Sunteți pe pagina 1din 74

www.alpinet.

org
Foto copert: Daniela Ursu (Lacul Cuiejdel)
.
Invitaie n Carpai - www.iic.ro
Ediia a III-a Anul IX Numrul 102 ianuarie 2010
Revist gratuit, de drumeie, munte
i natur, distribuit gratuit de,
Asociaia de Turism Montan Alpinet.


Redactori:
Colaboratori:
Identitate grafc:
Contact:
Publicitate:
ISSN:
Emi Cristea (redactor coordonator)
redactie@iic.ro
publicitate@iic.ro
1841 - 7957
Drago Dula
Ctlin Pobega
Cornel Spiridon
Cristi Cuurescu
Dan Loghin
Daniela Ursu
Dinu Boghez
Ioan Stoenic
Mihai Cibotaru
Silviu Blan
Alexandru Axon
www.iic.ro
Reproducerea oricui material din revist este interzis
fr acordul individual al autorului.
Nr. 101, vara 2009
www.iic.ro
Cuprins
Printre lacuri cu refexe tomnatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
(de Dinu Boghez)
Ultima zi de toamn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
(de Dinu Boghez)
Muntele Paltinu, ultima zi din an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
(de Ioan Stoenic)
n cutarea codrilor seculari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
(de Mihai Cibotaru)
ITINERARII TURISTICE
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel . . . . . . . . . . . . . 30
(de Daniela Ursu, Dan Loghin)
Cabana de pe Muntele Piatra Craiului . . . . . . . . . . . . . . . 46
(de Cristi Cuurescu)
Aduceri aminte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
(de Aurel Dula)
GHID MONTAN
Pictura, care umple paharul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
(de Ctlin Pobega)
ALPINISM
Un altfel de drumeie - Etna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
(de Emi Cristea)
DINCOLO DE GRANIE
Maraton Piatra Craiului 2009 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
(de Silviu Blan)
Duathlon Cetatea Braovului 2009 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
(de Cornel Spiridon)
COMPETIII MONTANE
Descrcai gratuit i accesai arhiva
revistei Invitaie n Carpai,
m format PDF, de pe situl www.iic.ro
Orice persoana care dorete s aib
o contribuie la ceea ce nseamn
Invitaie n Carpai, este invitat
s ni se alture.
Scrie-ne un email la redactie@iic.ro
Itnerarii turistce
Printre lacuri cu refexe iernatce (Dinu Boghez)
www.iic.ro 1 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Printre lacuri cu reflexe tomnatice
Munii Parng
Text: Dinu Boghez; Foto: Floriana Boghez
Moto:
Suia din prpstii ? Cobora din
stnci? / Acoperit de mister, / Cdeau peste
el umbre mari i adnci.
Vasile Voiculescu
oseaua de sub munii Cpnii
i mai apoi ai Parngului, parcurs
cu autobuzul, se sfrete pentru noi,
la ramifcaia Bengeti. Mai apoi cu
diferite ocazii, ajungem la Novaci
i mai departe pn la s-i zicem
staiune -, Rnca. Nu ne prea ncnt
dezordinea asta urbanistic, dar dac
aa le-o f plcnd oamenilor ce i-au
trntit csoaiele de pe aici, n-avem ce
face. Ne rmne doar regretul plaiului
strjuit de brazi, astzi disprut, pe
care din fericire l-am apucat. Cutm o
pensiune ct mai apropiat de drumul
muntelui de a doua zi Gsim pn la
urm. Ne odihnim ctva vreme i
plecm spre drumul nalt. l strbatem
trecnd de ramifcaia potecii ctre
Curmtura Olteului pare acum bine
marcat -, mai urcm ctva vreme
i sfrim periplul zilei pe vrful
Dengheru 2069m-. Admirm de aici
adnca vale a Urdelor alias Latoria
de Jos -, privim peste vrful Muntinului
ctre creasta Latoriei, de cnd se
desprinde din munii Parngului.
Privirile trec repede pe creasta
Latoriei, peste vrful tefanului,
peste cel al Borei decanul de nlime
al acestora, peste Puru, Fratoteanu,
terminnd cu cel al Repezilor. Apoi
ne ndreptm privirile ctre munii
apropiai. Mohorul i Iezerul atrag
privirile i ncercm privindu-i s
ghicim cum va f timpul a doua zi.
Mohorul mai ales, este barometrul unei
zone ntinse din Parng, pn ctre
Buila Cpnii. Sfrim contemplarea
crestelor, gndindu-ne la nserarea
care nu e departe. Floriana trece i
peste Ppua, aa....pentru c era acolo.
Ne ntlnim la,,adpostul cretinesc,
afat sub vrf. Ceva mai jos poposim
pe plai i ateptm clipele apusului,
pentru niscaiva poze frumoase. Cnd
nserarea a pus de-o noapte cu lun
plin, intrm n pensiunea n care
noptam.
Ne-am sculat ct de devreme am
putut. Aveam drum lung de fcut.
Era ntuneric cnd am ieit n oseaua
alpin i chiar dac luna mai rspndea
lumin peste munte, la nceputul
drumului ne-am folosit de frontale.
Mai apoi am constatat c acestea mai
mult ne incomodau i am renunat
la ele. Luna ne-a fost cluz o bun
bucat de drum, pn cnd din geana
de tivitur luminoas ce contura
orizontul munilor, parc s-a luminat
pmntul. Cnd am ajuns sub Ppua,
zorile stpneau locurile i culmea
Mohorului ncepea s fe stpnit
de primele raze de soare. Noi urcm
mereu pe drumul alpin. Trecem de
ramifcaia spre Curmtura Olteului,
apoi de apropiatul vrf al Dengherului,
de nalta a a Urdelor i vrful acesteia
- 2228m -, apoi coborm n cldarea
adnc cu acelai numne. Cndva
prin aceste locuri se afa o stn,
acum ns nu se zrea. ncepem s
urcm poteca erpuitoare de pe coasta
Iezerului lund muntele n piept. Cnd
ajungem sus, n imediata apropiere
a vrfului 2157m -, doar urcuul pe
poteca din coasta Mohorului, ne st
n fa. Undeva n apropiere o cruce
singuratec, amintete de tragedia
svrit prin aceste locuri. ncepem
urcuul dur al Mohorului i cnd
poteca ajunge n locul cel mai de sus,
ne lsm rucsacii i dm o fug pn pe
Cldarea Clcescului
Itnerarii turistce
Printre lacuri cu refexe iernatce (Dinu Boghez)
www.iic.ro 2 Nr. 102/ Ianuarie 2010
vrf. Mai fusesem aici, dar niciodat la
vremea cnd muntele avea risipite pe
clinurile lui, petice de zpad. Pe cerul
senin sticl creste peste creste, se
risipeau pn departe. Inconfundabilul
profl al Builei, cele mai apropiate
ale Latoriei, Bora i tefanu, iar din
Parngul n care eram, peste toate cele
ce ne stteau n faa ochilor, triunghiul
mre al vrfului cel mare al acestor
muni. Pe grmada de stncrii de pe
vrf, nu ne mai sturam de privelitile
frumoase ce ne nconjurau. Mai aveam
ns cale lung de fcut n acea zi. De
altfel aa ne propusesem, dac ziua
avea s fe aa cum ne-o doream. Dac
timpul nu ne-ar f fost favorabil, aveam
s ne ntoarcem, iar dac nu, aa cum
era acum, ne propusesem s coborm
prin hornul Lacurilor, ctre oglinzile
de ap ale iezerelor din cldarea
Clcescului.
Am plecat de pe vrful Mohorului
satisfcui de aceast minunat
privelte, ateptnd n continuare ca
ziua frumoas pe care ne-o druia
muntele s continue. Aveam nc drum
lung de fcut. Am cobort n aua
Mohorului, am urcat vrful aproape
plat al Plecoaiei 2250m -, apoi din
acest platou nalt, din aua acestuia
din urm, am cutat cu oarecare
team, indiciul care avea s ne poarte
ctre cldarea Clcescului. Cu ani n
urm, cnd doream acelai lucru ca
acum, am ajuns n aceste locuri, pe o
cea de s-o tai cu cuitul i a trebuit
s ne ntoarcem din drum. Hornul
Lacurilor era invizibil !. Acum vremea
senin ne-a fost de ajutor i aproape
pe negndite ne-am trezit n fa cu
momia i ceva mai departe i cu un
triunghi rou. Erau semnele sigure
de coborre ctre locurile pe care ni le
doream. M-am odihnit ceva vreme,
ct timp Floriana s-a repezit pe vrful
Setea Mare 2365m - , apoi am nceput
s coborm. Acum revenind la intrarea
ctre aceste locuri, poate ar f chiar bine
ca nsemne clare s arate direcia pe
care trebuie s o urmm de coborre
n cldare, cu att mai mult cu ct aici
sunt minunate locuri de campare, pe
marginea a mai toate iezerelor de aici.
Cobornd la nceput doar pe plai, am
zrit mai nti lacurile Psri, agate
pe coasta muntelui. Norii apruser pe
cer i deocamdat doar nfrumuseau
locurile, iar peticele de zpad stteau
agate pe coaste refectndu-se n
apele lacurilor ce-i schimbau culoarea
de cum soarele strpungea norii
adunai desupra lor. Plaiul s-a sfrit
brusc i a trebuit s ne angajm pe frul
hornului, prin grohotiul mictor. Nu
era o coborre lesnicioas dar cu atenie
oricine poate cobor pe aici. Curnd
am zrit oglinda linitit a Vidalului.
Nicio ncreitur a vntului de creast
nu ajungea pn la el. Desprit doar de
o und a muntelui, cellat frtat, lacul
Pencu, avea marginile npdite de
zpada czut la vreme timpurie. Prea
puin timp am zbovit pe malurile lor,
dar atta ct s ne ncntm ochii cu
refexele crestelor munilor oglindite
n ele. Apoi am cobort ctre lacul
cel mare al Clcescului. n lungul
emisarului venit din lacurile deabia
prsite, privind ctre ochiurile de
ap ntunecate de jnepenii afai
n preajma lor, am ajuns pe malul
Clcescului. Ne-a intuit locului
limpezimea apei. Adierea din creast
deabia de mngia oglinda lacului.
Perdeaua jneapnului din preajma
malurilor, arunca ntunecimea lor pn
n adncurile de neptruns ale lacului.
De pe malurile nalte, creste de tot felul
i oglindeau conturul n linitea apei.
Petele de zpad aruncate ici-clo pe
pantele acoprite de jneapn, ajungeau
pe ntinsul apei. Peste tot locul se
aternuse linitea dinaintea apusului
ce se pregtea i razele soarelui stteau
s se ascund peste crestele nalte. Mai
aveam drum lung de fcut i cnd
am prsit malul Clcescului, aveam
impresia c excursia noastr parc
Creasta ntre Parngul Mare i Mohoru
Itnerarii turistce
Printre lacuri cu refexe iernatce (Dinu Boghez)
www.iic.ro 3 Nr. 102/ Ianuarie 2010
luase sfrit. Dar am intrat mai nti
printre jnepenii prin care se strecura
poteca. Apoi am intrat pe lungul drum
pe plai, nainte de a intra printre brazii
btrni ai pdurii. i parc poteca nu
mi-a mai placut ca altdat. Oameni
de tot felul urcaser n vara asta spre
lacul minunat i poate c unii chiar
se bucuraser de frumuseea lui i
culmile nalte care-l nconjurau. Dar
din pcate mai erau i alii, poate dintre
aceea care chefuiser mai jos, pe malul
Lotrului i care chiar i aici, printre
brazi, ii lsaser gunoaiele nesimirii.
Noi ns am trecut printre locurile
acestea, strduindu-ne s nu vedem
dect crengile brazilor i s ascultm
cntecul psrilor, cte mai rmseser
acum n prag de toamn trzie i
freamtul Lotrului, ce-i trimetea pn
la noi cntecul apelor.
i pn la urm iari am ajuns pe
malul Lotrului. Trecuser mai puin
de 2 luni, de cnd peste el trecusem
din piatr n piatr, att de sczut
era apa. Acum pe aici nu mai puteam
trece opind cum o mai fcusem. Am
zbovit vreo or, cutnd un loc de
trecere i pn la urm, tot prin ap
a trebuit s trecem. Era ns att de
rece apa, nct atunci cnd am ajuns
pe malul cellalt, am urlat de durere.
A trecut i asta i pe drumul podit al
vechii exploatri forestiere, am ajuns la
captul celui normal, de pe valea Guri.
Pe aici era linite deplin. Doar panglica
drumului, zgomotul rului, ce devenea
din ce n ce mai puternic, amurgul
abtut peste noi i mai ales pe crestele
senine pe care nu de mult le prsisem,
ne ntovreau. Mai ales acestea din
urm, ne-au fcut s ne oprim de multe
ori s Ie sorbim farmecul coastelor care
treceau repede de la plaiul luminat de
soarele ndreptat spre asfnit, pn
la ntunecimea care le cuprindea cu
ncetul. Am sfrit valea Gaura, am
ajuns la intersecia cu drumul alpin,
ce-i construia noul pod al tefanului
peste apa Lotrului, n locul n care ne-
am ntlnit cu cel ce venea dinspre
Groapa Seac i iat-ne nsfrit, dup
11 ore de mers prin locurile fermecate
ale Parngului, la cabana obria
Lotrului. Oameni cunoscui, ce ne-
au gzduit peste noapte. Cnd ne-am
trezit dimineaa, nu ne-a mai rmas
de fcut dect s gsim un mijloc de
transport ctre cas. Malul lacului
Vidra, drumul peste Mnileasa,
trecerea prin Voineasa, totul prin aceste
locuri avea farmecul multor plimbri
pe crestele care ne nconjurau. Valea
Oltului, frumoas n sine, cu forfota i
zgomotul mainilor ce ne nconjurau
din toate prile, ne-au introdus repede
n atmosfera cotidian. Iar cnd am
ajuns acas, printre primele gnduri au
fost cele ale unor alte ieiri pe crestele
pe care att de mult le ndrgeam.
Lacul Clcescu
Lacul Clcescu
Itnerarii turistce
Ultma zi de toamn (Dinu Boghez)
www.iic.ro 4 Nr. 102/ Ianuarie 2010
ultima zi de toamn
Munii Parng
Text: Dinu Boghez; Foto: Dinu Boghez, Ionic Lera
Moto:
Aripile care-au ncins pmntul
i mut-n tine cntul i descntul...
Marin Sorescu.

Iat, suntem din nou n autobuzul
care ne las n Petroeni. Privisem
ndelung prevederile meteo i doream
nespus ca ele s se adevereasc i zilele
pe care le ateptam s fe intr-adevr
frumoase. Ca un fel de cntec de lebd
al toamnei.
Am cobort n micua auto-gar,
am suit repede ntr-un taxi i cam pe
la 11, am ajuns la frumoasa caban
din Groapa Seac. Doar un cine
ne-a ntmpinat i ntr-un trziu i
un paznic morocnos. Acolo nu era
nimeni altcineva i cafeaua pe care ne-o
promisesem, am lsat-o pe altdat.
Am prins scurttura de lng
caban i am ajuns lng prima cas
forestier. Ceva mai departe o alta, cu
acoperi proaspt renovat, ne-a adus
la gura drumului forestier ce urca n
susul vii Jieului. Eram ntovrii,
acum la nceput de drum, de marcajele
cu punct rou, cruce galben i roie.
Nu mult mai departe, cele dou cruci
le-am prsit. Ele urcau pe potecile
laterale, ctre muchia Sliveiului, cel
puin prima dintre ele.
Cam 4 km am urcat n lungul
drumului forestier, care se sfrea n
dreptul captrii secundare a Jieului,
cea care ducea apa ctre acumularea
de la Vidra. De aici ncolo, doar poteca
muntelui avea s ne ntovreasc.
Am trecut de puntea peste apa
Ghereului i am nceput s urcm
prin pdure, ctre refugiul Agat,
unde aveam s ne petrecem noaptea.
Am ajuns repede i cnd am traversat
apa Jieului, tumultoas ca ntodeauna,
ndreptndu-ne spre poiana refugiului,
deabia de trecuser dou ore de cnd
prsisem cabana forestier.
Refugiul era tot aa cum l tiam,
crat pe stnca imens, nconjurat
de brazi. Am gsit nuntru joagrul i
toporul, cu care o bucat de vreme ne-
am tiat lemnele bune pentru noaptea
Valea Jieului
Refugiul Agat
Itnerarii turistce
Ultma zi de toamn (Dinu Boghez)
www.iic.ro 5 Nr. 102/ Ianuarie 2010
geroas care ne atepta.
ntr-un cui sttea agat caietul cu
impresii, bun prilej de aduceri aminte.
Pe negndite a venit nserarea i ne-am
restras n adpostul nalt. S recunosc,
de cnd fusesem pe aici prima oar, mi
dorisem o noapte petrecut n aceste
locuri.
Acum, ntr-o toamna trzie, mi
vedeam visul aevea i pe deasupra m
atepta o noapte cu lun plin i cerul cu
nori risipii, mi ddea sperana luminii
argintii risipite pe ntinsul poienii i a
clonanilor stncoi de peste ea.
Am intrat in caban i am aprins
lumnrile din fereastr, aa, ca s
se vad c aici, n mijlocul muntelui,
imens, era un loc de adpost. Sobia de
tabl, cu lemnele arznd din plin, pn
la urm a dat i cldur i peste noapte
n-am simit rcoarea gerului de afar.
Sau poate doar fcrile jucue, cu
limbi nzdrvane aruncate n ncpere,
ne-or f dat amgirea cldurii !.
i cnd trziu am ieit pe prispa
refugiului, n noaptea cu lun plin,
s-i privim razele aruncate n poiana
cu brum groas, peste brazii nali,
cu profl enigmatic i creasta luminat
ca ziua, parc nici nu ne mai venea
s intrm n refugiu. i nu ne-am mai
trezit, pn cnd a sosit alba-n sat i a
dat semne c trebuie s ne pregtim de
plecare.
Focul se stinsese de mult i rcoarea
din ,,cas, ne-a zorit s strngem
trhatul repede i s coborm din
naltul refugiului, n mijlocul poienii
cu brum groas.
Din cele dou variante de urcu,
am ales pe cea care urca pe coasta
muntelui, cu potec strecurat printre
stncile presrate n cale.
Cteva locuri cu gheu aternut
peste pietre, jnepenii, de care din cnd
Cldarea Ghereului
Vf. Parngu Mare (2519 m)
Vf. Setea Mic
Itnerarii turistce
Ultma zi de toamn (Dinu Boghez)
www.iic.ro 6 Nr. 102/ Ianuarie 2010
n cnd ne mai prindeam i iat-ne
ajuni repede n poiana de sub cldarea
glaciar, cea cu stnca cea mare din
mijlocul ei. Au urmat apoi serpentinele
potecii care ne-au scos lng ceeace
rmsese din vechiul bordei ciobnesc
al locurilor.
Pn aici trecuser aproape 2 ore
de mers. A fost acesta momentul de
a hotr traseul n continuare. Dac
am f ales pe cel marcat pn n aua
Gruiului, nu prea aveam anse s
ajungem acolo unde vroiam, pe lumin.
i aa excursia se dorea a f una cu
un traseu cam lung, pentru c vroiam
s intrm i n munii Latoriei i locul
noptrii era unul deprtat. Aa c
ne-am hotrt s urcm coastele din
stnga noastr, cele de pe malul drept
geografc al vii Jieului.
Eram n preajma stnei, la circa
1900 m i pn n creast, pe acolo pe
unde ne propusesem, n aua Pcleii,
aveam mai bine de 300 m diferen de
nivel. Ctva vreme am urmat ntinsul
cldrii, pn a ajunge n preajma
lacului Roiile. Apoi ne-am angajat
ctre locurile mai nierbate de pe
coast, pe acolo pe unde ni se preau
mai accesibile.
Panta abrupt i obstacolele pe care
trebuia s le ocolim, stnci ntlnite
n cale, limbi de grohoti i moren
aruncate pe coast, plcuri de jnepeni,
toate acestea ne-au luat aproape 2 ore.
Am avut ns prilejul s admirm
multe din minuniile cldrii, pe care
de pe aici le-am putut privi pe ndelete.
Sclipeau n soare culmile ureanului
i nceputurile celor ale Lotrului.
Lacul Lung aproape c nu se observa,
doar un gheu ngust pierdut printre
clinurile cldrii.
Lacul Roiile era tot un luciu de
ghia. Parngul Mare era nvemntat
n razele soarelui. i mai bine dect
oricnd, am zrit haul ciobnesc
care urca n muchia Sliveiului. l tiam,
urcasem pe el ntr-o mprejurare cnd
inusem cu orice pre s ajung pe
muchie i s cobor pe malul lacului
Verde, s-i sorb din priviri verdele
apelor sale i s-mi aprind imaginaia
cu enigma adncurilor sale.
i tot acum, printre jnepenii
compaci ce acopereau coasta, venind
dinspre Coasta lui Rus, cam de pe
lng lacul Cibanului, am zrit poteca
ce cobora prin acele locuri.
Atunci, n alte vremuri, pind pe
acolo pentru prima oar, am strbtut
poteca din cldarea Ghereului i am
ajuns pn la urm la bordeiul stnei
din Roiile.
mi aduc aminte c din bordeiul
ntunecat a ieit un btrn. Prea un
uria. i toat seara ne-a tot povestit,
ba despre avionul care se ciocnise de
peretele Parngului Mare, ba despre
drumul nostru de a doua zi ctre lacul
Vf. Mohoru
Cldarea Znoaga
Itnerarii turistce
Ultma zi de toamn (Dinu Boghez)
www.iic.ro 7 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Verde. Si seara trecuse pe nesimite cu
povetile baciului. Impresiile de atunci
strnite de lacul Verde, erau visele
tinereii mele, care i acum preau
aproape.
Era cam ora 12 cnd am ajuns n
creast. Poate dac colegul meu era
singur, ar f mers mai repede, dar a
trebuit s-i potriveasc paii dup ai
mei. Ne-am odihnit ct de ct, aproape
de vrful Ieului, ne-am aruncat
privirile spre culmea muntelui i am
ajuns acolo, departe, unde era aua
tefanului i drumul propus pe creasta
Latoriei.
i atunci am tiut c drumul nostru
va avea alt sfrit dect cel propus.
Gndeam amndoi la fel, dar nu ni
l-am mrturisit. Am cobort prelung
n aua Ghereului, am privit oglinda
lacului, acum ngheat i am nceput s
urcm serpentinele ctre aua Pietrii
Tiate, prelungi i mai ales multe.
Cnd am ajuns sus, la nceputul
traseului de pe Coasta lui Rus i
deasupra lacului Znoaga Mare,
ngheat i acesta, am zbovit
aruncndu-ne privirile ctre cldarea
Clcescului i ntrebndu-ne dac n-ar
f mai bine s coborm ctre Obria
Lotrului.
Undeva departe se vedeau,
ntunecate, contururile Apusenilor.
Mai pstram o slab ndejde c vom
putea merge ctre Latoria, chiar dac
aceasta debia plpia....
Aa c am apucat poteca de creast,
peste ngrmdirea de stnci aruncate
parc cu furca din Setea Mic, apoi
peste naltul vrf al Setei Mari (2365 m)
i am cobort spre hornul Lacurilor. De
undeva dinspre cldarea Clcescului
urcau doi turisti. Dinspre Mohorul se
apropiau trei vntori. Cnd ne-am
apropiat, unul din turiti ne-a povestit
ct de amrt era c nu putuse face baie
n lac, din cauza gheii !
i noi ne-am fcut c-l credem.
Am trecut de vrful aproape plat al
Plecoaiei i pe la ora 4 dup-masa, am
ajuns n aua Mohorului. Ne grbeam
ct puteam, ntunericul era aproape.
Undeva ctre vrf grupul altor
turiti ne-au fcut s nu ne simim
singuri. Cnd am nceput s coborm
Mohorul, soarele aproape dispruse,
iar cnd am dat peste creasta Iezerului,
ntunericul s-a pregtit s cuprind
muntele.
Cei trei tineri ne-au ajuns la coborre
i cum vzusem o main staionat pe
drumul alpin, i-am ntrebat dac este
a lor i ... dac ne puteau lua pn la
Rnca.
Visul nostru despre creasta Latoriei
pn la Voineasa, luase sfrit.
Am ajuns repede la Rnca, ne-am
odihnit ntr-una din pensiuni i a doua
zi am luat drumul ntorcerii, lsnd pe
alt dat creasta Latoriei.
Parngul Mare vzut de la Rnca
Rnca i Vf. Ppua
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 8 Nr. 102/ Ianuarie 2010
muntele Paltinu, ultima zi din an
Munii Baiului
Text i fotografe: Ioan Stoenic (htp://www.ioanstoenica.wordpress.com)
Cand am coborat din muntii
Grohotis la inceputul lui decembrie, am
cunoscut un om. La marginea padurii,
deasupra comunei Valea Doftanei, am
coborat impreuna pana in sat. M-a dus
la el in gospodarie, am baut un paharel
de tuica (eu nu beau, dar aveam nevoie
sa ma incalzesc putin) si am vorbit. Din
vorba in vorba, l-am intrebat si daca
nu ar avea un locsor unde sa ne poata
caza cateva zile la sfarsitul anului De
preferat undeva la margine de padure,
undeva izolat, undeva la poale de
munte si acoperiti de zapada
Si iata cum pe 30 decembrie ne
afam la doar 5 km de Pasul Predelus,
undeva aproape de capatul drumului
forestier ce pleaca din Valea Doftanei
si traverseaza muntii spre Brasov. Un
drum acoperit de zapada batatorita
de camioane si alte cateva masini,
un drum alunecos pe care masinuta
noastra l-a strabatut atat de frumos,
fara lanturi si avand cauciucuri all
seasons. Dar unde ne-a dus pana la
urma? La vreo pensiune de 3-4 stele?
La o cabana confortabila si romantica?
Nu. Nici nu ne doream asa ceva. Ne-a
dus in jungla, cum spunea nenea
Ionel. Initial intelesesem ca ar f vorba
de un grajd, unul cu soba, usa, ferestre,
cu conditii mai bune decat la o stana
parasita pe munte, dar atat. Fara curent
electric, cu o soba micuta, fara paturi
sau toaleta, cu apa la izvor langa casa
Era de fapt o casuta batraneasca, cu
o camaruta mica unde sa ne inghesuim
toti 6, cu o soba micuta cu plita, un pat
darapanat si o masuta de lemn Cu o
alta camera careia i-am spus frigider,
unde am depozitat bagajele si
mancarea si de unde am scos o saltea si
niste cojoace ce aveau sa ne foloseasca.
Si, o a treia camera, folosita pe post de
Casuta unde am stat noi. Mai primitoare decat ar putea parea pentru multi. Micuta, saracuta,
fara curent electric, pierduta intre munti, la margine de padure. Departe de oameni, aproape de
natura si de noi.
Camaruta cea micuta. Cu paturi improvizate, o soba lacoma si fete zambitoare.
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 9 Nr. 102/ Ianuarie 2010
grajd pe timp de vara.
O camaruta mica, intr-o casuta cu
aspect de grajd, dar conditii putin mai
bune, de cum am vazut-o am stiut ca
acolo vrem sa stam. Pe drum, ne-am
oprit sa asteptam un camion de lemne
sa elibereze drumul, si un nene a ras
de noi cand a auzit unde mergem
si ne-a zis ca mai bine stam la el, ca
el are conditii mult mai bune Cum
sa inteleaga oamenii ca, desi suntem
din Bucuresti, nu conditiile de lux sau
confortul ne interesau in primul rand.
Avea sa fe o aventura, aveam sa urcam
pe munte, si aveam sa fm impreuna.
De televizor si paturi confortabile
poate ca suntem satui.
Casuta se afa la marginea padurii,
langa o vale acoperita de zapada,
aproape de drum. Mai sunt cateva
casute in zona, dar nu sta nimeni in ele
acum. Singurul lucru care ne aminteste
de civilizatie in locul asta sunt stalpii
cei mari de inalta tensiune, care trec
chiar pe langa casuta si merg prin Pasul
Predelus spre Brasov
Pentru cine nu stie, Pasul Predelus
se afa la intersectie de munti, poate
mai mult ca oricare alt pas. Undeva
intre muntii Baiului si muntii Grohotis,
se poate ajunge de acolo si in Ciucas,
si in Piatra Mare. E un loc minunat,
aveam sa constatam a doua zi.
Asadar este 31 decembrie, si desi
prognoza anuntase vreme inchisa,
lapovita si ninsori, pe noi ne trezeste
un cer albastru si un soare stralucitor.
Incercam sa nu stam in pat toata ziua,
dar se pare ca mi-e greu sa-i dau afara
mai devreme de ora 10.
De cand am stiut ca vom merge aici
pentru a petrece sfarsitul de an, am
avut in gand un lucru: sa stam pe varful
Neamtu (cel mai inalt din Baiului)
daca e senin, si sa vedem artifciile din
Predeal si Azuga si de unde s-ar mai
f vazut. Prognoza meteo insa nu era
favorabila pentru asa ceva, si atunci
nu avea rost sa stam noaptea pe varf
si sa coboram pe intuneric daca nu am
f vazut nimic. Deocamdata insa am
hotarat sa mergem in recunoastere, o
excursie fara bagaj, pentru a ne bucura
de zapada, de soare, si de peisajul din
creasta. Nenea ne zisese ca s-ar face
cam o ora pana in creasta, ceea ce era
genial! Am luat doar putina mancare si
putina apa, si cate un polar in bagaj (pe
care il car eu).
Am hotarat sa urmam drumul
forestier pana in Pasul Predelus,
pentru a vedea si acolo ce si cum. Ma
gandeam ca gasim si niste indicatoare,
teoretic din pas exista marcaje.
Drumul e batatorit pentru cativa km,
am f putut merge cu masina, dar am
preferat sa mergem pe jos. Nu stiam de
fapt nici cat avem de mers. Dar zapada
straluceste asa frumos, Doftana susura
pe langa noi, si parasim ultimele casute
si unitatea militara ce pare abandonata,
afundandu-ne tot mai mult intre
munti
Trecem pe langa o zona cu lemne
multe facute pachete si cu baraci
pentru muncitori, dar nu e nimeni
Pornind spre Pasul Predelus. O zi senina.
Niciun om pe aici, e ultima zi din an.
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 10 Nr. 102/ Ianuarie 2010
acolo. Doar un caine. E ultima zi din
an, macar in aceasta zi sa fe liniste in
padure. Dar ce liniste, doar suntem noi
acolo. Mai radem, mai vorbim, si nu
stiu altii cum sunt, dar pe mine drumul
acesta ma bucura tare mult. Poate si
pentru ca nu am prea mers iarna pe
munte, poate si pentru ca vremea si
cerul sunt atat de frumoase incat imi
vine sa alerg pana in creasta, sa fu
sigur ca prind senin si acolo.
Ajungem la un raulet pe care
drumul il traverseaza, si acesta este
de fapt si capatul drumului care ar f
fost accesibil cu masina. De aici zapada
nu e batatorita, si chiar daca vara s-ar
putea urca (nu cu orice masina), acum
sigur ai ramane inzapezit. Noi insa
ne adancim cu placere in zapada cea
moale (si incredibil de buna pentru
bulgari e de ajuns sa o iei in mana
ca se si lipeste!) si parazapezile isi fac
treaba de minune.
De acum peisajul devine mult mai
frumos si mai salbatic, chiar daca
stalpii cei mari se mai zaresc printre
copaci uneori. Dar raul are marginile
inghetate, zapada pare sa nu f fost
atinsa de niciun alt om inainte, padurea
se strange in jurul nostru luminata de
soare, e minunat! Sunt multe urme de
animale, pe unele le recunoastem ca
find de iepure, altele de mistret, si ma
gandesc ca am putea sa urmarim unele
in liniste sa prindem si noi ceva in
poze. Putin probabil.
Ajungem la o intersectie, o zona
deschisa, in care drumul pare sa
mearga in 3 directii spre stanga, spre
creasta unde imi dau seama ca trebuie
sa ajungem, inainte, urcand prin
padure, si putin spre dreapta, acolo
unde stalpii cei mari si zgomotosi urca
prin padurea defrisata special pentru
ei.
Traversam intai raul inghetat, si
gheata se rupe sub pasul Mariei (care
e poate cea mai usoara dintre noi).
Ceilalti prefera sa sara direct de pe
un mal pe altul, apoi eu scot harta si
busola si incerc sa-mi dau seama pe
Maria aka Veronica. Nu stiu de ce, poate pentru ca e zambitoare si topaitoare ca si ea.
Si iata-ne pe toti 6 pe carare... bucurandu-ne de soare
Din Pasul Predelus, urme de om sau de animal ne ghideaza spre creasta muntilor Baiului.
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 11 Nr. 102/ Ianuarie 2010
unde trebuie sa mergem.
Asa ma bucura de fecare data
cand constat ca m-am orientat bine,
desi nu am mai fost niciodata prin
locurile acelea Asa cum banuiam,
stalpii ajung in pasul Predelus, dar
pe scurtatura. Drumul la stanga se
blocheaza probabil undeva in padure,
si de acolo ar trebui urcat abrupt pana
pe creasta. Iar drumul ce incepe sa
urce inainte e cel care face serpentine
pana in Pasul Predelus. Drum pe care
hotaram sa il urmam si noi.
De acum intram cu adevarat in
padure, dar este o padure rara, inalta
si luminoasa. Zapada e maricica, asa
ca incerc sa fac urme cat mai mari ca
ceilalti sa mearga pe ele, inaintand
astfel mai usor. Scurtam o curba prin
padure, si iesim inapoi in drum undeva
mai sus. Unde gasim si un raulet pe
marginea drumului. Ne aplecam si bem
apa direct de la sursa, si atrag atentia ca
mai sus s-ar putea sa nu gasim apa.
Dupa o ora si 40 de minute de mers
pe drumul cel frumos (si destul de
lejer), ajungem in Pasul Predelus. In
partea cealalta, stalpii incep sa coboare
spre Sacele. In dreapta se zaresc deja
cateva creste din muntii Grohotis, si
par atat de aproape In stanga, o
poteca urca prin padure, si stiu clar ca
pe acolo trebuie sa mergem. Nu e din
pacate niciun marcaj, niciun indicator,
nu stim cat se face pana unde, ceea ce mi
se pare putin trist. Chiar nu sunt deloc
marcaje in Baiului si-n Grohotis? Pe
partea dinspre valea Prahovei mai sunt
marcaje, pana la iesirea din padure, dar
aici nimic. Ah, ba da! Pe drum, cu
mult inainte de a ajunge la casuta unde
am stat, am vazut un indicator (cruce
rosie), ce urca spre stanga prin padure.
Acela ducea pe culmea Petru Orjogoaia
si apoi in Busteni. Dar din pas ar f
trebuit (conform hartii) sa avem banda
rosie pana pe creasta. Nimic.
Dupa o pauza de stat pe zapada,
incepem sa urcam pe urmele de
animale direct prin padure, si soarele
ne lumineaza acum din partea stanga.
Varful Paltinul, inalt ca bradu!
Creasta Zaganu, din Ciucas.
Poteca noastra, pe curba de nivel. In stanga trebuie sa fe varful Musita (1520 m)
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 12 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Acolo unde zarim si valea Doftanei
din ce in ce mai mult. Prin padure
nu mergem decat un sfert de ora, si
ajungem la marginea ei. Pe care o
asteptam cu atata nerabdare. Iesim
astfel din padure, calcand pe urmele
cuiva care a coborat pe aici (mi-am dat
seama ca a coborat pentru ca distanta
intre pasi era prea mare ca sa fe vorba
de urcat), desi nu suntem siguri ca e
vorba de un om (urmele sunt destul de
topite, nu au o forma foarte clara).
Inca putin si privelistea in spate
devine superba. Recunosc imediat
varful Grohotisul, pe care am fost in
urma cu mai putin de o luna, si apoi
toata creasta muntilor Grohotis, pe
care am strabatut-o lin pana in comuna
Valea Doftanei e incredibil de lunga!
Si acoperita de zapada! Si la noi e inca
senin si soare frumos si cer albastru
E minunat!
Mai urcam putin si incepem sa
zarim inapoi crestele ascutite ale
Ciucasului, creasta Zaganu mai
exact. Tare frumoasa creasta, atat de
stancoasa si abrupta Apoi ajungem
in sfarsit mai sus, de unde sa putem
vedea si in partea cealalta. In fata
noastra, varful Paltinul isi ridica
formele rotunjite la peste 1900 de metri,
si in stanga, undeva mai departe, zarim
un varf ascutit, izolat, superb, despre
care ma gandesc ca trebuie sa fe varful
Neamtu. In partea dreapta, spre Sacele,
padurile se imbina unele cu altele
si vaile se strecoara printre dealuri
coborandu-si raurile spre campie
Vedem la departare orasul Sfantul
Gheorghe (asa cred), si putin mai la
dreapta (spre inapoi), apare si varful
Ciucas, atat de frumos. Mai putin alb
decat alte varfuri, mult mai abrupt si
mai stancos decat acestea.
De aici ar trebui sa urcam abrupt
o portiune, pana sub varful Paltinul,
dar urcusul e uneori ceva infricosator
pentru fetele mele lipsite de
antrenament si/sau de un caracter mai
puternic, asa ca hotaram sa mergem
pe o poteca secundara, spre stanga,
Cu grija ca zapada aluneca, pe urmele mele ca sa fe mersul mai usor.
Spre varful acela frumos si ascutit (Varful Rusu cred ca era).
Varfuri si creste de legatura. Ma simteam putin ca in Fagaras...
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 13 Nr. 102/ Ianuarie 2010
pe curba de nivel, ca sa nu fe nevoie
sa urcam atat. Inca nu stim pana unde
mergem, dar pe mine ma cheama varful
acela ascutit atat de tare, incat mi-e
frica sa nu se produca vreo avalansa de
la zgomot
De acum incepem sa avem probleme
cu apa. Nu mai avem decat un litru,
suntem 6 persoane si surse de apa nu
par sa mai fe pe drum. Am umplut
bidonul meu cel visiniu cu zapada,
si se mai topeste putin de la soare,
transformandu-se in apa. Dar pana la
varf mai avem de mers
Poteca pe care o urmam e ingusta
si abrupta, si acoperita in cele mai
multe parti de zapada moale. Eu merg
primul, pentru a crea urme, trebuie
mers cu atentie, sa nu aluneci in valea
din stanga. Vale care duce tot spre
drumul pe unde am venit. De fapt,
prin stanga am f urcat daca hotaram
ca la intersectia aceea de drumuri sa
mergem la stanga, si sa urcam abrupt.
Am f ajuns aici. Ma gandesc ca pe aici
putem sa coboram, pe valea raului
Doftanita. E mult mai scurt decat prin
pasul Predelus, chiar daca pe acolo
avem drum evident.
Deocamdata tinem poteca cea
frumoasa si abrupta, si incepem sa si
urcam putin, pana ajungem la ruinele
unei stane. Aici inaintarea e si mai
grea, e zapada mare si smocuri de iarba
care te fac sa calci stramb, si soarele ne
face sa ne fe si mai sete. Dar n-a murit
nimeni de la putina zapada, asa ca nu
ezitam sa o folosim pentru a ne racori,
topind-o in gura si apoi inghitind-o. E
buna, dar nu e sufcienta.
Ajungem intr-o creasta noua, cea cu
varful Musita (desi atunci nu mi-am
dat seama de asta prea bine). Vizavi,
de varful cel ascutit si alb ne desparte
o vale mare, cu padure. Iar in vale se
zaresc doua stane, la marginea poienii.
Incerc sa-mi dau seama unde am iesit,
sa-mi dau seama care e varful Neamtu,
avand in vedere ca de acum se vad mai
multe varfuri inalte, legate intre ele de o
creasta ce pare sa dea ocol vaii acesteia
Ce caaalduuuut! Ciucasul in spate.
In saua Paltinul, sus in creasta. Vedere spre partea cealalta. In mijloc in spate, Piatra Mare.
Valea Doftanei si creste de Grohotis albe... pe unde umblam singur acum o luna.
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 14 Nr. 102/ Ianuarie 2010
largi din fata si dreapta noastra
Continuam pe potecuta noastra, mai
pe zapada, mai pe iarba, mai prin soare
mai prin umbra unor nori deveniti
de acum negri La un moment dat
s-a auzit si un tunet, si ma gandesc
ca dincolo de creasta principala, spre
Bucegi, e innorat complet si ploua
Norii se misca atat de rapid, venind
dinspre Bucegi, si ma gandesc pentru
o clipa ca s-ar putea sa fm nevoiti sa
ne intoarcem. Eu imi doream cel mai
mult sa ajungem in varf, dar avand
in vedere conditiile date de vreme si
de echipamentul disponibil (mai mult
lipsa), uneori e mai bine sa te intorci
din drum mai devreme, ca sa nu te
trezesti intr-o situatie mult mai difcila.
Stam putin pe loc, si ma gandesc de
acum ca varful Neamtu nu poate f
acela ascutit, ci unul mai la dreapta, pe
creasta principala. Adica mai aproape
de noi. Avem insa de urcat pana acolo.
Norii par sa se mai imprastie,
bleul cerului revine in unele locuri,
si asta ma incurajeaza sa inaintam. Si
ajungem intr-o mini creasta, unde imi
dau seama cat de prost ma orientasem
inainte. Eh, nu-mi iese tot timpul
probabil. Ma gandeam ca vom iesi
exact sub varful Neamtu, pentru ca pe
harta am crezut ca eram in alta parte,
pe o alta mini creasta. De fapt am
iesit unde ar f trebuit sa iesim daca
mergeam drept in sus de la inceput,
undeva sub varful Paltinul. Acum imi
e atat de evident, poteca era si vizibila
pe harta, nu stiu cum de am incurcat-o.
Cel putin acum pot clar sa stabilesc
care e varful Neamtu, si ma gandesc
ca daca ceilalti nu mai pot, sa urcam
macar pana pe varful Paltinul, care e
mai aproape, sa vedem dincolo, si apoi
sa ne intoarcem. E in jur de ora 2, asa
ca ne oprim mai intai sa mancam ceva,
admirand varfurile cele albe cu petice
de iarba galbena, si in spate Ciucasul in
toata splendoarea lui, cu ambele creste
golase si abrupte
Nu mai avem apa decat putina, dar
decat sa nu mai avem deloc energie,
Urcand intr-o zona cu vant puternic si rece. Sa nu pui cortul pe-acolo daca vrei sa dormi.
Crestele din spate chiar imi amintesc de Fagaras, par asa mari si fara capat...
In urma, Ciucasul e luminat de soare. Ca si varful Paltinul, in planul mai apropiat.
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 15 Nr. 102/ Ianuarie 2010
preferam sa mancam. Asa ca rupem
fecare din paine, eu imi folosesc
cutitul Rambo sa tai niste sunca si niste
cascaval, si ne prinde tare bine. Le tot
spun ca nu mai avem mult, nu mai
avem mult, dar da, asa ai zis si acu
juma de ora. Cert e ca nu se ajunge in
varf cu o atitudine de genul nu mai
pot, uite ce mult mai e nu mai avem
apaaa. De aceea incerc sa trag de ei cat
de mult pot, distragandu-le atentia de
la sete si efort la frumusetea crestelor
pe care le vedem, la comuna Valea
Doftanei care se vede in departare
resfrata pe valea cea alba, la creasta
Grohotisului si la ideea ca la vara am
putea merge cu masina pe acolo
Daca tot am ajuns pana aici, merita sa
mai urcam putin pana in creasta, acolo
in saua Paltinul. Si de acolo vom putea
vedea in partea cealalta, si va f superb,
haideti, haideti ca mai e putin!
De aici urcusul incepe sa fe putin
mai anevoios, sapand in continuare
urme in zapada. Stefan a facut rost
de un pai, o tulpina de planta goala
pe dinauntru, si cand mai gasim balti
formate din topirea zapezii ne asezam
sa bem putin Are gust de fan, dar
prinde bine. Soarele de acum ne lasa in
pace, si ca sa nu ne epuizeze de tot, se mai
ascunde dupa nori Nori norii aceia
erau absolut superbi! Fara ei, peisajul
nu ar f fost atat de spectaculos! Era
un plafon de nori cenusii care pareau
sa fe taiati la partea de jos cu sabia
niciunul nu indraznea sa coboare mai
jos, stateau la acelasi nivel, si asta
crea si o lumina uniforma sub ei, si o
imagine atat de frumoasa Cu raze de
soare ce se strecurau uneori pana la noi,
alteori pana pe Ciucas sau pe Grohotis.
Cuvantul pe care l-am considerat cel
mai potrivit pentru a descrie imaginea
acelor creste din muntii Baiului a
fost crisp, desi traducandu-l nu e
neaparat cel mai potrivit. Dar asa am
simtit acea priveliste, acele creste albe
intr-un fel limpede, de o claritate
incredibila, probabil aerul curat
contribuia la asta, si ele erau atat de
Restul de creasta din Baiului. E o creasta tare lunga.
Primii pe varf, mai aproape de soare.
Pe varf, dupa aproape 6 ore de urcat. Obositor, fara apa, dar cu bucurie din plin!
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 16 Nr. 102/ Ianuarie 2010
clar conturate, atat de sharp, incat
chiar simteai ca e vorba de o imagine
tridimensionala ceva ce vara, cand
totul are aceeasi culoare, e mai greu de
simtit. Erau atatea elemente minunate
de vazut in toate partile, era incredibil!
Un tablou atat de plin, de expresiv, de
curat Un loc minunat, dar probabil si
mai minunat, momentul prins de noi
Am ajuns in creasta, si, asa cum
banuiam, poteca de creasta (drum de
ATV) face stanga, ocolind primul varf
pe la dreapta, si apoi trece pe sub varful
Neamtu prin stanga lui, pe marginea
vaii abrupte. Ar mai f ceva de mers,
si mi-e frica sa nu-mi pierd pe drum
din membrii echipei, prea obositi sau
prea slabi pentru a-si impune singuri
sa mearga mai departe. Pentru ca mai
departe se poate merge, dar nu cand
iti pui singur limite care sa te traga
inapoi degeaba. Pe mine ma dureau
varfurile degetelor din cauza ca nu s-au
refacut dupa accidentul cu bicicleta,
dar dorinta de a urca era mai puternica
decat durerea, si nu ma mai plangeam.
Irina Irina, ce-ti fac eu tie :))
Aici, in creasta, vantul e incredibil
de puternic. Reusim cu greu sa privim
spre Piatra Mare, care se vede luminata
uneori de soare, si pare totusi mai
departe decat ma asteptam, desi exista
poteci care duc pana acolo. Se vede
totusi minunat, si zapada e aici batuta
de vant atat de tare, incat formeaza
multi bulgari pe pamant, si pare un
teren de lupta dupa o bataie cu bulgari.
Soarele si lumina negricioasa a cerului
creaza un peisaj fantastic!
Ne punem glugile si fularele,
tragem mai bine caciulile pe urechi,
eu imi pun si ochelarii, si incepem sa
urcam pana pe primul varf. Macar
acolo sa ajungem, pentru ca ne gandim
ca pana pe Neamtu ar mai f ceva de
mers. Eu as f mers oricum, dar incerc
sa ma adaptez si la restul grupului.
Dar apoi ajungem pe acest varf, un
varf fara nume pe harta, la 1870 metri
altitudine. Peisajul e fantastic, absolut
incredibil, asemanarea cu Fagarasul
Munii Ciuca
Creasta Neamu - tevia
S-au ascuns Bucegii
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 17 Nr. 102/ Ianuarie 2010
(pe care o sesizasem si mai inainte) e
uimitoare! Sunt creste marete, abrupte,
interminabile, cu varfuri inalte si
stinghere, unite intre ele de creste
ce merg lin facand stanga si dreapta
pana in departari. Vedem de acum si
putin din Bucegi, care sunt acoperiti
de nori, si Piatra Mare e unita parca de
Postavaru, cel cu mot in varf. Dar cel
mai spectaculos e spre varful Neamtu,
care e chiar in fata noastra, cu o poteca
ce-l urca abrupt, dincolo de o mica
vale
Hotaram sa mergem spre el,
anticipand maxim 15 minute de urcat
pana acolo. Sigur ca nimeni nu ma
crede, dar cam atat am facut. Luptand
cu vantul, trecand de acum nepasatori
pe langa balti pline de o apa buna, am
inceput sa urcam cu ultimele puteri
(unii dintre noi) spre varful cel mai
inalt din muntii Baiului (Garbova). Nu
mai fusesem niciodata pe el niciunul
dintre noi. Eu fusesem doar pe varful
Baiul Mare, care nu mi s-a parut deloc
la fel de spectaculos (poate si pt ca
era inceput de iunie, peisajul era mai
saracut in elemente).
In stanga, valea pare imensa, varful
acela ascutit pe care-l vedeam la inceput
se vede de acum ca e mai scund, si
pe varf ne intampina un soare bun,
care ne face sa uitam de vant E un
loc minunat, intr-un moment incredibil
de frumos! Un moment in care pare
ca toate culorile naturii se combina
pentru a crea imaginea perfecta, ca
si cand daca nu ar f fost asa am f
regretat ca am urcat pana acolo Nu
exista asa ceva, sa regreti. Decat daca
nu esti multumit de propriile alegeri,
altfel trebuie sa poti sa scoti ceva bun
din orice se intampla. Si noi suntem la
1923 de metri altitudine si nu stim in
ce parte sa ne uitam mai intai, ca sa
scoatem tot ce e mai bun din noi si din
munte, sa punem impreuna. Am ajuns
aici la ora 15:50, dupa 5 ore si jumatate
de urcat. Si Ioan care zicea ca mergem
si noi asa, o ora doua, si pe urma ne
intoarcem, zicea Irina bagandu-si
picioarele in el de munte (in zapada),
ca si cand ar avea el vreo vina. Eh, imi
pare rau :) )
Dincolo de varf, crestele Baiului
merg spre soare, cu zapada stralucind
pe varfuri si norii negri acoperindu-
le e superb! In spatele nostru, spre
Ciucas, peisajul e iarasi fantastic.
Uneori, varful Ciucas e acoperit de
nori, dar doar putin. In rest, crestele
stancoase sunt intunecoase si se vad
complet, si uneori sunt luminate de
soare. La fel ca si crestele Grohotisului
sau Valea Doftanei, e o combinatie de
umbre si lumina, de padure si zapada,
e incredibil! E un loc incojurat de atat
de multe elemente, in orice parte te-
ai uita, ai ce vedea! Nu e intr-o parte
un munte si in alta un deal si atat. E
plin de dealuri si de munti, de vai, de
Vf. Neamu (1923 m)
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 18 Nr. 102/ Ianuarie 2010
zapada sau iarba, de nori sau de raze
de soare, de ceata pe o vale si de cateva
casute rasfrate pe un deal in departare,
de paduri negre de brad si paduri de
fag prin care se vede zapada Pentru
prima oara m-am gandit ca nu voi reusi
sa descriu in cuvinte ceea ce pozele ar
f putut sa arate, dar acum ma gandesc
ca nici pozele nu sunt de ajuns si nici
textul, pentru a transmite sentimentul
si imaginile de acolo.
Ne bucuram din plin de scurta
sedere pe varf, facem poze, dar e
aproape ora 4. Stiam dinainte ca vom
cobori pe intuneric, dar cum doar eu
fusesem inspirat sa iau frontala cu
mine, ar f cazul sa ne grabim totusi, ca
sa proftam cat mai mult de lumina.
Incepem astfel sa coboram, tot
pe unde am venit, desi daca as f fost
singur si as f avut cortul cu mine, as
f mers mai departe Spre varful acela
ascutit despre care cred ca este varful
Rusu. Chiar ma gandeam ca as putea
sa cobor eu si sa urc inapoi cu haine,
saci de dormit si cort, sa ramanem pe
varf sa petrecem noaptea dintre ani,
parea ca sunt sanse sa prindem senin
(si sa vedem si pozam deci artifciile
de pe valea Prahovei si Doftana). Dar
a fost doar un gand rapid, nu i-am dat
multa importanta, pentru ca de fapt
era destul de greu realizabil. Oricum,
nu ne statea gandul decat la ceva cald
de baut si la descaltat. Eu si Maria
suntem singurii care am ramas uscati
la picioare, restul avand baltoaca
in bocanci. Trebuie sa amintesc de
bocancii proaspat achizitionati,
Quechua Inuit, speciali pentru zapada.
S-au descrucat minunat. Sunt foarte
comozi, caldurosi, impermeabili (am
trecut cu ei prin apa raului si nu s-au
udat, dar nici n-am indraznit sa stau
prea mult in apa). Sunt o investitie
buna, mai ales ca prind tare bine si prin
oras, unde ramasesem fara incaltari
de iarna. Cu bocancii mei La Sportiva,
aceia rosii, as f mers probabil mai greu,
aceia find mai putin comozi in anumite
situatii si mult mai tehnici decat aveam
nevoie pentru acest traseu.
Coborarea nu o pot face fara sa ma
opresc din minunt in minut pentru
a surprinde ultimele raze de soare,
pentru a incerca o noua setare la
aparat, in caz ca primele nu au fost
bune, totul e de pozat aici. Apoi soarele
dispare ca o minge de foc printre nori,
si peisajul devine albastrui Trecem
de locul unde ne-am oprit sa mancam,
coboram incredibil de repede, parca
nici sete nu ne mai este. Catalin si-a
pierdut ochelarii la urcus si ne uitam
dupa ei, dar nu-i gasim. Apoi ajungem
deasupra padurii pe unde urmeaza
sa coboram, pe valea Doftanitei. In
vale se vad stalpii aceia de curent, si
drumul unde trebuie sa ajungem. Nu
e asa departe, dar deja lumina nu mai
Creasta munilor Grohoti
ncepem coborrea
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 19 Nr. 102/ Ianuarie 2010
e decat de la zapada, si norii acopera o
luna plina ce ne-ar f fost atat de mult
de ajutor.
Pentru a ajunge la padure, incepem
sa coboram abrupt pe zapada. Nu
pierdem ocazia de a grabi coborarea
alunecand pe fund, lucru atragator
pentru toata lumea. Si ajungem la
intrarea in padure. Imi pun frontala
Black Diamond pe cap si intram. E
prima oara cand coboram noaptea prin
padure. Eu aveam de gand sa fac asta
singur candva, inca nu am uitat. Dar
acum suntem 6, gandul la animale
salbatice nu are nicio putere in mintea
mea, nu incerc decat sa luminez si
celorlalti si sa stabilesc un traseu cat
mai usor si mai scurt printre copaci si
pe vaile abrupte.
Zapada e mare in padure, si la
inceput e vorba de o padure de fag, rara.
Putem sa vedem pana mai departe, si
coboram destul de abrupt spre valea
raului. Urme de animale traverseaza
padurea, si nu ezitam totusi sa facem
galagie in timp ce mergem. Mi se
pare minunat. Uneori opresc frontala,
ca sa vad cum s-ar vedea fara ea, si
momentan, la inceputul padurii, nu e
chiar bezna. Desi as f preferat sa merg
primul, ca sa batatoresc putin zapada,
sa fac urme mai mari, prefer sa raman
mai in spate, astfel incat sa le luminez
celorlalti in fata. Darmina s-ar f dus ea
prima, dar ea are pasul cel mai mic, nu
ar f fost foarte practic.
Coboram usor spre stanga, si
padurea devine mai deasa. Ne amintim
de padurea de pe Muntele Mare, si
in unele locuri e nevoie sa rupem
crengutele uscate de brad ca sa putem
inainta. Foarte multe crengi uscate la
poalele copacilor
Ajungem in cele din urma la rau,
ceea ce inseamna ca de acum avem
un punct de reper. Raul ne scoate
inevitabil la Doftana, si deci la drumul
nostru. Chiar daca pare un rau atat
de pierdut in padure, un rau atat de
strain, despre care nu stim nimic. Bem
apa, si continuam sa coboram, cand pe
Noapte albastr
In padure... cu o singura frontala si un telefon mobil cu lanterna.
Pe poteca facuta de noi insine, urmand cursul raului spre casa...
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 20 Nr. 102/ Ianuarie 2010
un mal, cand pe altul. Malurile devin
uneori abrupte, si crengile brazilor
ajung acum pana la pamant, facand
inaintarea grea in unele portiuni. Mai
ocolim putin prin stanga, apoi ne
intoarcem la rau, il sarim iar pe partea
dreapta, apoi mai mergem putin si
trecem inapoi E minunat! Mi se
pare superba toata aceasta coborare,
cu toate implicatiile ei. Nu e frig, nu e
vant, frontala merge incredibil de bine
(e de fapt cam a doua cea mai puternica
de la Black Diamond, Spot. Sigur, nu
strica uneori sa platesti mai mult si sa
iei ceva si mai bun, dar nu ma plang
deloc. Asta am si facut de fapt, nu am
luat-o pe cea mai ieftina). Si Stefan are
o lanterna bunicica la telefon, asa ca
ne descurcam. Nu ne gandim nici la
foame, nici la picioarele ude, mergem
inainte, stiind ca nu trebuie sa mai fe
mult si vom ajunge la drum.
Eu luminez mereu si in stanga si in
dreapta, spre vale sau spre deal, pentru
a vedea un eventual ochi sclipind, dar
nu avem sanse de asa ceva. Animalele
fug probabil de cum ne simt, si speram
sa nu f trezit ursul care doarme cu
galagia noastra Rad putin de fete
spunandu-le ca ursii hiberneaza, dar
seara mai ies sa vaneze o carnita
tanara.
Ajungem intr-o poiana, unde
un alt rau vine din partea dreapta.
Zapada de aici a inghetat la suprafata,
si eu, care nu stiu cum faceam dar
ajungeam mereu primul, am de suferit
din cauza asta. Ca sa bagi piciorul in
zapada, trebuie sa spargi acea crusta,
lucru deloc greu, e subtire, se crapa
imediat. Dar te loveste la tibie cand
adancesti piciorul prin ea. Asta nu ar
f o problema, doar ca la piciorul drept
sunt inca lovit in urma accidentului cu
bicicleta de acum doua saptamani, si
rana unde am fost cusut ma doare cand
se atinge de crusta de zapada. Asa ca
schimb locul cu altcineva, si eu raman
mai in spate pentru a calca pe urmele
celor din fata. Aha, mult mai bine! De
acum gasim si ceea ce pare a f o poteca.
E total acoperita de zapada, dar pare
clar o poteca, o taietura prin padure,
lata de un metru.
Raul se strecoara printr-o vale
ingusta cu margini abrupte, si noi ne
vedem nevoiti sa il lasam undeva in
vale, in stanga, urmand poteca. Nu
imi fac probleme, poteca trebuie sa ne
scoata in acelasi loc, chiar daca ea acum
merge mai pe sus, pe malul dealului, si
nu pe malul raului. Luna ne face si ea cu
ochiul de dupa un nor, dar nu vrea sa
ne lumineze prea mult drumul, si dupa
cateva traversari peste mini paraie
noroioase, ajungem inapoi la rau.
Unde, pe partea stanga, vedem drumul
acela ce facea la stanga, si care, dupa
doar cateva minute, ne scoate exact
unde credeam ca ne va scoate, si anume
la intersectia de traseu unde s-a spart
gheata cu Maria cand a traversat acel
raulet. Ne bucuram sa ne reintalnim
urmele facute in aceasta dimineata, si
pornim obositi, dar uneori cantand, pe
drumul din padure.
Traversam acelasi rau, ajungem
la acelasi drum cu zapada batatorita,
trecem iar pe langa baracile de langa
zona cu lemne Ne gasim urmele
aliniate toate 6 in zapada iar eu mai
scrijelesc litere japoneze cu batul de
trekking pe crusta cea inghetata
Litere? Ee, asa pareau.
De la o vreme nimeni nu mai zice
E plin de urme de animale prin zapada, dar noi facem galagie, nu vedem niciunul.
Rauletul cu sageata. Ne-a indicat drumul spre iesire...
Itnerarii turistce
Ultma zi pe munte. Ultma zi din an. (Ioan Stoenic)
www.iic.ro 21 Nr. 102/ Ianuarie 2010
nimic, parca abia asteptam cu totii
sa ajungem la casuta cea darapanata
dar primitoare, si mergem impinsi de
inertie si de dorinta de a ne aseza jos,
de a face focul si a bea putin vin fert,
dupa o zi ce s-a dovedit a f mult mai
plina si mai frumoasa decat ne-am f
asteptat. Am ajuns la casuta dupa circa
3 ore de la varf.
Despre miezul noptii respective,
ora la care oamenii ar trebui sa chiuie
mai tare (de ce neaparat atunci si nu
in orice alt moment al vietii lor?), nu
vreau sa spun nimic, pentru ca nu m-a
interesat mai deloc. Si in mod sigur,
nu m-a impresionat si nu a insemnat
nimic, comparativ cu ziua absolut
minunata petrecuta pe munte. O zi
de 31 decembrie, care a fost minunata
nu prin faptul ca a fost revelionul
sau sfarsitul de an, sau anul nou, ci
prin faptul ca am facut ceva ce ne-a
facut sa simtim foarte mult, am vazut
ceva ce ne-a facut sa ne bucuram foarte
mult, prin faptul ca, asa cum orice zi ar
putea daca noi am ajuta-o, a fost o zi
care ne-a ramas in amintire mult, mult
mai mult decat alte zile. Fie ele si de 31
decembrie, cu masa plina si confort de
5 stele pe care personal nu mi-l doresc,
si care mi se pare uneori chiar o piedica
in calea fericirii si implinirii sufetesti.
Sa cautam asadar confortul cu orice
pret.
Acum, ca se apropie 10 ianuarie,
trebuie sa ma gandesc cum as putea sa
transform aceasta zi intr-una speciala
(desi nu cred ca e posibil, doar nu e
nici revelion, nici Craciun). Apoi,
mai ramane sa ma gandesc pentru 11
ianuarie ce e de facut in acest sens.
Ah, si sa nu uitam de 12 ianuarie, zi
importanta! Ca si 13 si 14 ianuarie
Sau am putea sa asteptam pana cand
Calendarul ne va scrie cu rosu ca o alta
sarbatoare se apropie, ceea ce ne va da
voie in sfarsit sa ne bucuram si noi de
ceva pe lumea asta. Noroc cu revelionul
si Craciunul, altfel ce ne-am face noi
Noroc ca pe 14 februarie avem voie sa
iubim, si pe 25 decembrie sa fm mai
buni. Macar atunci, ca in restul timpului
nu e Craciun, si nici Sfantul Valentin
nu ne aduce inimioare sau futurasi in
stomac in alta zi decat pe 14 februarie.
Asa ca gata cu dragostea pana in acea
zi (nu cumva sa oferiti vreun cadou,
sa spuneti ca iubiti, sa faceti un gest
frumos), si gata cu bunatatea pana la
Craciunul viitor. Craciunul a trecut,
e timpul sa redevenim mai rai, mai
egoisti, mai reci!
Multe zile se uita, multe trec fara
rost
PS1: multumiri lui nenea Ionel
si tuturor rudelor sale pe care le-
am cunoscut si care ne-au ajutat
(la intoarcere am avut probleme cu
masina, si am avut noroc de oameni
incredibili, care ne-au ajutat foarte
mult). Ca sa vezi ca lumea chiar poate
sa fe mai buna daca noi suntem asa.
PS2: Pe noi, cele 4 zile (3 nopti) ne-au
costat in total (cazare, drum, mancare) cam
70 de lei de persoana + ceva mancare ce a
mai adus fecare de acasa (sarmale, carne
etc).
Casuta unde-am stat 3 nopti, inghesuiti pe langa soba...
La foc ...
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 22 Nr. 102/ Ianuarie 2010
n cutarea codrilor seculari
Munii Raru
Text: Mihai Cibotaru
In alte locuri pot f munti mult mai
mari sau fuvii mai puternice, marea
sau oceanul; aici Raraul reprezinta
dimensiunea fundamentala a lumii,
latura cosmica a vietii si a istoriei. Plin
de fosnete si de murmure de tot felul, de
tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta
de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm
telescop in oglinzile caruia aluneca timpul
si infnitul. Cu el incepe, acolo in partea de
miazanoapte a tarii, realitatea sufeteasca
din care a izvorat induiosatoarea potrivire
de cuvinte: Pe un picior de plai, pe-o gura
de rai...
Geo Bogza
Masina in care stam zboara rand
pe rand prin Vama, Gura Humorului,
Pascani pentru ca apoi de la Targu
Frumos sa mearga constant inainte spre
casele noastre. Acuma stau si ma intreb
care e de fapt casa noastra, orasul sau
muntele. Suntem obositi, de Ovidiu
care e la volan nici nu mai zic (noaptea
trecuta a facut-o pe-a regizorul de
Discovery dormind la survaivar sub
cerul instelat/inorat al Raraului). Noi
ceilalti il mai tinem de vorba cat de
cat (asta inseamna ca ne abtinem de
la a sforai), greul cazand oricum pe
Tudor care ocupa locul din dreapta
lui Ovidiu. Pe la ora 22 aterizez in fata
blocului obosit si fericit in acelasi timp,
urc pana la etajul cinci si ma opresc
direct in baie; rucsacul urma sa-l desfac
peste vreo trei zile, acum ma grabesc sa
fac un dus si repede in pat, caci maine
e zi de munca.
Duminica seara asa s-a terminat
iesirea noastra de pe Rarau ...
De inceput a inceput sambata
dimineata; de fapt cu vreo saptamana
inainte incercand sa caut o masina
din Campulung Moldovenesc spre
Slatioara si defnitivand lista cu cei ce
urmau sa mearga. Masina am gasit,
lista s-a defnitivat deabia sambata ... la
poalele Raraului.
Stau in intersectie asteptandu-l pe
Ovidiu sa ne ia in masina; timpul trece
si il sun pe Radu sa vina si el la coltul
blocului meu, simteam ca o sa mai
bem o cafea pana apar voinicii. Sun pe
Ramiro si Aurica; impreuna cu Otilia,
Marius, Bazil si Ionut sunt deja plecati
cu trenul spre munte. Dupa asteptari
seculare apare si masina noastra. E deja
ora opt si la zece ar trebui sa ajungem in
Campulung, asa ca Ovidiu trebuie sa-
si scoata parleala cu somnul profund
care l-a tinut in pat dimineata mai mult
decat trebuia.
Pe drum vorbesc cu ceilalti din
Suceava, Cluj sau Bistrita cu care
ne intalneam in oras, sun si soferul
microbuzului si amanam plecarea
cu jumatate de ora; bem o cafea cat
alimentam la un peco si reusim sa ne
incadram in sfertul academic ... urcam
in autobuz si la drum. Spre Slatioara.
Traseul de azi e unul pe care vreau
sa-l fac de mult timp, sa urc pe Rarau
prin Codrul Secular de la Slatioara,
rezervatie naturala nominalizata si
ea la categoria minunile Romaniei
alaturi de Retezat, mai prin vara. Ceea
ce m-a impiedicat a fost mereu drumul
lung (atat la urcat cat si la coborat)
care trebuie facut pana la intrarea in
traseu. De data asta am fost norocos
(deocamdata), caci strangandu-ne mai
multi (saisprezece oameni iubitori
de munte si frumos), a fost ieftin si
convenabil sa inchiriem pentru 250
lei un microbuz care sa ne duca la
destinatie.
Sambata 31.10.2009
Satul Slatioara (730 m) (pe langa)
Codrul secular Slatioara varful
Todirescu (1 487 metri) Popii Raraului;
durata: 3 ore Diferenta de nivel: 790 m
La Statioara se poate ajunge fe din
Campulung Moldovenesc, din estul
orasului, de unde de dupa Liceul
Privire de pe Bodea spre Raru
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 23 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Militar si Valea Caselor (pe unde
porneste traseul prin Moara Dracului)
se tine urmatorul drum la dreapta, pe
drumul ce face legatura intre valea
Moldovei si vaile paraurilor Ostra,
Suna si Sandru. Dupa ce intram in sat
mai mergem cam 1 km, dupa care
coboram chiar in dreptul cantonului
silvic. Conform hartilor pana aici
de unde am parasit soseaua au fost
cam 10 km, noua ni s-a parut drumul
muuult mai lung, asta poate si datorita
vitezei masinii. Drumul e rupt, distrus
aproape in totalitate pe unele portiuni,
si in ciuda faptului ca undeva in timp
a fost se pare asfaltat, astazi sunt
portiuni pe unde nici macar o jumatate
de banda nu mai este circulabila.
Pe drum in microbuz, odata
cu celebra cheta pentru transport
fe socializam cu cei noi din grup
(Alex, Carmen si grupul de la Cluj
Dodi&Ioana) fe depanam povesti cu
prieteni vechi cunoscuti in ture mai
de demult. Chiar daca suntem multi,
grupul e mult mai omogen decat cu
alte ocazii, caci marea majoritate ne
stim, iar cei noi sunt asimilati parca
mai repede decat de obicei.
Rucsacul mi se pare usor, dar zic
ca e moment de un mic popas la una
din cele doua mese din fata cantonului
silvic. Cat o parte din noi isi calibreaza
rucsacii, voinicii grupului o iau
inainte. In urma sfaturilor pretioase
si a notitelor scrise prin carnetele de
amintiri ad-hoc se intra intr-o bucla,
celebra bucla de Rarau, cum i-a ramas
numele. In loc sa se urmeze traseul
foarte bine marcat triunghi rosu, se
porneste pe un drum forestier bine
conturat dar care dupa vreun kilometru
ne dam seama ca duce prea in stanga.
De am f tinut mereu directia ne-am fe
trezit fe in Stulpicani, fe prin Muntii
Stanisoarei. Dadusem drumul la gps
si vad ca o luam aiurea; trag sa ajung
in fata si sa tin sensul de mers corect,
insa era cam tarziu; sa f revenit pe
traseu (de la care deviasem din start) ar
f trebuit sa coboram o vale si apoi sa
urcam un versant pentru a intra pe TR;
si asta printre doboraturi, ghidati doar
de curbele de nivel. Hotaram pana la
urma sa urmam drumul forestier pana
pe culme dupa care sa o luam spre
Popii Raraului unde stiam doua stani
sanatoase din turele trecute. Vremea
e splendida, parca nici nu ar f ultima
zi de octombrie. Un albastru senin
deasupra noastra iar de jur imprejur
o simfonie a culorilor... Drumul urca
in serpentine largi, insa noi le mai
taiem din scurt tragand tare in sus. E
o adevarata placere sa auzi fosnetul
frunzelor prin care iti plimbi picioarele.
Grupul se intinde pe cateva sute de
metri, cei mai eroi care taie serpentinele
sunt in fata iar oamenii constiinciosi
raman cava mai in urma pe drumul
forestier. Glume plus ceaiuri ferbinti
care fac ca bujorii din obraji sa fe mai
proeminenti, asigura buna dispozitie la
o prima regrupare. Simtim ca nu mai
este mult pana pe culme, chiar de am
mers doar 1 ore.
Sus intalnim un marcaj sters banda
rosie, care teoretic (sper sa verifcam si
in teren) duce spre Muntii Stanisoarei;
noi o tinem spre nord-vest si in curand
ajungem in zona muntelui Todirescu,
unde ni se deschid privelisti deosebite
Albastru de Rarau
In urcare spre platoul Raraului
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 24 Nr. 102/ Ianuarie 2010
spre valea Bistritei, dincolo de care se
inalta muntii Bistritei iar in spatele lor
in dreapta Calimanii; in stanga ar trebui
sa fe Ceahlaul si muntii Stanisoarei.
Suntem cam pe la 1400 metri, in
zona rezervatiei botanice Todirescu;
imi imaginez doar ce frumos este
vara aici; conform literaturii de
specialitate aici se intalnesc elemente
foristice foarte bogate in specii, ca
trifoistea (Menyanthes trifoliata),
iarba campului (Agrostis tenuis),
iar dintre cele rare, ocrotite de lege,
arnica sau podbalul de munte (Arnica
montana), volovaticul (Swertia
perennis) si cupele (Gentiana clusii)
din familia ghinturelor (gentianelor),
aiul de munte (Allium sibiricum).
Primavara si la inceputul verii abunda
si margaretele (Chrysanthernum
leucanihemum). Totusi, sunt si aici
stane mai ales la poalele muntelui
si stau si ma intreb, daca oile or f
avand cipuri de identifcare a forilor
si plantelor ocrotite de lege. Daca da,
probabil ar trebui clonate si trimise in
toate zonele (cate or mai f ele) in care
se mai practica oieritul.
O zi ca toate celelalte pe munte:
frumos, extraordinar, alaturi de
prieteni zambitori si transpirati (dar
fericiti), avand alaturi de noi caldura
soarelui si albastrul cerului ... mai mult
de atat ce ti-a putea dori? Poate doar
sa nu f facut celebra bucla din cauza
careia am ocolit perfect codrul secular
... macar am ajuns pe Todirescu in
rezervatia botanica; insa nu prea e vara
astazi aici.
Facem o pauza de hidratare si
dulciuri pentru cateva minute; am
ajuns repede, prea repede sus (am
intalnit si marcajul pe care trebuia
teoretic sa urcam) si stiu ca de aici mai
avem mai putin de o ora pana sub Vf.
Rarau unde urma sa dormin.
Teoretic, de la cantonul silvic unde
am coborat din microbuz (poienita La
Parau, unde se pot alimenta bidoanele
si cu apa) traseul ar f continuat exact
prin curtea cantonului spre Codrul
secular, monument al naturii. Dupa
trecerea de ultima ingraditura a
terenului din jurul cantonului silvic
i a paraului, pe punte, mergem
spre dreapta, de aici inainte traseul
strabate codrul, cale de aproapre 3
ore, pe Batca cu Plai, lasand in dreapta
Paraul Ursului si Batca Lesi, iar in
stanga Paraul lui Ion si Batca Neagra.
Poteca din codru este cand lina, cand
pieptisa, cerand eforturi mai mari i
popasuri mai dese pentru hidratare. In
apropierea potecii, se intalnesc primele
exemplare de molizi seculari. Imi
doream sa vad celebrii molizi de 300-
400 ani, iar asta cat mai repede pana sa
intre drujbele si aici.
Cum mergem pe culmile Popilor
Raraului avem parte de un spectacol
minunat: copacii sunt imbracati in alb
(semn ca noaptea temperatura trece
Spre popii Raraului
Pauza de sufet pe Muntele Todirescu (in departare Giumalaul)
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 25 Nr. 102/ Ianuarie 2010
mult sub zero grade) pe jumatate,
cealalta parte expusa soarelui este
verde. Si totul este trasat aproape
milimetric, masurat parca cu sublerul.
Parasim la un moment poteca;
tinem mai mult dreapta. Traversam o
multime de izvoare; unele inghetate,
altele cu un debit sufcient cat sa ne
refacem proviziile; mergem insa mai
departe caci stim (banuit) ca orice
stana care se respecta are si un izvor
bun in apropiere. Apare prima stana; o
inspectam si cum mai avem o varianta
la dispozitie hotaram sa mergem
mai departe. Inca 10 minute si apare
crucea pe care o stiam in zona celei
de-a doua stani de acum multi ani
cand am urcat prima oara pe la Moara
Dracilor. Imediat, la 50 metri apare si
stana pe acoperisul careia e si semnul
cruce rosie, cu care e marcat traseul
mai sus amintit. La fel inspectie, vot (ca
tot suntem in perioada premergatoare
acestui proces democratic) si hotaram
sa ramanem aici. Constructia e solida
chiar daca mai putin etansa decat
prima, insa poate tocmai din cauza asta
mirosul nu-i miros inauntru.
Cum da lumea de stana hop sa
ingramadeste la intins calabalacul, asa
ca trebuie introduse procedurile de
urgenta in aceste cazuri: dupa o scurta
pauza identifcam invorul la 30 metri
mai in vale si trecem la organizarea
de peste noapte. Hotaram ca farmecul
unei nopti la stana este dat de un ceai
si o supa proaspata si buna facuta
la foc (ca doar nu degeaba carase
Ramiro ceaunul in ciuda unor opinii
recalcitrante). Asadar la lupta, pardon
lemne baieti ... Fetele sunt menajate
de aceasta operatiune secreta (secreta
pentru ca procurarea lemnelor s-a facut
cu o fla de cec fara acoperire, drept
pentru care acum verifcam zilnic
daca am fost sau nu bagati in centrala
incedentelor de plati), insa Carmen
se incapataneaza, carand un brat de
lemne cat ea de mare. Adi din Dorna si
Iuliu bistriteanu nu se lasa mai prejos
Stana de sub Rarau
Intre doua anotimpuri
Pe platou
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 26 Nr. 102/ Ianuarie 2010
si improvizeaza o targa; ma umfu si
eu in pene si iau dublu fata de cat pot
cara. Ghinionul celor doi, caci din 50 in
50 de metri le mai plasez cate un lemn.
Important totusi e ca nu am ajuns cu
mana goala.
In base camp se fac ultimile
aranjamente inainte ca haosul si anarhia
sa puna stapanire peste noi (traducere
libera si corecta: buna dispozitie,
fericirea, frigul si corzile vocale); asta
inseamna taiat lemne, crapat butucii si
aprins focul. Alt foc, alta poveste: unii
ca sa fe usa inchisa sa se formeze tirajul,
altii cum sa tinem larg deschisa usa
pentru a se forma curentul de aer si a
iesi fumul; cum parerile sunt impartite
incercam amandoua variantele. Cine
a avut de castigat? Poate doar tanti de
la colt de bloc de la care saptamana
urmatoare am cumparat cu un
kilogram de detergent mai mult; si
manual si automat ca nu mai stiam se
sa fac sa iasa fumul din piele. Singurul
castig pe langa farmecul ce-l are focul
intr-o stana a fost o oala de supa ... de
la mama ei si inca vreo doua ceaune cu
ceai ferbinte. Caci intre timp soarele a
apus si odata cu el ne-a cam invaluit
ceata; doar ghicim undeva deasupra
noastra antenele si releele ce se afa
pe Varful Rarau; parca ar f niste fete
Morgana ce apar si dispar deasupra
noastra prin ceata.
Dupa masa presarata la felul doi
cu ceva branza sarata, musli, bucatele
mici dar bune de sunca si ceapa totul
stropit in prima faza cu ceai luat direct
cu cana din ceanul de deasupra focului
trecem la arsenalul nostru de cantece
de munte. (Remarca: find o iesire pe
un munte cunoscut, un traseu de o
difcultate foarte mica ne-am permis
sa caram ceapa, sunca, ceaun si alte
minuni mai retro, mai putin tehnice,
dar care au si dau un farmec aparte
oricarei iesiri).
Pe la orele 19 vorbesc cu Voicu Raia
de la Salvamont (cel care ne-a ajutat cu
informatii privind vremea si mai ales o
lista lunga de numere de telefon legate
de transport), de fapt el ma suna caci
eu uitasem si ma intreaba daca am
ajuns ok la stana. Il asigur ca totul e
bine, urmand ca dimineata sa trecem
sa schimbam doua vorbe pe la cabana
Salvamontului.
Fumul e gros si dens in stana, doar
de la 60 centimetri in jos se poate respira
sau in imediata apropiere a vetrei, asa
ca tot poporul fe e ghemuit pe jos, fe in
jurul jarului. Sau afara, unde am gasit o
vatra formata si hotaram sa aprindem
focul. Chiar de e frig (probabil -5
grade) nu ne dam plecati la somn,
pardon la sacii de dormit. Asa ca incet
incet focul din stana se stinge, urmand
ca povestile, amintirile, povestirile si
dosarul cu cantece sa se mute afara.
Dureaza mult sau putin? Nici nu
ne dam seama cat de repede ne-am
apropiat de miezul noptii; usor ne
retragem fecare spre coltul nostru
mai putin Ovidiu care hotaraste sa
doarma intr-un saivan, care de fapt
Stancarii spre Campulung Moldovenesc
Ceai. Primul ceaun.
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 27 Nr. 102/ Ianuarie 2010
nu il protejeaza decat de eventuale
precipitatii, in rest e sub cerul liber.
Isi pregatise deja culcusul si e printre
ultimii care pleaca. Aveam sa afam
dimineata ca aproape a facut o spirala
deaia de-a lui Bivolaru. Dar a ramas
glorios pe pozitii ...
Peste noapte unii dorm, altii dorm
si tremura; stiam toti (sau afasera
dinainte toti) din alte iesiri ca in cort e
mai cald decat in stana ... dar cum toata
lumea preferase confortul termic al
unei stani, deja zarurile erau aruncate.
In afara de faptul ca unii au dormit si
trei pe un izopren (asta nu din cauza
ca nu ar f fost destule izoprene, ci
pentru ca, caldura sufeteasca nu
trebuia risipita), toata lumea a fost
multumita, spatiul permitand 12 saci
de dormit in camera de zi, plus inca
trei la separeu unde in mod normal
se scurge branza.
Noaptea asta mi-a adus aminte de
Suhard, de Hasmas sau de alte locuri
in care am dormit prin stani ... uneori
ma gandesc ca e prea frumos ca sa fe
adevarat. Si ma trezesc din visare, nu
ca nu mi-ar f placut visul, dar cei trei
muschetari de la separeu s-au incolonat
in sir indian spre iesire. Iar drumul si-l
fac in forta, precum ursii de la poalele
Raraului sau mai bine zis care vine,
vine, vine/calca totul in picioare/si
mai tare, si mai tare/precum ... turcii
in picioare! . Scap intreg si eu si restul
(la intoarcere in saci nici nu i-am auzit
respirand) insa mi-a sarit somnul.
E cinci dimineata dar insa hotarasc
sa ies afara, unde surpriza ... focul a
fost aprins iar! Nu avem parte de un
rasarit frumos, insa ne adunam in jurul
unei cani de ceai la foc. Nu toti, inca.
Duminica 01.11.2009
Cabana Rarau (1520 m) - Poiana
Sihastriei Poiana lui Mandrila - pe sub
varful Bodea Campulung Moldovenesc
(642 m), durata 3-4 ore, marcaj punct rosu,
triunghi albastru si galben pana in poiana
Sihastriei, mai departe triunghi galben.
Daca ieri a fost o autentica zi de
toamna, se pare ca astazi va f prima
ninsoare pe iarna 2009/2010; deja s-a
depus cam un centimetru si fulguieste;
mai ales ca cerul e inorat si plumburiu.
Nu imi vine sa cred ca la ora sapte
toata lumea e in picioare; e o premiera,
clar de acum trebuie sa stam numai
la stana, pentru a putea pleca si noi
ca tot poporul la o ora rezonabila in
traseu. Mancam, mai facem un ceaun
de ceai dupa care ne apucam de strans
bagajele; in acelasi timp identifcam
si tot ce inseamna ambalaje pe care le
adunam in saci menajeri. Sau aruncam
(hartiile&other) pe foc. Aranjam in
stana si lemnele care au ramas nearse
(mai ales ca jumatatea lui decembrie
sper sa ma prinda tot pe acolo) dupa
care mai tragem un tur de orizont prin
toate colturile stanii pentru a nu uita
Noapte buna.
A venit iarna.
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 28 Nr. 102/ Ianuarie 2010
ceva. Deja era o declarata o disparitie
a unei manusi celebre. Datele de
identifcare (model, frma, marca,
culoare provocatoare rosu cu negru)
nu ne-au fost de folos, caci la coborare
Radu si-a recuperat propria manusa
de undeva de prin gluga hanoracului
unde ramasese pitita.
In prima faza astazi mergem pana
la motelul/cabana Rarau, trecand pe
la Salvamont si pe langa cabana meteo
(ce apartine de Facultatea de Geografe
Iasi) dupa care hotaram directia de
coborare. Aceasta bucata de traseu
merge pe platoul Raraului, putand
pune probleme de orientare pe timp
de ceata, avand in vedere multitudinea
de poteci, potecute si drumuri mai
late sau mai inguste; ajungem la
Salvamont, le multumesc celor de
acolo pentru amabilitatea de care au
dat dovada in a-mi oferi informatii
(cu dl. Voicu aveam sa ma intalnesc la
nici 3 saptamani undeva prin zona Vf.
Alunu cand ma afam in coborare de
data aceea de pe Giumalau).
Ne lalaim si intindem cat China si
India la un loc; asa ca in momentul in
care ultimii ajung la motel, primii sunt
deja echipati pentru catarare; hotaram
sa stam cam o ora pe aici, timp in care
bem fe o cafea, fe analizam stiintifc
calitatea bobului de hamei fermentat.
Lucrurile se pare ca s-au schimbat
in bine si aici fata de cum erau prin
ianuarie cand am trecut ultima data;
s-a renovat restaurantul/sala de mese,
preturile s-au mai micsorat si cel mai
mult, cel care administreaza cabana
pare mult mai amabil si mai serviabil,
mai deschis catre oamenii care-i calca
pragul. Lista de preturi la cazare, cat
am vazut eu, a ramas aceeasi.
Dupa ce se intorc si cataratorii
(adica inghetatii mai mult) hotaram ca
e cazul sa o cam luam din loc; in fata
motelului cu Pietrele Doamnei in spate
facem poza de grup si ne despartim:
Adi si cu Iuliu o iau spre Chiril,
taind direct serpentinele drumului ce
Staia meteo i Pietrele Doamnei
Socializare montan
Noi i Rarul
Itnerarii turistce
n cutarea codrilor seculari (Mihai Cibotaru)
www.iic.ro 29 Nr. 102/ Ianuarie 2010
coboara pana la Schitul Rarau, ceilalti
hotarand sa coboram spre centru
orasului Campulung Moldovenesc pe
traseul ce trece prin Poiana Sihastriei si
pe sub varful Bodea marcat punct rosu
apoi triunghi albastru din Poiana lui
Mandrila.
Prima parte coboram pe drumul
(candva) asfaltat ce duce in Campulung
Moldovenesc est chiar in zona garii
(unde de altfel opresc toate trenurile
ce trec, la fel ca in gara din centru).
Coborarea este placuta, insa trebuie
atentie caci deja facem tabelul cu
cei care si-au pierdut deja echilibru
pe crusta de polei de pe pamant si
vedem cum fulgerator cei ce au ramas
in picioare se imputineaza. Pierdem
rapid din altitudine si pana in poiana
Sihastriei cei 6 km ii facem in cel mult
o ora. De aici trebuie sa fm atenti pe
partea stanga unde ar trebui sa gasim
un indicator spre traseul nostru; nu
a mai fost niciunul dintre noi pe aici
asa ca suntem putin mai atenti; facem
o regrupare in spate bisericii de aici
pe un marcaj foarte vechi pentru ca
apoi sa-l pierdem dupa 50 metri si sa
revenim la sosea (prilej de a auzi si
oarece murmure printre buze pe langa
clipocitul apei printre pietre). Incerc sa
socializez cu un calugar (? asa parea),
insa mi se pare exagerat de suspect asa
ca-i dau bice inainte.
Gasim indicatorul chiar la un podet
destul de ruginit si sters fata de cum
arata restul marcajului impecabil. Un
urcus prin padure scurt si ajungem
in Poiana lui Mandrila (890 m). Ni se
deschide o panorama de vis asupra
Raraului afat in straie albe: de la
dreapta la stanga avem in fata noastra
Munceii Insirati, Varful Rarau, platoul
cu Popii Raraului dincolo de care se
pierde muntele Todirescu. In fata
acestui zid ghicim Saua Ciobanilor si
undeva mai in dreapta spate codrul
nostru secular pe care l-am ratat din
cauza unei bucle ... Traseul merge in
urcare lina pana pe la 1000 m mergand
pe culmea Batcii Bodii. De jur imprejur
peisaje minunate pe care masivul
Rarau le stapaneste cu semetia sa,
pajisti si bordeie (tarle, odai) sunt atat
in dreapta cat si in stanga noastra.
Ne intalnim cu un motociclist care
nu e decat avangarda sunetelor si a
urletelor motoarelor din vale; intelegem
ca tipul e si el pasionat atat de mersul
pe munte cu rucsacul in spate, dar si
calare pe motor, stam la o mica barfa
dupa care o luam la pas iarasi. Tragem
un pic mai tare pentru a avea timp si
de, deja, celebra pizza de Campulung.
Si aici, la fel ca la Vatra Dornei ne-am
stabilit un sediu pentru o ora dupa
ce ne intoarcem de pe munte; daca
la Vatra Dornei am ales mai mult pe
ghicite, aici am avut avantajul de a
cunoaste locurile si localurile inca de
pe vremea liceului.
Peisajul seamana mult cu cel din
Depresiunea Dornelor, cu fanete
si pasuni care sunt despartite de
garduri pe care vara se pune fanul la
uscat, inainte de a f adunat in fanete
sau in stoguri. Iar peste tot locuinte
temporare de vara. Din vale razbate
pana la noi miros de lemn de rasinoase
ars (miros inconfundabil daca mai ca
ne face sa scoatem pungile precum
aurolacii sa putem duce si acasa
o gura de aer proaspat) alaturi de
zgomotul talangilor de la gatul vacilor.
Coborarea e rapida, abrupta chiar pe
mici portiuni, asa ca repede ajungem
la primele case. Suntem deja in Valea
Seaca, cartier al orasului Campulung.
Foamea apare incet in burtile noastre,
insa imi dau seama ca de ne-am opri sa
mancam aici am pierde si strica traditia
din centru, asa ca incerc sa trag grupul
dupa mine; cred ca reusesc caci dupa
inca jumatate de ora suntem la fostul
restaurant Cina (acum nu stiu si nici
nu ma intereseaza cum se numeste)
in asteptarea unei pizza buna. Eu, caci
altii se infng la alte bunatati, insa cum
posibil daca enumar tot ce s-a mancat
sa va fac pofta sa va duceti spre frigider
ma opresc.
Ma opresc si deschid ochii: la fx,
tramvaiul a ajuns la capat de linie de
unde mai am inca doi kilometri pana
la serviciu, e luni dimineata. Ce-i si cu
oranduirea asta sociala ...
Sfarsitul nu-i aici!
Noi i Pietrele Doamnei
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 30 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Suntem contemporani cu LacuL cuiejdeL
Munii Stnioarei
Text: Daniela Ursu, Dan Loghin
A. Cuvnt nainte
Din obinuita niruire a comorilor
cu care a fost binecuvntat acest pmnt
romnesc - cmpii mnoase, dealuri
cu vii i livezi cu roade-alese, pduri
ntinse pn la mpria crestelor
stncoase, izvoare de ap mineral,
faun de o varietate neasemuit i
for cu frumusei unice - toate cte
ne ncnt ochii i sufetul - nu putem
omite ns o alt categorie plin de
via: apele dulci.
Dup evadri n istorie i n lumea
legendelor, strbtnd vile carpatine,
plini de dragoste cald pentru
alctuirile Naturii i de vibraia plcerii
celor ce au darul de a observa i absorbi
n sufet frumuseile ei, cu deosebit
interes pentru date i cifre poposim astzi la marginea
marilor ntinderi de oglinzi de ap: Lacurile de munte.
Alturi de biblioteca geografc i geologic specifc,
pentru articolul de fa am folosit ca materiale documentare
lucrri cu caracter hidrologic n general i limnologic n
special Raportul de cercetare ecologic al Staiunii Biologice
Petre Jitariu Neam / Universitatea Alexandru Ioan
Cuza Iai privind biodiversitatea zonei Lacului Natural
de Baraj Cuiejdel, numit i Lacul Crucii i nu n ultimul
rnd, Monografa Comunei Grcina afat sub form de
manuscris i ntocmit de familia nvtorului Romel
Brjoveanu cu ajutorul vrednicilor gospodari din satele
componente comunei (Alma, Cuiejdiu i Grcina) i de pe
raza municipiului Piatra-Neam.
B. Introducere n lumea lacurilor de munte
Din cele aproximativ 3500 de lacuri ale Romniei, circa
220 sunt situate n regiunea montan, n zona apelor de
munte la altitudini de la 200 metri pn dincolo de 2300
metri i se ntind pe o suprafa total de circa 9700 ha.
n conurile stinse ale vulcanilor de odinioar au
luat natere lacuri care cu timpul s-au colmatat, astzi
supravieuind doar lacul Sfnta Ana
n depresiunile mici rmase n urma ghearilor sau n
cele spate de avalanele de zpad s-au nfripat, din topiri
de zpad i din ploi, mici lacuri care dau farmec munilor
sraci n oglinzi de ape. Aa s-au format lacurile de nivaie
n anii comunismului, destinul - hrzit de milenii - al
numeroaselor ape de munte ce curgeau zglobii pentru a
da via pdurilor, punilor de la poalele munilor sau
aezrilor omeneti i pn departe n cmpie, a fost s fe
schimbat. Aa au aprut numeroasele lacuri de acumulare
hidro ce au schimbat faa muntelui i rostul i tradiiile
oamenilor, asemenea Lacului Izvorul Muntelui
Situate n patria caprelor negre, prin linitea dttoare
de odihn i prin complexitatea vieii vegetale i animale
ce se desfoar n jurul lor, iezerele Carpailor atrag ca un
magnet toi turitii afai prin preajm. Sunt lacurile glaciare
ntrecndu-se prin frumuseea lor
La margine de gol alpin, dar mai ales de pdure, acolo
unde curg vesel i rcoros praie ce poart n undele lor solia
vieii - pstrvul i nu numai - au luat natere, n vremi de
cumpn, cnd barierele norilor s-au dezlegat i munii au
pornit la vale ori cnd pmntul s-a cutremurat, lacurile de
alunecare sau de baraj natural, avnd ca reprezentant fr
seamn Lacul Rou, uor eclipsat astzi de mai tnrul su
frate, Lacul Cuiejdel...
Respectnd toate criteriile de clasifcri, cea mai
cunoscut find dup originea lor i fcnd referire strict la
Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 31 Nr. 102/ Toamna 2009
cele de suprafa, nu i cele subterane, printre frumuseile
Romniei ntlnim:
-Lacuri glaciare;
-Lacuri vulcanice;
-Lacuri de nivaie;
-Lacuri de alunecare i de baraj natural;
-Lacuri de acumulare hidro.
De peste toate cldrile, vrfurile i tarniele, de pe unde
domnete i astzi linitea pe care spiritul ocrotitor al Naturii
a revrsat-o, desvrindu-o, cu un bogat tezaur de toponime
ce scot din netiin i din uitare sute i sute de numiri de
muni, de vi i de praie am adugat pentru fxri de date,
dar i ca texte de referin - un tabel de clasifcri i cercetri
morfometrice nsemnate sau mai amnunite, specifce i
strns legate, n funcie bazinul hidrografc al fecrui lac, de
natura lui, altitudinea, suprafaa i adncimea sa.
Iar dac din aerofotograme i din altimetre sau din
schie i notie batimetrice am strecurat vreo cifr greit ori
contestat astzi de ali autori i / sau cu ajutorul aparatelor
moderne sau fr voie am omis un nume de lac, noi le vom
ndrepta, cci tim fr-ndoial c ele ne vor f iertate.
Originea
cuvetei lacului
Denumirea
lacului
Localizare
geografc
Bazin hidrografc
Altitudine
(m)
Suprafaa
(ha)
Adncime
maxim (m)
Lac Glaciar
1

Lala Mare M-ii Rodnei Bistria 1815 0,60 2
Buhiescu I M-ii Rodnei Vieu 1905 0,05 2
Buhiescu II M-ii Rodnei Vieu 1890 0,20 5
Buhiescu III M-ii Rodnei Vieu 1820 0,10 1
Pietrosul M-ii Rodnei Vieu 1825 0,50 2,5
Urlea Fgra-Nord Breaza-Olt 2200 2,00 4,5
Podragu Mare Fgra-Nord Arpa 2110 2,80 15,5
Podragu Mic Fgra-Nord Arpa 2105 0,25 2
Podrgel Fgra-Nord Arpa 2000 0,70 4
Blea Fgra-Nord Blea 2040 4,65 11
Doamnei Fgra-Nord Blea 1865 0,30 1,6
Avrig Fgra-Nord Rul Mare Avrig 2010 1,47 4,5
Taul Noatenilor Fgra-Sud Rul Doamnei 2302
Lacul Mioarelor Fgra-Sud Rul Doamnei 2295 0,15 0,4
Zrna Fgra-Sud Rul Doamnei 2050 0,50 0,5
Jgheburoasa Fgra-Sud Rul Doamnei 2150 1,00 2
Hrtop I Fgra-Sud Rul Doamnei 2230 0,30 2
Hrtop II Fgra-Sud Rul Doamnei 2200 0,35 0,70
Hrtop V Fgra-Sud Rul Doamnei 2100 1,00 3
Mnstirii Fgra-Sud Rul Doamnei 2165 0,50 2,5
Valea Rea Fgra-Sud Rul Doamnei 2160 0,45 21
Scrioara Fgra-Sud Rul Doamnei 2200 1,20 9
Galbena II Fgra-Sud Rul Doamnei 2125 0,50 1
Galbena III Fgra-Sud Rul Doamnei 2195 0,50 1
Galbena IV Fgra-Sud Rul Doamnei 2195 0,50 1
Buda Fgra-Sud Buda - Arge 2055 0,90 2
Podul Giurgiului Fgra-Sud Buda - Arge 2220 0,20 3
Capra Fgra-Sud Capra Arge 2230 1,80 8
Clun Fgra-Sud Capra Arge 2135 0,80 12
Iezer M-ii Iezer Rul Trgului 2130 0,40 6,5
Iezerul Mare M-ii Cindrel Rul Mare-Cibin 1970 3,40 13
Iezerul Mic M-ii Cindrel Rul Mare-Cibin 1955 0,26 1,7
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 32 Nr. 102/ Toamna 2009
Originea
cuvetei lacului
2
Denumirea
lacului
Localizare
geografc
Bazin hidrografc
Altitudine
(m)
Suprafaa
(ha)
Adncime
maxim (m)
Lac Glaciar
Neti M-ii arcu Rul Mare 1920 1,02 3,57
Bistra M-ii arcu Bistra Ardeal 1900 1,10 7
Borscu Mare M-ii Godeanu Rul Mare 1855 0,35 3,5
Scrioara M-ii Godeanu Rul Mare 1935 0,85 2,0
Gugu M-ii Godeanu Rul Mare 1990 0,40 3,5
urianu M-ii Sebe Rul Mare-Cugir 1750 0,40 7,5
Iezer-Latoria M-ii Latoriei Lotru 1530 0,80 1,5
Tnovul Latoriei M-ii Latoriei Muntinu 1575 0,01 0,3
Lacul Singuratic M-ii Lotrului Latoria 1990 0,20 1
Iezer Parng M-ii Parng Lotru 1900 0,60 1,6
Clcescu M-ii Parng Lotru 1930 3,20 10
Vidal (Clcescu I) M-ii Parng Lotru 1980 0,59 3,6
Pencu (Clcescu II) M-ii Parng Lotru 1980 0,16 2,9
Psri M-ii Parng Lotru 2090 0,30 3
Znoaga Mare M-ii Parng Lotru 2030 1,00 2
Ghereu M-ii Parng Jie 1980 0,35 5,5
Tul fr Fund M-ii Parng Jie 1980 3,60 17,5
Mndra M-ii Parng Jie 2150 1,20 8,5
Znoaga M-ii Parng Jie 1910 0,60 1,5
Stnii M-ii Parng Jie 2020 0,60 5,5
Tul Verde M-ii Parng Jie 2005 0,05 1
Tul Verde III M-ii Parng Jie 2115 0,30 3
Slivei M-ii Parng Jie 2115 0,15 5
Tul ngheat M-ii Parng Jie 1975 0,80 6,5
Mija M-ii Parng Jie 1875 0,15 1
Lotrana M-ii Parng Gilort 2112 1,70 4,6
teviei M-ii Retezat Rul Mare 2070 0,70 10
Valea Rea M-ii Retezat Nucoara 2190 0,80 4
Galeu M-ii Retezat Nucoara 1990 3,70 19,5
apului M-ii Retezat Rul Brbat 2130 2,30 6
Ppuii M-ii Retezat Rul Brbat 2160 0,40 4,9
Custura Mare M-ii Retezat Rul Brbat 2165 2,80 7,5
Custura Mica M-ii Retezat Rul Brbat 2135 0,80 7,5
Buta M-ii Retezat Jiu 1720 0,30 4,5
Peleaga M-ii Retezat Rul Mare 2112 1,70 4,6
Pelegua M-ii Retezat Rul Mare 2115 0,95 5
Lia M-ii Retezat Rul Mare 1910 1,35 4,5
Ana M-ii Retezat Rul Mare 1990 3,10 11,5
Viorica M-ii Retezat Rul Mare 2070 0,95 6,2
Florica M-ii Retezat Rul Mare 2090 0,80 2
Porii M-ii Retezat Rul Mare 2200 0,10 2
Agat M-ii Retezat Rul Mare 2230 0,50 4
Bucura M-ii Retezat Rul Mare 2040 8,90 15,5
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 33 Nr. 102/ Toamna 2009
Originea
cuvetei lacului
2
Denumirea
lacului
Localizare
geografc
Bazin hidrografc
Altitudine
(m)
Suprafaa
(ha)
Adncime
maxim (m)
Lac glaciar
Slvei M-ii Retezat Rul Mare 1930 3,30 6
Rsucit M-ii Retezat Rul Mare 2090 0,80 3
Urt M-ii Retezat Rul Mare 2090 0,40 1
Ascuns M-ii Retezat Rul Mare 2100 0,40 1,5
Judele M-ii Retezat Rul Mare 2135 0,80 4,5
Znoaga M-ii Retezat Znoaga 2010 9,00 29
Spurcat M-ii Retezat Rul Mare 1970 1,90 12,5
Crlig 1 M-ii Retezat Rul Mare 1935 0,35 3,5
Crlig 2 M-ii Retezat Rul Mare 1930 0,30 0,7
Negru M-ii Retezat Rul Mare 2010 4,00 26
Gemenele M-ii Retezat Rul Mare 1900 2,50 5,5
Iezilor M-ii Retezat Rul Mare 2090 0,20 3,5
tirbului M-ii Retezat Rul Mare 2090 0,95 9,0
Lac Vulcanic Sf. Ana M-ii Ciucului Olt 950 19,50 7
Lac de Alunecare
Tul fr Fund M-ii Vlcan Jiul de Vest 620 0,30 10,5
Iezer Ighiel M-ii Trascu Ampoi 920 3,20 10
Izvorul Mgurii M-ii Brgu Ilva-Some 880 0,20 2
Tul Znelor M-ii Brgu Colibia 1290 0,30 2,5
Lacul Negru M-ii Buzu Bsca Mic 1050 1,60 5
Mocearu M-ii Buzu Slnic-Buzu 775 7,00 8
Hnsaru M-ii Buzu Bsca Rozilei 900 0,50 3
Caoca M-ii Buzu Valea Caoca
Stare
avansat
de
colmatare
Reii M-ii Climani Toplia-Mure 1730 0,10 3
Bltu M-ii Nemira Uz-Trotu 550 4,50 3
Iezerul Sadova Obcina Feredeu Moldova 915 1,50 5
Lacul Verde M-ii Vrancei uia 1040 0,50 4
Lac de Nivaie,
Gelivaie i Alu-
necare
Lacul Vulturilor M-ii Buzu Siriu Buzu 1420 1,00 3
Lacul Micaia M-ii Parng 1950
Vinderel M-ii Maramure Ruscova-Vieu 1684 0,90 5,5
Curcubata M-ii Bihor Criul Poienii 1540 0,10 1
Tiganeti Bucegi 2050
Lac de Alunecare
i baraj natural
Lacul Cuiejdel M-ii Stnioarei Cuiejdi 665,5 12,2 16,08
Lacul Rou M-ii Hma Bicaz 983 11,46 10,5
Lac de
acumulare
artifcial
3
Lacul Mare Oravia M-ii Aninei Cara 315 1,00 4
Lacul Mic Oravia M-ii Aninei Cara 285 0,80 10
Breazova Aninei/Semenic Brzava 500 12,6 25
Leu M-ii Bihorului Valea Iadului 560 147,00 56
Toplia M-ii Bihorului Criu Negru 300 8,00 15
Paltinu M-ii Baiului Doftana-Prahova 650 215,00 107
Trlung M-ii Ciuca Olt 745 123,00 37
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 34 Nr. 102/ Toamna 2009
Originea
cuvetei lacului
2
Denumirea
lacului
Localizare
geografc
Bazin hidrografc
Altitudine
(m)
Suprafaa
(ha)
Adncime
maxim (m)
Lac de
acumulare
artifcial
Lac de
acumulare
artifcial
Scropoasa M-ii Bucegi Ialomia 1197 6,00 15
Pucioasa M-ii Bucegi Ialomia 1400 105 30
Colibia M-ii Climani Bistria 820 270 92
Izvorul Muntelui M-ii Ceahlul Bistria 513 3000 90
Gura Rului M-ii Cindrel Rul Mare-Cibin 658 65,00 17
Negovanu (SaduV) M-ii Cindrel Sadu 1150 72,00 58
Poiana Uzului M-ii Ciucului Uz-Trotu 550 335,00 75
Ferendia M-ii Dognecei Brzava 265 0,50 5
Lacul Mic M-ii Dognecei Cara 465 2,30 10
Lacul Mare M-ii Dognecei Cara 400 6,20 9
Vidraru Fgra-Sud Arge 830 893,00 155
Vslatu Fgra-Sud Rul Doamnei 860 2,5 14
Oieti Fgra-Sud Arge 505 40,00 4,5
Cumpna Fgra-Sud Arge 920 3,00 24
Dobroneagu Fgra-Sud Vlsan 955 2,00 15
Valea lui Iovan M-ii Godeanu Cerna 685 296,00 107
Gilu M-ii Gilu Someul Mic 410 70,00 9
Tarnia M-ii Gilu Someul Cald 620 215,00 97
Fntnele M-ii Gilu Someul Cald 990 980,00 92
Izvorul Alb M-ii Gilu Someul Cald 1010 1,00 6
Izvorul Bii M-ii Gilu Someul Rece 1035 7,00 43
Negrua M-ii Gilu Someul Rece 1055 0,50 2
Bljoaia M-ii Gilu Someul Rece 1200 1,00 6
Iara M-ii Gilu Arie 1055 1,00 8
oimul M-ii Gilu Arie 1042 0,20 7
Firiza M-ii Guti Ssar 370 110,1,0 37,5
Bodi-Ferneziu M-ii Guti Ssar 425 1,60 5
Bodi I M-ii Guti Ssar 720 3,50 7
Bodi II M-ii Guti Ssar 700 1,00 4
Nistru M-ii Guti Ssar 340 1,20 5
Lighet M-ii Guti Lpu 340 3,00 5,5
Lacul Oii M-ii Hma Bicaz 1000 3,00 5
Prul Rou M-ii Hma Bicaz 1000 3,00 10
Mesteacn M-ii Hma Olt 900 15,00 16
Ruor
M-ii Iezer-Ppu-
a/ Piatra Craiului
Trgului 190
Pecineagu Dmbovia 182
Galbenul M-ii Latoriei Lotru 1304 17,00 49
Petrimanu M-ii Latoriei Lotru 1130 17,00 48
Vidra M-ii Latoriei Lotru 1289 1035 109
Balindru M-ii Lotrului Lotru 1030 6,00 27
Mlaia
M-ii Cpinii/
Lotrului
Lotru 480 46,00 22
Jidoaia M-ii Lotrului Lotru 1180 3,50 36
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 35 Nr. 102/ Toamna 2009
Originea
cuvetei lacului
2
Denumirea
lacului
Localizare
geografc
Bazin hidrografc
Altitudine
(m)
Suprafaa
(ha)
Adncime
maxim (m)
Lac de
acumulare
artifcial
Lacul Mare M-ii Metaliferi Roia 930 2,50 5
Anghel M-ii Metaliferi Roia 850 0,60 4
Lacul dintre Brazi M-ii Metaliferi Roia 930 0,60 6
Cartu M-ii Metaliferi Roia 0,30 2
Cornea M-ii Metaliferi Valea Cornea 930 0,80 8
Gurari M-ii Metaliferi Valea Cornea 0,40 2
Selite M-ii Metaliferi Selite 0,40 2
Muntari M-ii Metaliferi Muntari 0,20 2
Ferag M-ii Metaliferi Mure 465 3,40 2
Caraciu M-ii Metaliferi Mure 680 1,40 7
arinii M-ii Metaliferi Roia 1000 0,60 10
Clineti M-ii Oa Turulung 150 160,00 9
Cinci Cerna Poiana Rusc Cerna-Mure 300 261,00 40
Oaa M-ii urean Sebe 1260 453,00 90
Buhui M-ii Semenic Cara 640 10,00 12
Mrghita M-ii Semenic Cara 645 4,00 6
Gozna M-ii Semenic Brzava 610 66,20 40
Pucioasa M-ii Bucegi Ialomia 1400 105 30
Vliug M-ii Semenic Brzava 650 12,60 25
Secu M-ii Semenic Brzava 350 105,67 30
Trei Ape M-ii Semenic Timi 835 53,00 30
Pngrai M-ii Tarcu Bistria 369 155,00 15
Vaduri M-ii Tarcu Bistria 360 115,00 15
Btca Doamnei M-ii Tarcu Bistria 324 235,00 16
Piatra-Neam M-ii Tarcu Bistria 313 16,00 4
Valea de Peti M-ii Vlcan Jiul de Vest 830 31,00 53
___________________________
1
Prin coninutul de date suplimentare, clasifcarea de fa nu trebuie considerat ca i un studiu de limnologie glaciar, ci ca o prezen-
tare succint a celor mai cunoscute i mai des ntlnite lacuri n traseele montane parcurse.
Suprafeele lacurilor au fost rotunjite la 0,05 ha, iar adncimea lor la 0,5 m. Altitudinile difer fa de numeroase alte lucrri de gen. Ele
au fost luate dup aerofotograme (Retezat) i cu altimetrul (Fgra, Parng).
2
Prin coninutul de date suplimentare, clasifcarea de fa nu trebuie considerat ca i un studiu de limnologie, ci ca o ncercare de
sintez a majoritii lacurilor din regiunile montane de interes turistic.
Pe lng cele prezentate mai sus, amintim i Geamnu de Sus (2230 m alt.), Geamnu de Jos (2200 m alt. Fgra), Iezerul tefeti,
Iezerele Cristeti M-ii Lotrului), Lacul Sec (1450 m alt. Siriu), Lacul Tlharilor (situat pe culmea Ivneu, la baza unei vechi rpe de
desprindere, format ntre valurile de alunecare, Lacul Mociaru - rezultat in urma unor procese de tasare n formaiuni marno-gazoase,
Lacul Castelului (platoul Meledic, suprafa = 0,38 ha, adncime 3,9m), Lacul Mare (pe platoul Meledic, suprafa = 0,72 ha, adncime
5,4 m), Lacul Scoica, Lacu Rou (Cldarea Leaotei), .a.
3
Lacurile de acumulare antropice formate n urma aciunii constructive a omului sunt rspndite n tot lanul carpatic. Ele au fost
realizate pentru: furnizarea apei steampurilor de minereu (lacurile din bazinul Roia Montan); furnizarea apei necesare companii-
lor miniere (Bodi, Ferneziu - Guti, Ferag i Caraciu - Apuseni, Buhui, Mrghita, Dognecea, Vliug i Ferendia M-ii Banatului);
furnizarea energiei electrice (lacurile Scropoasa, Bicaz, Vidraru, Oeti, Sadu V, Negovanu, Vidra, Mlaia, Valea lui Iovan, Fntnele,
Tarnia); funcii multiple: regularizarea debitelor, alimentarea cu ap potabil sau industrial, aprarea de inundaii sau pentru irigaii,
funcii ndeplinite n mare majoritate numai parial (lacurile Firiza, Poiana Uzului, Paltinu, Trlung, Pucioasa, Valea de Peti, Cinci-
Cerna, Gozna, Secu, Trei Ape, Leu, Toplia i Gilu; pentru agrement i piscicultura sau pentru plutirea materialului lemnos, acestea
din urm find ns n curs de desfinare (Bljoaia, Pojarna, Praja).
innd cont i de spaiul disponibil, vom enumera doar cteva dintre ele, lista lacurilor de acumulare artifciale find mult mai lung
comparativ cu celelalte clasifcri.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 36 Nr. 102/ Ianuarie 2010
C. Lacul Cuiejdel
1. Aezare geografc
ntr-un peisajul impresionant, n care apa i pdurea
formeaz o combinaie dintre cele mai rare, n inima
judeului Neam s-a format cel mai tnr lac de baraj natural
din ar: Lacul Cuiejdel. Numit de localnici i Lacul Crucii el
a devenit n scurt timp o destinaie pentru consumatorii de
turism, fe ei uneori, numai locuitori ai aezrilor i oraelor
nvecinate ori mptimii pescari. Puini dintre noi sunt ns
cei care tiu c Lacul Cuiejdel este i cel mai mare lac de
baraj natural. Celor care nu au descoperit nc aceast gur
de rai, minunat realizare a naturii v vom deschide astzi
poarta spre lac, bucurndu-ne sperana c materialul nostru
v va drui lectur plcut, v va cluzi paii i v va f un
ghid bun.
Munii Stnioarei i Munceii Neamului (a nu se
confunda cu ceea ce au fost numii Munii Neamului
separai de Munii Baiului), foarte ntini i bine mpdurii,
fragmentai de vi adnci ce ascund vechi mnstiri i sate
pitoreti, cu altitudini modeste de maxim 1530 m (Vrful
Bivolu), cu creste liniare lipsite parc de spectaculoziti
majore i cu puine puncte de belvedere datorit pdurilor
masive de foioase n amestec cu coniferele, sunt nc o
zon nvluit de mister, aproape necunoscut de turiti,
cu poteci marcate mai mult inexistente. Plini de istorie i
legend, recunoscui pentru intensa via monahal i dup
numrului mare de pusnici ce-au trit solitari de secole prin
aceste pduri, Munii Stnioarei sunt presrai i astzi
ndeosebi cu poteci monahale, silvice i pastorale.
Lacul Cuiejdel aparine administrativ-teritorial de
comuna Grcina, satul de reedin Grcina afndu-se
la o distan de 7 km de municipiul reedin de jude,
Piatra-Neamt. Cu o suprafa de 12251 ha, aceast comun
cuprinde trei sate, Grcina, Cuiejdiu i Alma, nirate pe
frumoasele vi ale rurilor Cuiejdi i Alma i este atestat
documentar din iulie 1428. Despre satul Cuiejdiu
4
, un
4 Dincolo de originea cuvntului, considerm potrivit
ncercarea de a lmuriri, eventual stabili, care este forma real
a toponimului, Cuiejdel vs Cuejdel. Conform site-ul ofcial al
comunei Grcina http://www.primariagarcina.ro/, cele trei sate
componente ale sale sunt: Grcina, Cuiejdiu i Alma. Zona este
strbtut de rul Cuiejdi care-i urmeaz cursul din extremitatea
nordic a Depresiunii Cracu-Bistria prin oraul Piatra Neam,
pn la confuena sa cu rul Bistria. Unul din principalii si afueni
este prul Cuiejdel, pe-al crui curs mijlociu s-a format i lacul.
Topicul Lacul Cuiejdel a fost menionat i utilizat prima oar
de echipa de cercettori pornind de la numele prului Cuiejdel.
Localnicii l-au numit Lacul Crucii ntruct el s-a format la baza
Piciorului Crucii. La fel apare i pe Google Earth. n ultimii ani i
ctun netiut mai de nimeni, aparinnd odinioar moiei
Oprieni, ne vorbesc ns hrisoavele ce nu l-au lsat prad
uitrii:
- cele de pe vremea lui Alexandru Voievod, Din mila
lui Dumnezeu, eu, domn a toat ara Moldovalahiei, facem
cunoscut c noi nine i cu sfatul nostru am dat mnstirii
Bistria, unde este egumen Dometian, un sat pe Chivejdi,
anume satul lui Opri i al lui Oan, nepotul su (12 iulie
1415);
- cele ale lui tefan, Eu, tefan Voievod, domn al
rii Moldovei, a binevoit domnia mea i cu ajutorul lui
Dumnezeu, ca s ntrim mnstirea noastr de la Piatra lui
Crciun (mnstirea Bistria n.a.) i satele i Drmnetii,
pe Chivejdi i Opriani i poienile de la Chivejdi;
- ori celei ale voievodului Miron Barnovschi De la
Strigoaia (Hangu n.a.) pn la obria Coiajdu, Mgura
pn la obria Coiajdele i cu Arsurile se mpreun cu
hotarul Rocani (la Alma - n.a.), pn la Oprieni (2 iulie
1626). Astzi numele prului ce-l strbate a dat i numele
celui mai tnr i spectaculos lac.
Lacul Cuiejdel este situat n bazinul hidrografc superior
al rului Cuiejdi - afuent pe stnga al Bistriei - respectiv,
pe cursul mijlociu al prului Cuiejdel (afuent de stnga
al Cuiejdiului. Zona de alimentare a lacului este delimitat
la nord - de Vrful Trnielor (1081 m) i Masivul Grcina
(873 m ); la est - de culmea si Vrful Muncelul (1067 m); la
vest - de Dealul / Piciorul Crucii i Piciorul Rotund. Lacul
Cuiejdel este alungit n lungul vii principale, pe direcia
NV - SE, iar la confuena cu praiele Cuiejdel i Glodu, se
ramifc pe cele dou vi, cu extinderea mai mare pe valea
principal.
Graie vecintilor, turismul ctre Lacul Cuiejdel
este mbinat sau poate f, ntr-un mod plcut cu turismul
ecumenic. Cei care evit dormitul n cort, pot gsi loc de
cazare la Mnstirea Alma sau i pot continua excursia
cu un pelerinaj spre celelalte aezri monahale apropiate:
mnstirile Horaia, Agapia, Vratec, Secu, Sihstria sau
spre schiturile Daniil Sihastru, Sfnta Teodora de la Sihla,
schitul Horicioara i altele.
Accesul n zona de alimentare a Lacului Cuiejdel i pn
pe malurile acestuia se poate face pe dou ci rutiere i/sau
pedestre, astfel:
- Varianta 1 auto - ocolitoare: pe drum de ar, dar
ntreinut, cu un parcurs de 40 de km, din Piatra-Neam
prin comuna Crcoani. Localitatea este strbtut de
D.N.15C Piatra-Neam - Trgu-Neam, find situat la 26
o dat cu lansarea proiectul de amenajare a zonei, denumirea lui
folosit de autoritile locale, precum i transmis prin intermediu
mass-mediei a devenit lipsit de accent tipic moldovenesc, find
transformat n Lacul Cuejdel.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 37 Nr. 102/ Ianuarie 2010
km de Piatra-Neam i la 15 km de Trgu-Neam. Satele
componente sunt legate de centrul comunei prin drumurile
comunale D.C.165: Crcoani - Mitocul Blan, D.C.164:
Crcoani - Lacul Cuiejdel via Magazia - Cracul Negru i
D.C.163: Crcoani - Horaia.
- Varianta 2 auto i pedestr: un parcurs de 20 km pe
drumul Piatra-Neam - comuna Grcina - satul Cuiejdiu,
astfel: 7 km pe DN 15C pe direcia Piatra-Neam - Trgu-
Neam pn n comuna Grcina, apoi 8 km pe D.C. 145
Grcina - Cuiejdiu. De la ieirea din sat spre zona mpdurit,
accesul se poate face pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalnia
doar pe o distan de 5 km apoi numai pedestru, urmnd
o crruie bine conturat, urcnd culmi line, pe lng zona
de alunecri i pe lng cele 3 lacuri de mici dimensiuni
formate n aval, pn pe malul drept la lacului Cuiejdel.
2. Originea lacului
Lacul de pe prul Cuiejdel are la origine o alunecare de
teren de mari dimensiuni, cu o suprafa de 35 ha, ce s-a
produs pe versantul stng al vii, n mai multe etape, dou
dintre ele putnd f numite semnifcative: cea de nceput -
anul 1978, culminnd cu cea din 1991, cnd a barajul natural
format a blocat ntreaga vale, determinnd acumularea unei
mari cantiti de ap.
Caracteristicile morfologice i litologice ale versanilor,
defririle masive de pduri produse pe versantul stng
ndeosebi n perioada 1950 1960, construirea unui drum
forestier n zon (N.a. - ulterior distrus de alunecri. Nu tim
dac este vorba de reamenajarea vechiul drum forestier care
fcea legtura ntre satele Cuiejdiu i Buhalnia, respectiv
ara Hangului, acestea din urm find situate locul de
astzi al lacului de acumulare Izvorul Muntelui, Bicaz) i
procesele de nghe dezghe au determinat n anul 1978
declanarea unor alunecri n zona prului Cuiejdel. Din
punct de vedere geologic, regiunea face parte din ultima
unitate a fiului - unitatea Vrancea - situat la contactul
cu unitatea pericarpatic. Din punct de vedere climatic,
zona aparine inuturilor montane joase, la contactul cu
culoarul depresionar Cracu Bistria, cu o temperatura
medie anual este de 7,5- 80C i o cantitatea medie anual
de precipitaii de circa 650 mm.
Solurile refect condiiile pedogenetice ale zonei de
contact amintite, ele find brune - acide, brune podzolite
i rego - soluri carbonatice. Cu toate aceste caracteristici
acceptabile, ocul seismic din anul 1990 - care a nregistrat
n zon 5,40 pe scara Richter - urmat precipitaiile
abundente din perioada cald a anului 1991 (mai-august -
valoare cumulat de 741,4 mm precipitaii), au determinat
amplifcarea procesul de alunecare, astfel c fundul albiei
prului Cuiejdel, ntre km 0,5 i 1,5 amonte de confuena
Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe
versant prin alunecare, grosimea depozitelor variind ntre
5 - 25 m i chiar mai mult n zona barajului.
(N.a. Precipitaiile abundente au cauzat n luna iunie 1991
inundaii masive n majoritatea satelor din depresiunea Cracu-
Poziia geografc a lacului Cuiejdel, autor N. Rdoane, 2002.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 38 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Bistria, au afectat drumul axial Izvorul Muntelui Duru,
provocnd alunecri de teren n dreptul satului Izvorul Alb,
precum i n oraul Piatra-Neamt versantul estic al muntelui
Cozla suferind alunecri de teren ce au distrus o poriune
apreciabil din drumul de acces ctre releele de pe vrful Cozla-
Sud, 657 m. alt.)
O data cu acest proces, n aval de lacul Cuiejdel s-au
format nc 3-4 mici lacuri, cu suprafee de cteva sute de
m
2
.
Faza actual a alunecrii nu poate f considerat de
stabilizare total, fenomenul putndu-se, activa din nou,
mai ales n condiiile n care, n prezent, defririle continu
pentru reamenajarea unui nou drum de la Crcoani care
nconjoar aproape ntreg malul stng al lacului i pentru
derularea unui amplu proiect de amenajare n scop turistic
a zonei.
Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafa
de 8,75 km2 - 48,22% din subbazinului prului Cuiejdel,
29,25% din subbazinul prului Glodu i 22,53% din afuenii
mai mici i ape de precipitaii de pe versani. Barajul natural
are o nlime cuprins ntre 25 i 30 metri, cu valori mai
mari spre malul stng i mai reduse spre cel drept i o
lungime de circa 80 metri. Nivelul apei din lac s-a situat la
altitudine absolut de 665,5 m pn n anii 1994 - 1995, cnd
au avut loc mai multe viituri care au adncit deschiderea
sub form de albie. La acelai nivel, suprafaa determinat
topografc era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajunge la 1,0 km,
iar limea medie la 102 m. Valorile maxime de lime ating
185 m la confuene. Adncimea maxim este de 16,08 m, cea
medie find de 7,44 m. Scurgerea apei din cuveta lacului n
continuare prin albia prului Cuiejdel se realizeaz printr-o
deschidere lat de aproximativ 3 metri situat la contactul
barajului cu versantul drept al vii.
Lacul Cuiejdel s-a format ntr-o zon mpdurit cu
pduri de fag pur alternnd cu molid. Privind spre amonte,
fgetele i molidiele ajung pn la aceeai altitudine, astfel
putem spune c n zon nu se semnaleaz o etajare tipic a
vegetaiei forestiere. Acestea sunt dispuse sub form de fii
transversale pe lungimea lacului, fiile de fgete alternnd
cu cele de molid.
Elementele morfobatimetrice au evideniat c Lacul
Cuiejdel din Munii Stnioarei prezint numeroase
asemnri, dar i deosebiri, cu Lacul Rou din Munii
Hma.
3. Caracteristci fzico-chimice ale lacului Cuiejdel
Investigaiile complexe pentru stabilirea principalilor
parametri fzico-chimici i biologici ai ecosistemului lacului
Cuiejdel au avut loc n anul 2004 prin deplasri periodice n
teren i prelevare de probe n decursul lunilor iulie, august
i septembrie din 4 staii stabilite: surs alimentare, coada
lacului, centrul lacului i zona barajului. Astfel, s-a constatat
c valorile parametrilor variaz de la o zon a lacului la
alta n cadrul unor limite restrnse, datorit dimensiunilor
relativ reduse ale acestui ecosistem i faptului c n bazinul
su hidrografc nu exist surse de poluare antropic.
Totodat parametrii investigai au nregistrat variaii ale
valorilor de la o perioad a anului la alta, n funcie de
evoluia temperaturii mediului strns legat de procesul
de mineralizare a materiilor organice din sedimente i
Lac de mici dimensiuni format n aval de lacul Cuiejdel, n zona
alunecrilor.
Zona de scurgere a apei din cuveta lacului prin albia prului Cuiejdel
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 39 Nr. 102/ Ianuarie 2010
intensitatea schimbului de substan i energie de la
interfaa sediment/ap. Pentru prezentarea comparativ
a ctorva caracteristici fzico-chimice ale barajului natural
Cuiejdel ne-am oprit de aceast dat asupra lunilor iulie
i septembrie. (Informaii culese din Raport de Cercetare
privind biodiversitatea zonei Lacului de baraj natural
Cuiejdel, Staiunea Biologic Petre Jitariu Piatra-Neam)
a. Parametri geochimici ai sedi-mentelor.
Pentru efectuarea investigaiilor asupra sedimentelor
actuale au fost luai n considerare parametrii geochimici
care au un rol nsemnat n evoluia procesului de eutrofzare,
i anume: coninutul de ap interstiial (U1050C), reacia
sedimentelor, coninutul de substan organic al acestora,
fosforul dizolvat (PO43-) i formele minerale ale azotului
(NH4+ , NO3-).
b. Parametri hidrochimici
n perioada studiat, ecosistemul acvatic al barajului
natural Cuiejdel prezint o ap bine oxigenat (4,90 - 9,40
mg/l), cu ncrcare organic relativ sczut (10,30 19,47
mg KMnO4/l) i valori de pH situate n domeniul slab
alcalin (7,3 -7,8).
c. Parametri fzico-chimici
Pentru analiza fzico-chimic, probele de ap au fost
prelevate n lunile iulie/septembrie i dintr-o a 5-a staie,
pe lng sursa de alimentare a lacului Cuiejdel, din lacul
Cuiejdel, precum i din apa evacuat din acest ecosistem.
Concentraiile fosforului i azotului sunt reduse, lucru specifc
apelor oligotrofe, iar ncrcarea global n sruri minerale
relev un grad moderat de mineralizare a apei. Pentru
stabilirea calitii apei s-a efectuat analiza microbiologic a
probelor de ap prelevate din lacul Cuiejdel, cu scopul de
a determina cantitativ germenii grupelor ecofziologice care
au implicaii majore n realizarea circuitului elementelor
biogene. Din aceste grupe ecofziologice fac parte i au
fost studiai amonifcatorii, denitrifcatorii, fxatorii de azot
anaerobi, heterotrofi aerobi, saprofii mezofli i coliformii
totali. Dei sporadic, numrul de germeni coliformi indic
o relativ contaminarea a apei, determinat de infuenele
antropice, innd cont de valorile obinute, putem
concluziona c apa ecosistemelor investigate prezint o
reacie slab alcalin, o oxigenare bun, o duritate moderat
i valori caracteristice clasei I de calitate, conform STAS
4706/84.
4. Partculariti biologice ale
barajului natural Cuiejdel:
a. Fitoplantonul
Algofora planctonic este unul dintre principalii
productori primari, care au dus la formarea i dezvoltarea
celorlalte cicluri trofce din cadrul ecosistemului. Pentru
determinarea componentei algale s-au prelevat probe din
sursa de alimentare - prul Cuiejdel, din lac i din sursa de
evacuare, determinndu-se astfel 6 grupe sistematice de alge:
CYANOPHYTA, CHRYSOPHYTA, BACILLARIOPHYTA,
PYRROPHYTA, CHLOROPHYTA, EUGLENOPHYTA, cu
urmtoarele specii:
-CYANOPHYTA: Microcystis, pulverea, Oscillatoria sp.
-CHRYSOPHYTA: Spirulina laxissima, Chromulina sp.,
Chrysococcus rufescens,
-BACILLARIOPHYTA: Ochromonas sp., Kephyryon
ovum, Mallomonas sp., Cyclotella comta, Cyclotella ocellata,
Diatoma elongatum, Achnanthes affnis, Achnanthes
minutissima
-PYRROPHYTA: Achnanthes sp., Navicula
cryptocephala, Navicula sp., Cymbella microcephala,
Cymbella tumida, Cymbella sp., Gomphonema olivaceum
-CHLOROPHYTA: Nitzschia palea, Nitzschia sp.,
Surirella ovata
-EUGLENOPHYTA: Chroomonas acuta, Chroomonas
nordstedtii, Chroomonas minima, Chroomonas sp.,
Rhodomonas pusilla, Cryptomonas ovata, Cryptomonas
marssonii, Cryptomonas sp., Gymnodinium sp., Peridinium
cinctum, Glenodinium sp., Chlamydomonas sp., Pandorina
morum, Chodatella sp., Chlorella vulgaris, Ankistrodesmus
Caracteristici
general- comparative
Lacu Rou Lacul Cuiejdel
Originea Natural Natural
Vechimea 1837 1978
Adncimea maxim 10,5 m 16,08 m
Suprafaa 114.676 m
2
122.000 m
2
Volumul total 680.084 m
3
906.970 m
3
Flora Equisetum,Polygonum, Myriophyllum, Typha, Carex Typha, Polygonum, Mentha, etc.
Fitoplanctonul Predomin ftoplanctonul facultativ Sunt dominante speciile euplanctonice.
Zooplanctonul Predomin copepodele Predomin rotiferii
Bacteriofora Sunt dominante bacteriile denitrifcatoare Predomin amonifcatorii
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 40 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Lacul Cuiejdel (Munii Stnioarei)
Lacul Rou (Munii Hma)
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 41 Nr. 102/ Ianuarie 2010
bibraianum, Keratococcus sp., Scenedesmus acutus,
Scenedesmus sp., Trachelomonas volvocina.
Structura algoforei atest faptul c acest lac este n
formare, find la nceputul evoluiei biodiversitii algale.
Cyanofceele au fost identifcate n cantiti semnifcative n
staiile intrare lac, Baraj i ieire lac, fapt ce evideniaz o
relativ poluare datorat n principal infuenelor antropice.
De asemenea, distribuia grupelor de alge prezint o
fuctuaie lunar foarte mare, astfel: n luna iulie predomin
diatomeele (Bacillariophyta), iar algele din grupa Pyrrophyta
au o dezvoltare important n luna august. Aceasta se explic
prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor
respective, chiar la intervale lunare, algele reprezentnd
un indicator sensibil al modifcrilor mediului. Analiza
algoforei planctonice evideniaz caracterul oligotrof al
ecosistemului lacului, cu uoar tendin spre mezotrofe.
b. Flora
Cunoaterea forei cormofte este foarte necesar pentru
studierea ecosistemelor naturale nou create. Inventarul
foristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante
superioare aparinnd unui numr de 48 familii. Dintre
specii, 5 (cinci) sunt pteridofe, 2 (dou) gimnosperme i 137
angiosperme.
Spectrul bioformelor indic predominana net a
hemicriptoftelor - 46,0%, celelalte elemente find prezente
n proporii mai mici:
-megafanerofte - 5,8%,
-magafanerofte/microfanerofte - 2,2%,
-microfanerofte - 3,7%,
-nanofanerofte - 2,9%
-camefte - 2,2%
-hemicriptofte/geofte - 3,7%
-geofte - 7,3
-geofte/helohidatofte - 4,5%
-helohidatofte - 5,8%
-helohidatofte/geofte - 1,4%
-terofte anuale - 5,8%
-terofte anuale/bianuale - 2,9%
-terofte bianuale - 5,8%.
Spectrul elementelor foristice arat predominarea
speciilor eurasiatice - 47,2%, urmate de cele europene - 14,5%,
europene-centrale - 5,0%, circumpolare - 13,0%, cosmopolite
- 13,0%, adventive - 2,2%, atlantice/mediteraneene - 0,7%,
carpato/balcanice - 2,2% i cu un procent de 2,2% specii
endemice.
Speciile de cormofte determinate n zona lacului de
baraj natural Cuiejdel sunt: Fam. Equisetaceae, Fam.
Athyriaceae, Fam. Aspidiaceae, Fam. Pinaceae, Salicaceae,
Fam. Rosaceae, Fam. Grossulariaceae, Fam. Cruciferae,
Fam. Violaceae, Fam. Lythraceae, Fam. Onagraceae,
Fam. Umbelliferae, Fam. Pyrolaceae, Fam. Primulaceae,
Coryllaceae, Fam. Leguminosae, Fam. Oleaceae, Betulaceae,
Fam. Gentianaceae, Fam. Rubiaceae, Fam. Boraginaceae,
Fam. Geraniaceae, Fam. Polygonaceae, Fam. Urticaceae,
Fam. Fagaceae, Fam. Euphorbiaceae, Fam. Aceraceae, Fam.
Callitrichaceae, Fam. Caryophyllaceae, Fam. Ranunculaceae,
Fam. Balsaminaceae, Fam. Labiatae (Lamiaceae), Fam.
Hypericaceae, Fam. Orchidaceae, Fam. Alismataceae, Fam.
Potamogetonaceae, Fam. Liliaceae.
n raport cu reacia solului se constat c 31,2% dintre
specii sunt adaptate la o reacie slab acido- neutrofl, 26,1%
din specii la o reacie acido-neutrofl, 4,3% acidofle, 2,2%
neutro-bazifle, iar un procentaj foarte mare, de 36,2% sunt
adaptate la variaii largi ale reaciei solului.
c. Vegetaia
Vegetaia forestier este dispus sub form de fii
transversale pe lungimea lacului, fiile de fgete alternnd
cu cele de molid. Pe malul stng s-a format o centur de specii
caracteristice zvoaielor sau pdurilor de amestec: Arinul
Alb - Alnus incana, Paltinul - Acer pseudoplatanus, Plopul
tremurtor - Populus tremula, Salcia fraged (Rchita) - Salix
fragilis, Salcia cpreasc - Salix caprea, Bradul - Abies alba,
Molidul - Picea abies, Carpenul - Carpinus betulus, Alunul
- Corylus avellana, Frasinul - Fraxinus excelsior. n zona
barajului se gsesc urmtoarele specii de arbori i arbuti:
Soc - Sambucus nigra, Arin Negru - Alnus glutinosa, Frasin
- Fraxinus excelsior, Paltin - Acer pseudoplatanus, Alun -
Corylus avellana, Carpen - Carpinus betulus. Spre coada
lacului exist o mic pajite format din diverse graminee,
leguminoase i alte specii, iar n zona de mlatin sunt
instalate asociaii palustre.
Tot n jurul barajului nou format, s-a creat un bru
compact cu plante acvatice i palustre, aparinnd
urmtoarelor asociaii vegetale: Eleocharidetum palustris,
Epilobio-Juncetum effusi (as. Juncus effusus et Ranunculus
repens), Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae,
Trifolio repenti - Lolietum, Typhetum angustifoliae,
Juncetum tenuis, Juncetum infexi, Typhetum latifoliae,
Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici, Potametum
pectinati.

5. Fauna de nevertebrate
Este reprezentat de o lume animal foarte variat,
format din viermi, molute, artropode: arahnide, crustacee,
miriapode i insecte. Fauna din zona lacului Cuiejdel este
strns legat de existena pdurii de conifere i de foioase,
a vegetaiei specifce zvoaielor i a vegetaiei palustre i
acvatice, care, alturi de clim i de relief asigur condiii
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 42 Nr. 102/ Ianuarie 2010
foarte variate att pentru nevertebrate ct i pentru
vertebrate.
a. Zooplanctonul
n apa lacului predomin comunitile faunistice
zooplanctonice, alctuite n special din crustacee de
dimensiuni mici. Principalele specii identifcate sunt:
Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus
globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus,
Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota,
Polyarthra vulgaris, Polyarthra remota. Din punct de vedere
al densitii numerice, predomin grupa Rotatoria, urmat
de Copepoda i Cladocera. n funcie de structura calitativ
a zooplanctonului, lacul natural Cuiejdel se ncadreaz n
categoria de oligotrofe i oligo-mezotrofe.
b. Biotopul. Insectele
Reprezint cel mai numeros grup de nevertebrate.
Observaiile i colectrile fcute asupra lor au evideniat
specii din ordinele Odonata - Libeluile, Orthoptera Greieri,
cosai, lcuste, Heteroptera - Plonie, Hymenoptera
Viespii, albine, furnici, Coleoptera - Gndaci, Lepidoptera
- Fluturi i Diptera Mute, nari.
Ordinul Odonata cuprinde un numr mare de libelule
care triesc pe marginea lacului. Toate sunt carnivore
rpitoare, unele prinznd prada n zbor (libelulidele), altele
hrnindu-se cu afde i cu alte insecte mici pe care le prind
pe frunzele plantelor. Larvele lor triesc pe ap.
Ordinul Orthoptera este prezent printre ierburile de
la margine lacului i cuprinde numeroase specii, cele mai
cunoscute find: Tettigonia viridissima L. (Cosaul verde),
Decticus verrucivorus L (Cosaul).
Dipterele sunt i ele bine reprezentate prin familiile:
Tachinidae, Syrphidae, Calliporidae, Tabanidae, Asilidae,
Bombyllidae.
Ordinul Heteroptera, al plonielor, este prezent prin:
Eurygaster maurus L. (Plonia de cmp), Grophosoma
lineatum L., Eurydema ornata L. (Plonia roie a verzei),
Carpocoris baccarum L., Syromastes marginatus L., Gerris
lacustris L., Gerris paludum F.

6. Fauna de vertebrate
Din categoria vertebratelor ecosistemului cercetat fac
parte diferite specii de peti, batracieni, reptile, psri i
mamifere.
Pisciformes: Clasa Osteichthyes (Peti osoi):
Pstrvul de munte - Salmo trutta fario L.
Carasul - Carassius carassius L.
Boiteanul - Phoxinus phoxinus L.
Porcuorul - Gobio gobio L.
Clasa Amphibia (Batrachia):
Ordinul Urodela (Amfbieni)
Salamandra salamandra L.
Ordinul Anura (Broate)
Broasca rioas - Bufo viridis Laur.
Broasca mare de lac - Rana ridibunda.
Broasca roie de pdure, broasca sritoare - Rana
dalmatina Bon.
Broasca roie de munte - Rana temporaria L.
Clasa Reptilia:
Subordinul Lacertilia (oprle)
Guterul - Lacerta viridis Laur.
oprla cenuie - Lacerta agilis L.
oprla de munte- Lacerta vivipara Jacq.
Subordinul Serpentes (erpi)
arpele de cas - Natrix natrix L.
arpele de ap - Natrix tessellata Laur.
Clasa Aves (Psri):
Ordinul Falconiformes (Psri rpitoare diurne)
Acvila iptoare mic - Aquila pomarina Breh.
orecarul comun - Buteo buteo L.
Uliu porumbar - Accipiter gentilis L.
Vnturelul Rou - Falco tinnunculus L.
Ordinul Strigiformes (Bufnie)
Bufnia - Bubo bubo L.
Ciuful de pdure - Asio otus L.
Cucuveaua - Athene noctua Scop.
Huhurezul mare - Strix uralensis Pall.
Huhurezul mic - Strix aluco L.
Ordinul Piciformes (Ciocnitori)
Ciocnitoare cu spate alb - Dendrocopos leucotos Bech.
Ciocnitoarea neagr - Dryocopus martius L.
Ordinul Passeriformes (Psri ciripitoare)
Corbul - Corvus corax L.
Cioara griva - Corvus corone L.
Coofana - Pica pica L.
Piigoiul Mare - Parus major L.
Piogoiul de brdet - Parus ater L.
Piigoiul de munte - Parus montanus L.
Mierla neagr - Turdus merula L.
Cocoarul - Turdus pilaris L.
Codabatura alb - Motacilla alba L.
Graurul - Sturnus vulgaris L.
Forfecua - Loxia curvirostra L.
Clasa Mammalia (Mamifere):
Ariciul - Erinaceus europaeus L.
Chicanul de munte - Sorex alpinus Sch.
Iepurele de cmp - Lepus europaeus Pall.
Veveria - Sciurus vulgaris L.
oarece de pmnt/de umbr - Microtus agrestis L.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 43 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Mistreul - Sus scropha L.
Cprioara - Capreolus capreolus L.
Vulpea - Vulpes vulpes L.
Lupul - Canis lupus L.
Pisica slbatic - Felis silvestris Sch.
Ursul brun - Ursus arctos L.
Jderul de copac - Martes martes L.
D. Lacul Cuiejdel Prezent i viitor
Rezervaia Natural Lacul Cuejdel este arie protejat de
interes naional constituit prin H.G. 2151/2004, hotrre
privind instituirea regimului de arie natural protejat
pentru noi zone i prin Legea nr. 426/2001 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a forei i faunei slbatice. Nefind amplasat la marginea
vreunui drum circulat, precum Lacul Rou, ci in inima unei
pduri n care poi ajunge pe un singur drum forestier sau cu
pasul, zona lacului Cuiejdel nu este nc destinat turismului
regional, naional i internaional. Cu toate acestea, zona
- complet neamenajat, are, cu fecare an, din ce n ce mai
muli vizitatori. Indiferent de anotimp, pe malurile lacului
vei ntlni pescari tcui, fdeli, o bun parte din ei localnici
ai zonelor nvecinate. Pe drumurile auto, pe poriuni greu
accesibile i pe crri vag conturate te vei intersecta cu
tineri ori mai btrni localnici, dar buni cunosctori, afai
n cutarea ciupercilor ori la cules de fructe de pdure.
De multe ori, n zilele lucrtoare, linitea ce nvluie lacul
este spulberat brusc de zgomotul nfortor al armelor de
vntoare. Devenind deja un reper obligatoriu din traseele
de vacan ale consumatorului de turism de toate vrstele,
vara, malurile lacului Cuiejdel devin nencptoare.
Turismul necontrolat caracterizat prin grtare, deeuri,
poluare fonic s-a dezvoltat inevitabil n zon astfel, cu ct
a crescut numrul vizitatorilor, cu-att mai deas a fost i
prezena grupurilor ecologice.
Pentru punerea n valoare a zonei, pentru creterea
economic a activitilor turistice - i pentru protejarea zonei,
presupunem noi - Consiliul Judeean Neam n parteneriat
cu Primria comunei Grcina a ieit iar n eviden cu un
proiect ambiios al crui benefciar va f Primria Piatra-
Neam i numit Amenajarea n scop turistic a ariei naturale
protejate Lacul Cuiejdel. O dat cu fnalizarea Studiului de
Fezabilitate au fost demarate i celelalte activiti privind
organizarea procedurilor de achiziii publice, atribuirea
contractului de servicii, elaborarea documentaiilor tehnico-
economice, obinerea fnanrii investiiei - buget propriu i
fonduri europene, fxarea duratei de execuie pentru ca, la
fnalul proiectului, zona lacului Cuiejdel s poat benefcia
de drumuri de acces, de zon de campare, trasee de drumeie
i de toate lucrrile tehnico-edilitare ce se impun pentru a
se asigura funcionalitatea acestei infrastructuri de turism.
Concret: durata proiectului - 24 de luni, valoarea proiectului
de investiii 5.500.000 euro, suma alocat din bugetul local
- 110.000 de euro (2%), sum de la bugetul de stat - 715.000
de euro (13%), diferena de 4.675.000 de euro (85%) din
fonduri europene nerambursabile. Concluzie cert i curajos
fcut public: valoarea investiiei va f cu mult depit,
n derulare find de fapt dou proiecte n valoare total
de 22.700.000 euro. Citind atent proiectul i studiul su de
fezabilitate, am putea acorda acestei investiii:
a. un califcativ onorabil pentru modernizarea drumului
de acces - circa 7 km pe traseul drumului forestier existent
deja i pentru construirea unei ci noi de acces uor - circa 3
km de la zona de campare pn la lac - dei acestea presupun
la rndul lor alte defriri;
b. un califcativ mediu/mediocru pentru identifcarea
locurilor viitoarelor amplasamente destinate funciunilor
comerciale, terase i a spaii de vnzare exterioar i
activitilor de recreare i de odihn;
c. un califcativ satisfctor pentru dezvoltarea
infrastructurii de agrement cea mai vast i complex
dintre toate i care presupune:
- amenajarea instalaiilor de agrement: trenulee electrice
pe roi, cu staie de garare;
- crearea liniei de cale ferat cu ecartament ngust pentru
transportul feroviar de interes turistic din zona lacului
Cuiejdel cu mocania, pe o lungime de aproximativ 20 km,
pe traseul Valea Viei - Oprieni - Grcina - Cuiejdiu - Matie,
cu staie de sosire i de plecare amplasat la 3 km de lacul
Cuiejdel;
- amenajarea unui parc de distracii Mini Disney Land n
zona Matie pe o suprafa de 20-21 de hectare;
- crearea unei zone de campare corturi cu 30 de locuri i
construirea unei cldiri administrative P+M;
- amenajarea n preajma Lacului Cuiejdel a unei zone de
campare corturi de dimensiuni mici, prevzut cu grupuri
sanitare ecologice, pe o suprafat de 1.573 m2, compus
din suprafa rezervat amplasrii corturilor - 1.020 m2,
suprafa de spaiu verde - 63 m2 i suprafa alee circulabil
- 489 de m2, pentru activiti de picnic i recreare;
- construirea punctelor (foioare) de observare/flmare/
fotografere;
- amenajarea unui spaiu pentru role, a unui loc de joac
i de terenuri de sport - un teren de tenis, unul de baschet
i handbal;
- crearea traseelor de cur i a locurilor de recreare i
popas, prevzute cu utiliti aferente: ap potabil prin
captri de izvoare, canalizare menajer, grupurilor sanitare.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 44 Nr. 102/ Ianuarie 2010
E. Concluzii
Transformarea radical a zonei, dintr-una virgin ntr-
una antropic are, aa cum era de ateptat i dezavantaje.
Conform unor ultime studii ale cercettorilor tiinifci ai
Laboratorului de Acvacultura i Ecologie Acvatic Piatra-
Neam, Lacul Cuiejdel deja prezint un grad mare de
colmatare cauzat de eroziunea solului n zona reamenajrii
drumului forestier i de tierile masive de arbori pentru
amenajarea unei noi ci de acces. tim c prin H.G.
2151/2004 Rezervaia Natural Lacul Cuiejdel este arie
protejat de interes naional i scopul principal pentru
care a fost constituit este acela de conservare i protejare
a diversitii biologice. Din pcate, nu este prevzut nici o
zon tampon n arealul protejat.
Cercetnd un proiect de o asemenea anvergur, indiferent
c suntem sau nu ecologiti, ci n primul rnd iubitori de
natur, atenia ne este atras de cteva aspecte, n nici un caz
minore i deloc de neglijat:
1. Nu a amintit sau nu s-a gndit nimeni un elaborarea
unui studiu privind parcarea n zona lacului Cuiejdel, cu
identifcarea de noi amplasamente pentru parcaje n zona
adiacent, proiectarea i realizarea parcajelor. Probabil se va
constata c toate acele maini cu care vor veni turitii nu vor
putea sta n pdure - pentru c nu au cum urca i nici pe
malul lacului, el find pe-alocuri destul de abrupt.
2. Nu s-au fcut referiri la instalarea panourilor rutiere i
de semnalizare i nu s-a avut n vedere asigurarea mobilitii
turitilor, respectiv concesionarea unui serviciu de operare i
ntreinere, amenajarea de staii pentru microbuze, stabilirea
traseului i fxarea orarului curselor pentru ca i turitii ca
nu au autoturisme proprii s poat ajunge cu plcere n
zon, indiferent din ce regiune a rii ar veni.
3. Nu am avem tiin despre elaborarea unui studiu
luminotehnic pentru crearea infrastructurii pentru
iluminatul public i de interior, atragerea soluiilor efciente
de iluminat, cu criterii de calitate n acord cu normele
europene i cu accent pe reducerea consumului de energie
electric raportat la suprafaa iluminat. Dar presupunem
c acesta va f luat n calcul, altfel ntreaga infrastructur de
agrement nu ar avea cu ce funciona.
4. Nu am citit despre nicio activitate legat de atragerea
frmelor de telecomunicaii pentru realizarea infrastructurii
de telecomunicaii, proiectarea i realizarea releelor pentru
a se benefcia i n zona lacului Cuiejdel de acoperire din
punct de vedere al comunicaiilor mobile i fxe. Desigur,
Petrecerea timpului liber la Lacul Cuiejdel - Turism necontrolat, grtare, poluare fonic. Activiti de ecologizare / Defriri masive pentru
amenajarea zonei.
Ghid montan
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel (Daniela Ursu, Dan Loghin)
www.iic.ro 45 Nr. 102/ Ianuarie 2010
ntr-o zi, cineva i va da seama c nu are semnal la telefon
5. Nu s-a propus i nu s-a ncercat un proiect despre
dezvoltarea i implementarea conceptului de sat medieval
moldovenesc
5
. Poate, o dat cu reamenajarea drumului
de acces, n comun, sate i pn aproape de lac vor apare
i pensiunile turistice, dei noi nu ne-am dori vile nalte i
colorat vruite, ci csue tradiionale, modeste i tip rneti.
Citite, concluziile noastre ar putea pare la prima vedere
mai mult dect rutcioase. Dar innd cont de inta
principal a proiectului realizm c zona Lacului Cuiejdel
va f transformat mai mult ntr-un parc de distracii blci
nicidecum ntr-o oaz de linite i de recreare. Poziia
geografc de excepie, farmecul inegalabil al locului pot
f puse n valoare i prin crearea unui parc rezidenial cu
teren avizat i acreditat de vntoare i care s pstreze
tradiiile locale, prin amenajarea unor spaii de odihn de tip
camping, valorifcnd terenurile degradate prin construcia
unor case rneti, dotate cu utiliti aferente, pentru
turitii care nu prefer cortul. Dorina de a cunoate natura,
de a veni n contact cu simplitatea absolut prin intermediul
unor drumeii sau practicnd activiti sportive cum ar f
echitaia, ar putea oferi satisfaciile vieii n aer liber tuturor
consumatorilor de turism, indiferent de vrst. Ei vor cuta
s se ndeprteze de trafc, de zgomote i de stresul care
caracterizeaz viaa urban. Ar putea alege s petreac
mpreun cu familia o perioad linitit, ntr-un alt ritm dect
cel obinuit. Turitii i pot aprofunda cunotinele despre
propriul popor, se pot simi atrai de activiti vechi de
5 Informaie / idee de proiect transmis de Dan Loghin.
cnd lumea, dar puin cunoscute de cei care, prini cu viaa
la bloc, nu dispun nici mcar de o mic grdin n care s
poat planta fori sau zarzavaturi. Turitii, fe ei romni sau
strini pot f atrai i de atelierele de artizanat, de sculptura
n lemn, dvere, esturi, broderii, de ferme de apicultura,
piscicultur, de plante medicinale, fructe de pdure, ciuperci
sau melci. Ei i-ar putea astfel satisface curiozitatea de a afa,
de exemplu, cum se potcovete un cal, cum se ridic o cpi
de fn, cum se face brnza, cum se obine mustul, cum
se prepara crnaii, ct de dulce este miere sau cum sunt
pregtite mncrurile sntoase dup reete tradiionale ale
gastronomiei locale. Din partea oaspeilor-turiti ar putea
veni iniiative de colaborare pentru valorifcarea produselor
naturale pe piaa marilor orae, pentru publicitate, pstrarea
legturilor i aducere de noi clieni.
Drumul pe care-l are de parcurs aceast transformare a
zonei Lacului Cuiejdel este lung i de durat.
Derularea proiectului i a investiiei pentru muli dintre
noi va f i dureroas. Ne mngie ndejdea c Natura-mam
i va urma singur i sigur cursul ei providenial. Ea va ti
i i va obldui, cum va crede de cuviin, tnrul ei pui
col de rai pe care l-a druit cu nemsurata-i generozitate
Munilor Stnioarei. i tot ea, deloc neputincioas n faa
aciunii omului, va ti i-i va obloji singur rnile. Iar pe
noi, poate, ne va ierta cnd ne va vedea ochii plini de zmbet
i faa scldat n inefabila bucurie:
Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel!
Lacul Cuiejdel
Ghid montan
Cabana de pe muntele Piatra Craiului (Crist Cuurescu)
www.iic.ro 46 Nr. 102/ Ianuarie 2010
cabana de Pe muntele Piatra craiului
Munii Piatra Craiului
Text: Crist Cuurescu (htp://www.boreal2007.blogspot.com)
Cabana de pe muntele Piatra
Craiului a fost ridicat de S.T.R.
(Societatea Turitilor din Romnia) n anii
1907-1908. Dei societatea i-a propus
ridicarea mai multor adposturi
nc din anul 1906, lipsa fondurilor a
ngreunat i amnat aceast frumoas
i att de necesar iniiativa.
n darea de seam asupra
funcionrii S.T.R. pe anul 1907, citit
n adunarea general la 4 mai 1908,
se accept propunerea Seciei Muscel
(adres din 10 iulie 1907) de a ridica un
adpost pe muntele Piatra Craiului; cu
toate c era n proiect construirea unei
cabane n Iezer-Papusa, pe muntele
Gradisteanu, mai exact n poiana
Sf. Ilie, loc unde se ineau odinioar
tradiionalele nedei de Sntilie, i
pentru care Ministerul Domeniilor
punea la dispoziia societii att
terenul ct i materialele necesare
(adresa no. 48619/25 iunie 1907).
Cabana de pe muntele Piatra
Craiului a fost ridicat n jurul altitudinii
de 1700-1800 m, pe versantul rsritean
al Grindului, la o deprtare de o or i
jumtate de vrf. Construcia cabanei
a nceput la sfritul lunii august a
anului 1907, a continuat n toamna cu
ridicarea zidului pn la o nlime de
doi metri i a fost reluat n luna mai a
anului 1908.
De bunul mers al lucrrilor s-a
ngrijit dl. inginer Costache C.,
membru S.T.R., secia Muscel, el find
de fapt iniiatorul proiectului pentru
a crei fnalizare Comitetul Central
al societii a aprobat suma de 2000
lei. De asemenea, cu aceast ocazie,
drumul dela Stana din Grind ctre
caban a fost i el ameliorat, urmnd
a se monta i plcute indicatoare cu
distana i timpul de parcurs.
Acest adpost, construit din piatr
i tencuit, era compus din dou
camere, una avnd dimensiunea
de patru metri i jumtate pe patru
reprezenta dormitorul unde puteau f
cazate pn la maximum douzeci de
persoane, iar cealalt camer servea
ca buctrie i avea dimensiunile de
trei metri pe patru, find dotat i cu
o main special (probabil un cuptor
sau un aparat de gtit). Pentru a f mai
confortabile, paturile erau fcute dup
forma i modelul trgilor ambulantelor
sanitare din acea vreme, iar pe timp
de var se putea folosi i podul,
capacitatea cabanei crescnd la 30 de
locuri, ns aici dormitul nu se fcea pe
paturi ci n fan.
Inaugurarea cabanei a avut loc n
ziua de duminic, 8 iunie 1908. Cu
aceast ocazie Secia Muscel a organizat
o excursie n zilele de 7, 8 i 9 iunie sub
conducerea d-lui inginer B. Golescu,
preedintele seciei, iar Comitetul
Central al S.T.R. a fost reprezentat prin
secretarul su, dl. A. Stefanescu-Galati.
Cabana de pe muntele Piatra
Graiului, numit mai trziu i Grindu,
nu dispunea de ngrijitor, era nchis,
iar accesul se fcea prin ridicarea cheii
dela cantonul afat la Dmbovicioara
sau prin Central S.T.R. care deinea o
a doua cheie.
Cu toate acestea, n anii urmtori,
caban a suferit mai multe stricciuni
i vandalizari. Unele din aceste pagube
au fost fcute i de excursioniti, dup
cum reiese din procesul verbal ncheiat
Ghid montan
Cabana de pe muntele Piatra Craiului (Crist Cuurescu)
www.iic.ro 47 Nr. 102/ Ianuarie 2010
n 22 septembrie 1909, publicat n al
VII-lea anuar al S.T.R, prin darea de
seam asupra activitii societii pe
anul 1909, citit n adunarea general
din 1910:
Subsemnaii, n excursiunea ce am
facuto la Piatra Craiului, n ziua de 20
Septembrie a.c., oprindu-ne spre a poposi la
cabana S.T.R., am gsit armtura ferestrei
dinspre miaz-noapte desgrdinat,
fereastr spart, iar nuntrul cabanei
lipseau 5 pnze dela paturi, 2 sfenice
de pmnt precum i condica destinat
semnturii turitilor. Cercetnd am afat
c stricciunea constatat la fereastr
se datorete unui grup de excursioniti
printer cari se afau i d-nii Mihail
Dragomirescu, professor universitar, i If.
Oncescu, advocate din Bucureti. D-lor
find apucai ni sa spus de o vreme
urt i neavnd chee, au spart fereastr
i au intrat nuntru ca s rmie peste
noapte. Desigur, dup plecarea d-lor,
fereastra rmnnd desfcut, cine-v se
va f introdus nuntru i va f furat cele
ce lipseau.
Pentru care am ncheiat prezentul
process-verbal.
G. Dimitriu, Gr. Orasanu, P. Popescu,
I. Antonescu
Comitetul d-voastr a trimis o scrisoare
D-lui Prof. Dragomirescu cernd plat
stricciunilor.
La aceast scrisoare se rspunde astfel:
<Bucureti, 23 Decembre 1909
Domnule Doctor,
Eu nu m recunosc intru nimic
vinovat nici cu fapta nici cu ndemnul
de stricciunile ce zicei c sau fcut
la caban de pe Piatra Craiului.
Cererea dar ce mi-o facei, n calitate
de secretar general al S.T.R., nu poate
f satisfcut. De altminteri, pe ct
mi-aduc aminte, cu ocazia excursiunii
ce am fcut la Piatra Craiului nu sau
fcut stricciuni i nici intrun caz
furturi...
S-mi dai voe s m mir c, mai
nainte de a f cercetat serios cazul,
m nvinuii destul de delicat, nu e
vorba! De furt!
Primii, v rog, Domnule Doctor,
asigurarea stimei i consideraiunii
mele.
Mihail Dragomirescu, profesor
universitar, Str. Gramont 11>
Din chiar aceast scrisoare se vede
c d-sa era prta la aceea excursiune,
indifferent dac a luat parte n mod activ
la spargerea ferestrelor i desgradinarea
farelor. D-sa rmne responsabil, cci
prin poziiunea i cultura sa trebuia s
mpiedece astfel de acte nedemne, lucru pe
care nu la fcut.
Este greu de fcut educaiunea
mulimii, i este i mai greu cnd cei ce
sunt pui s fac educaiunea tinerimii,
dau exemplul cel ru.
C adpostul era des devastat i
prost ntreinut, amintete i Michai I.
G. (Gold) Haret n jurnalul publicat
n ultimul anuar al Societii Turitilor
din Romnia, n Octombrie la Piatra-
Craiului:
... La distan de o or se afa cabana
Grindu a Societatei noastre, iar cam la o
or i jumatete peste frontier, se zrete
cabana Vladusca a Societatei Carpatine din
Sibiu (S.K.V.), cu mult mai bine construit,
mai comod i mai curat. Regretm din
sufet c trebue so spunem.
... Ciobanii dela stana vecin, numit
a lui Vlad, sunt interesai direct, de ctre
Societatea proprietar, la pstrarea n bun
stare a minunatului adpost, i aci sta tot
secretul faptului, c pe cnd cabana noastr
dela Grindu, este aproape vecinic murdar
sau devastat, cabana Vladusca rmne
totdeauna curata i intact.
Odat cu ncetarea activitii
Societii Turitilor din Romnia,
n anul 1916, caban de pe muntele
Piatra Craiului rmne n paragin,
ea degradndu-se treptat, ns din
rmiele ei i pe acelai loc, Asociaia
Drumeilor din Munii Iubii ai Romniei
(A.D.M.I.R.), prin secia Cmpulung-
Muscel, avea s inaugureze n dat de
25 septembrie 1932 Casa Radu Negru
care va face obiectul urmtorului
articol.
Surse:
- Anuarele S.T.R. pe anii 1907-1908,
1909, 1910 i 1915;
- Pe Crestele Carpailor de Nicolae
Baticu i Radu ieic, 1984
Ghid montan
Aduceri aminte (Aurel Dula)
www.iic.ro 48 Nr. 102/ Ianuarie 2010
aduceri aminte (1)
Ghid montan
Text i fotografe: Aurel Dula
Dragi cittori,
Va propunem o serie de articole
si fotografi cu iz retro, materiale
aparute cu multi ani in urma in diverse
publicatii locale si nationale (Steagul
Rosu, Drumul Socialismului,
Romania Pitoreasca, Vanatorul si
Pescarul Sportiv) sub semnatura Aurel
Dula.
Aurel Dula (1934 1993) a fost
un neobosit montaniard si promotor
al turismului montan,un pasionat
fotograf ,fotoreporter -corespondent,
presedinte al cluburilor de turism
Amicii Parangului si Floarea Reginei
precum si membru organizator al
Intalnirilor Drumetilor Veterani.
Cu speranta ca lectura acestor
texte va starni nostalgii si va readuce
in prezent savoarea si parfumul acelor
vremuri va invitam ca incepind din
acest numar sa urmariti seria de articole
intitulata sugestiv, Aduceri aminte.
Aduceri aminte ...
Peste zarea muntelui e aternut
omtul greu. Acolo sus, departe de
tumultul vieii, o linite grea a acoperit
zvonurile vilor ngheate i ele. Vntul
ncearc s anime urmele de via, dar
zadarnic cci brazii mai degrab gem
sub mngierile sale ...
Pn i vietile muntelui, att de
fdele lui, au cobort de mult n tainicele
pduri de la poale. Doar cte o urm
ici-colo, i ea singuratec i grbit, se
iete ntre dou primeneli de zpad.
Cnd soarele inund frea, iar razele
lui, sulie zglobii, neap piepturile
stncilor ncremenite,senzaia vieii
renscut n munii pulseaz pentru
o clip. Dar totul rmne doar c o
prere ...
i atunci ncep aducerile aminte.
Ochii minii revd paraiele nvolburate,
curgnd sprintene din piatr n piatr,
aducnd cu ele clocotul viu al muntelui.
n iarb fraged, boturi umede smulg
seva vieii pe care noii venii o regsesc
n ugerele pline.
Florile muntelui, rsfrate de la
poale pn n vrf rspndesc discret
arome gingae, ca nsi fptura lor. i
sunt multe forile muntelui, unele mai
frumoase dect altele: bujori de munte,
gentiene, fori de col...
Pe crri, ochii revd niruite
grupuri de turiti ... n praguri uilor
de caban, alte grupuri in tovrie
...Veseliei. Ca o fat frumoas, ea
i rspltete pe toi cu aceeai
generozitate, mprind zmbete
tuturor, n egal msur.
La stanele din marginea pdurii
e forfot mare. Cinii se hrjonesc
cu Mo Martin venit s-i primeasc
darea - o oaie rtcit. Este i aceasta o
lege nescris a muntelui, dar tot viaa
nseamn.
Pe cleanuri, iezi de capr neagr
se deprind cu salturile ameitoare,
supravegheai ndeaproape de
mamelor, uneori ginga, alteori
dojenitor - cnd jocurile ntreg msura.
n cletarele iezerelor, pstrvii
sgeteaz oglinda apei, n cutarea
musculielor neglijente, fcndu-i
parc n ciuda pescarului pironit din
zori pe marginea tului alpin. n umbra
molizilor falnici, un cerb i cheam
ciuta cucerit dup victoria n lupa
dreapt cu rivalul.
Cocoul de munte ascuns n crucea
bradului se pregtete s nceap
rotitul. n toul dragostei, nebun, orb,
surd, mndrul logodnic cade uneori
jertf glonului ucigtor.Va mpodobi
apoi, mpiat de un meter mare, holul
casei nentrecutului vntor. Sunt
semne ale vieii i acestea...
i din nou ptura alb aternut
n strat att de gros ne amintete c e
iarn.
Ghid montan
Aduceri aminte (Aurel Dula)
www.iic.ro 49 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Dar toi, fe c ne numim vntori,
turiti, pescari, drumei, ntr-un cuvnt
iubitori ai muntelui, ai Marelui Munte,
cu vrfurile, cu pajitile, cu forile i
vieuitoarele lui, trim cu sperana
mrturisit de a-l rentlni, aa cum
numai primvar i apoi vara ni-l poate
nfia n toat splendoarea i mreia.
Dar pn atunci mai este nc
mult. Ne-o spune vntul de-afar,ne-o
amintete ghea netopita nc, ne-o
spun nostalgicele aduceri aminte...
Holario
Zadarnic am cuta n dicionare,
cuvntul cu semnifcaii mult mai largi
dect o simpl defniie.
Holario reprezint ntr-o
exprimare spontan, tradiional,
efectul sentimentelor de bucurie
desctuat pe care le ncearc fe
turistul n miez de vara, fe schiorul
n plin iarna cnd i unul i cellalt
se rentlnesc cu muntele, obiectul
pasiuni lor nealterate.
Holario cuprinde ntr-un
mnunchi de silabe ,satisfacia
rentlnirii cu potecile prea bine
cunoscute sau cu prtiile pe care doar
zpada este schimbat, cu cabanele att
de familiare, cu cei legai de o pasiune
comun,de obicei mereu aceasi: mria
s muntele.
Holario este trilul veseliei pe care
i-o inoculeaz ntotdeauna contactul
cu natura i pe care, mai bine sau mai
stngaci, l ncercam fecare dintre noi,
cnd paii slobozi ne poart sub cerul
liber.
Holario are, dac vrei, particu-
laritatea de a se transpune ntr-un ecou,
pe care iubitorii muntelui i-l transmit
din generaie n generaie, cntndu-l
cu frenezie n decorul devenit pentru
ei,a doua cas...
Holario dincolo de toate acestea,
are sensul unui simbol. Simbolul
pasiunii pentru munte, pentru natura,
pentru frumos. n numele celui pe care
l reprezint, el molipsete, cheam,
nfripeaz i cimenteaz prietenii,
clete i formeaz caractere.
Holario este mai mult dect o
simpl defniie...
Crri nzpezite.
Stimai cititori, acceptai aceste
rnduri drept o invitaie la drumeia
de iarn, dei la prima vedere,
metafora din titlu, ar putea prea - n
mod paradoxal - o simpl speculaie
gazetreasc, ideea crrilor nzpezite
putnd f la fel de uor interpretata,
n sens de crri nchise, inaccesibile,
ceea ce nu i-ar avea rostul n acest
periodic col turistic scris, care se vrea
un imbold permanent pentru cucerirea
unor frumusei att de apropiate i
care par unora - oare de ce? - Att de
ndeprtate.
Crrile turitilor, nzpezite sau
nu, sunt ntotdeauna aceleai, cel puin
pentru motivul satisfaciilor pe care i
le ofer parcurgerea lor.
Ceea ce difereniaz detaliile, sunt
desigur anotimpurile, elemente de
decor, care determin preferine pentru
var, iarna, toamna sau primvara,
funcie de opiuni subiective, pentru
c dac unii dintre dumneavoastr
prefera s zicem, imaginea unui cmp
nforit, alii prefera luciul cu efect
feeric al ururilor de ghea ce atrna
iarna de streinile cabanelor.
Dar pentru c suntem n plin
iarna, i nu numai pentru aceasta,
Ghid montan
Aduceri aminte (Aurel Dula)
www.iic.ro 50 Nr. 102/ Ianuarie 2010
s rmnem aa cum ne-am propus,
n imperiul mpriei albe, cu
certitudinea c gama compensailor cu
care va f rspltit investiia noastr
de micare, va f cel puin egal, cu ceea
ce ni se pare - uneori pe nedrept - a f
suma unor eforturi fzice exagerate.
Ce argumente pot f mai
convingtoare, dect o panoram a
Parngului sub albul imaculat, dect
strlucirile metalice ale vrfurilor
Retezatului proflate pe albastrul dens
al cerului de ianuarie, dect linitea pe
care, ajuns n vrful Pelegii, o simi
pn n cutele cele mai adnci ale vilor
de la poale, o linite att de profund
nct i auzi pn i gndurile,
iar sentimentele mprumuta forme
materiale: formele vrfurilor, lacurilor,
custurilor, cldrilor glaciare...
V-ai ntrebat ce poate nsemna o
alunecare liber pe schiuri, n afara
chingilor unor prii de concurs?
O alunecare undeva pe o pant
izolat, fr spectatori, undeva unde
sub impulsul unui imbold de moment,
zborul schiurilor te poart n deplin
libertate, fcndu-te s te asemeni
vulturului, singurul spectator -
ocazional i el - ce descrie pe fundalul
cerului cristiane largi urmate de picaje
fulgertoare..
Sau, dac nu suntei schior,
imaginai-v doar o plimbare pe ...
crri nzpezite, sub dulcea povar a
unei ninsori abundente, terminat ca
ntotdeauna, n faa unei ceti aburinde
de ceai n decorul intim i reconfortant
al unei cabane izolate...
Imperiul alb.
Trecnd peste rigorile inerente
gerului de ianuarie, acceptnd fr
voia noastr cte un lunecu pe strada
sau un.. guturai, ne-am simit atrai
n miezul iernii de spectaculosul
abundenei de zpad, de jocul
fantezist al fulgilor jucui, de larma
molipsitoare a copiilor ieii cu snii, cu
schiuri, cu patine, s guste din plcerile
iernii.
Am luat drumul Retezatului, cu
sperana c eforturile noastre. Riscurile
la care ne expunem, vor f pn la urma
ncununate de succes. Nu intenionam
s escaladm - nici nu am f putut-o face
dealtfel - vreunul din giganii acoperii
de ghea i cornie de zpad, cum
sunt n aceste zile Peleaga, Ppua, Vf.
Mare sau Vf. Retezat. Ne-am propus
doar atingerea unei cote de perspectiva,
un loc de unde s putem admira, ct
mai din plin i de aproape, panorama
cetii de bazalt i granit pe care o
tiam pe dinafara din anotimpurile
colorate .
Am identifcat acest loc n Plaiul
Mic, situat n apropierea cabanei Buta
i odat socotelile fcute, am pornit
ntr-o diminea senin din Cmpul lui
Neag neglijnd aducerile aminte care
spuneau c n vara am parcurs distana
Ghid montan
Aduceri aminte (Aurel Dula)
www.iic.ro 51 Nr. 102/ Ianuarie 2010
pn la caban n aproape patru ore de
mers!
Temerile ne-au fost de la nceput
ndreptite, cci dup ieirea din
oseaua ce duce spre Cmpuel, am
nceput s ne croim crare n nmeii
proaspeii de zpad, trecnd pe rnd
la conducerea irului indian compus
din apte temerari. Am uitat destul de
repede c am parcurs drumul pn la
caban n opt ore de eforturi susinute.
Ne-au rmas n schimb, pentru
mult vreme ntiprite n minte,
peisajele de iarna ce ni s-au perindat
succesiv n faa ochilor, fascinaia,
ncntarea, poezia fanteziilor iernii,
pe care natura generoas ni le-a oferit
pentru a ne astmpra setea de frumos.
N-am uitat nici seara de cabana att
de intim i plin de farmec, pe care
mpreun cu cabanierul am petrecut-o
n buctria mic, devenita dintr-o
dat o inedit i ospitaliera gazda. A
doua zi, spre plcuta noastr surpriza,
aceeai vreme senin, care conteaz
att de mult n mijlocul munilor, ne-a
ntmpinat odat cu prima mngiere
a soarelui.
Cu toate acestea, la nceput,
bocancii notri scriau sub apsarea
pailor, mucnd din zpada nc
ngheat care, fr s vrea, ne favoriza
astfel un urcu lipsit de neplcutele
nfundri pn la genunchi. Fr s ne
grbim, naintam ncet spre surl ul
prin care vara se urca att de simplu i
uor n aua Buii i ocolind mult spre
versantul sud-vest al Craniului am
nvins n cele din urm i ultimul metru
din altitudinea pentru care luptasem.
i-odat cu acest ultim metru,
imaginea mult dorit ne-a aprut
dintr-o dat n toat mreia ei,
copleindu-ne! Retezatul, complet alb,
era aici n faa noastr, ncremenit peste
adnc vale a La pusnicului, aparent
ncremenita i ea. Coama Slveiului,
Judele, Bucura, Peleaga i Ppua, strji
tcute n uniforme albe de srbtoare,
se proflau ntr-un contrast orbitor
pe albastrul din ce n ce mai adnc al
cerului.
Frumosul nostru munte hiberna
linitit, btrnete, sub mantia
ocrotitoare a uriaei hermine albe,
oferind celor apte prieteni ai si
o imagine unic: Imperiul Alb al
Retezatului!
Alpinism
Pictura care umple paharul (Ctlin Pobega)
www.iic.ro 52 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Pictura care umPle Paharul
Munii Bucegi
Text: Ctlin Pobega; Fotografi: Silvia Murgescu, Ctlin Pobega
Localizare: Vf Pictura (1910 m),
Munii Bucegi
Dat: 12 dec 2009
Echip: 5 negri mititei (Silvia, Corina,
Rudy, Florin, Ct).
La ora 9 am, Maria cea credincioas
i ncptoare i las pe cei 5 negri mititei
lng prtia Kalinderu din Buteni.
Erau -7C, temperatur la care se pare
c neuronii unora nu funcioneaz
chiar la parametrii normali. Ce mai
atta tura-vura i ncercat de gsit
circumstane atenuante... Ct i uita
casca n portbagaj i Silvia portmoneul
la vedere lng schimbtorul de viteze.
Realizeaz asta doar dup ceva timp,
aa c nu se mai ntorc napoi, spernd
c Maria cea credincioas s fe pzit
i aprat de Cel de sus.
Dar s lsm asta. S v spun
cum arat locurile pe lng prtia
Kalinderu? Brrrr... un mare antier...
am pierdut ceva vreme pn am ocolit
anurile alea.
O cea cafenie ce prea slbatic
(nu sttea s o mngi), s-a hotrt
s lase n urma peisajul trist de la
Kalinderu i s ne nsoeasc. A venit
cu noi pn aproape de Vf. Pictura,
i nu avea stare deloc. Disprea de
lng noi pentru c mai apoi s se
npusteasc de undeva de pe coast
spre noi cu mare zgomot, ca un avion
n picaj care vira apoi scurt nainte de
impact. i reuea s ne i sperie pe unii
dintre noi n joac ei.
Ce ne-am propus s facem n acest
weekend? Pi vrem s facem Creasta
Picturii (difcultate 3A), s dormim
smbt noapte la cabana Babele i
duminic s facem Valea Colilor. Doar
c suntem cam muli (5 oameni) i ziua
e cam scurt. Dar m rog, totdeauna
e bine s i propui multe, altfel nu
progresezi:)
Am mai fost pe Creasta Picturii de
Schi: Walter Kargel
Alpinism
Pictura care umple paharul (Ctlin Pobega)
www.iic.ro 53 Nr. 102/ Ianuarie 2010
dou ori. i Corina a mai fost. Doar c
am fost primvara, i atunci urcarea pe
Vlcelul Picturii (Vlcelul Splat) a
fost PARFUM (cum spun bucuretenii).
Toate sritorile erau acoperite. Acum
ns, era alt poveste. n primul
rnd ca nu l mai recunoteam fr
zpad... am traversat Valea Seac
a Caraimanului i apoi ca s nu mai
avem nici o ndoial c suntem pe
Vlcelul Picturii, am mers cu Florin
s inspectm mai departe spre Vest,
am vzut c valea se deschide i ne-
am dat seama c era Valea Alb. Deci
eram pe traseul nostru. Dup nici 50 m
de urcu pe vlcel, am fost nevoii s
facem dreapta i s ocolim sritorile.
i am tot inut-o aa n sus i pe partea
dreapt luptndu-ne cu blriile pn
am simit c ctigm ceva altitudine.
Ne-am apropiat din nou de Vlcelul
Picturii i am recunoscut locul din
care acesta se termin n perete. Am
fcut o pauz de o mic gustric, ne-
am mai mbrcat pentru c ni se fcuse
frig i de aici am luat-o n dreapta i
apoi am inut n sus pe lng perete, pe
Vlcelul Spnzurat i Hornul cu Zade.
Pioletul musca bine din pmntul
ngheat, toat lumea cu moralul sus.
Doar c timpul curgea n defavoarea
noastr.
La ora 14.30 ne-am legat n coard la
baza vrfului Pictur i am plecat pe
urmtorii 35 m (estimativ) cu colarii i
pioletul pe Hornul Final care te scoate
pe Umrul Picturii, asigurnd la cele
dou cuie care le-am gsit acolo. M-am
oprit nainte de Fereastra Picturii i
mi-am asigurat rucsacul cu o nuc. Nu
am reuit s o ocolesc prin dreapta,
ntruct totul era foarte friabil. Aa c
am intrat direct prin Fereastr i apoi
am asigurat comod la un pom ce se
afa la 1.5 m mai sus. A urmat Silvia,
care a venit repede lng mine. I s-a
prut amuzant trecerea prin Fereastra
Picturii, i voia s o pozez. nainte
de a trece, mi-a psat rucsacul meu i
rucsacul ei. Au urmat apoi ceilali negri
mititei: Florin, Corina, Rudi. Rudi a
ncput cam la limita prin Fereastr,
dac se mai ngra puin, nu prea mai
are ce s caute pe acolo:)
Ora 16.30 ne-a prins fcnd cele
dou rapeluri de pe Vf. Pictura pn
n Strunga Marelui V. Era cea i nu
se vedea mare lucru n jur, lucru cam
descurajator. Corina i Florin vorbeau
c e mai nelept s ne retragem fcnd
rapeluri din Strunga Marelui V spre
Valea Alb ntruct e trziu. Eu i
Silvia ne doream s continum. Dar nu
am decis nimic atunci, doar am zis c
citisem n Karghel ca rapeluri putem
face din Albioar Turnurilor, i c
pn acolo trebuia trecut de Vrful
Strungii, aa c am luat-o nainte spre
Ieind prin fereastra Picturii
Alpinism
Pictura care umple paharul (Ctlin Pobega)
www.iic.ro 54 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Vrful Strungii i ceilali m-au urmat.
De pe Vrful Strungii am fcut un
rapel lung pn n AT (Albioara
Turnurilor) i de acolo am nceput
s rapelm spre Valea Alb odat cu
cderea nopii. Avea s fe nceputul
unei cltorii interminabile, ne-a luat
13 h s ajungem la main. Dac tiam,
am f continuat Creasta Picturii fr s
stm pe gnduri.
Cum am reuit s facem 13 h la
retragere? Foarte simplu: nu tiam c
NU trebuie s rapelm toat Albioar
Turnurilor pn jos, i c la un moment
dat e nevoie s facem un traverse spre
stnga pentru a ajunge La Verdea n
Valea Alb. Dac ar f fost zi, probabil
c am f realizat asta i singuri, ns
noaptea n condiii de cea i ninsoare
a fost altfel.
Cnd ne-am dat seama c suntem
prea jos, era prea trziu. Am ncercat s
urcm mai sus i s ieim La Verdeaa
ns sritori mari ne barau drumul. Nu
ne mai rmnea dect un singur lucru:
rapeluri tot n jos pe Valea Alb pn
se lrgete valea.
Team era c nu vom gsi dup
ce s rapelm, ns am gsit cordeline
lsate de alii i a fost ok. Doar c dura
mult, extrem de mult pn rapelm toi
5. i noi eram obosii. La un moment
dat, s-au blocat i corzile ns pn la
urma Rudi i Florin le-au convins c
avem mare nevoie de ele i au venit jos
cumini.
Am ajuns ntr-un fnal la ap, i
gndul c se vor ud corzile nu era
deloc confortabil. Am scos sacul de
dormit i Silvia a reuit s aipeasc
puin pn ceilali au cobort i ei n
rapel i ne-am hotrt (a fost ideea
foarte bun a lui Rudi) s ieim n
stnga s prindem potec ce coboar
de la refugiul Cotila. Zis i fcut, am
bgat corzile n rucsaci i am luat-o
n diagonal stnga, ghidai de Silvia
care era n fa n cutarea potecii i de
Rapeluri de pe Pictur
Alpinism
Pictura care umple paharul (Ctlin Pobega)
www.iic.ro 55 Nr. 102/ Ianuarie 2010
busol lui Rudi. La 4.30 dimineaa eram
la izvorul din Valea Alb, rsufnd
uurai. Nimeni nu mai avea chef de o
alt tura duminic, aa c am hotrt s
o dm repede n jos i s plecm spre
Bucureti.
La 5.30 eram la Maria, verifcnd
termometrul de la bord care indic
-7.5C. Eram fericii ca lucrurile noastre
nu dispruser. M-am ambiionat s
conduc pn n Bucureti, i cu greu
am rzbit somnului. Am fost tot timpul
strigt de Florin i inut treaz. Eram toi
obosii mori.
A fost o tur obositoare, ns foarte
bine-venit pentru ntrirea psihicului.
i tronsonul din Valea Alb de sub
locul La Verdea pn jos la ap, e
cu siguran un traseu pe care nu muli
l-au parcurs pn acum.
n discuiile ulterioare purtate pe
mail cu Mircea Ordean, am afat c se
poate rapela i pe Albioar Marelui V
(din Strunga Marelui V) i se ajunge n
Valea Alb la locul La Verdeaa tot aa,
fcnd un traverse n stnga. Atenie
deci, s nu ratai aceea traversare i s
v trezii mai jos de locul La Verdea!
Uite i o perspectiv optimist scris de
Silvia celor 4 negrii mititei pe mail:
Cum eu am un talent s vd din orice
experien partea plin a paharului, a vrea
s o mprtesc i cu voi:
- Am avut parte de o experien inedit
de care acum, odihnii find, putem s ne
amuzm;
- Ieri sear (duminica) s-a circulat
foarte greu pe DN1 deoarece era ghea pe
osea. Acest lucru a dus la accidente foarte
grave cu decese, probabil ambuteiaje, i
muli oferi au preferat s mearg cu viteza
1-2 sau s stea pe dreapta.
Mai multe imagini pe blog-ul
Silviei: http://silvique. Blogspot.com/
Se las ntunericul
Schi Albioare
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 56 Nr. 102/ Ianuarie 2010
un alt fel de drumeie - etna
Dincolo de granie
Text i fotografe: Emi Cristea
Dimineaa ne trezim pe o vreme
senin i rcoroas. Aici, n Catania,
doar dimineile sunt rcoroase. Pe ua
balconului, larg dechis, intr mirosul
de lav solidifcat. L-am simit din
prima zi, cnd am ajuns aici. mi
aduce aminte de mirosul pietrelor de
pe terasamentul cilor ferate. Pi tot
vulcanice-s i ele, nu?
Conul de peste 3000 metri se vede
peste cldirile oraului, deasupra
Domului. Sub noi, in Piaa Federico
di Svevia, se ridic din adncul
pmntului zidurile uriae ale
castelului Ursino. El este dovada c
istoria Siciliei nu poate s nu depind
de capriciile vulcanului. Baza castelului
se af la 10 metri sub nivelul pieei.
Explicaia e simpl. Catania de azi este
ridicat pe un strat gros de lav, adus
pn aici de vulcan la erupia din 1669.
Normanzii cnd au cucerit Sicilia, n
secolul XI, au ridicat pe malul mrii
Mediterane un castel numit Ursino.
Acum, marea e la aproape 2 kilometri.
Vulcanul ca a ngropat Catania n lav
acum 350 de ani ngropnd i 17000 din
cei 20000 locuitori ai oraului, a mpins
i marea ndrt cu fora pmntului
curgtor.
ncrcm rucsceii cu tot ce avem
nevoie i pornim spre autogar. Un
singur autobuz pleac din ora spre
Refugio Sapienza, baza de ascensiune
spre vulcan, i acela e la ora 8 fr un
sfert dimineaa. Este o curs AST (una
din companiile siciliene de transport
interurban), ce se ia din autogara AST
afat fa n fa cu gara Cataniei i
cost 4 euro dus/ntors.
Cu greu, autubuzul se strecoar pe
strzile nguste ale oraului, ncepnd
s urce piemontul muntelui. Trafcul e
difcil i abia dup ce iei din suburbiile
oraului, ncepi s prinzi vitez. Am
plecat de la nivelul mrii i vom urca
pn la 1900 metri, trecnd prin oraul
Nicolosi (800 m altitudine). Imediat ce
iei din ora poi vedea primele semne
ale distrugerilor provocate de Etna n
1983. Pe de-o parte i alta a oselei, prin
grdini verzi, se pot vedea ici colea
ngrmdiri mari de lav solidifcat.
Apoi, urcnd mai sus, oseaua
traverseaz cteva cmpuri imense
de lav, ea find de altfel distrus de
ultima erupie. Industria turismului,
prezent oriunde n Sicilia, nu a lsat
s treac prea mult vreme pn s
fe reconstruit calea de acces. Lsm
n urm bogatele grdini i pduri
crescute pe solul vulcanic, i intrm
ntr-o zon arid n care doar oseaua
mai schimb ceva din monotonia
peisajului.
Castelul Ursino, din Catania
Erupia din 1669 (fresc afat n Catedrala din Catania)
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 57 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Am ajuns la Sapienza. Doar numele
vorbete de refugiu cci de fapt
suntem ntr-un mic complex de cabane
turistice, din care cea mai mare i
mai cunoscut este Refugio Sapienza.
ntr-o mare parcare, plin de chiocuri
cu suveniruri i cri, coborm din
autobuz, simind brusc rcoarea
altitudinii. Deasupra cabanei se vede
linia telefericului ce duce la cota 2500
(Funivia Terminal). Ne nghesuim i
noi la coada ce se formase la bilete,
cscnd ochii pe perei pe la hri,
imagini i ctre un televizor ce ddea
imagini de sus (bnuiesc c de la Torre
del Filosof).
27 euro dus/ntors/persoan.
Att cost distracia de a urca cu
funicularul de la 1900 metri pn la
2500. Dac optam i pentru microbuzul
4x4 ce urc pn la Torre del Filosof,
mai scoteam nc pe att din buzunar.
Dar unde mai era farmecul de a urca
pe jos (i apoi economia aia o puteam
investi n celebra ngheat italian,
ce a constituit mare parte din bugetul
nostru pentru Sicilia)?
Mic gondol pornete din loc i
ncepe s urce, balansndu-se, pe coasta
muntelui. Trebuie s stea fecare din noi
pe cte o parte i pe centru. Aa ne-a
informat la plecare. Altfel, poi s te dai
peste cap cu gondola, de la balans iar la
mine n-am prea mult mncare ca s-o
pot nlocui pe cea digerat nu de mult
vreme. Sub noi peisajul arid, alterneaz
cu roci mari, proaspt solidifcate de
la ultima erupie, i cu cmpuri de
nisip negru, de la erupii mai vechi.
Eroziunea lavei este puternic n timp.
Din cnd n cnd mai vezi smocuri mici
de plante verzi/glbui, semn c natura
va ncerca n timp s i reia cursul
fresc. Pn la urmtoarea erupie! Cea
din octombrie 2002 a distrus pn i
funicularul i instalaiile de ski existente
pe munte, soldndu-se i cu rnii. Cea
din 2001, dei nu att de puternic ca
cea din urmtorul an, a fost cea mai
Erupia mass-media din 2001
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 58 Nr. 102/ Ianuarie 2010
mediatizat, avnd loc n plin interval
turistic (iulie-august) i avnd ca punct
central cmpul depresionar de la Piano
del Lago.
Pare de necrezut, dar ntr-adevr
iarna Etna se transform ntr-un loc
foarte cutat de schiori.
Pe sub noi vd la un momendat un
grup de 3 btrnei care urc cu spor
poteca erpuit peste Muntele Silvestri.
Ori n-au bani, ori au voin, ori nu-i
grbete nimeni. Pe noi ne grbete
ideea c de pierdem ultima telecabina
la coborre, pierdem i autobuzul,
i nu mi-a dori s m vd stnd la
ocazie spre aglomerata Catanie. i pe
de alt parte, este att de arid i de
comun peisajul nct i vine s caui
s ajungi ct mai repede la punctele cu
activitate vulcanic afate n zona nalt
a muntelui.
Am cobort din gondol la Piccolo
Rifugio. Aa se numete punctul fnal
al instalaiei pe cablu care-i scurteaz
accesul spre vrf. Suntem la 2498 m i
ncepe s se simt tot mai tare aerul
rece de altitudine. Odat scpai de
strmtoarea gondolei ieim n drumul
larg ce venea hai hui dinspre Sapienza,
alturi de ali turiti. De fapt alturi
de puinii care i-au pus n plan s
mearg pe jos mai departe. Majoritatea
se nghesuie spre Mercedesurile 4x4 ce
fac un dute-vino spre Torre del Filosof.
Pe un panou indicator putem citi
cteva sfaturi utile unei ture spre
craterele centrale. Primul care sare n
ochi este sfatul de a f neaprat nsoit
de un ghid pentru a f mai n siguran.
Pe acesta l ignorm c doar n-am
venit n Sicilia s mbogim activitatea
de ghidrie i apoi avem destul
experien montan pentru a urca
singuri pn la Torre del Filosof
(planul minimal) iar vremea pare mai
stabil ca niciodat. Prin urmare ne
aternem bocancii la drum, ignornd
n schimb i al doilea sfat de a nu urma
drumul carosabil ce duce sus, cci te
vor umple Mercedesurile de praf din
cap pn n picioare. Perfect sfat! Mai
lipsea ns s gsim i acea potec
marcat. Cel puin pe aici ... nu-i!
La prima curb a drumului ntlnim
dou excavatoare care sap de zor
la stnga de noi. Vreun nou drum?
Ne ndreptm spre partea dreapt
a muntelui, ctre La Montagnola.
Craterul acesta s-a format la erupia
din 1763 i este situat la 2638 metri
altitudine. Spre el se vede o potec
clar, care ne ndeamn la drum. Nu
de alta, dar dect s urcm pe drumul
prfuit, pe unde la fecare cteva
minute trece un autobuz, mai bine
ne cocom un pic spre primul crater
serios ce l-am ntlnit pe Etna.
n autobuz cunoscusem o familie
de romni. Doamna, domnul i vreo
trei puti, unul mai neastmprat
dect cellalt. Credeam c aici scap de
ei (destul de lipicioi dar simpatici), i
cu toate astea i vedem venind n urma
Frumento Supino (2844 m). n spate, dreapta, se vede Etna (3323 m)
Mercedesurile 4x4 autorizate de municipalitatea din Nicolosi, pentru turism pe Etna
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 59 Nr. 102/ Ianuarie 2010
noastr. Eh, or obosi ei odat ...
Poteca suie de-a coasta mai mult,
panta craterului stins, pentru ca dup
vreo zece minute s se bifurce. La
dreapta sui pe Montagnola, iar la
stnga cobori ntr-o mic depresiune
(Pian del Lago) dincolo de care se
vede drumul de main. Dac vrem s
ajungem pe Etna, pe acolo e calea! O
scurt pauz mai d hainele jos de pe
noi, c dei suntem att de sus, cldura
soarelui ncepe s rzbat rcoarea. Pe
cer nu e niciun nor, doar acolo sus pe
Etna un frior fumegnd mprejurul
craterelor, dar fr a avea vreo legtur
cu fenomenul de condens.
n Pian del Lago poteca i pierde
conturul, dar cte un b nfpt n
nisipul negru ghideaz calea. Totul
a devenit prfos, zici c eti ntr-un
deert. Doar nuanele difer. Aici
totul este negru. i n-ai cum s nu
evideniezi i mirosul specifc. Dincolo
de drum peisajul nu se schimb prea
mult, doar apariia rocilor solitare mai
diversifcnd atmosfera.
Craterele centrale nu se vd nc.
Sunt ascunse bine dincolo de Frumento
Supino, un crater de 2844 m, n spatele
cruia ar trebui s fe Torre del Filosof
(punctul terminus al cltoriei cu
Mercedesul). Noi urcm poteca destul
de uoar, pe sub coastele de lav ale
lui Supino, avnd grij ca la fecare
sfert de ceas s m opresc i s scutur
bine bocancii de pietricele. Dac i-ar f
avut vreo utilitate parazpezile lsate
acas ... acum era momentul!
nc dou-trei serpentine i poteca
se bifurc. Avem de ales ... o urcare
pe linia de cea mai mare pant spre
Frumento Supino sau nc unele
serpentine de-a coasta mai mult i apoi
o urcare uor mai tare spre drumul ce
duce la Torre del Filosof. Dei craterul
din stnga mi-ar face cu ochiul (sus
se i vede o linie continu de turiti
gur casc nspre partea opus la ce se
ntmpl probabil prin huri), panta
Refugiul Torre dei Filosof (2900 m altitudine) i craterele SE (dreapta, 3067 m) i Bocca Nuova
(stnga, 3323 m)
Craterul de SE (3067 m), vzut de la Torre dei Filosof
Frumento Supino (2844 m), drumul auto spre Torre dei Filosof i poteca turistic pe sub Supino.
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 60 Nr. 102/ Ianuarie 2010
m dezarmeaz. Imagineaz-i s urci
o dun de nisip nclinat la 30-40 de
grade. Cam sadic ...
Cteva serpentine destul de largi ne
suie spre drumul de main, dar nu-l
atingem cci mergem parale cu el pe
pmntul nisipos. De aici se deschid
craterele centrale i putem admira
peisajul pe care l-am tot poftit. Cel
din dreapta dei nu pare a f cel mai
nalt, fumeg de zori, peste pantele
glbui-roiatice colorate de emanaiile
sulfurice. E vorba de Cratere di Sud-
Est puin mai nalt de 3000 de metri
(cu exactitate 3067 m). Din el s-au scurs
printre cele mai din urm erupii de
lav (cea din 2006) care s-au cobort pe
coastele muntelui spre est i spre sud-
vest. De altfel printr-unul din aceste
cmpuri de lav vom strbate noi mai
departe spre vrful Etna. Mai la stnga
de Cratere di Sud-Est se vede celebrul
Bocca Nuova, cscat chiar lng vrful
principal al Etni (cel cu cota de 3321
m), care vrf se distinge bine de aici,
acoperit cu alb (tot de la sulf, cci
zpada vine mai trziu de octombrie).
Mai sunt vreo dou sute de metri
i ajungem la Piatra Filoziflor (Torre
del Filosof). Facem o scurt pauz,
ct s citim ce scrie pe panourile
indicatoare. Dincolo de gardul de lemn
ce nconjoar refugiul, ncepe zona
periculoas a muntelui, acolo unde
se recomand s urci doar cu ghid.
Vremea este impecabil astzi, aa c
vom trece peste toate avertismentele i
vom ncerca s ajungem sus sau pn
unde ne-or ine puterile (nu-i sufcient
c aerul e rar, mai e i mbibat bine cu
miros toxic de sulf).
Lsm n urm grupurile mari
i zgomotoase, aduse pn aici de
vehiculele 4x4 i ptrundem pe un
drum bine spat prin campurile mari
de lav. La nceput traversm lav
veche de cteva zeci de ani, destul de
dezintegrat, iar apoi intrm ntr-o zon
cu urme ale erupiei din 2006. ncet, dar
Traversnd cmpuri de lav
Etna nu doarme niciodat
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 61 Nr. 102/ Ianuarie 2010
sigur, lum altitudine, i cnd ajungem
pe la 3000 metri ne oprim pentru
prnz. niram la marginea drumului,
peste cteva pietroaie vulcanice, punga
cu mancare i ncepem s roadem la
salam italienes, msline i mozzarella
ieftin i proast (aa se ntmpl cnd
te zgrceti). Ochii ni-s ateni mai mult
la craterele centrale dect la mncare i
mintea ne e mai mult sus.
Ne-am decis! Urcm pn sus. Am
ntlnit un biat i o fat ce veneau de
pe Etna. Au ales traseul ce ocolete
tot vrful pentru a urca spre cratere
dinspre nord. Noi suntem cam n
limit de timp, aa c dac vrem s
facem ceva trebuie s luam muntele
n piept, de aici, pe o potec ce abia se
distinge pe versant (prin coloritul uor
diferit fa de restul pmntului). Nici
nu m-a f gndit c e potec, dac n-a
f zrit dou siluete ce tot urcau ce vreo
jumtate de ceas i acum erau foarte
aproape de vrf.
M-am uitat la ceas. Este ora 13.
Dac bgm tare, la ora 14 suntem pe
vrf i ne rmne timp sufcient s ne
ntoarcem la telegondol. Doar c e
uor de socotit i mai greu de urcat. De
aici, de la 3000 metri aerul a devenit de
nerespirat. La fecare adiere de vnt
ce coboar dinspre crater, sulful toxic
ne nbu respiraia. Urcm foarte
ncet, pas cu pas. Apoi ne oprim, ne
ntoarcem cu privirile spre poale i
respirm cum putem pe sub baticurile
ce le inem la gur i la nas. Cei doi ne-
au sftuit s mncm multe dulciuri.
Se zice c respiri mai uor i nu simi
aa tare gazul. Mai urcm un pic. Am
trecut de 3000 metri. Dora ar vrea s se
ntoarc. Parc i eu. Se rzgndete.
D-o-nolo. Ne-am oftica amndoi s ne
ntoarcem de aici. Ct mai e? La 3200
panta s-a mpuit ru de tot i poteca
e tot mai nisipoas. Un metru urc,
jumtate mi fuge napoi prin nisipul
tot mai adnc. n dreapta, Cratere di
Sud-Est e sub noi. Apoi ne ntlnim
cu un grup ce coboar. Nu mai e mult.
Deja nu mai zrim craterul, semn c
suntem pe panta de sub creast.
Ultimii douzeci de metri parc nu
se mai termin. Suntem la aproximativ
3300 metri dup GPS (mai precis la
3280 m). Ce vd de aici ntrece orice
ateptare. Nici nu reuesc s identifc
craterele (abia la coborre aveam s-mi
cumpr o hart ...). n dreapta, la vreo
200 de metri pare a f o zon stncoas
puin mai nalt. Cu siguran vrful.
Da` naiba tie care o mai f i la, c din
cele trei cratere care le vd, nu pare a f
vreunul mai nalt ca altul.
La doi metri de mine se casc hul.
Cteva sute de metri, iar de jos urc
coloane de fum. Toi pereii sunt alb-
glbui-roiatici. Uite ce am inhalat eu
pn aici. Mi-au ngheat minile de
declanatorul Nikonului, dar nu m
pot opri. De cte ori n via i-e dat
s urci pe Etna? Normal c trebuie s
furi ct mai multe poze ... Mi-a f dorit
o erupie, dou, din alea cu coloane
de lav arznd, ct s dau un tun
fotografc. Dar mai bine nu ... Te uii
de jur mprejur, tragi bine n piept tot
peisajul (avnd grij s nu tragi i prea
mult sulf), dup care zici: La valeee i
zi mersi c n-a erupt chiar azi!
Zgribulii de frig (s fe pe la 0
grade, dac nu mai jos), n-am stat dect
10 minute pe vrf apoi ne nirm pe
acelai drum pe care am venit. Nu
suntem singuri. O echipa de turiti
cu camere mari de flmat, nsoii de
doi ghizi, coboar naintea noastr.
Ei sunt destul de sociabili. Ghizii mai
morocnoi ... Deh, facem parte din
breasla celor care urc singuri pe
munte, i nu cotizeaz la buzunarul
ghizilor montani! Acu` s nu le fe cu
suprare. Clieni cu siguran or gsi
Craterul Bocca Nuova i punctul culminant al Etnei (dreapta, 3323 m, nlime variabil n funcie de erupiile vulcanului)
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 62 Nr. 102/ Ianuarie 2010
peste tot, astfel nct s nu simt la
buget c le-am lipsit chiar noi doi.
Pe la jumtatea pantei, ne lsm mai
la stnga pe o alt potec abia ghicit.
Se pare c scurteaz mai mult drumul
spre cas. Apoi nisipul se termin
i ncepe iar cmpul de lav, cu poteca
clar ce l traverseaz.
La vale nu v mai plictisesc cu
detalii. Am intrat iar n drumul lat ce
duce la Torre del Filosof, de unde ne-
am dat mai departe la vale spre Piccolo
Rifugio pe aceeai potec pe care am
urcat. Dup-masa a adunat i ea primii
nori spre Etna (n primele zile dei
toat coasta Siciliei era inundat de
soare, vulcanul a stat mereu ascuns sub
norii negri), astfel c ne bucuram c
numai bine am prins cele mai bune ore
din sptmna asta pentru ascensiune.
La gondol nu era prea mare
nghesuiala. Am ajuns aici mai repede
dect am crezut. Dac ascensiunea
ne-a luat vreo 3 ore, am cobort cei 800
metri diferen de nivel doar ntr-o or.
E drept, n-am fcut pauze dect atunci
cnd nu mai suportam pietriul din
bocanci (bine c n-am avut vreo idee
neleapt de a f ncercat s urcm n
adidai ...).
Mai avem o or pn la autobuz.
Pierdem vremea pe la Refugiu
Sapienza, la o cola i un ceai pe teras,
la cldura dup-amiezii. Mi-era aa o
sete de Cola rece, c nici nu m-am uitat
la preul de 2,5 Euro. S fe primit!
i acum, cnd cu siguran nu
mai aveam nevoie, am gsit i harta
mult dorit cu Etna. Probabil c nu
voi mai ajunge vreodat pe aici, dar
nici nu puteam s ratez ansa de a-mi
completa colecia cu o minunat hart
topografc a muntelui pe care tocmai
am urcat. i nici nu m-am zgrcit la
buzunar s dau 7 euro ...
n autobuz aceeai lume ca la venire.
Normal ... e doar unul pe zi. Pe fgurile
oamenilor sunt doar zmbete ... la ce
vreme a fost azi!
Apoi ncepe s reapar verdele
n peisaj, pe urm orelul Nicolosi,
suburbiile Cataniei i la fnal
aglomeratul ora.
Seara mncm la rcoarea terasei
suspendate n dreptul Castelului
Ursino. Un somn lung i fr griji, iar
mine putem pleca linitii spre cas,
cci am vzut tot ce ne-am dorit ...
Ariverderci Sicilia.
Harta turistic a zonei Etna
Coborrea prin deertul de lav solidifcat ce ajunge n timp s capete aspectul nisipului.
Dincolo de granie
Un alt fel de drumeie - Etna (Emi Cristea)
www.iic.ro 63 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Competii montane
Maraton Piatra Craiului 2009 (Silviu Blan)
www.iic.ro 64 Nr. 102/ Ianuarie 2010
maraton Piatra craiului 2009
Competii montane
Text: Silviu Blan (Braov); Foto: htp://www.maratonpiatracraiului.blogspot.com
MPC SALOMON 2009
Atept concursul acesta de un an,
ediia de anul trecut a acestui concurs a
fost primul concurs de genul la care am
participat i dac anul trecut cnd nu
eram antrenat am scos un timp destul
de bun 6 ore i 12 minute, cu 20 de
minute timp mort, anul acesta trebuia
s ridic tacheta iar dup ce am pus
pariul cu Cornel, s scot sub 5 ore, toat
concentrarea mea s-a ndreptat asupra
acestui concurs.
Povestea mea din anul acesta
a nceput cu aproximativ o lun
naintea maratonului, de cnd am
nceput antrenamentele. Primele dou
sptmni de antrenament au constat
n alergri zilnice pe sportiv, cte 20
de ture. A urmat crosul de la carpatia
unde am ctigat primul loc detaat,
apoi a urmat cea mai grea perioad de
antrenament, o sptmn de alergri
de cte cel puin 20 de kilometri prin
Piatr Mare. Antrenamentele s-au
sfrit cu o tur de recunoatere a
traseului, pe care am fcut n 5 ore 30
dup modul de cronometraj din 2008.
Apoi a urmat o pauz de o sptmn
nainte de maraton n care m-am gndit
doar la strategii.
Am plecat din Braov 5 CPNT-iti
dornici s scoat un timp ct mai bun la
acest concurs. Alturi de mine au mai
fost: Cornel, Vlad, Gabi i Ct Chitu.
Pe tren spre Zrneti ne-am spus
fecare ce obiective avem la maraton,
obiectivele mele erau simple: sub 5 ore,
n primi 10 la categoria mea i n primi
20 la total. Cornel ca s m motiveze
a nceput s rd de mine, Gabi mi
spunea c nu am cum s realizez ce
mi-am propus, dar n gndul meu nu
aveam alte variante infara de ce-mi
propusesem i le-am spus bieilor:
lasa c vorbim noi mine sear!
La edina tehnic am afat c anul
acesta sunt anse de ploie 80% i nu va
mai exist timp mort, deci timpi vor f
mai mari cu 20 de minute. Dezamgire
mare, n gndul meu era clar, nu mai
aveam cum s scot sub 5 ore, deoarece
la antrenament dac socotim i timpul
mort am fcut 5 ore 50, dar nu-i nimic,
io sunt un lupttor i voi trage s scot
i n conditile acestea sub 5 ore.n
Zrneti am dormit acas la Bogdan, i
vreau s-i mulumesc pe calea aceasta.
3 octombrie 2009
Ziua cea mare, ne-am trezit pe la
7, am mncat, ne-am echipat i pe la
8 jumate am ieit afar. Vremea era
urt, ploua ncet dar pe strzile din
Zrneti era forfota mare, aproximativ
Start la MPC 2009
Competii montane
Maraton Piatra Craiului 2009 (Silviu Blan)
www.iic.ro 65 Nr. 102/ Ianuarie 2010
300 de persoane mbrcate n colani
cu ruxacei ct mai mici, unii cu
borste, unii chiar fr nimic, cu bee
n mini, se ncurajau i-i spuneau
baft reciproc. i noi ne ntlnim cu o
mulime de persoane cunoscute cu care
ne ncurajm reciproc, io vorbesc cu
Dani Spulber, i spun c vreau s alerg
n ritm cu el, el mi spune c pleac
mai ncet de la start, deci rmne ca
o s m ajung el mai ncolo, deorece
eu vreau s trag mai tare, n-am chef
de mbulzeala. mi umplu bidonul cu
cola, mi d energie, am observat la
Carpathian, apoi m duc la start, m-am
pus n rnd cu Elena i Alex Fodor, ne-
am ncurajat reciproc, i-am spus elenei
c am pariat pe ea i pe Silviu ... Manea,
i cum vorbeam noi acolo, se aude:10,9,
8,...
...3,2,1 START MARATON
PIATRA CRAIULUI 2009
Plec la nceput ntr-un fel de sprint,
prind linia a doua, n faa noastr sunt
campionii, au cam 10-15 metri. Aveam
bagaj uor, m-am gndit mult pn am
ajuns la form fnal a acestuia, aveam
o borset cu o pelerin n ea i bidonul
prins de aceasta cu o prinztoare de
schiuri i bee de schi fond.. Aprope
de gura rului m uit n spate, aveam
vizibilitate cam 300,400 de metri, nu se
mai vedea nici un om, i decid s mai
slbesc ritmul i iau un gel. ntre timp
maina de poliie s-a retras la gura
rului, i de aici libertate deplin, cred
c au fost ultimele momente cnd i-am
vzut pe primii. Dup ce am luat gelul
am alertizat din nou ritmul de alergare
pentru c nu vroiam s stau dup toi
pe urcarea spre mgura, deorece poteca
este ngust i nu poi depi.
Urcarea spre Mgura..., prima
ncercare din maraton, alerg prima
panta, nu m simeam foarte bine, a
urmat o poriune scurt de drept, apoi
iar o pant, am decis s nu mai alerg
i s merg susinut, apoi am ieit din
pdure i am renceput alergarea. Trec
de mgura i-l vd pe Marc, era n fa,
am tras mai tare s-l ajung i apoi am
alergat n ritm cu el pn aproape de
Cas Folea unde a trebuit s m bag
dup nite copcei, pentru c m chema
natur. La Folea n post, am ntrebat din
fug ct e ceasu, a trecut o or fx, pfff
c la antrenament, vroiam s recuperaz
cel puin 10 minute pe poriunea asta.
Nu-i nimic recuperez pn-n table.
Apoi m-a depit unul din fraii Mihu,
mpreun cu ali civa participani.
Ajuns n table l ntreb pe Pic, care era
aici n post, ct e ceasul, mi spune c
trecu o or jumate, turbez, exact ca la
antrenament. Celalat biat din post mi
umple bidonul, iau nite struguri i
plec grbit spre aua Funduri.
A urmat traseul de cross de la
Carpatia, l-am fcut lejer mncnd cte
un strugure, apoi de la intersecia cu
drumul spre brusturet, am pus beele
n valore i cu un mers foarte susinut
am nceput urcarea spre s. Eram un
pic nervos, i urcm repede cu pai
mari, aprope de ieirea din pdure m
ajunge Dani, mi spune c nu merg
Start la MPC 2009 (Foto: http://maratonpiatracraiului.blogspot.com/)
Competii montane
Maraton Piatra Craiului 2009 (Silviu Blan)
www.iic.ro 66 Nr. 102/ Ianuarie 2010
bine, s fac pai mici, l-am lsat pe el
n fa i am mers mpreun pn-n s.
Ajuni n sa suntem anunai, 2
ore i 10, bucurie major pentru mine,
recuperasem
20 de minute fa de antrenament.
A urmat Valea Urzicii, unde dani s-a
dus blana, m-a f dus i io, da aveam
adidaii dezlipii n vrf, aa c am
cobort mai precaut, am fcut. Traseul
de anul acesta nu urmeaz traseul
marcat al vii, ci au fost amenajate
culoare n serpentine, pentru a se evita
accidentele. La intrarea n pdure ntreb
de Dani, mi se spune c e un pic n fa.
Apoi pe la cerdac am depit doi, i-am
ntrebat de un biat n combinezon,
mi-au zis e aici n fa. Trgeam tare,
vroiam s-l ajung, s merg n ritm cu el.
La intersecia cu drumul spre Tama,
i-am ntrebat pe salvamontitii de
acolo ct are Dani n fa, mi-au spus,
5,10 minute. Apoi l-am depit pe alin
tnase din timioara i l-am ntrebat de
dani, 5, 10 min n fa. Tot drumul spre
spirlea cam aa a fost, numai c ar mai
f de specifcat nite trante cam nasoale,
deoarece de la start tot a ploua i stnca
era ud. Aprope de Spirlea, n fuga
mea nebun, am intrat n vorb cu un
tip, apoi cnd am ajuns la refugiu, am
salutat i blana spre plaiul foi. Cnd
a vzut c nu m-am oprit, tipul cu care
alergasem, a nceput s strige dup
mine: stai s bei nite ap.Eu i-am spus
ca-n plaiu foii m opresc, n gndul
meu, nici acolo.
Cobornd spre n vale la Spirlea
m-am ntlnit cu unul dintre cei doi
greci din echipa salomon prezeni la
maraton. Amndoi aveau palmares
uimitor n spate, aa c m-am mirat c
m-am ntlnit cu el. Era sracu rtcit,
n loc s coboare pe vale, el urca, am
strigat dup el, i-am spus c nu merge
bine, i-am spus s mearg pe lng
ru n jos. Apoi am luat-o calumea la
fug spre plai. Dup barier, dup
ce ncepuse platu ceva nu era bine,
ncepuse s m ia crampele la gamba i
s m doar un genuchi. M-am opropit
s-mi aranjez genunchiera, care era
acum un fel de oset. Aici mi-am dat
seama c nu-l mai pot ajunge pe dani
i ar f cazul s nu mai trag prea tare
Competii montane
Maraton Piatra Craiului 2009 (Silviu Blan)
www.iic.ro 67 Nr. 102/ Ianuarie 2010
c mai e mult pn la fnish. ntre timp
m-au depit grecu i tipul care s-a
oprit la refugiu, iar aproape de Plaiu
Foii m-a mai depit nc un concurent.
n post nu prea aveam de gnd s
stau, dar erau prea ospitalieri, au srit
pe mine, mi-au dat ceai cald, mi-au
umplut bidonul cu ceai, m-au pus s
mnnc. Pn mi-au umplut bidonul
i mi l-au arajat la borseta am mncat
un ciorchine de struguri, apoi mi-am
bgat n buzunaru de la tricou vreo
dou bucele de cas, i am plecat din
post n alergare uoar mncnd nite
struguri.Au urmat vreo 10 minute
de alergare uoar pe drumul spre
zrneti. Cnd am ajuns n postul de
unde ncepe urcarea spre Diana, m-am
ntlnit cu nicu i andreea, stteau
aici n post. Andreea cnd m-a vzut
era extrem de bucuroas c-s printre
primi,: D facem echip la anu n
Carpathian.
Valea Urilor..., n general trebuie s
cenzurezi vorbele concurenilor despre
bucata aceasta din traseu. mi aduc
aminte de anul trecut, c pe poriunea
asta m-au depit vreo 10-15 i am fcut
zeci de pauze, mergeam cte 10 metri
i m trnteam jos. Dar anul acesta
situaia s-a schimbat, la antrenament
o fcusem n 40 de minute, att c
trebuia s fu prudent c m ameninau
crampele care le avusesem spre plaiul
foii. Mi-am adus aminte de vorbele lui
Dani pai mici i ncet am luat-o la
deal, nti l-am depit pe tipul care
m-a depit aprope de Plaiul Foii,
apoi m-a depit Alin Tnase, urca cu
pai mari i foarte repede. N-am avut
nici un fel de probleme, m simeam
excelent i urcm foarte bine, am mai
depit nc un tip i apoi l-am luat i
pe grec aproape de diana.
Ajuns la Diana, am afat c fcusem
4 ore 10 de la start i 40 de minunte din
Plaiu Foii, adic vreo juma de or pe
urcare, am ntrebat de Dani i frete 10
minute nainte. Din diana am cobort
destul de precaut, nu am cobort n
stilul meu, deoarece tiam c din chilii
mai sunt 8 kilometri i acolo trebuie
s dau totul din mine. Pn n Chilii
am luat vreo 2 trante i cnd am ajuns
n post timpul meu era 4 ore jumate.
N-am vrut nici aici s stau n post, dar
m inut Bogdan de la parc, mi-a dat
un ceai i am luat un chiorchine de
struguri. Nu era timp de stat, tiam c
grecu e n spate i c el ar putea f mai
bun pe plat, tiam c are foarte mult
experien, m gndeam c ar putea
s sprinteze pe ultimi 8 kilometri.
Dar nu puteam s-l las s m bat, nu
la mine acas, nu n unul din munii
mei de sufet, nu puteam. Mi-am pus
n cap trebuie s alerg ct mai tare, nu
mai e mult. Imediat dup post am mai
depit nc un particapant. Niciodat
nu mi s-a prut aa lung drumul acela,
ba da, mint, anul trecut mi s-a prut
dublu. Pn la fnish am alergat ca
disperatul ntr-una.
La intrarea n Zrneti i-am auzit
pe Luci i Iulia, strigau l-a mine. I-am
recunoscut dup voce, nu mai vedeam
bine, vedeam doar drumul, cnd eram
aprope de fnish am nceput s aud
fuierturi i pu-uri, toat lumea de
acolo m aplaud, aud bravo biatule,
bravo spus pe un ton foste entuziast,
m uit la cine strig, era Dani, nimic
Competii montane
Maraton Piatra Craiului 2009 (Silviu Blan)
www.iic.ro 68 Nr. 102/ Ianuarie 2010
nu mai conta, am trecut linia de sosire
victorios, mi s-a oferit ceai ferbinte,
lumea m felicita, dup vreo jumate
de minut am nceput s-mi revin.
Am vzut-o pe Iulia Demeter c inea
evident cu cei sosii, merg la ea i-mi
spune locu 14 la general, timp 5 .03.09.
Att de aprope! Dar mi-am dat
seama c asta ar f un fel de 4.43 n
modul de cronometrare de anu trecut.
1 or jumate progres, perfect!
Cnd mi-am revenit un pic am
ntrebat de Dani, 4 ore 54, exact acei
10 minute pierdui pe Valea Urzici, pe
care nu i-am putut recupera, deci totui
am mers n ritmul lui, numai c eram la
10 minute n urm, e perfect!
Rare a scos 4 ore 40 i a venit pe
locul 7 la general i pe 4 n categoria 18-
29 ani, i pe calea asta vreau s-l felicit
i s-i multumumesc pentru beele de
fond.
Am mai stat vreo jumate de or la
fnish, m tot ntrebam ce fac bieii
notri, bieii din CPNT, tiam c
au o lupt grea de dus, tiam c
starea potecilor se deterioreaz de la
participant la participant. Eu am avut
parte de poteci bune, dar totui sunt
aproximativ 300 de participani. La un
moment dat am nceput s tremur aa
c m-am dus i am fcut un du ferbinte
la sala de sport, m-am schimbat i apoi
m-am ntors la fnish. Ateptm sosirea
i celorlati biei.
La un moment dat vd n captul
strzi un concurent slbu, cu tricou
verde, e Cornel!
Bravooo! Puuuu! Bravooo! Hai
Cornel! A concurat foarte bine 6 ore i
5 minute. Ne-am felicitat reciproc, i
mi-a spus c am ctigat pariul. Apoi
i-a fcut apariia Ct Chitu cu 6.22.
Felicitri i lui a fost primul concurs
de genu, i i urez s o in tot aa c
e pe drumul bun. A urmat Gabi cu
aproximativ 6 ore jumate i Vlad cu,
sper s nu m nel, 6.44. Felicitri
CPNT, a fost reprezentat cu succes.
Restul, adic povetile lor, i las pe
ei s povesteasc.
A urmat pasta party, premierea,
locul 8 la categoria 18-29, zeci de
felicitri i napoi acas. Urmeaz peste
2 sptmni duatlonul.!
Ulterior pe site-ul ofcial am afat c
sunt pe 9.
Competii montane
Duatlon Cetatea Braovului (Cornel Spiridon)
www.iic.ro 69 Nr. 102/ Ianuarie 2010
duatlon cetatea braovului 2009
Competii montane
Text: Cornel Spiridon; Fotografi: Cetatea Braovului
M trezesc duminic dimineaa...
e 1 noiembrie, afar burnieaz uor.
Ce frumos fusese smbt, chiar
cald a putea spune. M gndesc cu
groaz cu ce m voi mbrca. Azi
e duatlonul Cetatea Braovului,
ultima competiie din acest (exceptnd
sporturile de iarn). E limpede... voi
concura ct mai subire mbrcat, s
nu m nclzesc prea tare. Am deja
dou sptmni de stat pe bar, fr
antrenament. Totui, cunosc bine
traseul, att de bitza ct i cel de
alergat. Am uitat... duatlonul const n
10 km de alergat intercalate cu 10 km
de bitza la hobby. Diferena de nivel
destul de mare, dar nu m tem... deja
am experien de la MTB Piatr Mare
unde am crat bi la greu.
Totui, e cam frig afar, sub 0 grade.
M sui pe bitza i plec ctre tabra de
baz, sub Tampa. Ajung greu, aerul e
foarte rece i nu pot fortza deloc. Cum
Vladutz a renunat la concurs... am
rmas s m concurez cu Balan, Ctlin
Chiu, Gabi Munteanu.
Ne ntlnim la standuri... e frig ru
de tot... parc ne-am tiat nainte de
concurs. Vine i Andreea, direct de
la nunt... facem un pic haz, c e nc
machiat.
Sedina tehnic... i START. Alerg
prudent la nceput... nu vreau s m
rup pe primii 5 km pentru c urmeaz
bitza unde nu strlucesc deloc. Sunt pe
coborrea de lng Sportiv, plutonul
s-a lungit pe 150 m, l am pe Ct Chiu
n raza vizual... nseamn c sunt
n graphic. Aura de la Truly alearg
foarte bine i e i ea undeva mai n fa.
Trec prin curtea liceului Silvic... ncepe
urcarea spre Turnu Negru i ncep i
io s mai depesc concureni. Pn la
Turnu Alb, depesc vreo 15 ns nu
reuesc s fu atent la numere s vd
categoriile. Menin ritmul... urmeaz
Biblioteca Judeean, i urcarea pe scri
spre Turnu Alb. E criminal... mult
nghesuiala... m odihnesc pe aceast
urcare... sunt n spatele Andreei Dan.
E foarte frig ... alerg ... nu sunt obosit
i totui totul mi pare n ceatza... parc
alerg n reluare cu toate c nimeni nu
m depete... Totui sunt lucid... n
fa am poarta de la Red Bull... i un
tricou portocaliu... e Ct Chitu. Waw!
Sunt n graphic! Trebuie neaprat s m
nclzesc... atept s m urc pe bitza...
s circule un pic sngele n mineJ
Intru n poligon... mi arunc casca
pe cap i pun bitza n funciune s o
dezmoresc un pic. Alerg pe lng
ea... halesc un gel (bun ideea cu
Competii montane
Duatlon Cetatea Braovului (Cornel Spiridon)
www.iic.ro 70 Nr. 102/ Ianuarie 2010
SPONSERUL). Sunt la 2 m de Ct
Chitu... plecm aproape instantaneu...
Urmeaz scrile i poteca spre
Silvic... am avnt aa c hotrsc s
alerg prima serpentin pe lng bitza
pn la Silvic... s nu m forez nc.
Ct e nainte, pedaleaz vulcanic...
totui nu se poate ndeprta... i zic s
nu foreze c nu o s poat lua curba n
urcare. Am dreptate, se d jos apoi iar
urc pe MTB. Nu tiu ce gel a halit el...
dar dja sunt doi concureni ntre noi.
Urc i io pe MTB, e curba de
nivel. Am ngheat bocn... nu mai
pot s schimb vitezele deoarece am
minile bocn. Poteca e n urcu
continuu... frunzele o acoper ca un
covor alunecos. Gndul mi zboar la
coborrea din techil...
Am pus-o! mi zic... apoi mi
revin.
l prind pe Paul de la Floare de Col,
e i Monica Mate n traseu ... face poze...
- Vrei mnui?...
i rspund c m descurc (binenteles
c o mint... poate ar f trebuit s le iau).
Trec de Paul n vitez i m lansez ctre
Racadau... m gndesc c el e la prof i
nu foreaz.
Doamne ct de frig poate s fe...
trebuia s mi iau mnec lung. Sunt
pe 2 cu 4 i nu pot schimba, s merg
mai repede. Curios... nu m ajunge
nimeni pn la forestieru spre aua
Tmpei. Nu am pierdut pn acu dect
vreo 4 poziii i l-am intercut i pe Paul
(care e mai bun ca mine).
ncepe urcarea, io mping din greu.
Din urm vin ciclitii!!! Nu m las... am
un ritm bun deoarece nu m ajunge
nici unu chiar dac ei sunt pe bit. Mai
am o curb i apoi 200 metri pn n a.
Pierd o poziie, sunt aprope sus... mi-
ar plcea s vd o fa cunoscut (anul
trecut era Adi Benga n post, care m-a
impulsionat mult). mi propun s nu
m opresc n aua Tmpei c urmeaz
50 m coborre i m odihnesc pe bi.
Totui ... m trezesc savurnd un
energizant.
Ce bine e!!! Pentru moment am uitat
de tot, ctre vrf nu se vedea nimeni...
din spate la fel. M relaxez vreo 20 de
secunde.
- Vezi c vine i Gabi!, aud din
drum.
E Paul. Ah!! Vd o casc galben...
m-a prins Gabi. M sui pe bi i o dau
la drum (sper c nu m-a vzut, mi zic).
Parc sunt un iepure urmrit de vulpe;
la 10 secunde m uit n spate. Nimic...
Hai c poi!... Nimic... Sunt n
grafc!... imediat e poiana techil
mi zic (bineneles c nu era aa, doar
ncercam s m motivez).
Apare n spate un concurent; e bine
echipat i merge de parc s-ar f nscut
pe bitza. Apare i casca galben. Trag
ct pot, prind i io un tip. E numarul
201, l ntrec i merg mai departe. Nu
neleg, e al doilea pe care l ntrec i
totui ... cel din urm nu m slbete
deloc, e lng mine.
Andreea
Prin pdure
Competii montane
Duatlon Cetatea Braovului (Cornel Spiridon)
www.iic.ro 71 Nr. 102/ Ianuarie 2010
- Hai Cornel!
M uit cu coada ochiului... e Luci
Clinciu de la prof. A mers foarte bine.
Trece, merg dup el, nu vd n faa
ochilor dect palmaresul lui aa c
nainte de poian ... ia avans. Mai ntrec
pe cineva i ajung n techil.
Acolo e Ct Bejan...
- Hai Cornel!... Du-te!!!
M dau jos s schimb vitezele s nu-
mi sar lanul la coborre (am minile
sloi de ghea).
M lansez n coborre. tiu c prima
parte o pot parcurge pe bi. Totui,
doi trec pe lng mine c MIG-urile.
Stm unu lng altul pn la primele
rdcini.
Acolo, desclecm... ne crm biele
i du-te... Incredibil, m dau i io pe
bi ... De fapt nu sunt io pe MTB... au
fost poriuni pe care nu tiu cum le-am
trecut: frunze, noroi, frig ... nu tiu cum
nu am zburat n copaci. Ridic privirea!
Cineva mi face poze. Ar trebui s
zmbesc, dar n-am cum pentru c
zbor peste bicicleta care rmne la
vreo 4 metri n urm.
Acum zmbesc, dar nu e zmbetul
meu pentru c traseul e din ce n ce mai
greu. Stnci, rdcini, crampe. .. i Gabi
Munteanu care m ntrece undeva n
zona caselor.
Nu m las! Am crampe de mi vine
s ascund MTB n pdure i s cobor n
prima staie de autobuz.
Incredibil ... ajung n poligon.
Cineva anuna numrul 222 de parc
a f cel mai bun duatlonist ... i de
parc acu o s-mi art toat valoarea,
pe ultimii 5 km.
Mult lume n zona poligonului aa
c sunt nevoit s alerg de parc acu a
f nceput curs. Urmeza blestematele
de scri, care nu fac altceva dect s
lucreze muchii la maxim, de parc ei
mai pot. Sunt n alee; e un concurent
naintea mea (numrul 242 ... oare
pot s trec de el?... Suporterii m
impulsioneaz, nu i organismul). Sunt
numai 10 pai. mi vine s m aez pe
jos.
Alerg (printre blesteme i cuvinte
grele; ce bine c e ultimu concurs din
an; o s dorm pn n primvar).
Uite-l pe Balan ... mai are 2 km. E bun, e
omul nostru cu care ne mndrim (bine
CPNT!).
ncepe coborrea i ajung n zona
arbitrilor. Aici e Iulia (venic vesel)...
zmbesc i eu... i parc mai prind
aripi. Imediat m ntlnesc cu Ct
Chiu (a mers incredibil, a fost surpriza
noastr).
Dintr-o dat mi aduc aminte c sunt
n concurs... ntreb... Unde e Gabi?...
un pic n fata mi se spune.
Dup Ziduri m ntlnesc i cu
Mihai de la Truly, a mers bine ru de
tot (mai ales c e accidentat din vara).
M ia?
Cross-ul
Competii montane
Duatlon Cetatea Braovului (Cornel Spiridon)
www.iic.ro 72 Nr. 102/ Ianuarie 2010
Forez, un minut nu mi se pare mult...
totui... degeaba vreau io dac nu vor
picioarele.
Am nite crampe de m arunc pe
jos. Vreau s m relaxez... normal c
nu pot... nu mai pot nimic. Sunt singur
i demoralizat. Pe lng mine trece
fata cu numaru 155 (io o numesc Fata
morgana) pentru c mi-a zis Hai
c poi!... i am putut. Am alergat...
Turnu Negru... Turnu Alb... Livada
Potei... Scrile... eram iar pe picioarele
mele. Cobor ctre Dup ziduri.
M ntlnesc cu Andreea noastr. E
sfrit (amndoi suntem), dar nu se
ls. Alerg... ajung la Silvic, ncurajez
fetele: Andreea Dan, apoi Aura Truly,
David Silvia. Andreea noastr e prima
(de abia acu realizez!!!... eram obosit
ru de tot).
Ultima urcare, zmbetul Iuliei
(fata pe care niciodat nu am vzut-o
suprat), aleea de sub Tampa, fata
numprul 155 cu care am ncercat s in
ritmul... apoi Blan Silviu (locul 5 la
hobby) care a alergat cu mine ultimii
200 metri pentru a m susine.
Am terminat... sunt un FINISHER...
locul 23, cu 2 ore 28 min.
Felicitri tuturor, organizatorilor
(Cetatea Braovului), CPNT-ului,
zrnetenilor (pentru c fr ei nu ar exista
competiie n Romnia), Andreei Nenciu c
a adus nc o medalie CPNT-ului, celor care
s-au ncumetat s participe, celor care ne-
au susinut de margine... i Iuliei (cel mai
nfocat arbitru ... n ceea ce m privete).
La bastioane
Sosirea