I gandII oaro CoI-do-sus, InIru a sa nomargInIIa
InJoIocIuno, do-a gramadII o-aIcI aIaIoa sIancI zI-a JuguIaI asI-
oI amanIuI ana-n sIava coruIuI" Do co sa I scuIaI oI oaro aza,
droI In IcIoaro, acosIo IocurI usIII zI amaraIo" $I co novoIo sa
I osI, ana o-acoIo, sa rascoIoasca do sub amanI aIaIoa IoIro
zI sa Io samono-n caIoa omuIuI, o IoaIo cu coIJII-n sus, ca sa-I
vaIamo IruuI zI sa-I zdroIoasca maduIaroIo" Rau o I, nu zIc ba,
adauga oI aducandu-zI amInIo do randuIaIa dIn sanIuI raI, sa
IraIozII In vocII vocIIor ara sa Io maI doara nImIca; dar nIcI aza,
sa-JI sara ocIII dIn ca zI sa nu maI zIII o co Iumo Io aII do
usIurImo, Iara nu mI so aro Iucru IocmaI cu caIo..."
OandInd asIoI, so rIdIca zcIIoaIand zI-zI Iua IoIaguI zvarIII
caI coIo, InIro orIgI. $I dua co-zI roca Iar gonuncIIuI cu aI-
ma, ornI IncoI maI doarIo.
SIancIIo IscuIuI ramanoau IoI maI sus, In urma IuI.

Dar osIo crozIoIuI Ior nocIInIII, Incou a so InaIJa do Ia o
vromo In doua Iabo un nour maro zI osomoraI, zI a crozIo o
nosImJIIo, curInzand o ]umaIaIo do cor.
VazduIuI so InIunoca vazand cu ocIII. In curand s-auzI InIr-o
margIno zI caruI sanIuIuI IIIo, IuruInd osIo gonunI.
$I noruI coI nogru crozIoa morou zI so IoI buIbuca, so IoI
Iungoa sro oI InIr-acoaco, vonInd IncoI asura-I caI un munIo;
Iar cand a]unso droI doasura, cIII cu manIo dInIr-un uIgor zI
sIobozI un IrasnoI.
- Do cau-JI! acu SIsoo noca]II.
La acoasIa vorba nocugoIaIa, aIIo doua IunoIo IungI, cu Iou-
rI, II rasunsora dIn sIava. $I numaIdocaI nouruI coI InIunocaI,
caro so cunozIoa caI do coIo ca-I burdu do aa, Incou sa scuIuro
asura IuI o IoaIo roozIIa zI maro-n bob caI aIuna.
SIsoo sImJoa cum I so IIozIo anIorIuI do saIo, osIo camaza
uda. NouIand sa maI rabdo zI acoasIa ocara, sInJIa-sa InaIJa Ia
urma IoIaguI zI rosII cu manIo ToIol noeIru In gand...
PIoaIa so orI aIuncI, ca Ia orunca; IunoIuI so doarIa ana
Ia margInoa IumII, bombanInd; zI nouruI coI vra]maz Incou a so
Irago Ia o arIo, ruzInaI, IIIndu-so IoI maI ]os IndaraIuI munJIIor,
ca zI cum I-ar I sorbII amanIuI.
Cand soaroIo sIraIucI dIn nou, SIsoo so IrozI doasura unoI
a]IzII ravaIIIo caro Incooa do sub IcIoaroIo saIo zI cadoa
ana ]os, scIIIIoaro zI InIorIIa ca un aIraIr do vIadIca, o
IoIuI sIancos aI munIoIuI. SInJIa-sa ornI InIr-acoIo ara
zabava zI-ncou Iar sa coboaro. Dar nu maI cobora do-a droIuI,
cI IoI do-a coasIa zI cu aza maro, ca sa nu-zI Ia vanI cumva zI
sa urcoada Iar do-a sanIuzuI IocmaI acum, cand Incooa sa-I
Io Iumoa maI draga.
In curand a]unso Ia un caaI do IaI, caro cobora In cIIna
uzoara ana Ia margInoa adurIIor do brad.
Do o arIo zI do aIIa, cuImoa vordo so ravaIoa In vaI raasIIoaso
zI InIunocaIo; dar InaInIoa IuI s-azIornoa Iazan InIIns, cu ragozImI
do IorburI ara rIIana, abIa dosrInso dIn boIoaIa IoII zI dIn
moIIcIunoa aburoasa a coJII. PaIcurI do IonuorI IIIcI umbroau o
margInI sIraIucIroa acoIor azunI InaIIo. FuIoaro do argInI subJIro
so dIsIramau In soaro, doasura Ior. IncoIo, nIcI urma do IInJa
amanIoana, In nIcI o arIo.
Dar InIr-un Ioc, SIsoo so orI zI rIdIca dIn Iarba, o Ianga o
IuIInIJa do smIrdar InIorII, caIova boabo IucIoaso zI nogro, ca
do maIanII caIugarozII. Lo JInu In aIma o vromo zI Io corcoIa cu
Iuaro-amInIo, o IoaIo arJIIo; saramand aoI una InIro dogoIo,
o duso Ia nas. $I InJoIoso Ia urma ca, nu do muIIa vromo, IrobuIo
sa I IrocuI rIn arIoa IocuIuI o Iurma do mIoaro.
"OrI, oaIo, nIscaI caro...", cugoIa oI, IncrunIaI. CacI do o
acoIo somno marunIo so cunoazIo bIno numaI aIaIa, ca nu uIoa
I vorba do vacI.
Un IaIraI do caIno s-auzI aIuncI dInIr-o arIo, osIo IInIzIoa
oIonII.
SIsoo IrosarI. Era coI dInIaI gIas amanIoan caro a]ungoa Ia
urocIoa sInJIoI-saIo... Undova, maI Ia vaIo, dua vroo ordoa do
brazI, orI o aIIa aJa a oIonII, so gasoa osomno un saIaz do
cIobanI.
FIInd Insa abIa ogoraI dIn cor, SIsoo nu-zI Iuaso Inca Iru zI
InaJIzaro oIrIvIIa cu Iumoa coIor do ]os. FaIura IuI coroasca,
acuIa dInIr-o Iamada sIravozIo ca IumIna zI ca vanIuI, nu so
Ingrozaso Inca dosIuI In aIIngoroa cu Jarana; zI asIoI sInJIa-sa
uIoa sa moarga acum In IcIoaro rIn IumIna zIIoI, ara ca ocIII
coIor do o amanI sa-I oaIa zarI.
Dar caInII nu vad numaI cu ocIII. DIn mIIa CoIuI-do-sus, caro
aro grI]a do IoaIo, oI vad zI cu nasuI. DocI unuI dInIro duIaII
IoIanIJI o Ianga acoa sIana, InIorcand dIn InIamIaro boIuI sro
arIoa do undo vonoa SIsoo zI rImInd o adIoroa vazduIuIuI o
udoaro nocunoscuIa, so rIdIca doodaIa-n IcIoaro zI ramaso cu
narIIo aJInIIIo InIr-acoIo...
- Parca so zarozIo cova... maraI oI caIro IovarazI, cu nasuI o
sus, IncIIzand ocIII ca sa vada maI bIno. $I dInIr-o daIa Incou
sa IaIro zI so roozI Ia doaI, sIarnIndu-I zI o coIIaIJI In urma IuI.
InIr-o cIIa so InzIrara IoJI do-a IunguI oIonII, aIorgand Ioca-
ro dua uIoro.
A]unzI In droIuI IuI SIsoo, caInII so orIra nodumorIJI.
LaIrasora oI an-acum Ia IoI oIuI do dIIanII, Ia Iu zI Ia urs, Ia
vuIo zI Ia bursuc, ba cIIar zI Ia arIcI; dar nIcI unuI, so oaIo
suno, nu maI avusoso Inca rIIo] ana acum sa so doa Ia o
araIaro sanIa, do o coaIaIIa Iumo, ca acoasIa... Co uIoa sa
Io" Do o mIros, nu somana cu nImIc zIIuI zI cunoscuI. O I osI
vrun sanI IcaI dIn cor odaIa cu IoaIa dImInoJII - orI oaIo un
sIrIgoI aIaI do bozna amanIuIuI zI raIacII acoIo In soaro, ca un
IuIuroz" Nu so uIoa zII. So orIra docI roaIa Imro]ur zI Incoura
a arunca-n oI, do doarIo, cu IaIraIurI.
Dua IoaIo somnoIo, vaIauI Ior aroa sa Io un duIau baIran,
maro-n Iru zI nogru-rozcaI Ia ar, cu urocIIIo sarIocaIo do Iu
zI cu urmo aIbIcIoaso do muzcaIurI o boI. SrI]InII cu IarIo o
Iabo, sIa-n mI]IocuI coIorIaIJI araIandu-zI morou cauI maro o
doasura Ior. $I IaIra rar zI gros, ca dIn buIoI - arca Iragoa cu
IunuI:
- Hum!... Hum, Ium!... Hum!...
In rand cu oI s-aJInoau aIJI doI, IInorI zI maI IozIoIIcI Ia ar.
AmandoI avoau coada IaIaIa; Io ramasoso numaI caIo-un cIoI.
Erau raJI gomonI, so vodo, ocIorII coIuI baIran, ca nu roa so
doarIau do Ianga oI zI-I JInoau IsonuI o rand, cu boIuI IndroIaI
sro cor, sIobozInd Iocaro dIn gaI caIo-un urIoI Iung zI ascuJII,
o caro so InzIrau IaIraIurIIo ca nIzIo gogoIoaIo o soara. Cand
Iacoa unuI, Incooa coIaII; rar so nImoroa sa IaIro amandoI odaIa.
PrIn aJa acosIora so ramanIa ca do coasuI morJII un coIoI
IarcaI, do noam rosI, c-un amaIu do IaJo aIbo-n varuI cozII.
LaIra cu sugIIJurI zI so Inoca unoorI, arc-ar I avuI un os In gaI;
so oroa aIuncI cu boIuI In amanI zI Icnoa dIn anIoc, cascand
gura ana Ia urocII, gaIa sa-zI Ioodo maJoIo-n Iarba... $I maI ora
rInIro oI Inca o coIarIa do acosI soI, caro-ncouso a naarII: dIn
aruI coI vocII II ramasoso doar o azIo do Iana murdara do-a
IunguI sInarII zI, o uIa dIndaraI, un smoc. DIn rIcIna acoasIa
suoroa, osomno, ca do boaIa, ca-I IorIso gIasuI do IoI. LaIra
raguzII, In zoaIa - nu so-nJoIogoa bIno co suno:
- CIIa, cIIa!
$I so roozoa morou Ia IovarazI, ca sa-I doa zI IuI as sa
graIasca; dar nImonI nu-I baga In soama.
Cu nado]doa In uIoroa IoIaguIuI, SIsoo sIa-n aJa Ior nomIz-
caI zI-I urmaroa dIn ocII, azIoIand sa vada: co-au do gand sa
maI aca"
- Ara, draco, ara...
Crozuso Ia-ncouI, cand I-a zarII aIorgand do doarIo, ca vIn
sa-I urozo bun sosII o amanI zI sa so guduro Ia IcIoaroIo saIo;
dar acum vodoa oI bIno ca Iroaba ora usa maI dograba o sada. II
ocarau dIn IoaIo arJIIo o IImba Ior zI-I InIrobau: co cauIa acoIo"
$I IoJI orau ornIJI cu duzmanIo asura IuI, macar ca nu Io acuso
nImIca. NumaI un caJaIandru rosIuJ, cu IaboIo roa marI, sosII In
urma IuIuror, s-araIa arca maI uJIn vra]maz Ia InIma. AIorgaso
zI oI acoIo, ca Ia o oIrocoro, IamaInd cu vrodnIcIo, ara sa zIIo
dosro co-I vorba. So orIso Ia IroI azI In droIuI IuI SIsoo - z-
acum IaIra maraII, cu IraganoII In gIas, zI so roacoa unoorI ca so
uIIa-n aIIa arIo... dar Iragoa cu coada ocIIuIuI, sa vada daca nu-
I rasundo zI sInJIa-sa cova. Iar Ia urma, vazand ca nu so maI
InIamIa nImIca nou, so Iasa do-a bInoIoa o coada zI-ncou a
cIamanI cu dInJII rIn ar, dua urIcI.
Do Ia o vromo so maI oIoIIra zI coIIaIJI, arca; dar cum acoa
SIsoo o mIzcaro sa Ioco, IndaIa so ornoau Iar, o IoaIo gIasu-
rIIo, IaIndu-I caIoa; zI dua o randuIaIa ramasa dIn sIramozI, o
cand unII II JInoau do vorba o dIn aJa, aIJII so urIzau o Ia
saIo, sa Incorco daca nu I-ar uIoa auca, dIn uga, macar do
oaIa anIorIuIuI.
$I IaIa, cand s-azIoIa maI uJIn, sInJIa-sa sImJI doodaIa o
arsura Ia saIo, In arIoa moaIo a IruuIuI, ca un cuI ascuJII. So
rasucI, c-un racnoI do saIma, rIdIcand IoIaguI roa IarzIu...
La saIoIo IuI so gasoa doar o caJoa, vanaIa zI sIaba, o caro
n-o bagaso-n soama an-aIuncI. Era aIaIa do curand osomno,
ca-I sIIcIoau ocIII-n ca do vra]mazIo, ca Ia un Iu. LaIra IncIozIaI,
araIandu-zI coIJII ana Ia gIngII - zI IoI oa so vaIcaroa, cu
musIrarI ]aInIco-n gIas, do-aI I zIs ca SIsoo IrobuIo s-o I baIuI
do moarIo candva orI sa-I I gaIuII an-acum, cu mana IuI, IroI
randurI do caJoI.
"$I doar acu ma vodo-nIaIa oara In vIaJa... coIarIa dracuIuI!"
cugoIa oI, amaraI zI scarbII dIn caIo-aara.
Cu caInII roaIa-n ]uruI sau, SIsoo sIrabaIu aoI IncoI oIana-n
curmozIz sro aduro. I so aroa ca IoJI munJII dImro]ur IaIra Ia
oI. $I nu-I vonoa a crodo ca so va maI uIoa manIuI vroodaIa do
acoasIa osanda a IuI Dumnozou. "So vodo ca nIcaIorI o Iumoa
asIa nu oaIo I IInIzIo, IzI zIcoa oI, nIcI In cor, nIcI o amanI.
Sus, canIa zI zbIara bInocrodIncIozII ana Io naucosc do ca; ]os,
Io IaIra caInII, do-JI vIno sa ugI IncoIro vozI cu ocIII. $I nu so
zIIo bIno caro dIn acosIo doua urgII osIo maI cumIIIa..."
Dar Ia margInoa adurII, caInII Incoura sa-I arasoasca, unuI
dua aIIuI.
So-nIorcoau Ia sIana, mandrI, cu coada o sus, acand oa-
surI scurIo o Ianga IoIro zI Iar]onIndu-so InIro oI. NumaI caJoaua
coa sIaba II maI urmarI o bucaIa, ca o musca roa do caro nu oJI
scaa, ca sa-I vada undo InIra zI sa-I cunoasca vIzuInoa.
SIsoo so gasI Ia urma sIngur, In IInIzIoa adurII InaIIo do

brad.
Morgoa acum IncoI, cu nasuI In amanI, IrozInd sub IcIoaro
un oznoI sInguraIIc rIn runzoIo uscaIo. Incooa sa-I Io Io-
IamIIo do vIaJa do o amanI; II baIoa ganduI sa Iaso IoaIo baIIa
zI sa so-nIoarca In raI do undo a vonII.
Dar cand so gandoa co zaIaoI I-ar aco sInJII arInJI, vazan-
du-I ca so InIoarco aza dograba zI ara nIcI o Israva, zI cu co aIaI
I-ar rImI dIavoIII do IngorI cIIar do Ia oarIa, I so acoa nogru
InaInIoa ocIIIor. Nu! MaI bIno sa Io rabdo o IoaIo ana Ia
sarzII, cIIar daca ar I sa so InIoarca Ia urma IoI ara raznIc Ia
caIIndar, cum a IocaI.
Cu acosI gand, so orI Ianga un buzIoan cazuI, ca sa-zI uIo
Ia muzcaIura o oaIo IaIa do odbaI, buna do Ioac; sImJoa Iro-
buInJa sa-zI maI racoroasca uJIn zI zgarIoIurIIo dobandIIo maI Ia
doaI - cacI IoaIa arIoa dIndaraI a sInJIoI-saIo ora IIna acum
do usIurImI zI IorbInJoII.
Ar I uIuI oI sa aca o mInuno sa Io vIndoco uzor, c-un
sIngur cuvanI, dac-ar I vruI. Dar IzI aducoa amInIo do saIuI co
I-a osI daI Ia Iocaro sanIuI MavrIcIIo coI InJoIoI, cu rIvIro Ia
mInunI. AcosI sanI roaInvaJaI avoa sIabIcIuno sa aIcaIuIasca,
onIru Irocoro do vromo In raI, oI do oI do bucoavno marunIo,
dosro Io mIrI co zI maI nImIc. $I Ia Iocaro II araIaso zI IuI una,
o caro sIa scrIs cu sIovo marI do mana: Dceprc [ocuIul ninu
nilor, curInzand saIurI zI InvaJaIurI onIru oIosInJa sInJIIor
arInJI, ca sa Io sIu]oasca Ia o novoIo. (EInocrodIncIozII coI do
rand n-avoau a so uIIa InIr-Insa, cacI nu ora do nasuI Ior.) $I
scrIa acoIo aza, ca acoIa co a rImII do Ia Dumnozou acoasIa
uIoro, maI rosus do Iro, IrobuIozIo cu sIraznIcIo a so orI sa nu
aca nIcIodaIa o mInuno In oIosuI sau, cacI aIIoI I so va Iua
daruI. AzI]doroa, ca sa-I Io IacuIa IuI Dumnozou zI sa oIo-
soasca oamonIIor, mInunoa so coro acuIa numaI acoIo undo va I
Iumo muIIa adunaIa Ia un Ioc, nu o usIII IocurI sau In adurI,
bunaoara cum ar I o aIcI.
Do acoa bucoavna IzI aducoa amInIo SIsoo acum, sIand cIncIII
Ianga buzIoan, cu nasuI In amanI zI cu anIorIuI rIdIcaI Ia saIo
ana sus. $I-I aroa rau ca n-o coruso ImrumuI. PoaIo ca I-ar I
daI-o.
"Noroc ca nu-I nImonI -aIcI sa ma vaza...", IzI zIso oI Ia
urma, rIvInd Imro]ur bucuros ca oaIo sa-zI corcoIozo ara
marIorI goIIcIunoa InrozIIa do novoI. CacI dua aIaIoa nocazurI
zI suorInJo, aIura IuI coroasca Incouso acum a so cunoazIo,
mI]Indu-so zI vodorII uJIn, rInIro coacI, nu numaI do o mIros.
O cInIoza novazuIa Incou sa sIrIgo aIuncI, dInIr-un var do
brad, rIsIInd IIcarIrI do sunoI In umbra vordo a adurII:
- TI-vIc! TI-vIc!... I-ca, I-ca, I-ca... IJ-IJ-IJ!
SIsoo InaIJa urocIoa, s-ascuIIo do undo vIno acoI gIas IcuraI.
Dar nu maI auzI nImIc, docaI zuIoIuI vanIuIuI In coIInI.
InIorcand cauI aoI, sInJIa-sa dadu cu ocIII do o cIuorca
maro zI aIba, o caro n-o zarIso Inca; sIa IozIIIa acoIo, cIIar Ia
saIoIo sau, InIro runzo, zI so uIIa cu Iuaro-amInIo In sus.
- Co Io maI uIJI zI Iu ca o roasIa" o InrunIa oI, InIorcandu-
so IndaIa cu aJa.
$I daca vazu ca aIcI nu ora cII, so rIdIca zI ornI Iar, sa-zI
cauIo un Ioc maI oIrIvII.
So orI nu doarIo, Ia o margIno do raa, doasura unoI
vagaunI cascaIo InIro zIdurI raasIIoaso do IaIra. PosIo varuI
brazIIor InIJI In ovarnIzuI do sub oI, s-auzoa, dIn und, racnoI
do arau.
SIsoo InJoIoso ca aa co so zbaIoa acoIo, InIr-o IncIozIaro do
sIancI, IrobuIa sa so Imrounozo odaIa zI-odaIa maI ]os cu rauI
coI dIn vaIo, o caro-I zaroa do aIcI ocoIInd InIr-un arc do argInI
saIuI rIsIII Ia oaIoIo munIoIuI, doarIo.
Suararoa II Irocu ca rIn mInuno.
CaIauzII do acoI gIas do aa caro-I suna IndoIung In caIo, cand
maI Iaro, cand maI IncoI, ca un canIoc usIIu aI sInguraIaJII,
sInJIa-sa so rIdIca zI ornI Ia vaIo dua arau, nozIIuI do nImo-
nI, rIn acoasIa ImaraJIo a urzIIor, do-a curmozIzuI dosImIIor do
bradoI.
La mI]IocuI unoI coasIo cu zmourIzurI IncaIcIIo, zabovI InIr-un
rand o vromo, sa-zI racoroasca uJIn gura cu bobIJo IrandaIrII
do zmoura. Era IInIzIo. NumaI bazaIIuI JanJarIIor Josoa Iro subJIrI
Imro]uruI IuI. Po cand so osaIa asIoI, auzI doodaIa un gIas
gros mormaInd: arca vorboa cInova sIngur, da` cuvInIoIo nu so
dosIuzoau bIno. SIsoo acu caJIva azI InIr-acoIo, sa vaza cIno
oaIo I. Un oznoI maro IzbucnI dIn dosuI unor IuarIzurI. $I
droI In aJa sInJIoI-saIo so rIdIca In doua Iabo, baIabanInd dIn
ca, o namIIa do urs caI IoaIo zIIoIo. PurIa o IoI un zIorgar
aIb, ca sa nu-zI man]oasca bIana, osomno, cu zama do zmoura;
zI vonoa sro SIsoo cu IaboIo aIarnand, ca zI cum I-ar I oIII o
sInJIa-sa Ia o IranIa droaIa.
- CaIa-JI Iroaba, dIIanIo! II vorbI SIsoo IInIzIII. Nu Io burzu-
IuI Ia mIno, ca ou nu-s co crozI Iu...
Dua caro II InIoarso saIoIo zI ornI grabnIc o coasIa-n ]os,
ara a maI rIvI IndaraI; zI s-azIornu Iar Ia drum, coborand
InIruna, cu InIma IIna do norabdaro s-a]unga maI curand InIro
oamonI.
Era soaroIo-n crucoa amIozII, cand SIsoo a]unso Ia margInoa

dIn sus a saIuIuI, InIro IIvozI.
RauI Irocoa IImodo o sub saIcII, ca o adIoro do vanI. NImonI
nu so vodoa In roa]ma.
Dar dua co acu un coI, In IumIna maro, sInJIa-sa ramaso
cu ocIII aJInIIJI zI cu gura cascaIa...
MaI ]os, o maIuI dImoIrIva, InaIboa anza Ia margInoa
aoI - o omoIo.
O omoIo adovaraIa, In carno zI oaso, nu o araIaro sIravozIo do
o coaIaIIa Iumo; o omoIo Ianara, cu ocII zI cu srancono... zI cu
IoaIo coIo caIo IrobuIo Ia o omoIo, nu o vodonIo uscaIa zI Irava,
Iunsa ca vaI do cauI oI zI varaIa InIr-un sac ana Ia gaI, ca
araIarIIo coIo Ioroaso dIn sanIuI raI.
SIsoo so orI In droIuI oI zI so Iasa ]os o o IaIra, cu maInIIo
ImrounaIo osIo gonuncII, ca sa rIvoasca In voIo acoasIa mInuno
a IuI Dumnozou, cum nu maI o aIIa o amanI.
IncIInaIa uzor dIn mI]Ioc, cu camaza aIba dosIcaIa Ia san
InIr-o arIo zI cu caIrInJa rozIo rInsa-n zoId, omoIa Iasa anza
sa so dosazoaro-n voIa aoI ana doarIo; o aducoa aoI, vaI
dua vaI, o un boIovan maro do Ia IcIoaroIo oI zI-o baIoa cu un
maI do Iomn, Imrozcand sIroI do soaro Imro]ur.
La saIoIo oI, o rundIzuI uscaI, so vodoau aIIo doua azII
IngusIo do anza, InIInso Ia soaro. Iar maI IncoIo, azIoa Iarba
dInIro IoIro - o vaca.
Cand vaca s-aroIa roa Iaro do anza, omoIa so-nIorcoa zI
arunca dua oa cu buIgarI:
- NI, boaIa!
IzI noIozoa aoI cu dosuI maInII zuvIJoIo do o runIo zI urIza
sro SIsoo o rIvIro agora, o sub srancono.
La urma, nouIand sa rabdo, so IndroIa dIn mI]Ioc zI-I sIrIga
osIo aa:
- Da` co arInIo, n-aI maI vazuI omoIo"
RauI va]aIa Insa roa Iaro InIro oI, zI SIsoo n-auzI co-I suno.
Vazandu-I ca nu so da dus, omoIa IzI Iasa aIuncI anza o IaIra
zI InIra In aa, sa Iroaca sro oI. Unda IImodo II curInso IndaIa
IcIoaroIo, ana maI sus do gIozno, undo uIoIo Inco sa Io maI
aIbo; zI o masura co aa crozIoa, caIrInJa zI Ia so rIdIcau zI oIo
IoI maI sus, doasura gonuncIIIor...
- VroI sa IrocI rauI, arInIo" InIroba oa IozInd, In sarzII, o
maI. Do undo vII, sInJIa-Ia"
SIsoo araIa, cu cauI, sro varuI munIoIuI. Do-acoIo vonIso.
- EI! ca doar n-aI I IcaI dIn cor..., zambI omoIa, aruncand
o rIvIro-n IroacaI sro IscuI vIorIu zI sro oIonIIo coIo InaIIo do
sub oI, caro so zaroau d-aIcI rInIro nourI ca naIucIroa unor
osIroavo dIn basm, ogIIndIIo doasura IumII In vazduI.
- A vonII aa maro zI no-a IuaI Iar unIoa, Iua-o-ar cIorIIo!
urma oa, vazand ca nu rImozIo rasuns. N-aI o undo Iroco
ImbracaI. Da` mI-oI aco ou omana sa Io Iroc In saIo, daca vroI,
ca oaIo mI-I cIII zI sInJIa-Ia, vroodaIa, un acaIIsI onIru IorIar-
oa acaIoIor...
VorbInd aza, so-nIoarso cu saIoIo zI s-aIoca uJIn do mI]Ioc:
- HaI... Ioa! II Indomna oa, osIo umar.
SIsoo sIaIu oarocum Ia IndoIaIa. II curInso Ia urma grumazuI
cu braJoIo zI I so aburca In saIo, undo ramaso nomIzcaI cu
gonuncIII srI]InIJI do zoIdurIIo oI IoIroaso.
$I aa vIorIo Incou numaIdocaI sa canIo o sub oI, razand zI
gaIgaInd rInIro IoIro do voIo buna.
Cand vaca do o maI zarI In mI]IocuI rauIuI o araIaro aza do
cIudaIa, ]umaIaIo oa, ]umaIaIo omoIo, so orI dIn ascuI zI
IoIba ocIII InIr-acoIo. AoI dInIr-o daIa IzI InaIJa coada droI
In sus, ca o Iumanaro, zI-o Iua Ia uga sro saI.
La ]umaIaIoa drumuIuI so orI sa maI rIvoasca o daIa IndaraI,
cu coada barzoI... $I IncrodInJaIa o doIIn acum ca Iucru curaI
nu oaIo I, ornI Iar In goana, rInIro gardurI zI osIo IarIoao,
sa duca vosIo-n saI dosro araIaroa cumIIIa co I s-au acuI Ia
margInoa aoI.
I. SISOE INCEPE SA FACA MIN\NI...
Poa NIJa IocmaI IozIso-n curIo sa sarga un dovIoac Ia
scroaa, cand InIra o oarIa dascaIuI OIIJa PIIac, canIaroJ Ia
sIrana coa maro zI om do-ncrodoro aI sInJIoI-saIo.
- Co-I, PIIac"
Dua obIcoIuI sau, dascaIuI nu roa so grabI sa rasunda. Ca
sa maI rInda suIoI, so zIorso InIaI cu basmaua Ia nas zI o aJa;
aoI so uIIa cu Iuaro-amInIo Ia dovIoacuI dIn braJoIo oII zI
scuIa InIr-o arIo.
- Dandana maro, arInIo..., Incou oI o nas, ca ora cam
ornaII Ia vorba. Co o nu o bIno.
- No-a IcaI Iar roIoouI" so-ncrunIa oa.
- Nu, aIIa acosIo...
SInJIa-sa ar I vruI sa aIo dInIr-o daIa cum sIa IucruI. Dar
scroaa n-avoa asIamar. SIarnIIa do dovIoac, InaIJa raIuI sro oI
zI groIaIa morou, corandu-zI arIoa. Poa NIJa o ImInso cu
IcIoruI:
- Ho, ca nu dau IurcII!
Era o scroaa Ianara, IncaIJaIa In gIod uscaI ana Ia gonun-
cII, cu ar do canoa o sInaro zI cu boIcIug In nas. PIIac o
rIvI IngaduIIor zI scuIa Iar InIr-o arIo, azIoIand sa-I vIo
randuI.
- S-a IscaI In saI un caIugar vonoIIc - urma oI - un boIieI,
un inochinIieI, orI dracu zIIo co-o I IInd. A Iras Ia casa ZoIJoI IuI
AIoxo Man]oc dIn cauI saIuIuI zI, cIca, s-a us o acuI mInunI.
- Po acuI... co"
- MInunI.
La auzuI unuI cuvanI aza do noazIoIaI, oa NIJa ramaso cu
ocIII IoIbaJI zI cu gura cascaIa.
- VorbozIo maI Iaro, bro omuIo! so rasII oI aoI, suaraI, o
cand scroaa groIaIa IoI maI ascuJII. Co oI do mInunI" OrI aI
IncouI sa baJI camII...
- MInunI ca IoaIo mInunIIo! zbIora PIIac. N-am vazuI cu
ocIII, da` am auzII. ZIco c-a vIndocaI o LIna TodIrosoI, caro-o
aduso ma-sa asIa-Iarna Ia sInJIa-Ia sa-I cIIozII do duca-so-o-
usIII... do ora sa moara do IoI dua aIa, c-a aucaI-o zI maI rau
nabadaIIo... $I o IIInca IuI PavoI, caro I-a InIraI asIa-vara un
zaro-n burIa, cand s-a cuIcaI Ia soaro cu gura cascaIa. $I o
FIoaroa IuI Tamboaca, a do ugIso acu doI anI cu IonIca, ocIoruI
IuI NasIaso ParIogoa dIn CaaJanonI... cand n-a vruI baba s-o
rImoasca-n casa, do zIcoa c-a asmuJII caInII dua oa zI-a aucaI-
o cu dInJII do-un IcIor...
- Do caro IcIor" InIroba oa, cam InIr-aIuroa.
Dar nu s-auzoa maI nImIc, cacI scroaa IzI Iorduso do IoI
rabdaroa. PonIru oa, daravoroa cu caIugaruI ca zI cum n-ar I
osI. Cu ocIII dua dovIoac, so ]oIuIa amarnIc o IoaIo IonurIIo,
ba-I ImboIdoa o sInJIa-sa zI cu raIuI unoorI o Ia gonuncII ca
sa-I aduca amInIo, sa n-o maI doa aza uIIarII, ca-I acaI.
- ZIco ca s-a dus Ia oI zI moz Sandu TurIacu, socruI IuI IIIo
FarasuIoa dIn Oura-VaII, urma PIIac, sa-I vIndoco do novoIIo
baIranoJII, ca ora cazuI do IoI... $-acu, cIca umbIa moznoaguI ca
un buIaI o uIIJIIo saIuIuI, cu manIIo-n zoIdurI zI cu cacIuIa o-o
srancoana, do nu maI oaIo Iroco nIcI o muIoro do rauI IuI...
- VorbozIo, bro omuIo, maI IarIzor! so ruga oa, vonInd maI
aroao. Parca n-aI mancaI do IroI zIIo...
- HaI" racnI PIIac, cu mana aInIo Ia urocIo.
SInJIa-sa IzI Iordu rabdaroa:
- Am maI JInuI ou IIgIIoano o Ianga casa, vorbI oI rozu do
manIo, da` scroaa IndracIIa ca asIa nIcI ca s-a maI omonII. Nu Io
Iasa, bro, cand II abaIo oI, s-auzI macar o vorba, manca-o-ar IuII!
$I vazand ca Iar II ImboIdozIo InIro gonuncII, maI sa-I Ia o
sus, oa NIJa, scos dIn Iro, rIdIca dovIoacuI InIr-o mana zI I-I
IranII cu soIo In ca.
IzbIIa ara vosIo droI In crozIoI, cand s-azIoIa maI uJIn Ia
una ca asIa, scroaa so rasucI o daIa In Ioc zI-zI Iordu graIuI
caIova cIIo. So Iasa aoI o IcIoaroIo dIndaraI zI, Iuand marIorI
coruI zI amanIuI Ia acoasIa noIogIuIro dIn arIoa sIaanuIuI sau,
Incou a sIobozI dIn IrambIJa raIuIuI nIzIo IangorI aza do cum-
IIIo, ca IoJI caInII do rIn Imro]urImI sarIra arzI do rIn coI-
IoanoIo Ior zI navaIIra-n uIIJa, IncrodInJaJI c-a InIraI ursuI In saI
orI vIno sarzIIuI IumII, aIIa nu oaIo I.
- HaIaI Ison! vorbI dascaIuI, rIvInd-o cu ]Ind. Parca-I mazIna
do Ia IrIn...
Dar oa NIJa IzI asIuaso urocIIIo zI ugIso In casa, do undo
so IvI In curand Iragandu-zI gIuboaua o-o manoca zI so-ndroIa
cu grabIro sro oarIa:
- HaI acoIo, Ia aJa IocuIuI, sa vodom zI noI co zI cum... Cu
gIuboaua aIaInd, sInJIa-sa ornI In goana o IInIa saIuIuI Ia
doaI; zI caIca aza do amarnIc ca dascaIuI, om moaIo dIn Iro, abIa
so maI JInoa dIn urma IuI.
- ZIco ca-I cIoama SIsoo, Incorca PIIac Iar sa Iogo vorba, ca
sa-I maI InIarzIo uJIn morsuI. $I cIca vIno do-a droIuI dIn raI...
- VIno... dIn raIuI manI-sa! mormaI oa-n barba, ara a-zI
domoII asuI.
La casa ZoIJoI dIn doaI, ograda IIna do Iumo; maI cu soama

omoI, ca barbaJII orau duzI caro-ncoIro, Ia munca.
Vroo doua II zIsora "saru` mana", dIn varuI buzoIor. AIIoIo
so-mboIdIra In urma IuI cu coIuI:
- Sa zIII, a, c-o sa Io nunIa...
Poa NIJa IzI acu drum rInIro oIo, osomoraI. Cand a]un-
so-n IInda, IzI arunca ocIII dIn IroacaI sro un aI InvoIII cu
rogo]Ina, undo so vodoau randuIJI coIacI do casa, uIcoIo acoorIIo
Ia gura, sIracIInI cu oua zI aIIo bunaIaJI.
- Hm! acu sInJIa-sa cu InJoIos.
In odaIa dIn droaIa, s-auzoa vorba. DoscIIzand uza Ia oroIo,
oa arunca o rIvIro arIga InaunIru, o cand omoIIo so-ngra-
madoau Ia saIoIo IuI.
- Da` co acI acoIo, cuvIoaso" InIroba oI cu gIas Iaro, ara sa
Iroaca raguI.
In unduI odaII, sub Icoano, SIsoo sIa cu maInIIo ImrounaIo
o crozIoIuI unoI babo IngonuncIoaIo Ia IcIoaroIo saIo. InIorcand
cauI zI zarInd aJa bIsorIcoasca, sanIuI azIoIa ca nouI-vonII
sa-I rocunoasca do asomonoa zI sa-I coara bIagosIovonIo, ca unuIa
maI maro. Dar oa II rIvoa asru - zI nIcI gand sa-I saruIo
oaIa anIorIuIuI, cum ora do azIoIaI.
"InIro aI IaI aI osI zI-aI IaI nu Io-au cunoscuI...", vorbI SIsoo
In IIda, InIorcandu-zI aJa do Ia oI.
- Lasa asIa! I-o roIoza oa, scurI. MIo sa-mI suI doar
aIaIa: cam co acoaI acoIo sInJIa-Ia"
SIsoo nu gasI do cuvIInJa sa-I rasunda.
- Iaca so ruga zI oI onIru amaraIa asIa IIsIIa do vodoro,
IndraznI sa graIasca aIuncI o omoIo dIn gramada, araIand sro
baba do Ia IcIoaroIo sanIuIuI.
- Nu Io-am InIrobaI o IIno! so rasII oa, manIos. Co mI Io
varI In vorba, ca musca-n coada caIuIuI"
- SInJIa-IuI aco mInunI..., gasI do cuvIInJa sa adaugo, cu
gIas sasII, aIIa.
- MInunI"... so mIra oa NIJa, ara a-nIoarco cauI. $I cu
co droI vII sInJIa-Ia sa acI mInunI In aroIIa moa" rIdIca oI
doodaIa gIasuI, caIro SIsoo. AI vroo IndroIaro do Ia MIIrooIIo,
cova"... Ia suno-mI zI mIo: cu a cuI InvoIro aI ornII cuvIozIa-Ia
asIoI, sa acI mInunI o Ia casoIo oamonIIor"
- Cu InvoIroa CoIuI roaInaII, rasunso SIsoo IIn do mandrIo,
caroIo osIo maI maro docaI voI IoJI zI docaI MIIrooIIa. EI InsuzI
mI-a daI dozIogaro sa urcod o amanI onIru bInoIo oamonIIor,
ogorandu-ma dIn raI.
- DIn raI! raso oa, acru. VazuIu-I-a cInova, raIuI, cu ocIII"
Ia sa nu-mI umbII mIo cu baIIvorno d-asIoa, ca ou nu-s muIoro, Ia
mIno nu so rIndo! $I sa acI bunaIaIo sa nu maI sIrIcI cauI
ooranIIor moI cu asomonoa ovozII, cI sa Io carabanozII caI maI
roodo do Ia noI, daca nu vroI sa daI do dracu.
- Acum zI-n vocII vocIIor amIn! InIarI PIIac, IungInd gaIuI
osIo umorII omoIIor.
- AuzI acoIo, unI Iar oa cu manIo, dIn raI! DIn caro raI"
La acoasIa navaIa do cuvInIo ara noIma, SIsoo nu maI zIIa co
sa rasunda.
- Lasa, arInIo, saru`mana..., co-aI cu oI" sarI aIuncI IarazI
cu gura, In aararoa IuI SIsoo, o omoIo do Ia saIo... Lasa-I sa so
oIozoasca zI oI -acI, o Ia noI, daca nI I-a IrImIs Dumnozou...
ca doar nu-JI Ia nImIc dIn IaInuI sInJIoI-IaIo!
- S-avom zI noI un sanI In saI, ca nu sIrIca, InIarI aIIa. MaI
robogozIo o vIIa, maI so boInavozIo un coII... co-aI cu oI"
- VoI, roasIoIor, sa IacoJI, so rasII oa, Iorband. Co zIIJI
voI" Duca-so Ia acaIoIo, do undo-a vonII, sa aca mInunI o undo-
a maI acuI. Cum nImorI oI, dIn raI, IocmaI In aroIIa moa"
- Lasa-I, arInJoIo! so ruga aIuncI cu gIas IorII zI baba do Ia
IcIoaroIo IuI SIsoo - Iasa-I sa Isravoasca barom co-a IncouI...
$I-I Iromurau maInIIo do sIabIcIuno, zI I so umIuso ocIII coI
orbI do IacrImI, cacI so Iomoa sa nu Ioco sanIuI IocmaI acum zI
s-o Iaso cu mInunoa noIsravIIa.
- Ea sa-zI Ia caIrausoIo zI sa Ioco IndaIa, oruncI oa
noInduIocaI.
Dar SIsoo nIcI gand n-avoa do Iocaro. Mandru ca-I Iuau
omoIIo arIoa, IzI uso mana o crozIoIuI baboI zI-o Indomna sa
IngonuncIozo Iar Ia IcIoaroIo saIo.
- Aza JI-I vorba" sIrIga oa, caIranII Ia obraz do manIo.
EIno! Lasa c-avom noI ac do co]ocuI Iau...
$I ara a maI IncIIdo uza In urma IuI, coborI cu azI marI In
ograda, do undo ornI Iar In goana o uIIJa-n ]os, urmaI caI
coIoa do PIIac, caro so JInoa dua oI ca umbra.
A]unzI In droIuI rImarIoI, IzI domoII uJIn asuI, gaIa sa so
oroasca; dar aducandu-zI amInIo ca aro cu rImaruI o daravora,
onIru nIzIo buruIonI do zarzavaIurI o caro Io cam sIrIcaso scroaa
sInJIoI-saIo, carnI Ia sIanga zI nu so maI orI ana Ia ]andarmo-
rIo, undo InIra o uza InIorbanIaI zI osomoraI, sa scIImbo
caIova vorbo In IaIna cu domnuI zo.
Dua Iocaroa oII, omoIIo so IngramadIra Iar Ia uza, dand

navaIa caro sa InIro maI InIaI. SImJoau oIo, osomno, ca sanIuI
asIa n-aro sa roa aca muIJI urIcI In saIuI Ior.
- HaI odaIa, maIuza, sIrIga una rIn craaIura uzII, IoI n-aI
maI IsravII"
- AI us gab]a o sInJIa-IuI zI nu Io maI daI dusa do-acoIo,
arc-ar I uns cu mIoro.
- Ia IasaJI-o-n aco, soro, sa-I IIInoasca zI oI mInunoa, saraca!
Daca v-ar aco zI voua cInova aza, v-ar Iacoa"
- Da` co-I maI IrobuIo vodoro acu, Ia baIranoJo" N-a vazuI oa
dosIuIo, caI ora Ianara...
FomoIa do gazda IzI acu drum InaunIru, cII sa maI doroIoco
caIo cova rIn casa. Tragand cu coada ocIIuIuI sro baba, o vazu
cum cIIozIo dos zI arca so uIIa-n ]uru-I ca omuI caro-a IozII dIn
InIunorIc adanc Ia IumIna zIIoI.
- Da` co, maIuza, nu cumva aI IncouI a zarI caIo-oIoaca"
- Da, maIcuIIJa..., mInunoa IuI Dumnozou..., arca-nco a
vodoa! rasunso baba rIvInd Imro]ur, ca do o aIIa Iumo.
EodarosIo! Iaca, Io vaz o IIno... zI o sInJIa-IuI, MaIca ProcIs-
Ia sa-I rasIaIoasca... Iaca zI IcoanoIo... zI aIuI... zI uIIo coIo, o
gard, zI nadragII IuI barbaIÌau..., bodarosIo!
VorbInd aza, Incou a-zI aco crucI osIo crucI In aJa Icoano-
Ior. La urma, IzI varI mana-n san zI scoaso do-acoIo, do Ianga
IoIoa-I zbarcIIa zI amanIIo, caIova smocIIno mucogaIIo, InzIraIo
o baJ, zI Io uso cu sIIcIuno o coIJuI mosoI, droI muIJumIIa.
SIsoo arunca o rIvIro IozIza sro acoIo boIozIIno duIcI, do
caro-I ora acru suIoIuI o Iumoa coaIaIIa, zI numaI caI Io vodoa,
II zI auca un soI do IozuIaIa; dar so sIaanI zI Iacu, IngIIJInd
In soc.
- TI, cum am uIIaI, uIIa-m-ar moarIoa! acu gazda, IovIn-
du-so cu mana osIo gura. SInJIa-Ia aI I IamanzII, bIoI, dua
aIaIoa mInunI caIo Io-aI acuI o InIma goaIa...
$I ara a maI azIoIa rasuns, so roozI ana-n IInda, do undo
so InIoarso cu o sIracIIna smaIJuIIa, o IIngura do Iomn zI un
cIondIr vordo, asIuaI Ia gura cu un cocoan do orumb.
- Da` co-aI acoIo, In cIondIr" InIroba SIsoo, banuIIor.
- Ia un Ic do IaIo duIco, ca sa-JI maI JII InIma ana una-
aIIa.
- LaIo" sIrIga rozu do manIo. Ia-I d-acI, sa nu-I vaz! PonI-
ru asIa m-am ogoraI ou dIn cor o amanI"
- Nu Io suara, arInIo, acaIoIo moIo! acu gazda sorIaIa.
Iaca, II duc IndaraI daca nu-JI Iaco. S-or maI I gasInd, oIo, zI
aIIoIo Ia o casa do om gosodar...
$I IozInd Iar In IInda, InIro omoI:
- Nu-I maI aducoJI IaIo, soro! vorbI oa, cu cIuda. Nu-I maI
aducoJI IaIo, ca vI-I Ioarna-n ca. Nu-z` co-o I avand cu IaIoIo...
- Posomno c-o I JInand osI...
- OrI I-o I oIInd InIma Ia aIIcova, Ia acrIIura, Ia saraIura,
maI zIII"
- Cu d-asIoa nu maI aco oI mInunI... MaI bIno sa-I dam
nIzIo ]umarI cu sIanIna orI cu asoIo, sa maI rInza uIoro,
saracuJuI. $-aIuncI sa vodoJI voI mInunI!
Nu muIIa vromo dua acosI saI, SIsoo sIa Ia masa In aJa
unuI IaIgor cu ]umarI aurII zI-a unoI sIracIInI IIno cu muraIurI,
muzcand cu maro oIa ba dInIr-un ardoI do coI IungI, caro-I
rIgoa gura zI-I acoa sa suIo rInIro buzo, ba dIn caIo-o aIIagIca
vordo, caro ocnoa Imrozcand In ]uru-I zoama zI somInJo.
$I cu gura IIna vorboa caIro omoI:
- Aara do acosIo muraIurI, mIo nu-mI IrobuIo aIIa rasIaIa
docaI sa ma omonIJI zI sa-mI unoJI zI mIo un raznIc Ia caIIndar...
- Da` arca n-aI sInJIa-Ia zI Ia caIIndar o Ia-ncouIuI IunII
IuI IunIo" zIso o omoIo Iunga zI oIIIIa, caro IInd soJIa dascaIuIuI
PIIac, so rIcooa Ia asomonoa daravorI bIsorIcozII.
- Acooa nu-I zIua moa, vorbI SIsoo amaraI. E zIua IuI SIsoo
coI maro, caroIo numaI Ia numo samana cu mIno, dar o aIIuI...
Po cand vorboa asIoI, InruIandu-so dIn bunaIaJIIo Ia caro
ravnIso aIaIa amar do vromo, so auzIra In IInda azI groI do
cIzma zI-n uza so IvI un Iacauandru IndosaI zI IaI In saIo, cu
caoIa o-o srancoana zI cu uzca o umar.
- AIcI sIa oa caro aco mInunI" InIroba oI.
FomoIIo InIoarsora sro nouI-sosII rIvIrI ascuJIIo zI banuIIoaro:
- M-da... da` co-aI cu oI"
- Eu n-am nImIc. Da` m-a IrImIs domnu zo sa-I oIosc
ana Ia socJIo, ca zIco ca I-a vonII oIa sa-I aca zI IuI o mInuno.
- Ea sa-zI maI uIo oIa-n cuI domnu zo, zIso o omoIo.
Ca-I sanIuI nosIru, zI nu Io Iasam sa nI-I IoI.
- Zau" Da` cIno sunIoJI voI"
- CIno, nocIno, nu Io Iasam - zI gaIa.
- Ea sa acoJI bIno sa va daJI Ia o arIo, cand zIc. Nu cumva
vroJI sa va-nconIraJI cu mIno"
- Nu va unoJI, a, cu sIaanIroa! vorbI aIuncI o omoIo maI
oIoIIIa, acandu-zI Ioc rInIro coIoIaIIo. Nu va unoJI cu
sIaanIroa, ca-I maI rau. Las` sa-I Ia, daca aro orunca - co-o
sa-I aca" SanI nu o" Faco o mInuno zI scaa...
SIsoo morgoa rIn mI]IocuI uIIJII, ara Ioama, cu ]andarmuI

aIaIurI, In runIoa aIaIuIuI do coII zI omoI caro-I oIrocoau zI-I
caInau, arca I-ar I dus Ia groaa:
- S-a ogoraI dIn raI, saracuJuI do oI, zI uIIo osIo co-a daI!
- Oaro o sa-I JIna muII acoIo, orI o sa-I duca IncoIrova"
- Un` sa-I duca"
- EI, undo"! La oraz.
- La oraz" Da` co, n-au aIa dosIuI doIorI zI moazo onIru
oI, co Io maI IrobuIo sa so bucuro Ia sanIuI nosIru" AuzI acoIo!
EI do IoaIo, zI noI nImIc! DoIor nu, moaza nu, sanI nu...
numaI ]andarI zI rIcoIorI! Co oI do droIaIo-I asIa"
Cand InIra SIsoo In cancoIarIa osIuIuI, domnuI zo sIa rasIurnaI

o saIaruI unuI scaun, cu un IcIor o masa zI cu aIIuI Ia dracu-
n raznIc.
- DumnoaIuI o oa caro aco mInunI" InIroba oI o ]an-
darm.
- Da, sa IraIJI!
- Cum Io cIoama, IaIca arInIo" InIroba domnIa-sa,
masurandu-I o SIsoo dIn ocII.
- SIsoo ma cIoama, rasunso sanIuI.
- Hm, rumos numo. So cunoazIo ca nu JI I-a daI nazuI Ia
boIoz, ca JI I-aI aIos sIngur cand Io-aI Iuns caIugar. SIsoo... zI
maI cum"
- SIsoo, z-aIaI. Cum sa ma maI cIomo"
DomnuI zo aroa In Ioano buno z-avoa cIo do vorba.
- AaI, sa vozI, sInJIa-Ia, zIso oI rasucIndu-zI musIaJa, noI
sunIom aza un oI do oamonI, caro nu no muIJumIm numaI cu
aIaIa. UIIo, vozI" Po mIno, caro va sa zIca, ma cIoama TraIan.
Dar ImI maI zIco zI DumIIraz, cu voIa sInJIoI-IaIo. Iar o baIoIanuI
asIa, caro Io-a adus Incoaco, o droI ca-I cIoama NIca dIn boIoz;
da-I maI cIoama zI A CaIrInoI, daca Io uIJI bIno Ia IIvroIuI IuI. Iar
o dumnoaIuI do coIo, do-aara, caro so zgaIozIo Ia noI o goam,
ca Ia anorama, osIo oarIo adovaraI ca-I cIoama OIIJa; da`
asIa-I, ca-I cIoama zI PIIac... daca n-oI IozI cumva Ia oI acuz, sa-
I ac sa uIIo cum II cIoama! AI InJoIos, IaIca arInIo"
SIsoo Insa nu dadoa somno sa I InJoIos.
- Do undo vII, sInJIa-Ia" InIroba aIuncI zouI, scIImband
IonuI. AIaIa Iucru IrobuIo sa I zIIInd, ca s-avom zI noI co scrIo
coIoa, Ia raorI, zI sa Io IrImIIom Ia urma, adIca do undo-aI
vonII.
- Sa ma IrImIIoJI do undo-am vonII"... vorbI rar SIsoo. AsIa
nu so oaIo.
AMINTIRI DIN LUPTELE
DE LA TURTUCAIA
IN ASTEPTARE
LagaruI InIarII caro aara "cauI do od" do Ia TurIucaIa avoa
orma unuI Iarg somIcorc srI]InII o Dunaro. Dua caI zIIam o
aIuncI zI dua caI ImI aduc amInIo, orazuI ora ocoIII Ia o dIsIanJa
caro varIa InIro 8 zI l2 km do un sIsIom do IucrarI doonsIvo
rIncIaIo, ImarJIIo In aza-numIIo "conIro" numoroIaIo ana Ia
l4. IncIIuIJI-va un arc, aroao roguIaI, a caruI coarda ora
Dunaroa. ConIura acoasIa Incoand do Ianga Dunaro, dIn susuI
orazuIuI, aroao do SIaro-SoIo, caro ora In aJa conIruIuI nr. 2,
ocoIoa sro sud ana Ianga DaIdar, aoI, Irocand rIn aJa saIu-
IuI AnIImovo, vonoa sa so srI]Ino cu coIaII caaI IoI o Dunaro,
In ]osuI orazuIuI, Ianga saIuI KosuI-EuIgar. TranzooIo saaIo
adanc, InIarIIo cu gardurI do sarma gIImaIa zI cu "groI do
Iu" In aJa, so InIIndoau aroao ara InIroruoro o margInoa
unuI IaIou, caro domIna vaIoa zI coIInoIo dIn aJa.
Aara do acoasIa IInIo rIncIaIa do aararo, avoam In saIo
IInIa a doua, maI uJIn InIarIIa, caro IncIIdoa do aroao Tur-
IucaIa In aII somIcorc, maI mIc. In sarzII, maI orau IranzooIo
dInaara conIurII, sro sud, zI ungIIuI do InIarIrI caro aarau
saIuI SIaro-SoIo.
Eram IroIzocI do IunarI, doasura saIuIuI KosuI-EuIgar, Ianga

doua cuoIo do IunurI noIsravIIo, Ia caro Iucrau ana soara
IarzIu oamonII do corvoada cIvIII, aduzI dIn Jara, do osIo Dunaro.
In zIua dIn urma, odaIa cu aroIoroa rImo]dIoI, numaruI Ior
PonIru coI caro s-au maI InIors
zI onIru amIIIIIo coIor caro
au IorII.
Conoro:ilor Jc lo TurIucoio lc
inchin occeIc nohorIc rnJuri,
259 AninIiri Jin lupIclc Jc lo TurIucoio
usoso sorII cu vroo doua suIo do IurcI do rIn Imro]urImI,
caro, sub aza soIdaJIIor nozIrI, carau boIonuI ramanIaI do o
mazIna gaIagIoasa zI II Iurnau In doua Imonso groI cIIIndrIco,
undo IrobuIa sa Io azozaIo IunurIIo. Dua caIo auzIsom, Iucraroa
Incouso Inca dIn marIIo, dar so Iaraganaso ana acum, In zIIoIo
mobIIIzarII.
CorIurIIo zI adaosIuI nosIru orau Ianga croasIa unoI coIIno,
caro cobora cu un caaI In Dunaro. Do o arIo, so adancoa o vaIo
IngusIa, cu un araIaz umbrII do saIcII, do undo ornoau, ana
sro TurIucaIa, IIvozI bogaIo, JarInI zI vII cu oama cruda. Do
coaIaIIa, IazanuI IIn cobora InIr-o vaIo maI Iarga, cu azozarI
gosodarozII, Ianga un Iaz bogaI In ozIo, doasura caruIa so
rIdIca o coasIa Iozuva do doaI, aoI IuarIz marunI zI ImazurI
usIII, IumInaIo do soaro.
Do acoIo zI dIn cuIoIo amIIoaIruIuI dIn droaIa, IrobuIa sa vIo
InamIcuI...
La o aruncaIura do IaIra sub coasIa, InaInIoa groIIor noas-
Iro, orau IranzooIo ocuaIo do o comanIo a unuI rogImonI do
InanIorIo, undo ma ducoam adosoa sa rIvosc oIsa]uI vasI zI
caIm dIn aJa, osIo caro Irocoau numaI umbro caIaIoaro do nourI.
InanIorIzIII orau IoJI rozorvIzII sau mIIIJIonI, unII conconIraJI
Inca do o Iarna - In coa maI maro arIo oamonI IrocuJI do
aIruzocI do anI... In ocIII Ior nu cIIoaI doruI IInorosc do "acasa",
cI numaI grI]a moIoraIa zI sonIna do "novasIa" zI "coIIazI",
arasIJI ara srI]In, cIno zIIo undo, In mI]IocuI unoI gosodarII
daraanaIo.
- MI-am IasaI novasIa acum zaso IunI, cu aIru coII zI
numaI cu IroI rancI In casa, ImI sunoa unuI dInIro oI. Cum nu s-
ar I gandII coI marI zI Ia noI, ca doar nu sunIom caInI...
Do Ia o vromo, cIIurIIo Ior amanIII, roaso do acoIazI gand
IndaraInIc, Incooau sa-mI sIrocoaro In suIoI o Ioama noIamurIIa,
o dozamagIro surda: vor I oamonII acozIIa noca]IJI In sIaro sa
InrunIo razboIuI" Co Dumnozou! DuzmanuI caro uIoa sosI dIn
coas In coas nu IrobuIa sa no gasoasca cu ganduI numaI Ia soarIa
novosIoI zI a coIIazIIor.
Dar, ma gandoam: do undo sa aIba oI, In suIoIuI Ior InIuno-
caI zI amaraI, IumIna IubIrII do Jara, caro sIngura ar maI uIoa
da un InJoIos suorInJoIor razboIuIuI zI dozIanJuI avanIuI" PonI-
ru caro sco, rIcouI zI rImII do oI cu draga InIma, zI Jc lo cinc
ar I uIuI oI sa InvoJo uIIaroa do sIno" Dar au IncorcaI macar
acoI caro au us Ia caIo acosI razboI In IncInIa orazoIor sa so
coboaro ana Ia oI, sa-I Iamuroasca zI sa-I InIrobo"... Iar acum,
InIunocaJI zI amaraJI, IrobuIa sa-zI doa vIaJa onIru scuma Ior
aIrIo.
Erau maI aIos JaranI do rIn ]udoJoIo do cam aIo MunIonIoI -
coI maI orosIJI dInIro IoJI. Ma uIIam Ia oI cu sIrangoro do InIma.
Nu so oIrIvoau doIoc cu ImagInoa "osIazuIuI roman", do acum zI
do o vromurI, aza cum mI-o zugravIso In suIoI sIraIucIIoaroIo
doIIarI aIo rogImonIoIor gaIIIo do arada zI, maI cu soama, gaIorIIIo
IragIco aIo IsIorIoI noasIro naJIonaIo, aIaI do asra zI do oroIca.
NumaI arIIIorIzIII do o Ianga coIo doua cuoIo noIsravIIo so
maI oIrIvoau cu Icoana co mI-o aurIsom In mInIo. Dar acozIIa
orau aroao IoJI IInorI, moIdovonI srInJarI zI oznazI, ca coI
dIn IIIoraIura IuI AIocsandrI. ZIua InIroaga "zuguIau" zI-zI Indo-
IInoau IndaIorIrIIo cu InIma uzoara. UnoorI, Insa, zI oI aroau
IngrI]oraJI.
- Co no acom noI cu babaIacII IzIIa cand o Incoo nunIa" Ca
arca nu-s romanI, arca-s aIIo dIIanII.
PrInIro InanIorIzII, unuI sIngur aroa maI InImos: MIoIuz
JIganuI, cu musIaJIIo IuI marI zI cu sranconoIo ImbInaIo doasu-
ra ocIIIor nogrI zI vIoI ca do vovorIJa. DIbuIso oI, nu zIIu o
undo, un coasornIc cu muzIca, dosro caro nu dadoa nImanuI
nIcI o IamurIro, zI o caro-I JInoa IoIdoauna azozaI rumos Ianga
ranIJa zI nu-I Iordoa dIn ocII, "ca sa nu aca IcIoaro". Do caIo
orI Iozoa dIn Iranzoo, MIoIuz acoa IoaIru. IzI Iua coasornIcuI
subJIoara, so ducoa cu oI In dos, Ianga bordoI, zI acoIo, dua co-I
oIrIvoa bIno dIn zuruburI, II unoa o amanI zI Incooa sa so
IncrunIo Io oI.
- CanIa, cIoara, sa ]oaco boIoru!
$I numaIdocaI coasornIcuI Incooa, cu noIo IcuraIo, un marz
buIgarosc, Iar MIoIuz, cu o mana-n zoId zI cu aIIa-n coaa, ramanIa
amanIuI...
- Co Io-a aucaI, JIgano" II InIrobaI InIr-un rand.
- EI, domnuIo, am zI ou un oc Ia InIma moa. No-a rIns
razboIuI o moIoagurIIo asIoa zI n-am aucaI barom sa-mI maI
vaz JIganca o daIa... Ca oram IuaJI numaI do zaso zIIo cand m-a
"concInIraI".
EIoIuI MIoIuz! PoaIo rosImJoa oI ca n-o sa-zI maI vada JIgan-
ca nIcIodaIa, dar nu rosImJoa co moarIo grozava II azIoaIa...
ToIuzI nu no obIznuIsom cu ganduI ca sunIom In razboI.
In soara acooa sIaIoam ana IarzIu, ca do obIcoI, cu IocoIonon-
IuI mou - un odgoroan dIn PuIna - Ia ooIa InanIorIzIIIor,
caro no InvIIau morou Ia masa Ior, sub un umbrar adaosIII do
vodoro.
Soara ora caIda, dar vInuI ora roco zI so oIrIvoa do mInuno cu
ozIoIo roasaI, rII o ]araIIc, caro vonoa InIoIdoauna dua
nIzIo ]umarI amosIocaIo cu Iro do Iarba. Erau, o Ianga masa do
scandurI, doI IocoIononJI do rozorva - unuI, InsIIIuIor dIn
CaIarazI, coIaII, zo do bIrou Ia DomonII - amandoI cu ganduI
nomarIurIsII acasa, dar IoIaraJI sa-zI aca cInsIII daIorIa, amandoI
caI do amIIIo, o caro un carIcIu aI Imro]urarIIor II Iransor-
maso In oIJorI zI-I cIomaso o noazIoIaIo sa conduca soIdaJI In
IuIa. MaI orau zI IroI subIocoIononJI - doI In rozorva, aI IroIIoa
abIa IozII dIn zcoaIa - baIoJI vosoII, nozIIuIorI arca do grouIaIoa
coasuIuI do cumana rIn caro IrobuIa sa Irocom. Sub ImrosIa
manIosIaJIIIor razboInIco dIn caIIaIa, oI dIscuIau zgomoIos do-
sro oIIIIca, IIIoraIura zI "InIonJIIIo InamIcuIuI", zI nIcI rIn
gand nu Io-ar I IrocuI macar ca aI nozIrI ar uIoa sa Io bIruIJI
vroodaIa zI ca, osIo caIova zIIo numaI, TurIucaIa s-ar uIoa sa
cada.
Cand vorba so maI oIoIoa, MIoIuz, Ianga un caaI aI mosoI,
IzI Iungoa gaIuI sro Iuna zI canIa, cu gIasuI IuI aIImaz do JIgan
IndragosIII:
AnIJo, baIu-Io-ar sanIuI
Cum IJI baIo zorJu vanIuI...
Ma uIIam Ia JIgan, ma uIIam Ia IovarazII moI... $I ara voIo,
rIvIrIIo mI so InIorcoau sro mIazazI, sro coruI osomoraI zI
amonInJaIor aI EuIgarIoI.
TarzIu do IoI, amoJII do mIrosuI anuIuI cosII osIo caro ImI

azIornusom o oaIo do corI, InJoaI do gandurI zI do rogroIo,
nu-mI gasoam asIamar.
NoaIoa ora IImodo.
Cand doscIIdoam ocIII, mI so araIa doarIo, In vaIo, Dunaroa
IumInaIa do Iuna, scIIIIoaro zI sIramba ca un IaIagan. In acooazI
uIboro aIbasIrIo, vodoam zI zavoaIoIo dIn susuI OIIonIJoI, zI os-
IrovuI nogru dIn aJa noasIra, cu aduroa IuI doasa do arInI. Iar
In ]uruI mou, do roIuIIndonI, dIn IorburIIo InIorIIo, so rIdIca
concorIuI In pi::icoIo aI aIaIor groIorI do noaIo, ca mII do vIorI
marunIo, rIsIIIo rIn Iarba. Un murmur dIscroI zI crIsIaIIn Iromura
sub Iocaro Ioaro.
$I-mI aducoam amInIo do obsorvaJIa curIoasa a nu zIIu caruI
aoronauI: In noaIoa IInIzIIIa, dIn nacoIa baIonuIuI caro aIunoca
ara zgomoI rIn vazduI, nIcI o Iarma do o amanI nu so maI
audo, do Ia caIova suIo do moIrI In sus - numaI IaIraIuI caInIIor
zI canIocuI aIrunzaIor aI groIorIIor...
E cova sIranIu In oIrIvIroa asIa.
Cu mII zI mII do anI In urma, In mIsIorIoasa ora rImara,
umIIuI canIoc aI groIoruIuI a osI sInguruI gIas cu caro noorIcIIa
noasIra IanoIa saIuIa, onIru InIaIa oara, sIondoaroa muIa a
IrmamonIuIuI. Murmur do uImIro, Iangoro sIoasa dIn umbra,
roIudIu aI InIunocoasoI IragodII IorosIro, sau ruga arzaIoaro, In
caro Iromurau do o aIuncI rosImJIrIIo vIIIoruIuI aIaI - cIno ar
uIoa sa suna" CanIocuI groIoruIuI so rIdIca zI aIuncI In zadar
sro sIoIo dIn sanuI amanIuIuI, o cand IanoIa noasIra, ca un
gIom do suorInJo, so rosIogoIoa IzoIaIa In nomargInIro...
VIsam cu ocIII doscIIzI.
CInova ma sIrIga o numo, do Ia caJIva azI. Ma rIdIc zI vad
nIzIo umbro In margInoa maracInIzuIuI dInsro aa. E subIocoIo-
nonIuI X, caro ma InvIIa sa rIndom ozIo cu rosIogoIuI, o
Dunaro. A IuaI cu oI un sorgonI zI doI soIdaJI do rIn arJIIo
baIJII.
Coboram In IInIzIo o oIoca dInIro maracInI zI no orIm ]os,
Ia maI, In aJa morIIor, caro sIau nogro zI nocIInIIIo o IucIuI do
argInI mIzcaIor.
DIncoIo, sro osIrov, aa o IIna zI IransaronIa ca un Iac, Iar
dIncoaco, Ianga noI, vaIurIIo marunIo baI uzor o rundIzuI ma-
IuIuI. NumaI Ia mI]Ioc, In sor, naIIaII Iromura zI saIIa dIn
und zI, IzbInd In IoIuI morIIor, unda DunarII InzoIaIoaro IzI
dozvaIuIo morsuI uIornIc.
ToJI Iacom, curInzI do gandurI.
SorgonIuI - un nogusIor do cIorosIoa, cu caoIa daIa o
coaa zI cu nasuI maro In baIaIa IunII - IzI cauIa un Ioc oIrIvII.
II vad aoI cum IzI rasucozIo soara o dua mana, auca In dInJI
rosIogoIuI do o arIo zI, cu o mIzcaro brusca, II arunca. O cIIa,
Iasa roIunda so dosaco ca o usIa doasura aoI, aoI dIs-
aro... dar cand Irago rosIogoIuI Ia maI, cIorosIogIuI IuIora a
aguba: n-a rIns nImIc.
In vromoa asIa, soIdaJII s-au dozbracaI, In IInIzIo. Ma uII Ia oI
cu mIraro cum, ara nIcI un Ior do rIg, InIra In aa - unuI
sro adanc, coIaII o Ianga maI - JInand Iocaro do caIo un caaI
o Iasa Iunga zI droIungIIuIara. Dua caJIva azI, au Iras-o Ia
maI. In unduI oI so zbaI caJIva ozII, o caro unuI dInIro goIanI
II arunca o IacuIo InIr-un sac do osmoJI, anumo rogaIII. Ma
aroII, var zI ou mana zI auc unuI, ca sa-I vad maI do-aroao.
Dar ozIoIo zvacnozIo, ImI scaa zI cado o nIsI, undo ramano
nocIInIII. E un zaIau mIc - coI maI rumos Ia araIaro dInIro IoJI
ozIII raurIIor noasIro. Ma uII Ia oI cum sIa IncordaI caIova cIIo,
o nIsI, In baIaIa IunII, oIoganI zI In, ca scuIIaI In argInI.
Dar oamonII au InIraI Iar In aa.
- Cum nu Io-o I rIg, domnuIo, o racoroaIa asIa, ara Ic
do oc" rosIozIo Ianga mIno un gIas cunoscuI. E MIoIuz JIganuI,
caro a rasarII zI oI, nu zIIu do undo.
- La co Io-ar oIosI ocuI, JIgano, cand IrobuIo sa InIro morou
In aa" zIco, razand do doarIo, rIoIonuI mou.
- AoI noI, JIganII, aza sunIom; nu uIom ara oc. UIIo, ou
az sIa zI un coas In aa, ara sa Ios, daca mI-aJI arIndo un oc
o maI... barom sa-I vaz cu ocIII, ca IoI ImI JIno do caId.
Aza, cu Iasa zI cu rosIogoIuI, am coIIndaI maIuI ana dIn-
sro zIua.
So Ingana umbra cu IumIna, cand morIIo au IncouI sa umbIo.
Paroau nIzIo IIgIIoano sIranII, caro IuIa grooI sa InoaIo In susuI
aoI zI nu oI.
AoI, rasrangorI do rubIn au sangoraI o azIo do Dunaro. Po
aJa aoI au IncouI sa so sIravada IoaIo scIImbarIIo zI cIarIIaJIIo
vazduIuIuI. Acum aroau bucIoIo marI do IIIIac IngroaIo In
aa, acum so scIImbau In aIdurI marI do urura zI In oIaIo do
IrandaIrI, orI ]ucau gaIbono-vorzuI In IucIu, cu arII do IuIurI
IImurII, ana cand Incoura sa Iromuro ca nIzIo anzo do boIoaIa
o aJa undoIor uzoaro.
Iar cand am IozII doasura, o maI, coruI InIrog sro rasarII zI
mIazazI ora curIns do IncondIuI dImInoJII. Paroa ca ardo IoI
DoIIormanuI.
Dar Inca nu ardoa.
In soara acoIoIazI zIIo caro Incooa cu aIaIa asI, un oc adovaraI
avoa sa Izbucnoasca IoI InIr-acoIo, do-a IunguI nouIuI IoIar...
FOC\RILE
PosIo zI rImIm vosIoa ca osIurIIo noasIro do granIcorI au
osI aIacaIo noaIoa do buIgarI. OranIcorII, dua cum so sIabIIIso
maI dInaInIo, au us oc IcIoIoIor zI s-au roIras. Nu zIIm caJI
dIn oI au cazuI.
Sro soara, coruI o acoorII do nourI vInoJI zI vanIuI Incoo sa
baIa IoI maI Iaro dIn susuI DunarII. Aa o IumburIo. ToaIa
rIvoIIzIoa o InvaIuIIa InIr-o IumIna vanaIa caro, cu aroIoroa
InsorarII, ImrazIIo roIuIIndonI un aor do dozoIaro.
$I o cand amurguI so roIungozIo aasaIor, IIn do rosImJIrI,
onIru coa dIn urma oara sIam Ia masa InanIorIzIIIor. VorboIo
cad raro, In mI]IocuI IacorII In caro no cuunda o IoJI gandurIIo.
Un soIdaI vIno zI no suno ca au aIungaI doI IuI caro dadoau
IarcoaIo rImro]ur. Do cand a IncouI razboIuI, IIgIIoanoIo s-au
InmuIJII rIn arJIIo acosIoa, In Ioc sa uga.
Cand no-am rIdIcaI do Ia masa zI am vonII Ia cuoIo, noaIoa
ora acura: numaI o varuI coIInoI noasIro, doua IamI oIocIrIco,
acoorIIo o o arIo, ca sa nu Io zarIIo do InamIc, so cIaIInau In
baIaIa vanIuIuI, IumInand sIab nIzIo gramozI do nIsI zI munca
IacuIa a IucraIorIIor do noaIo, caro so InvarIoau ca nIzIo vodonII
In ]uruI groIIor do IunurI.
$I abIa InIrasom In magIornIJa mIca do scandurI, ramasa
acoIo do InaInIoa mobIIIzarII, cand o bubuIIura scurIa, Inun-
daIa, acoorIIa numaIdocaI do vuIoIuI vanIuIuI, no acu sa IrosarIm
zI sa no uIIam unuI Ia aIIuI...
Era rImuI oc do Iun caro rasuna o camIIIo TurIucaII, In
noaIo.
EI no vosIoa ca razboIuI adovaraI Incoo.
$I dosIgur, In acooazI cIIa, oI a rasunaI Ia oI In suIoIoIo
coIor caIova mII do oamonI caro, InundaJI rIn Iranzoo, Incon-
]urau cu zIruI Ior subJIro orazoIuI murdar, gIomuII ca un uI do
cadana o maIuI DunarII.
Cand am IozII aara, o rIvoIIzIo sIranIo no IncromonI. Sro
mIazazI, nu doarIo, doua IncondII marI sargoau InIunorIcuI In
doua IocurI, cu roIoxoIo Ior urIazo.
Cum IzbucnIsora" Cand au avuI vromo sa croasca aIaIa"
CoIIna dIn aJa, cu IoaIo amanunIoIo oI, IaIaIo arca dIn mar-
mura noagra, so zugravoa In nomIzcaro o IumIna sangorIo. Un
sIngur coac IzoIaI, droI o cuImo, so vodoa zbucIumaI In baIaIa
vanIuIuI sInIsIru. Parc-ar I vruI sa uga, dar JInIuII IocuIuI IzI
ramanIa ramurIIo InIr-o arIo, ca nIzIo braJo doznada]duIIo.
OamonII IzI Iasasora IucruI zI rIvoau IacuJI.
InIrobam Ia IoIoon: nI so rasundo IaconIc ca duzmanuI a
aIacaI Insro DaIdar. Ard doua saIo.
In vromoa asIa, IunurI baI rar, Ia InIorvaIo noroguIaIo. InIro
coIo doua ocurI, so araIa dIn cand In cand dungI rozII do Iu-
mIna, caro IaIo InIunorIcuI o cIIa, subJIrI zI roozI, ca IInIIIo
oomoro do vaaIo o caro Io Iasa In urma Ior sIoIoIo cazaIoaro.
In socIoruI nosIru, Insa, o IInIzIo zI noaIo usIIo - nIcI n-aI
banuII macar ca do aIcI, do Ianga maI zI ana Ia AnIImovo, suIo
do oamonI sIau InIr-o IncordaIa azIoIaro.
TunarII nozIrI, aara do coI caro sunI "do garda" Ia Iucru, s-au
cuIcaI, unII In bordoI, aIJII o aara. Ma Ias zI ou In Iarba, cu
aJa In sus.
Dar nImonI nu oaIo sa doarma.
ToJI so ramanIa, InIoraJI do acoIazI gand: IunurIIo nu sunI
Inca azozaIo, Iar uzIIIo Ior sunI "sIsIom vocII" - zI cIIar do n-
ar I aza, arIIIorIzIII n-au maro Incrodoro In uzca.
No gandIm In acoIazI IIm zI Ia camarazII caro, In cIIa asIa,
nu doarIo, o coIInoIo do Ia DaIdar zI SIaro-SoIo, InrunIa
rImo]dIa...
Iar o doasura noasIra, roIocIoaroIo do Ianga oraz scruIoaza
InIunocImIIo, arunca azII IargI zI dIaano do uIboro Incandos-
conIa, ca nIzIo cozI do comoIa caro aar zI dIsar noconIonII, so
muIa rIn vazduI zI so srI]Inosc caIova cIIo ca un caaI o un
nor morgaIor, uzoaro ca nIzIo suIurI do coaJa, o caro Io mIrI
cum nu Io rIsIozIo vanIuI.
AsIoI noaIoa Iroco IncoI zI ocurIIo so oIoIosc IoI maI muII,
odaIa cu aroIoroa zorIIor.
SoaroIo ora sus cand m-am dozIoIaI.
NIzIo InanIorIzII so InIorcoau nu zIIu dIn co "rocunoazIoro",
o Ianga maI, o sub doaIuI dIn aJa.
Cand a]ung Ia noI, un caoraI, oarIo omoJIonaI, no suno ca,
Ia margInoa unoI adurI, au osI rImIJI cu ocurI do buIgarII
ascunzI acoIo. Nu zIIa co s-au acuI coI doI subIocoIononJI caro II
conducoau. Po unuI I-a vazuI cazand do o caI, In goana, Iar o
coIaII I-a IorduI dIn ocII.
- Cum aJI uIuI sa-I arasIJI aza" II InIrob.
- Co ora sa acom" Am Iras ocurI InIruna, dar oram roa
uJInI...
Dua-amIaza Insa, s-au InIors zI oIJorII, o rand: unuI ora
Ioaar, Iar coIaII a cazuI numaIdocaI InIr-o crIza do norvI, In
caro I so aroa ca-zI vodo camaraduI omoraI.
Sro soara, comandanIuI comanIoI do InanIorIo rImozIo or-
dIn sa doa oc saIuIuI do Ianga noI...
Un gru do soIdaJI, cu zomoIoago do gaz, conduzI do un
subIocoIononI, ornosc sa uIo ocuI.
Ma duc maI In doaI, do undo II vad cum coboara cu aza o
sub Iranzoo, In IumIna conuzIo a InsorarII, cum dIsar rInIro
gardurIIo gradInIIor - zI ma gandosc Ia aIa grozava o caro
daIorIa II sIIozIo s-o savarzoasca.
AIaIurI do mIno, IocoIononIuI Z., om oarIo do Iroaba zI cu
suIoI do gosodar caro zIIo sa roJuIasca munca agonIsIIa dIn
grou, rIvozIo osomoraI.
SaIuI, InIIns do-a IunguI coIInoI, Ia IcIoaroIo noasIro, umoga
oIoIII dIn caIova ogoacurI. O omoIo scoaIo aa dInIr-o anIana.
Un card do gazIo so InIoarco do Ia baIIa, o drumuI maro, In
IInIzIo... E IocmaI ora do cIna, Ia saIo. ImI IncIIuI, In ]uruI
masuJoI roIundo, caIova oJo do coII cumInJI, un baIran acanu-
zI cruco domoI, o gosodIna caro randuIozIo co IrobuIo Ia masa...
$I cu InIma sIransa, azIoI...
Un IroamaI so rIdIca doodaIa, dIn caaIuI saIuIuI, undo rasar
ara vosIo caIova IumInI, caro so marosc vazand cu ocIII. $I
zvonuI crozIo, so aroIo, so rasandozIo In IoI saIuI. Umbro
sorIaIo aIoarga do-a IunguI gardurIIor, rIn ograzI, o uIIJI.
SaIuI InIrog mIzuna acum ca un urnIcar rascoIII zI Iarma crozIo,
s-aud sIrIgaIo zI cIomarI, aoI JIoIo do coII zI do omoI caro
aIoarga nobuno, do Ia o curIo Ia aIIa. VaaIIo so rIsIosc morou,
ocurI rasar noconIonII, IcI zI coIo, arzand IImodo In IumIna
scazuIa a amurguIuI. FIacarIIo so InaIJa aIaInd, IrosnInd, dIn
cIaI do an, dIn aIuIo uscaIo. S-aud zI caIova ImuzcaIurI, unoIo
maI aroao, aIIoIo maI doarIo zI so vad coIo do oamonI o uIIJI,
caro ar ca so saIuIosc InIro oI...
Iar ocuI so InIIndo, curIndo casoIo una dua aIIa. $I cu
IncoIuI, o coaIa maI maro do oamonI so aIogo sro margInoa
saIuIuI, sub doaI. E urnIcar do umbro noIamurIIo, co so zbaI, so
ramanIa, so amosIoca In gIoaIa gaIagIoasa, caro sorozIo morou
cu coI InIarzIaJI. OIasurI raguzIIo sIrIga, unII cIoama rudoIo,
omoIIo IzI cauIa coIII...
AoI un caaI do convoI moIoraI so ormoaza o coasIa doaIu-
IuI dIn aJa, so IungozIo, so IarazIo Ia doaI ca o omIda...
Au ornII. Undo"...
Iar ]os, In vaIo, saIuI, undo aIaJIa dIn coI caro Ioaca zI-au
oIrocuI coIIarIa, au croscuI zI-au IubII, saIuI cu IdoIIo IuI, cu
casa arInIoasca, cu amInIIrIIo, cu daIInoIo zI IrocuIuI IuI, ramano
In urma arzand, raadII oaIo onIru vocIo.
NomIzcaJI sIam zI rIvIm. AcoorIzurI Irosnosc, IacarIIo so
InaIJa do osIo IoI In voIa Ior zI vaIurI do um so amosIoca sus,
sro coIo dInIaI sIoIo. Acum uIIJoIo sunI usIII, nu so maI audo
nIcI un gIas, rIn curJI nu so maI vodo nIcI o mIzcaro. FocuI
sIngur IzI mIsIuIo rada In IInIzIo.
InIr-un IarzIu, IocoIononIuI so InIoarco sro mIno:
- Maro IIcaIozIo o razboIuI!... zoIozIo oI, cu vocoa sug-
rumaIa.
\N ASALT
In dImInoaJa do IunI 22 augusI, un baIon caIIv InamIc aaru
sro mIazazI. AbIa so vodoa, gaIbuI zI dIaan, In coaJa dImInoJII.
$I IunurIIo duzmano, caro ana acum au baIuI rar, Inco sa-zI
InIoJoasca ocurIIo: bubuIIurI IoI maI doso rasuna sro DaIdar zI
SIaro-SoIo. Dar do-a IunguI IranzooIor noasIro, ana Ia AnIImo-
vo, acooazI IInIzIo zI Incordaro conIInua. PaIruIoIo cuIroIora Io-
curIIo dIn aJa, doaIuI, aduroa zI vaIoa do dIncoIo: nImIc.
Pana soara zgomoIuI arIIIorIoI crozIo zI scado In rasIImurI,
Iar noI, ara nIcI o vosIo, azIoIam sa Im aIacaJI dIn coas In
coas.
$I abIa sro soara aIam ca buIgarII au daI vroo zoco asaIIurI
sro DaIdar, dar au osI rosInzI. AsIa ora "vorsIunoa oIcIaIa".
In zoaIa Insa so sunoa ca aI nozIrI s-au roIras osIo IoI In
dosuI rImoI IInII zI ca IranzooIo dIn aara zI coIo InIarIIo, caro
aarau SIaro-SoIo, au cazuI, Imrouna cu saIuI, In maInIIo
duzmanuIuI.
SoIdaIuI o caro-I IrImIIom zIInIc Ia oraz no suno ca maIuI zI
vasoIo-sIIaI sunI IIno do ranIJI.
NoaIoa o oIrocom do vogIo In zanJurI. IncrodInJaI ca ana
Ia zIua duzmanuI va Incorca, In sarzII, zI o Ia noI o IovIIura,
nu Ias oamonII sa aJIoasca docaI cu randuI. ToaIa vromoa sIam
cu ocIII aJInIIJI sro vaIo, In InIunorIc. Iar Ia saIoIo nosIru,
IucraIorII do noaIo muncosc ana IarzIu Ia cuoIo.
AsIoI noaIoa Iroco zI, aara do aIruIoIo caro sososc dIn cand
In cand o un drumoag do sub maI zI IzI dau "aroIa" cu voco
InundaIa, nIcI JIonIo do om nu so maI sImIo rIn IocurIIo acosIoa
aragInIIo, cuundaIo In InIunorIc. NumaI o sIngura IumInIJa so
vodo mIzcand, unoorI, InIr-o coIIba dIn mI]IocuI gradInIIor dIn
vaIo. Iar cand norII so dosac doasura IazuIuI, sIoIo raro Iromura
In ]ocuI undoIor. SaIuI ars IoI maI umoga dIn caIo o ruIna sInIs-
Ira. DoarIo, un Iun IrozII dIn somn ruo o cIIa Iacoroa, ca un
duIau somnoros caro IaIra o sIngura daIa zI adoarmo Iar.
SoaroIo do-abIa s-a rIdIcaI zI baIonuI do IorI aaro dIn nou,

maI aroao, doasura zarII.
TunurIIo Inco sa baIa. DIn vuIoIuI Ior croscand, InJoIogom
ca, In acoasIa zI sIraIucIIoaro do Ioamna, so va da asaIIuI IoIaraIor.
Dar Ia noI, IarazI nImIc. Eram sorIIJI sa sIam zI do asIa daIa
numaI Ia anda"
SoIdaJII cu caro Irocusom noaIoa In zanJ suravogIoau acum
o muncIIorII IurcI - vroo doua suIo do oamonI zdronJarozI, cu
oJo InIunocaIo, caro muncoau o IacuIo, carand boIonuI ramanIaI
zI nIsIuI, cu aIaIa IInIzIo ImasIbIIa, IncaI nIcI nu-zI InIorcoau
cauI sro arIoa do undo vonoa vuIoIuI IunurIIor zI zgomoIuI
IuIoI caro so IoI aroIa.
SIam ca o gIImI. UrcaI o o scIoIa do grInzI onIru rIdIcar-
oa grouIaJIIor, rIvoam sro margInoa IaIouIuI caIro AnIImovo
IInIa do Iranzoo doasura caroIa oxIozIIIo do zranoIo Insomnau
sIoIurI do nourazI IuIIIorI, mIcI ca nIzIo baIIsIo aIbo.
O baIorIo do-a noasIra Incorca sa aIInga baIonuI. Dar IunurIIo
nu baI ana acoIo; caJIva uIgI aIbI caro so dosIrama In sonIn,
dIncoaco do baIon, araIa IocuI undo so sarg zranoIoIo.
Ca sa caaI vroo vosIo, ma duc Ia comanIa do InanIorIo do
Ianga noI. In bordoIuI IocoIononIuIuI, un caIIan, comandanI aI
baIaIIonuIuI, vorbozIo Ia IoIoon cu maIoruI IuI. ConvorbIroa o
obrIIa zI, dua cuvInIoIo "IarI" o caro I Io suno caIIanuI,
InJoIog ca maIoruI IrobuIo sa Io un om moaIo do IoI zI ca Iucru-
rIIo nu morg bIno.
Dar, IIndca aIcI buIgarII nu aIaca Inca, In Ioc sa ma InIorc Ia
cuoIo, ornosc do-a curmozIzuI o coasIa, sro IranzooIo bom-
bardaIo, zI osIo caIova mInuIo a]ung Ia Ioc doscIIs.
PIaIouI so InIIndo acum noIod In aJa moa. DoIunaIurI
noInIroruIo zguduIo vazduIuI. Do Ia un aIc do coacI dIn sIanga
zI ana doarIo, Ia adancIIurIIo dIn droaIa, uIgII aIbI do um
caro aar noconIonII, uJIn doasura amanIuIuI, Insoamna In
vazduI IInIa IranzooIor noasIro, In saIoIo carora ma aIam acum.
$I Iucru sIranIu: IuIa o In IoIuI oI, dar caI vozI cu ocIII
Imro]ur zI In aJa, nIcI un sIngur om nu so zarozIo. Daca n-ar I
urIoIuI acosIa noInIroruI aI arIIIorIoI, Io-aI crodo In mI]IocuI
unor ImazurI usIII, IumInaIo uIornIc do soaro... Dar oamonII
sunI ascunzI ca ramoIo In amanI. Do acoIo so andosc unII o
aIJII, do acoIo IzI IrImII rIn vazduI ocuI ucIgaIor. RazboIuI
modorn! SIaI In Iranzoo cu braJoIo IncrucIzaIo zI cu saIoIo Inco-
voIaI, caI IIm duroaza "rogaIIroa" zI azIoJI, ara nIcI o uIoro,
sa Iosnoasca doasura Ia o mazIna, azvarIIIa do aIIa mazIna!
OamonII so baI cu mazInIIo - o o concuronJa do rabdaro. Panda
vIcIoana, "norvII IarI" zI caIcuIuI roco InIocuIosc avanIuI do odI-
nIoara zI sIrouI do oozIo aI IuIoIor doscIIso, In caro ora coI
uJIn o suorba dozIanJuIro do onorgIo IInoroasca, o masuraro
cavaIoroasca do uIoro IzIca zI do cura]. Dar razboIuI modorn
IrobuIa sa Io aza - rozaIc, sonII zI moIoraI, ca zI coa maI maro
arIo a scourIIor maIorIaIIsIo onIru caro so urmoaza In doarIaIuI
Aus: comorJ, dobuzourI, araIo...
Acum o grIndIna do obuzo arunca In aor buIgarI do amanI zI
sorosc umuI do IIcarIrI roozI zI rozIaIIco. ProIocIIIoIo arIIIorIoI
duzmano, IndroIaIo do obsorvaIoruI dIn baIon, cad cu rocIzIo
asura IranzooIor noasIro. Incorc sa doosobosc zI ocurI do uzca.
Dar ImI dau roodo soama ca InanIorIa noasIra nu oaIo Irago
acum, Iar vuIoIuI IunurIIor, IaoIIc zI noInIroruI, ca o vIbraJIo
do coarda groasa, InvaIuIo orIco aII zgomoI vonII dInIr-acoIo. $I
cu caI ma aroII, cu aIaI doIunaIurIIo, ca InIr-o ruoro do nourI,
so amosIoca zI so rocIIIa.
$IIam ca ocuI acosIa rogaIozIo aIacuI cu baIonoIa, zI ma
gandoam Ia soIdaJII nozIrI, In maro arIo rozorvIzII zI mIIIJIonI do
rIn IIov, do rIn IaIomIJa... Do co IocmaI acozIIa au osI ursIJI
sa doa onIru InIaIa oara IoI cu buIgarII, Ia baIonoIa"... O,
daca ar I osI acoIo, acum, caIova baIaIIoano do vanaIorI sau do
oamonI do rIn arJIIo munIoIuI, cu caIa Incrodoro ar I azIoIaI
aIacuI buIgarIIor, vosIIJI onIru dosIoInIcIa Ior Ia baIonoIa.
O oxIozIo grozava ma acu sa InIorc cauI: Ia saIoIo mou,
sro droaIa, un obuz monsIru a cazuI Ianga drumuI do o
coasIa. Ca o IruJIuno do acura, o coIoana maro do um nogru
zI gros, amosIocaI cu buIgarI do Jarana, JaznI ca dIn amanI...
Au IncouI sa baIa cu IunurI groIo a doua IInIo a noasIra! E
vosIIIuI obuzIor gorman, orI sunI IunurI-auIomobIIo ausIrIaco"...
DIn aIcuI do coacI dIn sIanga, o baIorIo do a noasIra do-
scIIdo ocuI ara vosIo sro rasarII.
Ma gandoam ca aIacuI so oaIo InIIndo acum zI Ia "conIruI"
nosIru zI voIam sa ornosc IndaraI, Ia cuoIo - dar numaIdocaI
bag do soama ca baIonuI Incoo sa so coboaro roodo...
$I ca rIn armoc, In caIova cIIo, o ronIuI InIrog, bubuI-
IurIIo IncoIoaza cu IoIuI. NumaI IunuI coI maro maI Irago...
LInIzIoa cIudaIa caro urmoaza o InIroruIa do un rooI do
ImuzcaIurI marunIo do-a IunguI IranzooIor... CaIova gIoanJo
raIacIIo ImI zuIora o doasura. In dosuI vaIuIuI do um, InanIo-
rIa buIgara a ornII, dosIgur, Ia aIac. Dar n-aud mIIraIIoroIo, n-
aud arIIIorIa noasIra... zI azIoI, cu InIma sIransa.
Acum un roamaI do gIasurI doarIaIo, do sIrIgaIo roIungI,
aoI o Iarma do racnoIo, do vaIoIo, do cIomarI a]ung ana Ia
mIno.
PrIvosc, ara a cIII, In IumIna maro a soaroIuI. PrIn umuI
caro nu s-a rIsIII Inca, vad doI caIaroJI In goana nobuna, IocaJI
o coama caIIor. AoI un cIoson do munIJII, cu caII In gaIo, Ioso
Ia IvoaIa o cIIa, InIr-o sarIura a coJII, zI dIsaro Iar, In varIo]
do ra zI um.
PosIo uJIna vromo, caJIva soIdaJI razIoJI, aoI In aIcurI mIcI,
so vad aIorgand o cam, unII sro sIanga, aIJII sro vaIcoaua
dIn droaIa.
VroIam sa-I orosc, sa-I InIrob... dar Ia co bun" Era vadII ca
buIgarII au aIruns In IranzooIo noasIro, saramaIo do obuzo, do
undo macoIuI cu baIonoIa a rIsIII o coI ramazI In vIaJa...
Cand am a]uns Ia cuoIo, IoI drumuI do o coasIa dIn saIoIo
nosIru ora IIn do ugarI, do ranIJI, do cIosoano zI do IunurI,
caro coborau In goana sro Dunaro zI, o sub maIuI InaII, so
IndroIau sro TurIucaIa. Pana o Ia coasuI 5 dua amIaza, am
rIvII InIoraI, cu IocoIononIuI mou, do o varuI coIInoI, acoasIa
scurgoro ]aInIca zI grabIIa, caro no umIoa InIma do Ioro.
La IoIoon nu no maI rasundoa nImonI.
Co acoau buIgarII" Do co nu urmaroau"
Avoau IordorI groIo zI gonoraII rudonJI.
Dar rIn sarIura acuIa uIoau sa no cada In saIo dInIr-o
cIIa In aIIa... Fara ordIn, Insa, noI crodoam ca nu IrobuIo sa
arasIm croasIa coIInoI o caro no gasoam zI undo ca-n IronIo,
IurcII Iucrau zI acum do zor, Imrouna cu aI nozIrI, Ia consIruI-
roa cuoIoIor noIsravIIo!
AbIa cand am vazuI ca comanIa do InanIorIo do Ianga noI so
roIrago sro vaIo zI ca ramanom sIngurI acoIo, am IncouI zI noI
sa no rogaIIm do Iocaro.
InIr-o cIIa IoJI IurcII, caro muncoau cu grou, oIand, so
randuIra aIru caIo aIru.
$I domoI, dua co no-am IndoIInII coIo dIn urma IndaIorIrI
oruncIIo do roguIamonIo In asomonoa sIIuaJIo, am ornII sro
vaIo, cu suIoIoIo InocaIo do maInIro, o Ianga convoIuI do IurcI,
caro, InIro sonIInoIo, coborau In Iacoro coasIa, aruncandu-no
rIvIrI InIunocaIo zI IozIzo...
In zIua acooa, zaIo "conIro" InIarIIo au cazuI In maInIIo
duzmanIIor zI conIura rIncIaIa do aararo a osI ruIa.
PE MAL\L APEI
Do-a IunguI DunarII, o sub maIuI raos zI InaII, ora un
urnIcar noasIamaraI, o gIoaIa caro so rosIogoIoa In goana o
drumoaguI IoIros zI IngusI, un amosIoc InrIguraI do caruJo cu
baga]o, do cIosoano, do soIdaJI nogrI zI rauIJI, do caI sIobozI,
caro aIorgau o do margInI, zI do oamonI ranIJI, caro so Iarau
cum uIoau sro TurIucaIa. $I convoIuI acosIa ramanIaI soroa
morou cu ugarII caro coborau dIn raIIo maIuIuI, do rIn vII, zI
so IndroIau sro onIoanoIo do Ianga oraz, In nado]doa ca vor
gasI un od sau vaso caro sa-I Iroaca dIncoIo. MuIJI IzI asIrau
arma zI nu vodoaI nIcI o ranIJa aruncaIa o margInoa drumuIuI.
Morgoau In Iacoro, ara sa rIvoasca In IaIurI.
Nu auzoaI docaI rooIuI grabII aI IcIoaroIor zI IuruIIuI
caruJoIor.
In gIoaIa acoasIa a IrobuII sa InIram zI noI, cu coIoana Iunga
do muncIIorI IurcI, o caro sonIInoIoIo nu-I sIaboau doIoc.
Oroam o caIo un ugar zI-I InIrobam: undo so duco" onIru
co a ugII"
MuIJI so uIIau Ia mIno aIurIJI zI ornoau ara sa-mI rasunda.
- EuIgarII sunI coIoa, doasura maIuIuI, ImI rasundoau
unII. No-au raadII cu IunurIIo...
CoI maI muIJI sunoau ca s-au raIacII do aI Ior; nu zIIau undo
Io sunI comanIIIo, rogImonIuI, oIJorII. $I vonoau sa-I cauIo Ia
onIoano.
- OIJorII au ugII zI no-au IasaI sIngurI, maI zIcoau oI...
RoronuI acosIa I-am auzII InIruna do aIuncI; dar maI IarzIu,
In caIIvIIaIo, m-am IncrodInJaI cIIar dIn susoIo Ior ca nu ora
cu IoIuI adovaraI. La TurIucaIa IInd coa dInIaI cIocnIro maI
crancona cu InamIcuI, dosIgur ca nIcI soIdaJII - mIIIJIonI zI
rozorvIzII -, nIcI oIJorII nozIrI nu orau obIznuIJI cu ocuI. ToIuzI
IordorIIo marI do oamonI aIo InamIcuIuI, dosro caro m-am
uIuI IncrodInJa In zIua cand am sIrabaIuI, ca rIzonIor, IocuI
IuIoIor do Ianga DaIdar zI dosro caro am auzII adosoorI In
IImuI caIIvIIaJII cIIar dIn gura buIgarIIor zI dIn rosa Ior,
dovodosc ca aI nozIrI nu s-au daI uzor. Iar daca au osI oIJorI
caro zI-au arasII oamonII sub oIurIIo roIoxIo zI daca au osI zI
soIdaJI dosIuI caro zI-au arasII oIJorII zI au IasaI arIIIorIa sIn-
gura In aJa duzmanuIuI - zI rInIro unII zI rInIro aIJII s-au
gasII dosIuIo cazurI do oroIsm IndIvIduaI mInunaI, dosro caro
voI omonI maI IarzIu, zI caro au saIvaI "onoaroa armoIor".
Cand am a]uns Ia aI doIIoa onIon dIn aJa garII OIIonIJa, am
IncouI sa InIaInIm zI aIJI ugarI caro vonoau dIn sus, dInsro
TurIucaIa, zI so oroau do-a IunguI maIuIuI orI so IngIosuIau o
Ianga onIon. AIuncI mI-am daI soama do IoaIa InIIndoroa
InrangorII zI am InJoIos ca numaI un a]uIor grabnIc zI uIornIc,
daca nu o InIocuIro IoIaIa a IruoIor, ar maI uIoa uno In
cumana soarIa "cauIuI do od".
SoIdaJI dIn dIorIIo rogImonIo, amosIocaJI, oroIoau ara nIcI
un rosI In IoaIo arJIIo. Era o gIoaIa dozordonaIa, curInsa do
anIca, o IngramadoaIa do oamonI doscura]aJI, caro nu maI cauIau
docaI sa scao, sa gasoasca vroun mI]Ioc do Irocoro. $I cum
noaIoa so Iasa roodo, cIno ar maI I osI In sIaro sa-I aduno, sa-
I randuIasca, sa IrImIIa o Iocaro Ia rosIuI IuI"
InIr-un Ioc am gasII comanIa do InanIorIo caro usoso Ianga
noI, o doaI. Era sInguruI gru dIscIIInaI o caro I-am InIaInII
In soara acooa. OamonII acusora IramIdo do armo zI-zI azIoIau
comandanIuI, caro so dusoso Ia oraz, sa coara ordIno.
Nu doarIo do oI, no-am orII zI noI sub maI.
So InnoIaso ara sa bagam do soama. Nu zIIam co so oIroco
In TurIucaIa. Am daI drumuI IurcIIor sa so duca In oraz zI
IocoIononIuI nosIru, dua co zI-a InIIarII bIno In mInIo IocuI
undo ramanoam, a IocaI zI oI sa rImoasca ordIno. Do Ia cIno,
daca buIgarII vor I aIruns In oraz" $I cIno sa maI aIba vromo,
In sIIuaJIa asIa, sa so maI ocuo do caJIva IunarI ara IunurI"!
Era acum un InIunorIc orb zI o InvaImazoaIa maro do oamonI,
caI, cIosoano, caro do corvada uso do-a curmozIzuI zI caruJo cu
baga]o, InIro aa zI maIuI InaII - ba am InIaInII zI o cIroada do
bIvoII, caro mugoau InIruna rIn InIunorIc, manaJI dIn urma cu
sIrIgaIo zI cu cIomogo, Dumnozou zIIo do undo zI onIru co.
PosIo uJIna vromo, IocoIononIuI s-a InIors. Nu uIuso razbaIo
zI so Iomoa sa nu so raIacoasca do noI.
Nu zIIam co sa acom. Sa ornIm In noaIo o coasIo, sro
InamIc" Dar o undo maI orau do-aI nozIrI" $I cum sa-I
rocunoazIom, ca sa nu Iragom In oI" Vrand-novrand, IrobuIa sa
azIoIam ana Ia zIua acoIo undo no gasoam. Eu unuI oram
IncrodInJaI ca buIgarII so vor oIosI curand do rIIo]uI acosIoI
dozordInI. $IIam ca coI uJIn sro AnIImovo, undo ora o Iarga
sarIura a ronIuIuI nosIru, nImonI nu Io maI JIno IoI. $I
Iragoam IoIuzI nado]do ca un macoI cu baIonoIa, In zaacoaIa
unoI IncaIorarI nocIurno, no-ar uIoa IngaduI sa rocazIIgam cooa
co Iordusom osIo zI.
Eram osIonII - IroI noJI nu dormIsom. In nouIInJa do a
aco cova, mI-am zIs: Io co-o I! Nu so maI auzoa nIcI o bubuI-
Iura do Iun, nIcI o ImuzcaIura... InvaIuII In oroIIna IocoIonon-
IuIuI, ma IasaI zI ou Ianga oI o nIsI, cu baIonoIa usa Ia arma,
o caro o JInoam In braJo, gaIa sa sar In IcIoaro Ia coI dInIaI
sIrIgaI do aIarma zI sa dau cu oa In IoaIo arJIIo! Dar un somn
grou zI ara vIso ma InvaIuI roodo zI ma JInu sub aasaroa IuI do
IaIra ana a doua zI...
Cand am doscIIs ocIII, somnoros, Ia caJIva azI Dunaroa, sub
IumIna IngIoJaIa zI aIbasIrIo a zorIIor, cIIoIoa dIn vaIurI... VazuI
maI InIaI maIuI dImoIrIva - aI JarII noasIro - rInIr-o anza
subJIro do nogurI. AoI, cand ImI InIorsoI rIvIrIIo o cosIaIaII
maI, rIvoIIzIoa dosazuraIa do-a IunguI, o sub raI, aducandu-
mI amInIo, cu roaIIIaIoa oI bruIaIa, coIo oIrocuIo IorI, InIr-o cIIa
ImI rIsII somnuI...
Incooa zIua aIaIa, 24 augusI...
LA PONTOANE
ZvonurI umbIau ca osIo noaIo au IrocuI caIova rogImonIo do
muscaII. AdovaruI o, dua cum am aIaI maI IarzIu, ca Irocuso
un rogImonI do InanIorIo do-aI nosIru, do "scuIIJI" zI "dIsonsaJI",
zI unuI sau doua baIaIIoano do granIcorI, caro au InaInIaI osIo
noaIo, ImIngand o buIgarI IndaraI, In Iranzoo, zI muIJumIIa
carora goIuI dInsro rasarII usoso asIuaI. Dar aIuncI nu avoam
nIcI o zIIro IomoInIca, cI numaI zvonurI caro soroau zaacoaIa.
LocoIononIuI nosIru rImIso ordIn sa aca doocamdaIa aza Ia
onIoano, In ]uruI carora sIaIoa maro muIJImo do ranIJI, azIoIand
sa Io IrocuJI dIncoIo. Po sub maIurI so ImbuIzoau zI acum ara
asIamar coI ugIJI dIn oc, unII IIndca IzI Iordusora cu IoIuI
nado]doa In Izbanda, Iar aIJII dIn ura mIzoIIo, andInd cu ocII
do Iu vroun mI]Ioc do Irocoro. In curand ]andarmII Incoura sa-
I aIungo cu ocurI do uzca o coasIa; dar osIo uJIna vromo oI
rovonoau In numar zI maI maro, amonInJand sa sIrIvoasca In
IcIoaro ranIJII do Ia caaIuI unJII do onIon.
UnoorI, caIo un oIJor, vonII do cIno zIIo undo, sIrIga: "Oamo-
nII dIn rogImonIuI cuIaro sa so aduno aIcI! HaI, baIoJI..." $I
sIrIgaIuI IuI so Iordoa In Iarma gonoraIa, so auzoa dIn nou...
MuIJI so randuIau In ]uruI oIJoruIuI zI ornoau Ia doaI, rIn vaI,
dar muIJI so ascundoau zI nIcI ca voIau sa auda.
Obuzo so sargoau unoorI rIn vIIIo do doasura. In rasIImurI
so auzoa o raaIaIa IndoarIaIa do ImuzcaIurI. Po onIon zI sub
maI, ranIJII, ansaJI In graba do doI modIcI, soroau noconIonII.
Un oIJor do arIIIorIo Irocu dIncoIo cu IunIroa onIonuIuI sa
coara munIJII... In curand, un vaoraz sosI, avand Ia romorca un
bac cu munIJII, caro so aIaIura do onIonuI nosIru. SoIdaJII vaI-
IzI, caJI orau o aroao, so gasIra orIcIJI sa-zI aca do Iucru cu
doscarcaroa IazIIor o maI. ProsImJoam ca munIJIIIo acoIoa nu vor
maI a]ungo Ia dosIInaJIo, dar n-avoam nIcI o uIoro.
Po masura co bacuI so doscarca, randuIam ranIJII In IocuI
cuIIIIor do carIuzo.
SarmanII! NIcI nu maI gomoau, do bucurIo ca Iroc Dunaroa zI
do Ioama sa nu ramana dIncoaco... Ma aroIaI do unuI caro
sIaIoa Ianga unIo. Avoa sIanga roIozaIa do un obuz zI o urocIo
ruIa. EIuza, anIaIonII, camaza II orau udo, arca acuso o baIo
do sango. II vazuI rIdIcandu-so, ca sa-zI Incorco ramazIJa do
uIorI. So JInoa do baIusIrada zI so cIaIIna, gaIbon, cu ocIII
IorduJI.
- Cum Io cIoama"
- MaIoI.
- Undo Io-a ranII"
- Nu zIIu.
- Do undo ozII"
- Nu zIIu...
Vorboa cu grouIaIo. L-am IuaI do subJIoara, I-am dus o bac
zI I-am IasaI ]os, InIr-un coIJ, undo ramaso cu ocIII ImaIn]onIJI.
TunurIIo vuIau InIruna.
In aa vodoaI acum caoIo razIoJo do InoIaIorI, caro IuIau cu
vaIurIIo. Dar o coIaII maI, ]andarmII II rImoau cu ocurI do
carabIna.
CaIova monIIoaro do razboI, vonInd dIn susuI aoI, Irocura cu
IoaIa vIIoza Ia vaIo zI, osIo uJIna vromo, so Iordura In dosuI
crangurIIor dIn osIrov. So roIragoau... UnuI sIngur so orI Ia
caaIuI osIrovuIuI zI do acoIo IrImIso caIova obuzo sro AnIImo-
vo, dIn IunuI IuI do maro caIIbru, caro bunoa c-un sunoI moIaI-
Ic, Ia caIova aImo doasura aoI. Po borduI IuI, ]os zI IurIII ca o
caraaco, nu zaroaI nIcI un om. Era vadII ca-zI aco uIIIma daIo-
rIo, InaInIo do a arasI maIurIIo TurIucaII... ImI baIoa InIma
rIvIndu-I cum IzI rImo]duIozIo Irocoroa Ia vaIo In acoasIa
InIarzIoro zadarnIca, dar IIna IoIuzI do o aIoIIca bravura - zI
In acoIazI IIm o ]aIo Imonsa ma curIndoa, cand ma uIIam In
]uruI mou.
Eram acum ]os, o maI, InIro caruJo, IrImIs acoIo nu zIIu cu
co ordIn do IocoIononIuI mou. $I nu Irocuso nIcI un mInuI do
cand ma coborasom - dar o sIngura cIIa zI o sIngura mIzcaro
banaIa sunI do a]uns ca sa IoIarasca soarIa unuI om. Do caIo orI
nu m-am gandII In urma, c-un oI do cIuda suorsIIJIoasa, Ia
InIamIaroa asIa! FIIndca m-am coboraI caIova momonIo do Ianga
IocoIononI, a IrobuII sa ma Irozosc osIo caIova zIIo IocmaI In
unduI MacodonIoI zI sa Indur o caIIvIIaIo aIaI do Iunga!
Co so InIamIaso"
ToI vaImazaguI acoIa do oamonI gramadIJI acoIo u curIns
doodaIa, ara rIcIna aaronIa, do o anIca nobuna. Ca nIzIo
Iaro sorIaIo so roozIra o unIo, o onIon, Inundara bacuI,
ImIngandu-so saIbaIIc, acandu-zI Ioc cu umnII zI caIcand In
IcIoaro ranIJII, aucaJI ara vosIo zI sIrIvIJI dIn IoaIo arJIIo.
Era un JIaI sazIoIor, vaIoIo do oamonI In agonIo, gomoIo do
IoIurI sIrIvIIo sub cIzmo, do oamonI cu cauI zdrobII sub caIcaIo,
do scIIIozI cu rana sangoranda, In nouIInJa do a so aara. $I
ImbuIzoaIa soroa InIruna, cu coI do o aIaIurI; so IngIosuIau, so
ImIngoau cu Indar]Iro, In Iacoro, ara o vorba, so rIdIcau unII
osIo umorII coIorIaIJI, so rosIogoIoau, zI dadoau IarazI navaIa,
cu oJoIo scIImonosIIo do IncrusIaroa acoIuIazI gand, zI sIaanII
Iocaro do o sIngura ornIro InsIIncIIva: sa scao oI cu orIco roJ,
sa-zI auco un Ioc o unIoa vasuIuI.
RozomaI do o caruJa, rIvoam IncromonII. NIcIodaIa n-am
sImJII maI adanc ca aIuncI ca omuI o maI rau docaI Iara.
LocoIononIuI sIrIga, ]andarmII Iragoau ocurI In gramada -
dogoaba! NIcI rovoIvoruI, nIcI carabInoIo caro Io Irosnoau sub nas
nu orau In sIaro sa-I oroasca. CoI dIn saIo ImIngoau o coI dIn
aJa, caro Incoura a so rosIogoII In Dunaro, osIo baIusIrada do
dIncoIo, ruIa...
In coIo dIn urma vaoruI ornI zI bacuI so dozIII uzor do
onIon. ToJI coI do Ia margIno so ravaIIra In aa.
Iar In IocuI Ior, dInIro ranIJII do adInoaorI nIcI unuI nu maI
gomoa, nIcI unuI nu maI mIzca. Era o amosIocaIura do sango, do
mombro zdrumIcaIo In IcIoaro, do carno zdrobIIa, do cadavro
IncromonIIo In sasmo cumIIIo.
PosIo caIova cIIo, unIoa zI onIonuI, caro so aIocaso InIr-o
arIo amonInJand sa so scuundo, so goIIra do oamonI. Coborau
InIunocaJI, naucI...
Am IrocuI o unIo Ia margInoa onIonuIuI zI do acoIo ma
uIIam cum so doarIoaza bacuI IncarcaI, In ]osuI aoI... Era coI
dIn urma vas caro so dozIIoa do maIuI nosIru.
Dua co zI-a doscarcaI oamonII In aJa garII, vaorazuI cu
romorca IuI ornI dIn nou sro noI zI In curand Incorca sa so
aroIo IarazI do onIon.AbIa avuI vromo sa ma cobor zI sa ma
Irag maI Ia o arIo. AcooazI navaIa do oamonI Indar]IJI ora gaIa
sa ma rInda Ia mI]Ioc... ZocI do InzI cazura In aa zI ura
sIrIvIJI InIro onIon zI oroJII do Ior aI vasuIuI. Unda IuIburo so
Incranconaso do sango.
$I cum vaoruI so doarIa dIn nou, un om goI, abIa IozII dIn
aa, Irocu ca o naIuca In IcIoaro osIo coI gramadIJI, caIcand o
caoIoIo zI umorII Ior, zI so arunca, cu braJoIo InaInIo, o baIus-
Irada bacuIuI.
PunIoa caro Ioga onIonuI do maI so rusoso. CoI ramazI sus
coborara o un odoJ do cadavro, IngIosuIIo ana In margInoa
nIsIuIuI.
In vromoa asIa, muIJI oamonI so Ivoau doasura vaIurIIor,
corand a]uIor. Un oa rasarI dIn aa, cu cauI buIos zI ud,
Imrozcand sIroI In IoaIo arJIIo. CInova II arunca o rangIIo do
o vaor zI II Iraso ana sus. Dar, cu maInIIo zdroIIIo do margI-
noa vasuIuI, rooIuI scaa rangIIa zI cazu Iar: o cIIa so vazu
cu anIorIuI umIaI In cadoro ca o usIa, aoI so duso Ia und. In
coIo dIn urma, I-am Iras o bord In nosImJIro, cu braJuI ruI.
Dunaroa ora rosaraIa ana dIncoIo do InoIaIorI. Un monIIor
mIc, vonII nu zIIu do undo, aIorga o aJa aoI, In zIg-zag,
Irocand osIo zocI do oamonI caro so IuIau cu moarIoa zI aIo
caror sIrIgaIo IorduIo a]ungoau ana Ia noI. In urma IuI ramanoa
aa IucIo: IoJI so ducoau Ia und.
MonIIoruI Irocu roodo do-a IunguI maIuIuI nosIru, o cand
cInova sIrIga cu mogaonuI do o bord: "DomnuI gonoraI!...
Undo o domnuI gonoraI"..."
In curand dIsaru zI acosI monIIor In ]osuI aoI.
Do daIa asIa oram doInIIIv arasIJI o maIuI buIgarosc.
IN FOC
DosarJII do IocoIononI zI do o arIo dIn camarazII moI (caJIva
zIIam bIno ca au ramas dIncoaco, dar nu-I vodoam In InvaImazoaIa),
am ramas caIava vromo cu braJoIo IncrucIzaIo, rIvInd In ]uruI
mou. Vodoam numaI cIIurI osomoraIo, ocII IInI do doznado]do.
Po drumoaguI dInsro TurIucaIa vonoau zI so oroau In gramada
IunurI zI cIosoano do arIIIorIo, soIdaJI cu ocIII In]ocIaJI do um
zI noodIIna, caro rIvoau aIurIJI, ara sa rIcoaa, maIuI do
dIncoIo usIIu zI Dunaroa ara od zI ara nIcI un vas. NumaI
caIova zIourI - unuI cu cazan maro do oIroI - so vodoau
arasIIo In aJa garII, o cand aIIoIo, dozIogaIo do Ia maI, IuIoau
In voIo Ia vaIo, ara carmacI.
TunurIIo buIgaro baIoau acum IoI maI rar, baIorIIIo IzI scIIm-
bau dosIgur ozIJIIIo, vonoau maI aroao.
- VIn ruzII dInsro SIIIsIra! sIrIga un gIas.
- La coasIa, baIoJI! s-aud aIIo gIasurI, razIoJo.
Ma IrozII aIuncI, ca dInIr-un somn adanc, dIn IorooaIa moa.
Eram sIngur do asIa daIa zI uIoam sa ac co ma IaIo cauI. LuaI
o arma aruncaIa o nIsI, In caIova cIIo ImI umIuI sacuI cu
carIuzo zI ornII cu rImuI vaI do oamonI Ia doaI, rIn vIIIo zI
IIvozIIo do doasura maIuIuI. SoIdaJII sIngurI, ara oIJorI, so rI-
sIIra InIr-un Iung IanJ do IragaIorI, aI caror zIr so Iordu numaI-
docaI sro droaIa moa, dua unduIorIIo IoronuIuI. In curand
Incouram sa InIaInIm soIdaJII caro vonoau sro maI.
- DoarIo sunI buIgarII"
- Nu sunI doarIo. UIIo, acum rInd a IozI Iar dIn aduro.
- Do-aI nozIrI maI sunI muIJI"
- Nu maI sunI.
Oasoam ranIJI, o dua caIo o movIIa, rIn groI. InIr-o mar-
gIno do vIo doI JIganI mancau sIrugurI. Cand am IozII doasura,
Ia Ioc maI noIod, gIoanJoIo Incoura sa Iroaca rInIro noI, c-un
sasaII scurI. Eram Ia IancuI sIang. DInsro droaIa moa, Incoura
sa rasuno ImuzcaIurI do-a IunguI zIruIuI cu caro ornIsom. MuIJI
IaracI dIn vIo orau cuIcaJI Ia amanI. Ma IasaI zI ou InIr-un
gonuncII zI doscarcaI caIova ocurI Ia InIamIaro. VocInuI dIn
sIanga ramasoso maI In urma, o cand coI dIn droaIa, un om
IrocuI, cu aJa amaraIa zI IncroJIIa do nocazurI, vru sa Iraga zI
oI, dar nu zIIa bIno sa Incarco arma. Cand sIobozI rImuI oc, In
sus, so auca cu mana do aIca...
- Aas-o bIno In umar zI Iasa Joava maI ]os, II sIrIgaI.
Iozoam acum dIn vII; no-am orII caIava vromo In zanJuI unuI
drumoag caro ducoa sro oraz. OIoanJoIo IoI maI dos zuIorau o
doasura, aIIoIo Izboau, scurI, In Jarana, scoJand nourazI do
ra, o cand, doasura IanJuIuI do IragaIorI, sro droaIa,
Incoura sa so sarga zranoIo.
InaInIoa moa, undo amanIuI dovonoa mIazIInos o aIocurI,
avoam acum do o arIo nIzIo Iuo marI do macIoz, do coaIaIIa un
damb do amanI. PrInIro oIo IrImIIoam gIonJ dua gIonJ sro
IImba do aduro caro so vodoa nu doarIo zI do undo zIIam ca no
vIn ImuzcaIurIIo.
TamIoIo ImI zvacnoau. Iar gandurIIo ImI ugoau noconIonII
doarIo do IocuI In caro ma gasoam. ImI vonoau In mInIo muIJImo
do IucrurI ara InsomnaIaIo, cramoIo do amInIIrI banaIo dIn
IrocuI. ImI aducoam amInIo do badoa MIIaI, caro usoso In razboIuI
do Ia l8??.
- EI, cum ora Ia razboI, nono MIIaI" II InIrobam, o banca,
sub IoII do Ianga oarIa.
- AoI, cum sa Io"... Eram In nIzIo orumb, zI acoau
gIoanJoIo: IIII! o Ia urocIoa asIa, IIII! o Ia urocIoa asIaIaIIa...
$I-mI araIa cu dogoIuI cum acoau.
AIaIa zIIa oI sa-mI suna, dIn IoI razboIuI Ia caro Iuaso arIo.
"Iaca, ma gandII, am a]uns zI ou ca badoa MIIaI, sa-mI aca
gIoanJoIo "IIII" o Ia urocIoa asIa!..."
$ranoIoIo Irosnoau InIruna, dar gIoanJoIo Ior marI, caro cadoau
IozIz, raroorI a]ungoau ana Ia IancuI sIang undo oram ou.
ToIuzI, Ia Iocaro bubuIIura maI aroIaIa, InsIIncIIv, no varam
cauI InIro umorI, arca no-am I aaraI do IoIro. MuIIo obuzo
so sargoau doarIo, Ia saIoIo nosIru. Era un oc do "bara]",
caro, dIn rIcIna IungImII ronIuIuI nosIru, nu uIoa sa no IaIo
roIragoroa.
Cand InIorsoI cauI, vazuI ca vocInuI dIn droaIa a ramas In
urma.
- Co, nu maI vII" II InIrobaI. Iar oI, cu aJa-n soaro, so
sIramba uraI, arca I-ar I osI scarba Iaro do cova.
- OaIgaIo, domnuIo! ImI zIso.
- Co gaIgaIo"
- SangoIo... M-a IovII... Trago-ma undova Ia adaosI, ca o
urma ma Iarasc ou cum oI uIoa.
M-aIoc zI-I rIdIc do-o subJIoara. Era IovII doasura gonun-
cIIuIuI... Dar do-abIa acom caJIva azI, zI-I sImI ca-zI uno
cau-n IoI, c-un sugIIJ scurI, zI so Iasa grou: II IovIso aI doIIoa
gIonJ, In coaa... L-am IasaI ]os, m-am InIors. "FIIII, o Ia uro-
cIoa asIa", ImI vonI Iar In mInIo, ca o obsosIo. Vodoam IoII do
Ianga oarIa, In amurg, zI o badoa MIIaI cu IuIoaua...
Am a]uns Ianga dambuI do amanI dIn aJa. In Iarba IuI arsa
do soaro, gIoanJoIo oznoau scurI, ca nIzIo zoarIo.
ImuzcaIurIIo buIgarIIor, maI doso docaI aIo noasIro, so auzoau
IImodo zI roIung - un zIr do raaIIurI noroguIaIo.
$I doodaIa Inco sa dIsIIng o coI caro Iragoau In noI: Ia
margInoa cranguIuI dIn aJa, un om aIorga sro noI, cu saIoIo
IncovoIaI... AoI aIIuI...
Erau buIgarII. InaInIau In saIIurI mIcI, o cararII, caIo unuI
dIn Iocaro Ianc, aoI dIn mI]Ioc - ca Ia carIo. UnII acoau
saIIuI In goana, aIJII vonoau In as, aIocaJI uzor, cu IoaIa In
droIuI obrazuIuI.
Ma Iasasom Ia amanI zI, srI]InII In coaIo, ara nIcI un
adaosI In aJa moa, Iragoam cu nadu. CunozIoam acum roJuI
carIuzoIor. UIIasom IoIararoa cu caro am ornII do Ia maI, sa no
IaIom un drum sro SIIIsIra, uIIasom doscura]aroa, nooranduIaIa
zI InvaImazoaIa do sub raI. Eram InIrog aI cIIoI do aJa zI
Iragoam InIruna, c-un oI do voIozIo nosIaanIIa zI cu obra]II
InIorbanIaJI In adIoroa vanIuIuI.
- AorIm! auzII un gIas, nu doarIo.
Era MIoIuz JIganuI, cu musIaJIIo zburIIIo, nogru zI uraI cum
nu-I maI vazusom. Dar In cIIoIo acoIoa ImI vonoa sa ma duc zI
sa-I Iau In braJo ca o un rIoIon vocII. NumaI ocIII II sIraIucoau,
JInIIJI asura moa, ca nIzIo uncIo do oc.
Ma aIocaI dIn nou sa andosc, cu uzca Ia ocII, IocuI zI cIIa
In caro so rIdIcau, IoI unuI caIo unuI, coI do Ianga aduro.
MIoIuz Iragoa zI oI, dar so vodoa ca nu ora roa IscusII Ia Iroaba
asIa. ImI urmaroa Iocaro ImuzcaIura zI so vosoIoa grozav do
caIo orI I so aroa c-am IovII In IIn.
- AIa o! sIrIga oI, cu muIIa saIIsacJIo.
IncIIzaIoruI armoI Insa morgoa dIn co In co maI grou - so
ImbacsIso do ra orI so umIaso do caIdura. Toava rIgoa.
O mIIraIIora buIgara Incou a IuruI ara vosIo - dInsro
sIanga. OIoanJoIo, zvarIIIo doarIo, ca sIroII do aa dInIr-un
urIun do gradInarIo, Insomnara caIova IInII roozI do uIboro
rIdIcaIa Ia vroo IroIzocI do azI In aJa noasIra. Ma IrasoI IuIo Ia
adaosI, sub dambuI do amanI.
Sus, o croasIa IuI, orau vroo cIncI barbaJI caro, auzInd mI-
IraIIora, so InIoarsora ca Ia o comanda caIozIcIncI cu coasIa sro
InamIc zI Incoura sa so Iarasca sro o Iua do Ia caaI, cauIand,
cIIurIIo, un adaosI acoIo. Lo sIrIgaI sa coboaro. Dar nu maI
avura vromo. PrInzI do o unda a mIIraIIoroI zI cIuruIJI do gIoanJo
dIn coasIo, II auzII gomand uzor, ca nIzIo caJoIuzI... $I caIozIcIncI,
c-o InIoraro scurIa, IncromonIra cu aJa In ]os.
PosIo uJIna vromo, mIIraIIora IncoIa.
- FugI, domnuIo, c-am ramas sIngurI zI dau buIgarII osIo
noI! ImI sIrIga MIoIuz.
Ma uIIaI sro sIanga. Nu maI ora nImonI. Sro droaIa maI
ramasosora vroo IroI oamonI, caro so rIdIcau sa uga. La saIoIo
mou, MIoIuz aIorga acum, IndoII do mI]Ioc, InIorcand cauI -
osomno ca nIcI IuI nu-I roa vonoa sa so dosarIa do mIno.
M-am rIdIcaI zI ou zI am ornII IndaraI. $I nu zIIu caI voI I
mors In urma IuI MIoIuz, cand acosIa so orI sa-mI suIo cova...
Dar In acooazI cIIa, c-un IrasnoI grozav, sImJII ca o IzbIIura In
obraz zI ramasoI caIova cIIo cu ocIII sIranzI IncIIzI. UrocIIIo ImI
JIuIau. ImI dusoI mana Ia obraz, Ia IamIo - oram InIrog... AbIa
aIuncI mI-am daI soama ca un obuz so sarsoso Ianga noI. CauIaI
cu ocIII o MIoIuz. SIaIoa gIomuII Ia caJIva azI, cu barba In
gonuncII.
- Co aI aJII, MIoIuz"
- AoIoo, mamuIIca! gomu oI IncoI. Era gaIbon zI nu so uIIa Ia
mIno, arca nIcI n-az I osI acoIo.
- MIoIuz, raIo MIoIuz, undo Io-a IovII"...
II rIdIcaI do subJIorI... dar ora sa-I sca dIn maInI cand am
vazuI co aro. O zburaIura do obuz II rusoso anIocoIo: InIosII-
noIo II aIarnau o ]os... Cu maInIIo Iromurando, oI Incorca sa Io
aduno, sa Io varo Ia Ioc, In anIoco, amosIocaIo cu Jarana zI cu
Iro do Iarba uscaIa.
- MamuIIca, maIcuIIJa moa! gomoa oI InIruna.
Dar zranoIoIo cadoau IoI maI aroao, baIoau acum IoaIa
margInoa vIIIor.
II usoI ]os, IozInaI, zI ornII In goana, ara sa maI rIvosc In
urma.
DaduI osIo caJIva soIdaJI razIoJI caro sIrIgau zI acoau somno
cu caoIa.
- Co o"
- Trag aI nozIrI, IoI In noI! ImI sIrIga unuI.
In adovar, muIIo gIoanJo vonoau dInsro Dunaro.
OsIonII, ma IasaI aIuncI InIr-o adancIIura do amanI, sub un
nuc cu ramurI IocaIo. TamIoIo ImI zvacnoau duroros. "NumaI
do n-az cadoa ranII", ma gandII onIru InIaIa oara, auzInd nIzIo
vaIoIo aroIaIo. Ar I o agonIo roa cIInuIIa, rIn IocurIIo acos-
Ioa sIraIno, undo caInII so vor Ingraza do IoIIurI zI vor sarIoca
o coI co Irag sa moara.
AII IanJ do IragaIorI a]unsoso acum In droIuI mou. Ma rI-
dIcaI sa ornosc, dar, bagand do soama ca mI s-a dosacuI o
gIoaIa, ma aIocaI s-o Iog. Un gIonJ roIoza o cronguJa do nuc
doasura cauIuI mou. Dac-az I sIaI In IcIoaro, m-ar I IovII In
obraz... Dar ana aIuncI gIoanJoIo ma ocoIIsora, arc-ar I osI
zvarIIIo do o uIoro magnoIIca nogaIIva!
Am Iras IarazI caIova carIuzo dIn dosuI unoI rIdIcaIurI do
amanI, zI cand ma scuIaI sa ornosc InaInIo, un om cu braJoIo
dosacuIo ca o cruco rasarI droI o varuI movIIoI zI mI so
rabuzI In braJo. No-am rosIogoIII amandoI. Era morI.
M-am rIdIcaI amoJII ca do vIn, zI am ornII InaoI sro maIuI
DunarII.
Nu zIIu caI voI I mors, ara sa-mI dau soama do nImIc dIn
]uruI mou.
Cand am a]uns doasura raIIor do Ianga aa, vazuI acooazI
sIransura do oamonI gramadIndu-so o sub maIurI.
MuIJI avoau aIbIIurI In varurI do baJ, aIJII Io IuIurau In
mana. $I Dunaroa ora IIna do oamonI caro IuIau cu vaIurIIo.
IN APA
Coborand sro aa, am daI osIo doI IovarazI dIn arIIIorIo.
Erau caIarI, gaIa sa ornoasca o maI In ]os, sro SIIIsIra.
Am aucaI aIuncI coI dInIaI caI sIobod co mI-a cazuI sub mana
zI am ornII In urma Ior. Dar Ia coIuI do Ia KosuI, mIIraIIoroIo
duzmano andoau In droIuI vaII o coI caro Incorcau sa uga In
]osuI aoI. $I do-abIa IorIsora dua coI IovarazII moI, cand vazuI
caII sIngurI InIorcandu-so sorIaJI, IovIJI do scarI In coasIo.
In vromoa asIa, undoIo IuIburI aIo IuvIuIuI orau IIno do
caoIo. SuIo do oamonI InIrau In aa, cu nado]doa sa Iroaca
dIncoIo. So agaJau do orIco - do o scandura, do un buzIoan, do
un sno do nuIoIo; muIJI so Inocau IndaIa; unII, IsIovIJI, Incorcau
sa so InIoarca Ia maI, o cand aIJII so Iasau In voIa aoI, a]ungoau
ana Ia osIrov. AraroorI caIo unuI auca sa uIo IcIoruI o coIaII
maI, undo so mIsIuIa numaIdocaI, arca-I IngIIJoa amanIuI.
M-am InIors roodo In sus, ana Ia onIonuI aI doIIoa. AcoIo
am InIraI In vorba c-un InvaJaIor caro ma cunozIoa, I-am IasaI
IaInoIo zI, ara sa-I ascuII saIurIIo, m-am dus o Ianga maI
ana aroao do oraz. InIr-un Ioc o caro-I cunozIoam maI dI-
naInIo, orau IngramadIJI muIJI snoI do nuIoIo, adunaJI acoIo nu
zIIu cu co dosIInaJIo.
PuIoam sa InoI bIno, dar nIcIodaIa nu m-az I IncumoIaI sa
Iroc Dunaroa.
Am IuaI doI snoI bIno IogaJI zI am InIraI In aa...
Unda ora IuIburo zI roco. In curand am IorduI amanIuI do
sub IcIoaro. Cu sIanga ma JInoam do snoI zI, urIaI do vaIurI
In ]os, cu droaIa vasIoam sro mI]IocuI aoI, domoI, ca omuI
caro zIIo ca ornozIo Ia drum Iung.
ImI rocaaIasom IoaIa IInIzIoa zI-mI dadoam soama do IoaIa
grouIaIoa IncorcarII moIo. NumaI o sIngura daIa, cand am InIors
cauI zI m-am vazuI doarIaI do maI, am avuI o ornIro InsIInc-
IIva, ca un Ior, sa rovIu Ia amanI... Dar aIaIa a osI. N-am
maI InIors cauI. ImI Iuasom ca JoI maIuI dImoIrIva, undo ma
obIznuIsom sa vad sInguruI IIman do scaaro. ToaIa grI]a moa
ora acum sa-mI asIroz uIorIIo ana acoIo, zI, maI aIos, sa ma
orosc do coI co vonoau dIn susuI aoI zI so Inocau In ]uruI mou.
TroI InzI, o o IuIa do scandurI, so aarau do oI cu IoaIa, ca
do caInI. Cand vrounuI, cu doznado]doa morJII, so IncIozIa do
margInoa IuIoI, II Iovoau In ca ana-I IrImIIoau Ia und...
Mana sIanga ma duroa do nomIzcaro. Ma aucaI do snoI cu
droaIa zI IncouI sa vasIosc cu sIanga, In caro avoam o bucaIa do
scandura rInsa o aa. PosIo uJIna vromo, scIImbaI IarazI mana.
Nu zIIu caI a duraI sorJaroa asIa.
Trocusom do mI]Ioc zI a]unsosom aroao In droIuI garII.
PuJInI maI orau In ]uruI mou. SImJoam sub mIno adancImoa
Ioroasa a aoI, Iar vaIuI uIornIc zI masIv ImI Iua InIruna IcIo-
aroIo Ia vaIo, o sub snoI.
Incooam sa ma aroII do coIaII maI, dIncoIo do zIourI.
NImonI nu maI ora acum o Ianga mIno, numaI o masa ruIa
vonoa dIn sus.
VazuI o maI doI oamonI In unIorma, caro arca ImI acoau
somno IargI cu braJoIo. Crodoam ca vor sa-mI vIo In a]uIor - mI
so aroa ca sIrIga cova. UnuI so Iasaso InIr-un gonuncII. RIdIcaI
mana doasura undoIor ca sa Io ac somn sa ma azIoIo maI
]os... dar, In acooazI cIIa, bagaI do soama ca coI IngonuncIoaI
Iragoa ocurI do carabIna sro mIno!
M-am smuncII sa Iroc In dosuI nuIoIoIor. DIn rIcIna mIzcarIIor
moIo, snoII Incoura sa so dosaca...
PrIn muIIo dIIomo noIacuIo am IrocuI In vIaJa moa. Dar nIcI
una nu mI so usoso cu aIaIa urgonJa zI IragIca IronIo ca asIa, o
caro IrobuIa s-o dozIog In caIova cIIo zI caro s-ar uIoa ormuIa
cam asIoI: "Tu sau voI IozI, sau nu voI maI IozI dIn acoasIa aa
roco. Daca voI scaa, IrobuIo sa morI do gIonJ. Daca nu voI maI
scaa... asIa Insoamna ca IrobuIo sa Io InocI, ca JIganuI Ia maI."
Nu maI avoam vromo sa roIosIoz.
$I ma rosomnasom do]a sa mor... cand vazuI vonInd dIn susuI
aoI o "a IroIa osIbIIIIaIo", sub orma unoI moso cu IroI IcIoaro,
o caro IogIIo noInJoIoso aIo aIaIIIaJII o aducoau In droIuI mou
IocmaI In cIIa cand IrobuIa sa ma duc Ia und.
NIcI nu zIIu cum s-a acuI. Cu doua saIIurI marI ma aroIaI,
o aucaI zI o smuncII dIn maInIIo IncIozIaIo zI rocI aIo vocIIuIuI
sIaan, aI caruI crozIoI Iozuv do-abIa so Ivoa cand zI cand dIn
vaIurI.
$I ca sa-mI maI vIu In Iro, ma IasaI In voIa aoI.
Dar coI do o maI morgoau In ]os, odaIa cu mIno. Posomno
ca-zI usosora In gand sa nu ma sIaboasca cu nIcI un roJ -
oarbo InsIrumonIo aIo acoIoIazI aIaIIIaJI, caro JInoa morJIz ca ou
sa nu un do asIa daIa IcIoruI o amanIuI JarII, cI sa cad
rIzonIor zI sa conIomIu maI IarzIu do o IscurIIo MacodonIoI
dIaana sIIuoIa a OIImuIuI Iogondar, osIo ronIuI do Ia SaIonIc.
TrobuIa sa ma suun: nIcIodaIa nu o bIno sa Io uI ImoIrIva
uIorIIor IaInIco caro no Incon]oara. Dar coI uJIn oram sIgur do
daIa asIa ca mI so rogaIozIo cova, ca n-am sa mor InocaI.
Cand urmarIIorII moI vazura ca Inco sa ma doarIoz, vasIInd
sro maIuI buIgarosc, ImI maI IrImIsora un gIonJ do adIo, caro-mI
zuIora vosoI ca Ia vroo doI sIan]onI o doasura cauIuI, zI ra-
masora In oxIaz, cu rIvIrIIo sro mIno.
Masa ora maI IraInIca docaI snoII: ma srI]Inoam do oa In
IoaIa voIa, avoam uIInJa sa ma zI odIInosc.
Un vanI IuIo so ornIso dIn ]os, Iuand cursuI In rasar zI
zbarIInd IosozI marI do aa do-a IaIuI DunarII. Ma IncrucIzaI cu
o IuIa mIca do nuIoIo, o caro sIaIoau IroI soIdaJI; unuI InaInIo,
aIIuI Ia mI]Ioc, coIaII Ia coada. TusIroI orau cumnaJI, II auzoam
zIcandu-zI unuI aIIuIa: "ma cumnaIo!" Un vaI maI maro saIIa
cauI dIn ]os aI IuIoI. CaI aI cIII, coI co zodoa Ia carma dIsaru
In vaIurI. Iar IuIa, uzuraIa do arIoa acooa, so Ioca acum cu
varuI, Iasand uzor In aa zI o coI dIn aJa. Dunaroa II IngIIJI
ca o un nImIc. Dar coI dIn mI]Ioc, aIunocand rInIro snoII
dosacuJI, ramaso numaI cu cauI rIns In IogaIura nuIoIoIor;
vodoaI cum IuIInd Ia vaIo, InIr-un manuncII do nuIoIo, un ca
sIngur sIrIga InIruna: "ma cumnaaaIo!"...
TarzIu, cand am us IarazI IcIoruI o maIuI do undo or-
nIsom, doarIo In ]osuI aoI, zI ma uIIam osIo aJa DunarII,
arca nu-mI vonoa sa crod ca am scaaI.
Luasom o baIo o caro o voI JIno mInIo IoaIa vIaJa.
CLIPE DE GROAZA
Dunorc, Dunorc,
Drun [oro pulbcrc...
Am rogasII aroao In acoIazI Ioc o coI caro ImI asIra IaInoIo
zI m-am ImbracaI In graba. Ma urmarIso cu ocIII muIIa vromo zI
cunozIoa o arIo dIn aJanIIIo moIo, dar ora IncrodInJaI ca In coIo
dIn urma m-am InocaI.
Nu doarIo do acoIo, un subIocoIononI, dua co Incorcaso In
zadar sa Iroaca Dunaroa, s-a InIors o maI, undo, ImarJIndu-zI
banII Ia soIdaJI, zI-a Iras un gIonJ do rovoIvor In ca.
AIIuI Ianar do IoI, abIa IozII cu IoaIo IIuzIIIo dIn zcoaIa, I-
Indca ma cunozIoa, so aroIo do mIno zI-mI suso ca oI nu va
Iasa arma dIn mana, cand o I sa-I Ia rIzonIor.
AoI Incorca sa aduno IarazI oamonII, sa ornoasca "Ia coasIa".
- RuzIno onIru noI, maI baIoJI! O sa a]ungom do rasuI
buIgarIIor, sIrIga oI, vazand ca nImonI nu-I maI urmoaza. $I
Iangoa do Iurbaro.
- Co sa-mI aar, domnuIo" Conuza dIn vaIra"... II rasunso,
ran]Ind, un rozorvIsI sIab, cu musIaJIIo o oaIa.
O baIorIo aroIaIa IrImIso caIova saIvo do zranoIo doasura
zavoaIoIor dIn susuI OIIonIJoI.
Iar aa DunarII, rosaraIa do oamonI, so cIaIIna In Iorboro.
VanIuI maro, ornII ImoIrIva cursuIuI, soroa vra]mazIa
baIranuIuI IuvIu, caro, curIns arca do o surda manIo, IngIIJoa
o Iocaro cIIa zocI zI zocI do oamonI aruncaJI In voIbura.
UnII InIrau In aa caIarI, dar caII so Inocau curand, orI so
ImoImoIoau In nomoIuI do Ia maI. ParasIJI acoIo, so zbaIoau
cuundandu-so IncoI zI nocIozau InIr-o Iunga agonIo, cu boIuI
abIa rIdIcaI dIn aa.
PaIcurI do soIdaJI, maI aIos JIganI, so aruncau asura IaIno-
Ior coIor co so dozbracau o maI, cauIand banI. AIJII dosundau
IazI cu zaIar zI radau goamanIanoIo oIJorIIor gramadIIo In
caruJo. Am vazuI aoI caJIva InzI caro, sIand Ianga mIno, radoau
do coI co so Inocau o aroao.
UnII dInIro oI orau, dosIgur, InnobunIJI do groaza.
- Mor!... Nu ma IasaJI, raJIIor...
- MorI! rasundoau oI. Dracu Io-a us sa InIrI In aa"
EuIgarII, o caro nu-I vodoam, a]unzI acum doasura raIIor
do Ianga noI Incoura sa Iraga ocurI roozI In coI co so IuIau cu
vaIurIIo.
$aso InzI, InzIraJI caIaro o un buzIoan Iung, vasIoau cu nado]do
caIro maIuI dImoIrIva. O baIorIo dIn vIa do doasura noasIra
doscarca sro oI doua obuzo, caro so cuundara oroIInd In
adanc, ara sa-I aIInga.
$ranoIoIo Incoura sa so sarga doasura undoIor: gIoanJoIo
IorbInJI so InIgoau In aa saraInd, cadoau ana In uIboroa
drumuIuI. LovIJI In ca, muIJI dInIro InoIaIorI so ducoau Ia und.
Dar numaruI Ior arca soroa, In Ioc sa scada. UnII, do groaza
acosIoI morJI narasnIco, Incorcau sa so InIoarca Ia maI; coI do o
buzIonI zI IuIo acoau somno doznada]duIIo. $I buIgarII so InIro-
coau Ia JInIa asura Ior - ImuzcaIurIIo raaIau InIruna osIo
caoIoIo noasIro.
Dar InoIaIorII razIoJI IInd grou do nImorII, maI ]os do on-
IonuI aI doIIoa Incoura sa-I socoro cu mIIraIIoroIo. Imro]uruI
IocaruI ca co so Ivoa dIn vaIurI, gIoanJoIo cadoau In aa ca nIzIo
sIroI marI do IoaIo. $I, unuI caIo unuI, oamonII so ducoau Ia
und.
In coIo dIn urma, Dunaroa u IImozIIa do acosI urnIcar
omonosc.
EaIorIa do doasura noasIra Incou sa bombardozo IInIa o-
raIa zI gara dIn aJa: doua obuzo, daramand un oroIo, acura
oxIozIo InaunIru. AIIo obuzo IzbIra In coIo caIova zIourI ramaso
In aJa garII - un cazan maro cu oIroI Iua oc, InaIJand do o
zIo o Iramba do um nogru.
Iar o sub coasIa, suIo zI suIo do oamonI azIoIau, cu aIbIIurI
In var do baJ, IoIararoa buIgarIIor, caro arca nIcI nu no vodoau.
PrIvoam, cu InIma ImIoIrIIa.
SoaroIo In aus IrImIIoa razo IozIzo o camIIIo dIn aJa,
usIII, aIo JarII.
SIrangoam rovoIvoruI In mana zI-mI cumanoam IoIararoa
InIro vIaJa zI moarIo.
InIr-un IarzIu, sImJII o mIzcaro In ]uruI mou. RIdIcaI cauI.
Sus, o croasIa maIuIuI raos, un soIdaI buIgar no acoa somn
cu zaca sa ornIm InIr-acoIo...
INCHEIERE
DoI anI aroao au IrocuI do aIuncI.
ToaIo InsomnarIIo caIo Io acusom zI cu zI o IarIIo mI s-au
IorduI. MuIIo amanunIo s-au zIors dIn amInIIroa moa, unoIo mI-
au ramas roa conuzo zI oaIo ca Io-am uIIaI ordInoa In caro s-
au oIrocuI, dar muIIo mI s-au InIIarII onIru IoIdoauna In
suIoI, vII zI cIaro, arca Io-az I IraII IorI.
MaI IarzIu, oamonII do socIaIIIaIo vor aco dosIgur o oxu-
noro IoInIca zI gonoraIa a IuIoIor do Ia TurIucaIa. Eu n-am vruI
sa dau docaI o sorIo do Icoano, scIIJaIo In uga, o ovosIIro
sumara zI obIocIIva a coIor co s-au oIrocuI numaI In ]uruI mou zI
Ia caro am IuaI arIo.
Dar ovosIIroa acoIor InIamIarI crancono a adus, IrozIo, muIIa
duroro InImII IaIo do roman, cIIIIoruIo. D-aoI mIo!
PoaIo ca ar I osI maI bIno sa Io Iasam, zI ou zI coIIaIJI
suravIoJuIIorI, In InIunorIcuI uIIarII grabnIco cu caro am osI
obIznuIJI sa Irocom InIoIdoauna osIo IumIna roa bruIaIa a
roaIIIaJII.
Dar amInIIroa vIo zI causIIca a unoI nonorocIrI nu IrobuIo
IasaIa uIIarII. Ea ardo zI oJoIozIo suIoIuI unuI barbaI. Iar ou n-
am scrIs brozura onIru coIII do zcoaIa.
Ma voI InIroba, oaIo, caro a osI rIcIna InrangorII noasIro
do Ia TurIucaIa"
DozI sunI un roan In aIo mIIIIarIoI, IoIuzI, In crodInJa ca
marIurIIIo vIIIoaro nu-mI vor aduco dozmInJIro, IJI rasund
IoIaraI: AIaI numaruI zI caIIIaIoa IruoIor aIaIoaro acoIo Ia
IncouIuI IuIoI - In maro arIo mIIIJIonI, dIsonsaJI rovIzuIJI
oIc., rogImonIo rocruIaIo dIn Dobrogoa sau CadrIIaIor, IIno do
IurcI zI do buIgarI - caI zI aIuI ca InIarIIurIIo nu orau Inca
IormInaIo, roboaza ca noI nu no-am azIoIaI Ia un aIac roodo zI
vIoIonI aI buIgarIIor In acosI uncI.
In aI doIIoa rand, IrobuIo sa unom IIsa do... rogaIIro su-
IoIoasca a JaranIIor, noobIznuInJa IruoIor zI a oIJorIIor cu oc-
uI - maI aIos cu arIIIorIa modorna a InamIcuIuI.
MI-az IngaduI Inca o roIocJIo IImIda.
In dua-amIaza zIIoI do 23 augusI, In a]unuI cadorII, ora
coJiI zI onIru ocIII unuI roan ca garnIzoana nu maI oaIo
JIno IoI zI ca orazuI va IrobuI sa caza. Cu sacrIIcaroa unoI
arIorgarzI IndosIuIaIoaro, caro sa acooro Irocoroa In noaIoa do
23 sro 24 augusI, s-ar I uIuI saIva, daca nu rosIuI IruoIor,
coI uJIn IunurIIo ramaso, caII, maIorIaIuI zI o maro arIo dIn
rovIzIIIo caro au cazuI In mana duzmanuIuI.
NImIc Insa nu so oaIo aIrma cu sIguranJa doIIna.
Co a osI d-a dus.
Inrangoroa do Ia TurIucaIa, orIcaI do duroroasa, nu oaIo
avoa nIcI o somnIIcaJIo In rIvInJa InsuzIrIIor noamuIuI nosIru,
caro zI-a acuI roba do-a IunguI voacurIIor.
Am avuI TurIucaIa, dar am avuI zI MarazozIII!...
$I Ia TurIucaIa au osI dosIuIo IIdo do oroIsm, zadarnIc, dar
InaIJaIor.
Un sorgonI nocunoscuI, caro-zI azozaso mIIraIIora InIr-un co-
ac, Ia coIJuI unoI adurI, a orII sIngur In Ioc InaInIaroa buI-
garIIor muIIa vromo. $I nu s-a IasaI ana cand arIIIorIa duzmana,
cauIandu-I coac cu coac, nu I-a doboraI cu mIIraIIora cu IoI.
TrobuIo sa omonosc zI do noorIcIIuI caIIan do arIIIorIo FIor-
aru, caro, dua co IuIaso ana Ia doznado]do, s-a sInucIs Ianga
baIorIa dIsIrusa..., zI do caIIanuI $ondroa, caro, ramas sIngur
cu baIorIa In aJa navaIIIorIIor, a JInuI muIIa vromo duzmanII In
Ioc, ana co a cazuI ranII. PonIru bravura IuI soIdaJII II omono-
au cu dragosIo, do caIo orI IzI ovosIoau amInIIrIIo In caIIvIIaIo.
Inca un aI:
DInIr-o baIorIo dIsIrusa maI ramasoso un sIngur Iun, c-un
Iunar. EuIgarII orau aroao, dar oI Iragoa noconIonII. InanIo-
rIa noasIra usoso rIsIIIa. DuzmanII, ocoIInd o movIIa, so IvIra
dInIr-o arIo, Ia caJIva azI, zI navaIIra asura IuI. CurIns dIn
IoaIo arJIIo, oI doscarca un oc do rovoIvor In gramada zI, cu o
mana IIbora, IoI maI avu vromo sa sIoboada uIIImuI zranoI dIn
Joava IunuIuI... EuIgarII, rInIro caro ora zI un oIJor, I-au cruJaI
vIaJa. Iar soIdaIuI buIgar caro mI-a ovosIII aIuI, InIr-o gara
doarIaIa, zI caro usoso ranII Ia IcIor cu rovoIvoruI, adauga,
vorbInd do nocunoscuIuI orou:
- Era un om smoad zI sIabuJ, o caro n-aI I daI o coaa
dogoraIa...
Do I-ar da Dumnozou numaI oamonI do acozIIa JarII moIo -
IarI Ia suIoI ca granIIuI dIn caro IsIorIa uIIa adosoorI sa Io IaIo
monumonIoIo.
APRECIERI CRITICE
DI Toarcoanu osIo zI un rozaIor. $I un rozaIor do IaIonI, caro nu
uIIIIzoaza orma rozoI onIru a-zI voIIcuIIza zI aIIoI onduI o caro II
uno aIuroa In vorsurI. Lucru rar, daca nu noobIznuII Ia ooJII IIrIcI, roza
dIuI Toarcoanu osIo obIocIIva. In scIIJa Pc cr[ul Pirinului, In ConIorgicco
oIc. dI Toarcoanu a zIIuI sa so JIna In umbra zI sa no doa caIova scono dIn
vIaJa, caJIva oamonI zI caIova asIunI cu roaIIIaIoa zI cu dIvorsIIaIoa Iucru-
rIIor dIn naIura. Cu IoaIa IIsa IuI do orJa rImordIaIa do croaJIo, dI
Toarcoanu, IrobuIo s-o acconIuam, osIo unuI dIn rozaIorII nozIrI coI maI
IaIonIaJI...
GaraboI IDRAILEAN\, Pogini olcec, voI. 2, EdIIura onIru IIIoraIura zI
arIa, EucurozII, l95?, . 56.
...In roza, Toarcoanu ramano un momorIaIIsI, do maro cIasa In Pirin
Plonino, un ovocaIor aI IaIurIIor coIIarIoI zI aI oxodIJIIIor cInogoIIco.
PovosIIrIIo vanaIorozII, IgmonIaIo cu umoruI socIIc (AninIirc, 1nIro
Jininco[o Jc prinocoro, O goono lo CucuIcni), ca sa nu maI vorbIm do
InsomnarIIo do Ia TurIucaIa zI dIn caIIvIIaIo, sunI maI InIaI documonIo
umano, caro acuza auIonIIcIIaIoa roorIa]uIuI. ScrIIIoruI roora sa roa-
IIzozo aIuI do vIaJa IraII, Ia caro a arIIcIaI oI InsuzI. Do aIcI zI ca-
racIoruI Ior auIobIograIc.
InaInIo do a croa PirinPlonino, Toarcoanu IzI dadu masura IaIonIuIuI
sau do rozaIor InIr-o romarcabIIa nuvoIa, Focurilc, ramasa aroao nocun-
oscuIa...
Focurilc Iooau naIvIIaJIIo adoIosconIuIuI, anunJand o auIoruI Pirin
Ploninci, oora do maIurIIaIo, undo aza IaIdara va scuIIa caIova mo-
monIo zI IgurI momorabIIo...
PirinPlonino Incununoaza acIIvIIaIoa do rozaIor a IuI O. Toarcoanu,
IInd o sInIoza a arIoI saIo do ovosIIIor momoraIIsI. RogasIm aIcI o IIrIcuI
grav zI moIancoIIc dIn EoloJo nor[ii, dar zI o ooIuI srInJar dIn cronIcIIo
vosoIo, o roorIoruI uJIn grabII dIn AninIirilc Jc lo TurIucoio, dar zI o
sIIIIsIuI raInaI, caro crooaza agInI do auIonIIca roza arIIsIIca. PrIn IIm-
ozImoa do crIsIaI a ImagInIIor zI, maI cu soama, rIn IImba curaI romanoasca
In caro o scrIsa, PirinPlonino so rIdIca ana Ia sIraIucIroa EoloJci nun[ilor,
consIIIuInd aIaIurI do acoasIa una dInIro ooroIo do caoIonIo aIo scrIIIoru-
IuI.
Cu adovaraI maro rozaIor ar I osI O. Toarcoanu, daca dosavarzoa
romanuI Minunilc e[nIului Sieoc. SIrIIuI aIaI do roIonJIos cu sIno, maI
cu soama In anII maIurIIaJII IIIoraro, nu I-a daI ragaz sa IormIno docaI
aIru caIIoIo, co marIurIsosc o ImocabIIa arIa saIIrIca...
AI. SAND\LESC\, G. Toprcconu, EdIIura onIru IIIoraIura zI arIa,
EucurozII, l958, . l29, l30, l36.
... In IImIIoIo arodIoI ovoIuoaza zI dIvorIIsmonIuI Donnio lui Ciubor
coJo, do aI, amIoI ImoIrIva IuI O. Eogdan-DuIca. PsoudocronIca dosco-
orIIa "In oduI unoI cIIIII Ia manasIIroa NoamJuIuI" zI aIrIbuIIa unuI
Oroa CaJa IogoaIuI, so monJIno In noIa cronIcIIor moIdovonozII, dar cu
dozInvoIIura. IncanIa cand dosonuI naIv do xIIograIo, cand oza modIIa-
IIva, cand IronIa cu aor do vocIImo, IndroIaIa sro roaIIIaJI modorno...
FIuxuI umoruIuI JIno do roaIIIaIoa caro-I rovoaca. EIsoadoIo vosoIo dIn
PirinPlonino ImIIca duIozIo onIru cIIoIo do orIcIro umIIa, o caro coI
curInzI "In vaImazaguI arIg aI maroIuI razboI (dIn l9l4-l9l8, n. od.)
IzbuIoau sa Io uro vIoJII". In Minunilc e[nIului Sieoc umoruI aro IonIa
IronIoI IaIoaso, Iar In Scrieori [oro oJrceo IIndo sro sarcasm. RasuI InIro-
ruI do IrIsIoJo subIInIaza, dua Imro]urarI, o aIIIudIno: anIIrazboInIca,
anIIburgIoza, anIImIsIIca. In oIuI acosIa umoruI InIarozIo IogaIura obsor-
vaIoruIuI cu ooca. In soIIda scIIJa Focurilc (conJInand agInI dIn coIo maI
InsIraIo) IonuI o sorIos. ProzaIoruI nu InJoIogoa sa rada o soama orosuIuI
co sIaanoa mInIoa margInIIa a cauIaIoruIuI do comorI...
ArIa rozaIoruIuI so Invodoroaza In sonsIbIIIIaIoa onIru nuanJo, do Ia
IImba]uI naraJIunII IInIzIIIo aI agInIIor momorIaIIsIIco Ia arodIa carJIIor
do coIorIa] roIIgIos dIn Minunilc e[nIului Sieoc, ana Ia amIoIuI IncarcaI
do manIo. DoconJa o o IrasaIura consIanIa. AmanunIuI cu "aondIcIIa"
oroInoI dIn O occnIuro uIoa sa dovIna vuIgar. Dar, cum s-a obsorvaI, "ov-
osIoa" so orozIo oxacI undo IrobuIo...
RoaIIsIa, Iodand onIru vaIorIIo umano, sIrabaIuIa do un umor In,
roza IuI O. Toarcoanu numara agInI admIrabIIo.
ConsIanIin CIOPRAGA, G. Toprcconu, EdIIura onIru IIIoraIura,
EucurozII, l966, . 3?2, 3?5-3?6, 3??, 383.
Oora do maIurIIaIo, Minunilc e[nIului Sieoc, cIIar zI dIn IocIura agI-
nIIor ubIIcaIo anIum sau osIum, Iasa corIIIudInoa ca ogaIoaza coIo maI
Iomoraro roaIIzarI ooIIco aIo IuI O. Toarcoanu.
irgiIiu ENE, G. Toprcconu, EdIIura IInoroIuIuI, EucurozII l969, .
l3l.
... AdovaraIuI zI coI maI aroIaI maosIru aI IuI O. Toarcoanu osIo I. L.
CaragIaIo. AdmIraJIa onIru oI I-a osI IoIaIa, zI numaI dosro EmInoscu, zI
IIusIruI sau rIoIon, MIIaII Sadovoanu, so maI oxrIma In IormonI aIaI do
oIogIozI. In cazuI IuI CaragIaIo osIo Insa vorba zI do congonorIIaIo ovIdonIa;
cuvInIoIo cu caro II caracIorIzoaza ascund o InIonJIo do auIoorIroI: "coI maI
maro arIIsI aI rozoI noasIro IIIoraro: mInIo agora, sIrII IucId, mozIozugar
IncomarabII". Trocom osIo aIuI ca asura rozoI scurIo a auIoruIuI Mo
ncnIclor aco adovaraIo sIudII do sIIIIsIIca zI aducom In srI]InuI IozoI do
maI sus numaI adnoIarIIo IaborIoaso o margInoa odIJIoI ZarIooI a ooro-
Ior IuI CaragIaIo. DIn oa, dIn MoncnIc i echi[c, In rImuI rand, a InvaJaI
maI muII docaI do Ia orIcaro aII scrIIIor roman sau sIraIn. InaInIo do IoaIo,
aza cum o domonsIroaza, In masura aroao ogaIa, oora ooIIca zI roza
scurIa, II urmoaza In sIrucIura zI IoInIca naraJIunII. Docua]uI oIc orm,
roaIIzaI rIn ]uxIaunoroa socvonJoIor, sImIIIaIoa savanIa a IInIoI nara-
IIvo, rIImuI aIorI aI acJIunII, oocIuI InaI bazaI o oanIa, docurg IoaIo dIn
IoInIca ara cusur a maroIuI InaInIaz.
Coa maI maro arIo a gaIorIoI orsona]oIor saIo (IncIusIv coIo dIn oozIIIo
consIruIIo o Irama oIca) - oa dIn RudonI, cIIrIazuI grabII zI aIIoIo -
osIo do sorgInIo caragIaIIana. Lumoa IanIoIor zI gazoIor dIn FopeoJii Jc
Ioonno osIo do acooazI oxIracJIo. PooIuI II InduIcozIo conIururIIo zI II adauga
IaIouI duIos do IIrIsm comroIonsIv; asIoI saIIra roco so IoozIo zI rocrIs-
IaIIzoaza In IronIo bIanda. Toarcoanu nu asIIzoaza zI nIcI nu roIa oIgonIc
Iomo aIo maosIruIuI. Lumoa IuI zI, odaIa cu oa, conIIcIoIo oI, doscIndo dIn
coa a IuI CaragIaIo, dar so sIIuoaza o aIIa sIra a IImuIuI. ModIocrIIaIoa
moaIo, anosIa, a IrIungIIuIuI MIzu $I. Pooscu, Iorgu DamIan, Zoo dIn 1n
]urul unui Jicor[ - ovosIIro vorsIIcaIa ara nImIc IIrIc In oa - ca zI
aImosora suocanIa a maIaIaIoI, rovoaca o comaIImIro moIancoIIca rIn
raorIaro Ia "ambIJuI", dInamIsmuI norvos zI IsIoJ sau anga]aroa sIncor-
InoconIa In moIodrama aIo amIoIaJIIor zI consoarIoIor Ior dIn MoncnIc.
ToI do Ia CaragIaIo a rImII zI ImuIsuI caIro arodIo...
Do aI, IoI co JIno do comIc a]ungo Ia Toarcoanu rIn IIIroIo IuI
CaragIaIo. AsIa Insoamna cumva ca osIo doondonI do rocursor" CaIogorIc
nu. Toarcoanu, unuI dInIro coI maI marI scrIIIorI In rogIsIru comIc aI
IIIoraIurII noasIro dIn acosI socoI, nu osIo un oIgon; sIrIIuI sau suorIor
scoIIc, IucId zI grav, InIoIIgonJa IuI causIIca nu uIoau gasI aII InIorIocu-
Ior maI oIrIvII. ForJand uJIn roIorIca, am uIoa suno ca coI doI dIa-
IogIoaza.
MihaiI IORDACHE, G. Toprcconu - pro:oIorul. In carIoa: O.
Toarcoanu, PagInI do roza, odIIura JunImoa, IazI, l985, . 394-395.
SuccosuI PoroJiilor zI aI EoloJclor a IasaI In umbra aIIo oozII do
Toarcoanu (MigJolc onorc, l928), oxcoIonIa sa roza dIn Scrieori [oro
oJrceo (l93l) cu savuroasa asIIza cronIcaroasca Donnio lui CiuborcoJo zI
sIrIIuaIoIo comonIarII dosro duoI, ovoIuJIa IdoaIuIuI omInIn, dosro auIo-
mobII oIc. zI dIn PirinPlonino, cpieoJuri Irogicc i conicc Jin copIiciIoIc
(l93?), roIuaro a voIumuIuI 1n ghcoro lor (l920), caro usoso rocodaI do
ouscuIuI AninIiri Jin lupIclc Jc lo TurIucoio (l9l8). NoIormInaI a ramas
romanuI Minunilc e[nIului Sieoc, In caro orouI ar I rodus IazuI rIn
naIvIIaIo (InoxorIonJa) zI dIsIracJIo (IIsa do aIonJIo)...
AI. PIR\, IeIorio liIcroIurii ronnc, EdIIura "OraI zI suIoI - CuIIura
NaJIonaIa", EucurozII, l994, . l6l.
NoIo oeupro cJi[ici ........................................................................ 2
Tobcl cronologic...................................................................................................................... 3
SCRISORI FARA ADRESA
DomnIa IuI CIubar-voda .................................................................. 6
ProdosIovIo .............................................................................. 6
Do amosIocaIurIIo caro au osI In Tara MoIdovoI, dua moarIoa
IuI AIoxandru-voda coI EaIran .................................................... ?
NakazanIo, adoca InvaJaIura sau corIaroa coIor marI ....................... 9
Do domnIa IuI CIubar-voda, cum au osI do au agIuns
do au osI domn ....................................................................... 9
Do IncouIuI domnIoI zI sarzIIuI unor boIorI, carII au unoIIII
ImoIrIva IuI CIubar-voda ........................................................ l0
Do o sIoa maro cu coada, co s-au IvII ro corIu In vromoa
IuI CIubar-voda....................................................................... l2
Cand s-au razboIII CIubar-voda cu IozII, vaIoaIuI 6958 ................... l4
Cand aco nunIa CIubar-voda cu domnIJa CaIrIna, aIa
IuI VIad-voda DracuI coI EaIran, domnuI TarII MunIonozII ............ l8
Do un gramaIIc mIncIunos Ia curIoa IuI CIubar-voda ..................... l9
Do sarzIIuI domnIoI zI moarIoa IuI CIubar-voda........................... 20
Tara do dIncoIo do nogura.............................................................. 2l
InIr-o dImInoaJa do rImavara ....................................................... 32
AmInIIro .................................................................................... 3?
O avonIura ................................................................................. 43
C\PRINS
302
CIvIIIzaJIo IocaIa ......................................................................... 54
FocuI do Ia MoronI ....................................................................... 59
LIIoraIura do CracIun ................................................................... 64
Dosro duoI ................................................................................. 6?
Mons sana In cororo sano............................................................. ?2
EvoIuJIa unuI IdoaI ...................................................................... ?8
PIRIN-PLANINA EIsodurI IragIco zI comIco dIn caIIvIIaIo
In Ioc do roaJa .......................................................................... 84
MINUNILE SFANTULUI SISOE
I. In raI ................................................................................. 2l2
II. La un JInIar... ..................................................................... 222
III. SIsoo so ogoara o amanI .................................................... 234
IV. SIsoo Incoo sa aca mInunI... ................................................. 24?
AMINTIRI DIN LUPTELE DE LA TURTUCAIA
In azIoIaro ......................................................................... 258
FocurIIo .............................................................................. 265
Un asaII .............................................................................. 269
Po maIuI aoI ....................................................................... 2?4
La onIoano ......................................................................... 2??
In oc ................................................................................. 28l
In aa ................................................................................. 28?
CIIo do groaza ..................................................................... 290
IncIoIoro ............................................................................. 292
Aprccicri criIicc ................................................................................................................... 296
Piin fonduieu CLUBULUI CAR|II EJAH= Cusu de edituiu cu
uceIui nume ini(iuzu un iogium seciuI de difuzuie i de iomo-
vuie u cui(iIoi suIe.
$i Dumneuvoustiu ute(i deveni membiu uI ucestui CIub, benefi-
ciind de uimutouieIe uvuntue:
1. Ve(i iimi n iegim de uigen(u cui(iIe comundute i ve(i fi
infoimut cu ieguIuiitute usuiu uItimeIoi uuii(ii, Iunuii edi-
toiiuIe, ofeite seciuIe.
2. Pentiu cui(iIe comundute n numui de este 10 exemIuie de-
veni(i membiu uI CLUBULUI CAR|II EJAH=, iimuI de
ucest feI n MoIdovu, sunte(i scuti(i de Iutu cleItuieIiIoi de
tiunsoit iin otu i ob(ine(i o ieduceie de S%. LocuitoiiIoi
municiiuIui Cliinuu cui(iIe comundute Ie voi fi Iiviute Iu
domiciIiu iin cuiieii.
PIutu se vu fuce iin iumbuis.
3. Edituiu vinde cui(iIe fuiu iubut comeiciuI i ob(ine(i ustfeI su-
Iimentui o economie de 2030%.
4. TiiueIe cui(iIoi din BibIiotecu $coIuiuIui` fiind Iimitute,
ucoidum iioiitute ubsoIutu membiiIoi CLUBULUI CAR|II
EJAH=.
Casa dc cdirur EJAH=,
srr. lasdcu nr. 2, Cniinu, 2005, Rcpuo|ica Mo|dova,
rc|. 24-26-22, 24-00-J6, 24-00-84
CL\D\L CARTII EJAH=
Pentiu u ob(ine oiicuie din uceste cui(i tiimite(i comundu Dum-
neuvoustiu e udiesu:
Ge o r g e To p r c e a n u
MINUNILE SFNTULUI SISOE
i aIte proze
Auiut: 1997. Foimut: 70x108
1
/
32
CoIi tiui: 13,30. CoIi editoiiuIe: 12,SS. Tiiu: S000 ex.
Cusu de edituiu LITERA
sti. B.P. Husdeu, ni. 2, Cliinuu, MD 200S, ReubIicu MoIdovu
Oeiutoi: Adrian Cozima
Telnoieductoi: Tariana Cova|i
Coiectoi: Tariana \arric-Or|ov
Reductoi: lon Ciocanu
Editoi: Anaro| \idracu
TiuiuI executut sub comundu ni. .
CombinutuI PoIigiufic, sti. MitiooIit Petiu MoviIu, ni. 3S,
Cliinuu, MD 2004, ReubIicu MoIdovu
DeuitumentuI Edituii, PoIigiufie i Comei(uI cu Cui(i

George Toparceanu - Minunile Sfantului Sisoe

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

George Toparceanu - Minunile Sfantului Sisoe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIBLIOTECA COLARULUI

AIcI so IsravozIo manuscrIsuI IuI Oroa CaJa IogoaIuI.

Cand coboram dIn Iron, soaroIo so Iasa sro asInJII. EaIIa o

NIcI IovarazuI mou, azadar, nu-I om ca coIIaIJI oamonI. Po

In zorI do zIua, OIoorgIo Earnoa no azIoIa cu IunIroa rogaIIIa

SoaroIo s-a rIdIcaI do muII. In VIadnIcuI maro n-am gasII

La InIoarcoro, do-a IunguI unuI "canaI" nosarzII, InIaInIm

Am a]uns acum aroao do maI, sro margInoa do ]os a saIu-

LovoJ sarI droI In IcIoaro, asudaI. IzI Irocu o mana osIo

La rasanIIa do cararI dIn unduI oIonoI RudarIIIor, moznoaguI

La InIoarcoro ma sImJoam osIonII zI ara cIo. Morou ramanoam

TronuI sIa gaIa sa ornoasca Iar. Cand mazIna zuIora do

So Iasa Insoraroa. Do rIn ungIoro, o nosImJIIo, umbra so

PozIa conIraIa a ars. AzIoIam, cu InIma sIransa, ovonImon-

Ar I Insa acaI sa ramanom ara oI, cacI FocuI do Ia MoronI a

FocuI do Ia MoronI aro zI o somnIIcaJIo maI rocIsa, In IogaIura

Dosro caacIIaIoa InIoIocIuaIa a FocuIuI do Ia MoronI nu so

La droI vorbInd, FocuI do Ia MoronI aduco zI oarocaro cazIIg,

S-ar uIoa ovada IoIuzI, uIII zI onorabII, dIn acoasIa banaII-

In sInIoIo sarbaIorI aIo CracIunuIuI, IoI omuI vroa sa oI-

Dar maI InIaI, nu InJoIogom cum oI arIamonIarII nozIrI sa

DuoIuI o o InsIIIuJIo barbara; rIn urmaro, s-a consorvaI ana

Ca sa no dam soama caIa dIsIanJa va maI I InIro duoIuI do

Onoaroa o un aIrIbuI aI barbaJIoI, caro Ia ma]orIIaIoa barbaJIIor

Am IuaI arIo InIr-o zI Ia o sorbaro sorIIva, undo zIIam ca

ToaIa Iumoa cunoazIo, dosIgur, vorsuI IuI EmInoscu:

PonIru o omoIo onosIa dIn IoaIo zIIoIo noasIro, rozonJa unuI

CramoIuI do convoI dIn caro ac arIo a osI orII onIru

RacoaIa noJII zI amanIuI Iaro do sub mIno m-au IrozII dIn

$osoaua so InIIndo Iar InaInIoa noasIra, InIr-o nosarzIIa do-

InIr-o soara no-am orII In sarzII Ia margInoa unuI Iagar

In soara acoIoIazI zIIo, un onomon corosc noobIznuII s-a

AIcI, Ia gura SoIIvracoI, undo am a]uns o Ia IncouIuI IuI

Do cand umbIam rIn acosIo IocurI orIcIIo, nu cazuso Inca un

So acuso noaIo. In aJa unuI oc do vroascurI, Incon]uraJI

Co s-a maI InIamIaI o urma, o uzor do IncIIuII.

DrumuI do Ia MoInIk ana Ia oaIa PIrInuIuI nu maI zIIu caI

Cand m-am IrozII dIn acosIo amInIIrI, ca dInIr-un vIs IumI-

Cand am a]uns Ia margInoa oIonII cu mosIoconI, un arum

No vonIso un canIonIor caro zIIa bIno romanozIo, om Ianar,

$I zIIoIo Irocoau. Incooam sa ma dorInd cu acoasIa vIaJa

Dar IoaIo au un sarzII.

Dar n-am InIraI In oraz. Am IrocuI o Ianga oarIa IuI do aur

In acooazI zI am a]uns Ia aa SIrumoI zI DImIIor m-a daI In

La RadomIr, am scIImbaI IronuI. No-am suII In aIIuI maI

S-au ornII aoI zaozI marI, cu gor zI vIornIJa. In vagoano,

DouazocI do zIIo am rozIsIaI, IuIand cu suIoI Iaro zI uIoro

NIcI ou, nIcI grocuI n-avoam Iabar do modIcIna. Ca sa ac

Dua zIIo InsorIIo zI noJI racoroaso, caro Io-aducoau dIn vaI

DoscIIsosom InIr-o soara IarzIo oroasIra zI ma uIIam, cu

AIooa o caro aucaso SIsoo dadoa InIr-un IumInIz roIund, caI

In vromoa asIa, In coIIba IuI rIzarIIa Ia margInoa dInsro

SIancIIo IscuIuI ramanoau IoI maI sus, In urma IuI.

SIsoo so gasI Ia urma sIngur, In IInIzIoa adurII InaIIo do

Era soaroIo-n crucoa amIozII, cand SIsoo a]unso Ia margInoa

La casa ZoIJoI dIn doaI, ograda IIna do Iumo; maI cu soama

Dua Iocaroa oII, omoIIo so IngramadIra Iar Ia uza, dand

SIsoo morgoa rIn mI]IocuI uIIJII, ara Ioama, cu ]andarmuI

Cand InIra SIsoo In cancoIarIa osIuIuI, domnuI zo sIa rasIurnaI

Eram IroIzocI do IunarI, doasura saIuIuI KosuI-EuIgar, Ianga

TarzIu do IoI, amoJII do mIrosuI anuIuI cosII osIo caro ImI

SoaroIo do-abIa s-a rIdIcaI zI baIonuI do IorI aaro dIn nou,

S-ar putea să vă placă și