Sunteți pe pagina 1din 67

www.cartiaz.

ro Carti si articole online de la A la Z

DICTIONAR DE TERMENI SPECIFICI CRIZELOR


Col. dr. MIRCEA COSMA Lt. col. ENONI SF!RLO" Lt. col. ALE#ANDR$ RIZESC$

AR"$MENT
Dictionar%l de ter&eni s'eci(ici crizelor %r&areste de(inirea celor &ai i&'ortante conce'te an)a*ate in teoria si 'ractica )estionarii crizelor. S%+ )eneric%l de ,ter&eni s'eci(ici crizelor, s%nt )r%'ate trei cate)orii de conce'te c% -aloare &etodolo)ica inse&nata. con(ir&ata de n%&eroasele sit%atii concrete care a'ar in ,sit%atiile de criza,/ a.0conce'te (%nda&entale de &a1i&a sta+ilitate e'iste&ica/ criza. &ana)e&ent%l crizei. )estionarea crizei2 +.0once'te o'erationale -aria+ile in (%nctie de conditiile concrete care a'ar la ni-el%l 'racticii )estionarii crizelor/ 'lani(icare ada'ta+ila. conce'erea o'erati%nii. c%rs%l acti%nii. c%rs%l o'ti&. 'lani(icarea e1ec%tiei. 'lan%ri (%nctionale. centre de )re%tate 3)ra-itate0. adec-are. ordin de alerta. ordin de e1ec%tie. e-al%area in(or&atiilor. 'roced%ra. re)enerare. ti&' de reactie. esti&are strate)ica. o'erati%ni s'eciale etc.2 c.0once'te s'eci(ice. 'rel%ate din alte do&enii de cercetare stiinti(ica disci'linara. intradisci'linara. transdisci'linara . -alori(icate din 'ers'ecti-a socio4%&ana si a stiintei &ilitare/ siste& de in(or&atii a%to&at. +aza de date 'entr% a&'lasare. (isier. doctrina. raz+oi electronic. 'lani(icare. (actor de 'ro)ra&are. control o'erational. -alidare etc. Ordinea 'rezentarii conce'telor res'ecta ri)orile clasice. a'lica+ile in caz%l oricar%i dictionar de s'ecialitate. De(initiile 'ro'%se 'ot (i intelese. ast(el. in &od inde'endent. in (%nctie de contin%t%l s'eci(ic re(lectat si de desc5iderile teoretice si 'ractice i&'licate. Pers'ecti-a 'ro'%sa are in -edere e-identierea n%cle%l%i e'iste&ic central al )estionarii crizelor. realizata 'rintr4%n e(ort de scientizare a do&eni%l%i. 'osi+il la ni-el%l %nei noi a+ordari din 'ers'ecti-a &ana)eriala 3cond%cere )lo+ala o'ti&a 4 strate)ica. centrarea 'e o+iecti-e. asi)%rarea cores'ondentei/ o+iecti-e 4 res%rse 4 e-al%are0. $nitatea dictionar%l%i 'oate (i re)asita la ni-el%l liniei de contin%itate e1istente intre di&ensi%nea teoretica. relati- constanta. a conce'telor (%nda&entale si lat%ra a'licati-a. social&ente desc5isa. a noti%nilor o'erationale an)a*ate in analiza 'ro+le&aticii )estionarii crizelor. O'ti%nea noastra &etodolo)ica e-identiaza in &od s'ecial di&ensi%nea

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z (%nda&entala a conce'telor 'rezentate. A& %r&arit sa realiza& consistenta lor e'iste&ica. e-al%a+ila dincolo de -aria+ilitatea (eno&en%l%i criza. o+iecti-at in (a'te si sit%atii concrete care s%nt 'e de o 'arte inco&ens%ra+ile. iar 'e de alta 'arte a(late in 'er&anenta sc5i&+are. Dictionar%l de ter&eni s'eci(ici crizelor de(ineste 678 conce'te -e5ic%late. de re)%la. in do&eni%l stiintei &ilitare si a stiintelor socio4%&ane. in zona co&%nitatii cadrelor &ilitare ca si a altor colecti-itati. an)a*ate in rezol-area 'ro+le&elor )enerate de crize. rele-ante in 'lan national. zonal. continental. 'lanetar. i+lio)ra(ia cons%ltata 'entr% redactarea dictionar%l%i este )r%'ata 'e trei coordonate orientati-e care o(era cititor%l%i res%rse co&'le&entare de in(or&are si doc%&entare necesare in conte1t%l risc%rilor act%ale la adresa sec%ritatii nationale si internationale/ 9 C%rs%ri. dictionare. tratate de s'ecialitate. 9 Literat%ra de s'ecialitate 3stiinta &ilitara. stiinte socio4%&ane. (iloso(ie0. 9 Le)i. re)%la&ente. re-iste. )5id%ri. c%le)eri &etodolo)ice0. L%crarile incl%se in +i+lio)ra(ie s%+liniaza in &od s'ecial. contri+%tiile teoretice din s'ati%l E%ro4Atlantic. dar si 'e cele ro&:nesti. siste&atizate in analiza do&eni%l%i 'ro'%s. E-ent%alele o&isi%ni ca si cartile a'ar%te d%'a 'redarea &an%scris%l%i con(era +i+lio)ra(iei selectionate %n caracter desc5is. A%torii considera ca acest ;Dictionar de ter&eni s'eci(ici crizelor, este (olositor st%dentilor. cadrelor didactice si altor s'ecialisti i&'licati in &od direct sa% indirect in rezol-area 'ro+le&elor din ce in ce &ai co&'le1e ale )estionarii )eo'olitice si )eostrate)ice a crizelor interne si internationale. 3ina'oi la c%'rins0

A%torii

A
ACCEPTABILITATE Criteriu de analizare a planului de actiune. Analizarea si stabilirea modului in care cursul de actiune (modul de executie) propus merita costul fortei an a!ate" a materialului si a timpului implicate si daca acesta este compatibil cu le ea razboiului si poate fi sustinut din punct de #edere militar si politic. (inapoi la index) AC$PE%I%EA &PATI'L'I TE%E&T%'" AE%IA( &I )A%ITI) AL TA%II Ansamblul de actiuni militare" cu rol de si uranta strate ica" desfasurate simultan sau succesi# de catre marile unitati ale tuturor cate oriilor de forte ale armatei si de celelalte forte ale sistemului national de aparare pe frontiera de stat si in ad*ncimea teritoriului national" cu forte ata de lupta permanent. Aceasta se realizeaza pe baza unei conceptii unitare" pentru e#itarea surprinderii" oprirea si respin erea a resiunii inamicului" iar in

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z unele cazuri pentru lic+idarea capetelor de pod create de acesta la frontiera ori in ad*ncimea teritoriului national" in scopul asi urarii conditiilor fa#orabile executarii mobilizarii si desfasurarii tuturor fortelor participante la razboi. ACTI,ITATE -E I(.$%)A%E &I %ELATII P'BLICE Proces continuu si sistematic al conducerii" care urmareste sa obtina pentru armata intele erea" simpatia si spri!inul celor cu care are relatii" #iz*nd realizarea stabilitatii si mentinerea de catre comandanti a unor raporturi corespunzatoare in interiorul comunitatii militare si intre aceasta si diferite sectoare ale societatii ci#ile. ACTI$(ALI&) /rup de conceptii sociolo ice relati# diferite" a caror nota comuna o constituie promo#area principiului actiunii sociale ca punct de plecare al oricarei cercetari sociolo ice. ACTI'(E A-EC,ATA $ actiune a Parlamentului ce permite a entiilor u#ernamentale sa faca plati din trezorerie pentru o anumita perioada de timp si cu un anumit scop. ACTI'(E -E L'PTA Actiunea desfasurata de fortele aflate in conflict" folosind armament si te+nica adec#ate" cu scopul de a nimici" captura sau respin e actiunile inamicului. Actiunile de lupta se desfasoara in mod or anizat" folosindu0se forte si mi!loace militare de #aloare #ariabila si exprima" cel mai fidel" trasaturile caracteristice confruntarii armate. ACTI'(E -E)$(&T%ATI,A Atac demonstrati# de forte pe un fond de lupta facut cu scopul inducerii in eroare a inamicului. ACTI'(E .LE1IBILA Concept operational ce reflecta capacitatea fortelor armate de a0si adapta misiunile si modul de indeplinire a acestora la o di#ersitate de scenarii si situatii concrete. Totodata" acest concept presupune o anumita abilitate in folosirea fiecarei structuri militare an a!ate pe module actionale" specifice misiunii primite din perspecti#a scopurilor planificate. ACTI'(E )ILITA%A A&$CIATA L'PTEI Ansamblul masurilor si acti#itatilor prin care structurile militare sunt pre atite sau aduse in starea din care sa poata desfasura actiuni militare de lupta sau non#iolente. ACTI'(E )ILITA%A C$)BI(ATA ()'LTI(ATI$(ALA) Actiune conceputa" planificata si desfasurata in comun de forte militare apartin*nd mai multor tari in cadrul unor aliante sau coalitii sub o comanda unica si cu un scop unitar. ACTI'(E )ILITA%A I(T%'(ITA Actiune conceputa" planificata si desfasurata in comun" de doua sau mai multe cate orii de forte ale armatei intr0o zona de operatii" in #ederea atin erii aceluiasi scop.(inapoi la index) ACTI'(E )ILITA%A Ansamblul masurilor si acti#itatilor concepute" planificate si desfasurate de structurile militare pentru indeplinirea misiunilor incredintate" concretizate in forme de lupta armata si operatii militare" altele dec*t razboiul" sau alte forme asociate acestora. ACTI'(E %API-A (C$(CEPT $PE%ATI$(AL) Actiunea militara prin care marile unitati si unitatile mobile" cu mare putere de foc si independenta lo istica" executa o riposta rapida" ferma si decisi#a" in orice zona (punct) de interes strate ic (operati#). ACTI'(E &$CIALA Acti#itate umana semnificati#a fata de o componenta structurala a societatii" in sensul ca este determinata sau determina locul" rolul sau functia respecti#ei

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z componente in structura si functionalitatea ansamblului #ietii sociale. ACTI'(E '(I.ICATA A .$%TEL$% A%)ATE Prezinta strate iile" principiile" doctrinele si functiile care conduc acti#itatile si performantele .ortelor Armate din &'A" c*nd doua sau mai multe departamente militare sau componente de ser#icii din cadrul acestora actioneaza impreuna. ACTI'(EA 2P$%TI -E&C3I&E4 Ansamblul de acti#itati or anizate in unitatile militare o data sau de doua ori pe an" in scopul accentuarii transparentei si desc+iderii armatei fata de societate. Are drept scop aprecierea obiecti#a a rolului armatei in cadrul statului de drept" pentru cunoasterea principalelor sale preocupari pri#ind misiunile care ii re#in" a conditiilor de instruire" educare si de #iata din unitatile militare" precum si cresterea increderii reciproce intre personalul militar si populatia ci#ila. ACTI'(I -E APA%A%E ()E(TI(E%E) A $%-I(II C$(&TIT'TI$(ALE Ansamblul masurilor si actiunilor intreprinse de catre or anele si fortele le ale ale statului" destinate mentinerii si repunerii acestuia in drepturile constitutionale" atunci c*nd autoritatea a fost ra# tulburata. ACTI'(I P&I3$L$/ICE -E P%$TECTIE Actiuni or anizate si desfasurate in scopul mentinerii ec+ilibrului psi+ic al efecti#elor proprii" ec+ilibru absolut necesar indeplinirii cu succes a misiunilor si sarcinilor ce le re#in. ACTI'(I P&I3$L$/ICE 5 Totalitatea masurilor si acti#itatilor destinate sa mentina sau sa modifice perceptiile" atitudinile si comportamentul unor indi#izi sau rupuri umane in #ederea indeplinirii obiecti#elor propuse" precum si de a pre#eni folosirea eficace a acestui en de actiuni de catre inamic6 5 $peratiuni planificate sa transmita informatiile si indicatiile selectate pentru a le influenta emotiile" moti#atia" !udecata lo ica si in ultima instanta comportamentul unor persoane straine din u#erne" or anizatii si rupuri straine. &copul operatiunilor psi+olo ice este de a induce sau intari atitudini si comportamente care sa fie fa#orabile obiecti#elor initiatorului6 5 Totalitatea actiunilor si acti#itatilor in domeniile pre#enirii conflictelor" restabilirii" mentinerii" impunerii si edificarii pacii" acordarii spri!inului umanitar" precum si in cel al mentinerii ordinii constitutionale6 5Totalitatea masurilor" acti#itatilor si pro ramelor destinate sa influenteze conceptiile" mentalitatea si comportamentul tintelor ( rupurilor de audiente)" sa contracareze influentarea psi+olo ica desfasurata de ad#ersar si sa mentina" la un ni#el dezirabil" starea psi+omorala a fortelor militare si populatiei proprii din zona de actiune. (inapoi la index) ACTI'(I &'B,E%&I,E Actiuni duse cu mi!loace si in forme ile ale" care #izeaza destabilizarea sistemului politic" dezor anizarea statului si a societatii pentru a li se putea impune mai usor conditiile care le lezeaza securitatea. %eprezinta o combinare a mi!loacelor si metodelor teroriste cu cele proprii luptei politice" economice si psi+olo ice sau de alta natura si" de re ula" preced a resiunea armata. ACTI'(I TE%$%I&TE &I TE%$%I&T -I,E%&I$(I&TE A resiuni ile ale" impre#izibile" oculte" extrem de #iolente" ce se executa asupra unor obiecti#e apartin*nd fortelor operationale din raioanele actiunilor de lupta" precum si asupra unor obiecti#e politice" strate ice" teritoriale" demo rafice" etnice" diplomatice din interiorul tarii. Acestea pot fi spri!inite de ad#ersar prin forte si mi!loace materiale si financiare. A-7(CI)E -imensiune spatiala masurata de la aliniamentul de contact catre inapoi"

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z in limitele careia sunt realizate dispoziti#ele subunitatilor" unitatilor si marilor unitati destinate sa indeplineasca misiuni de lupta" at*t in ofensi#a c*t si in aparare. A-7(CI)EA )I&I'(II -imensiunea spatio0temporala din dispoziti#ul inamicului ce urmeaza sa fie cucerita si care se stabileste prin continutul misiunii. &e masoara de la limita dinainte a apararii inamicului si p*na la un aliniament situat" de re ula" inapoia obiecti#ului ce urmeaza sa fie cucerit. A-APTABILITATEA I(&T%'CTIEI Capacitatea sistemului militar de a raspunde cu promptitudine la modificarile aparute in inzestrare" or anizare" proceduri si misiuni" fara diminuarea caracterului si or anizat. A-EC,A%E 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca amploarea si conceperea actiunii planificate sunt adec#ate pentru realizarea sarcinilor propuse6 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca cursul de actiune #a duce la indeplinirea cu succes a obiecti#elor" misiunilor si sarcinilor propuse. AE%$-%$) aeroport desemnat pentru sustinerea deplasarilor aeriene pentru personal si materiale si pentru a ser#i drept port autorizat pentru intrarea si plecarea in8din tara in care este localizat. A/E(T &$CIAL Concept sociolo ic complementar celui de actor social. -aca un sistem social este pri#it din perspecti#a rolurilor sau a functiilor sale" atunci indi#idul care actioneaza" conform*ndu0se rolurilor prescrise" este actor social. %olurile sau functiile stabilite nu epuizeaza insa niciodata continutul unui sistem social. Indi#izii nu se conformeaza adesea rolurilor stabilite" fie pentru a satisface ne#oi si aspiratii indi#iduale sau colecti#e care nu0si asesc expresia in aceste roluri" fie pentru ca incerc*nd sa o faca" ei enereaza interactiuni care se desfasoara independent si uneori contrar functiilor sistemului" produc*ndu0se astfel efecte emer ente. A/ILITATE ACTI$(ALA ,iteza (timpul) de reactie fata de amenintarile si actiunile principalelor mi!loace de lo#ire si de lupta ale ad#ersarului6 este esentiala pentru #iabilitatea trupelor. A/%E&I'(E A%)ATA .olosirea fortei armate de catre un stat ( rup de state) impotri#a su#eranitatii" inte ritatii teritoriale sau independentei politice a altui stat sau in orice alt mod incompatibil cu Carta (atiunilor 'nite. A/%E&I'(E P&I3$L$/ICA Actiune directa si8sau indirecta asupra proceselor psi+ice cu scopul dere larii acestora si inducerea" la indi#id si colecti#itate" a unor stari anormale in *ndire si comportament.(inapoi la index) A/%E&I'(E Actiunea unui stat care intreprinde primul un atac" cu folosirea fortei armate" impotri#a inte ritatii teritoriale" su#eranitatii sau independentei politice ale unui alt stat6 din punctul de #edere al dreptului international" a resiunea reprezinta o #iolare a drepturilor si indatoririlor fundamentale ale statelor ca atare" este un act ilicit" caracterizat drept o ra#a crima impotri#a umanitatii. .iind forma cea mai fla ranta a incalcarii principiului nerecur erii la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta" a resiunea nu poate fi !ustificata prin in#ocarea nici unui considerent de ordin politic" strate ic" economic sau ideolo ic. A/%E&I,ITATE 5 Tendinta do#edita a unui stat de a promo#a o politica bazata pe forta" incalc*nd drepturile si interesele le itime ale altor state" de a #iola sistematic principiile si normele dreptului international" de a pre ati" or aniza sau desfasura acte

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z calificate drept a resiune. 5 Comportament #erbal sau actional" ofensi#" orientat spre umilirea" minimalizarea si c+iar suprimarea fizica a celorlalti. A/%E&$% )ILITA% &tat care foloseste cel dint*i forta armata" declans*nd ostilitati efecti#e armate" care constituie fapte materiale directe si manifeste indreptate impotri#a unui alt stat. A9'T$% ')A(ITA% Actiuni destinate diminuarii si eliminarii suferintelor umane" indeosebi in conditiile in care autoritatile din zona nu dispun de capacitatea sau posibilitatea de a asi ura ser#icii adec#ate pentru spri!inul populatiei. ALIA(TA I(TE%&TATALACooperare de durata intre doua sau mai multe state" stipulata in acorduri sau tratate" prin care acestea +otarasc ca" in conditiile asupra carora au con#enit" sa0si acorde asistenta politica si militara reciproca. $biecti#ele aliantei interstatale" circumstantele in care aliatii isi acorda a!utor" modalitatile in care se #a manifesta a!utorul constituie clauzele principale ale unui tratat de alianta interstatala. ALIA(TA )ILITA%A Intele ere inscrisa intr0un tratat prin care statele semnatare isi asuma obli atia reciproca de a actiona cu toate fortele armate sau numai cu o parte din acestea" impotri#a unui ad#ersar comun. ALIA(TA P$LITICA 'nirea" le atura realizata pe baza acordului dintre doua sau mai multe unitati politice (state" rupuri or anizate" partide) in #ederea infaptuirii unui scop comun. Aliantele politice se pot inc+eia in functie de specificul interesului urmarit" conditiile concrete in care se desfasoara actiunea" masura in care fiecare parte contractanta renunta la obiecti#ele proprii" radul permanentei le aturilor. Aceasta face ca alianta politica sa aiba un caracter bine determinat: a) e ale daca partenerii pastreaza acelasi rad de independenta" b) ine ale " daca unul dintre ei accepta sa urmeze linia politica a celuilalt6 aliantele politice pot fi de asemenea: a) ofensi#e" b) defensi#e" c) mixte" in functie de dorinta de a apara un pro ram sau de a0l impune. -upa durata lor aliantele pot fi permanente sau temporare. ALIA(TA %ezultat al unor tratate formale intre doua sau mai multe natiuni pe termen lun care promo#eaza interesele comune ale membrilor.(inapoi la index) ALIE(A%E (I(&T%AI(A%E) P$LITICA Aspect si consecinta a fenomenului eneral al instrainarii" ale carui radacini se asesc in aparitia economiei de piata si a di#iziunii sociale a muncii" datorita carora" in conditiile existentei proprietatii pri#ate asupra mi!loacelor de productie" raporturile sociale dintre oameni se constituie sti+inic" se obiectualizeaza (se #erifica" imbrac*nd forma unor raporturi si insusiri ale lucrurilor) si a!un " astfel" sa0i domine pe oameni in loc sa fie dominate de acestia. AL$CA%E -istribuire de rezer#e limitate in cazul unor solicitari care se exclud reciproc. .ortele si resursele autorizate de Autoritatea de comanda (ationala pentru executia actuala a unui plan in cazul unei situatii nepre#azute A)E(A9A%E /E(I&TICA Totalitatea lucrarilor enistice de fortificatie" bara!e" distru eri" drumuri" poduri" treceri" mascare" asi urare cu apa si de adaptare a localitatilor" zonelor puternic industrializate" obiecti#elor economice importante" obstacolelor si acoperirilor" terenului din f*sia (zona) de actiune a marii unitati strate ice (operati#e" tactice)" executate intr0o conceptie unitara" in scopul interzicerii" in reunarii sau reducerii efectelor actiunilor inamicului (ad#ersarului) si asi urarii conditiilor fa#orabile actiunilor fortelor proprii.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z A)E(I(TA%E C' .$%TA &a#*rsirea de catre un stat sau mai multe state a unor acte politice" economice" militare sau de alta natura" cu scopul de a impune altui stat sau rup de state sa renunte la deplina exercitare a drepturilor si atributelor su#erane. Este o actiune contrara principiilor si normelor specifice raporturilor dintre state. A)IC0I(A)IC Concept introdus in filozofia si stiinta politica de ;arl &c+mitt in <=>?" care considera ca asa cum binele si raul" frumosul si ur*tul sunt criteriile moralei" respecti# ale esteticii" cuplul amic0inamic reprezinta axa in !urul careia se misca politicul. -efinind notiunea &c+mitt precizeaza ca ea: a) nu #izeaza sfera #ietii pri#ate" ci a #ietii publice6 b) nu are un continut moral (amicul nu e neaparat bun" ci suntem noi" inamicul nu este rau ci sunt pur si simplu altii" ei" pentru care" la r*ndul lor" inamicul suntem noi)6 c) relatia amic0inamic exista nu numai in situatii conflictuale (de exemplu in razboi)" ci oriunde exista relatii politice" astfel ca fara existenta sa nu poate fi #orba de #iata politica" de existenta politica a unui popor" stat etc. A)PLA&A%E -E .$%TE P%I(CIPALE -esfasurare de actiuni incluz*nd amplasarea rapida de forte de lupta suficiente si care sa sustina si sa apere interesele unui stat" urmate de forte suplimentare pentru a inc+eia conflictul rapid si in termen fa#orabil statului respecti#. A)PLA&A%E8-E&.A&'%A%E 5 In terminolo ie na#ala" sc+imbarea de la un re im de croaziera (na#i atie) sau de la o dispozitie de contact la o dispozitie de lupta6 5 -eplasare de forte in interiorul zonelor de operatiune6 5 Pozitionare de forte intr0o zona de lupta6 5 Transferare de forte si material in zonele de operatiune. $peratiunea de amplasare8desfasurare cuprinde toate actiunile din punctul initial sau locul de dislocare permanenta p*na la destinatie incluz*nd in mod specific teritorii din zona continentala a &tatelor 'nite" teritorii din raioanele actiunilor de lupta.(inapoi la index) A)PL$A%EA C%I@EI -imensiune a se#eritatii crizei" care se refera la masura afectarii intereselor" a obiecti#elor si #alorilor partilor in conflict. A(ALI@A )$BILITATII Exprimare in detaliu a tuturor aspectelor le ate de planificarea transportului pentru spri!inirea elaborarii planului si a (ordinului) de actiune. A(ALI@A &'&TI(E%II L$/I&TICE &I E&TI)A%EA P$&IBILITATIL$% %EALE-E %EALI@A%E Aplicatie softAare ce ofera structurii militare de planificare si executare" posibilitatea de a estima necesarul pentru o sustinere lo istica si de a e#alua capacitatea de sustinere materiala pentru planificari si cursurile actiunii planificate. A(LI@A -I(A)ICA &I I(&T%')E(T -E %EPLA(I.ICA%E Pro ram de procesare (prelucrare) automata a datelor menit sa furnizeze un posibil transport pentru un curs de actiune sau un plan operational. Acest pro ram permite reprezentantilor or anelor de planificare strate ica sa construiasca" sa editeze si sa mane#reze dosare (fisiere) cu informatia de desfasurare a sistemului de forte structurate in timp. Analiza dinamica si instrumentul de replanificare (A.-.I.%.) ofera de asemenea posibilitati de e#aluare a cursurilor de actiune propuse. A(E1A -ocument adau at la un ordin de actiune sau alt document pentru a0l face mai clar sau pentru a preciza detalii ulterioare. A(/A9A%E /%A-'ALA A .$%TEL$% principiu care exprima ne#oia existentei unor structuri in diferite rade de completari si instruire sau o riposta a acestora adec#ata starilor premer atoare si imediat dupa declansarea a resiunii.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z A($)IE (otiune ce desemneaza starea de dere lare a functionarii unui sistem sau subsistem social" dere lare datorata dezinte rarii normelor ce re lementeaza comportamentul indi#izilor si asi ura ordinea sociala. A(TITE%$%I&) )asuri defensi#e luate pentru reducerea #ulnerabilitatii in fata actelor de terorism. APA%A%E A%)ATA A TA%II Ansamblul masurilor si actiunilor militare desfasurate unitar de &istemul (ational de Aparare in spatiul terestru" aerian si maritim (flu#ial) in scopul descura!arii" zadarnicirii si respin erii oricarei actiuni militare care ar leza interesele fundamentale ale %om*niei. APA%A%E A%)ATA ACTI,A Capacitatea sistemului defensi# de a lo#i dispoziti#ul ad#ers in toate situatiile" prin foc" la distanta mare sau prin procedee de actiune ofensi#e. APA%A%E C$LECTI,A Totalitatea masurilor si actiunilor luate de structuri militare interaliate pentru int*rzierea" oprirea sau respin erea a resorului.(inapoi la index) APA%A%E .LE1IBILA &I )$BILA /en de aparare" care presupune elasticitatea dispoziti#ului si o mare mobilitate a componentelor acestuia pentru crearea unor conditii a#anta!oase in orice situatii (la orice scenariu ofensi# al inamicului)" in #ederea incercuirii" capturarii sau nimicirii ad#ersarului. APA%A%E I(TE%(A Participarea u#ernului prin a entii militare si ci#ile la pro ramele initiate de alte u#erne pentru prote!area societatii de actiuni sub#ersi#e" in!ustitie si insur enta. APA%A%E I( I(CE%C'I%E Procedeu de lupta prin care fortele mentin o suprafata de teren (zona" obiecti#)" lupt*nd cu un inamic care este dispus in !urul lor sa actioneze pe toate directiile. APA%A%E )$BILA Procedeu adoptat in scopul nimicirii (infr*n erii) inamicului printr0un atac +otar*tor executat cu o rupare de forte de lo#ire (izbire)" intr0un moment fa#orabil6 in acest scop" ruparea de lo#ire trebuie sa aiba o mobilitate mai mare sau cel putin e ala cu cea a atacatorului" iar celelalte forte aflate in aparare sa reuseasca fixarea inamicului si directionarea patrunderii acestuia in sensul dorit. APA%A%E (.B.C. Ansamblul de masuri si actiuni ce se planifica si desfasoara in scopul diminuarii pierderilor si cresterii capacitatii unitatilor in actiunile specifice conditiilor (.B.C. Aceasta se realizeaza prin masuri planificate si8sau reacti#e" pasi#e si8sau acti#e si include: pre#enirea" protectia (.B.C. si decontaminarea. APA%A%E (ATI$(ALA 5 Totalitatea masurilor si actiunilor adoptate si desfasurate de autoritatile constitutionale ale statului rom*n in scopul arantarii su#eranitatii nationale" independentei si unitatii statului" inte ritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale6 5 &istem de institutii" or anizatii si actiuni destinat sa asi ure #iabilitatea unei natiuni in caz de a resiune. APA%A%E PE P$@ITII Procedeu adoptat in scopul interzicerii" pentru o perioada de timp stabilita" a patrunderii inamicului intr0o anumita portiune de teren (zona" raion" obiecti#)6 nimicirea propriu0zisa a inamicului constituie un obiecti# secundar. APA%A%E P%E/ATITA -I( TI)P Procedeu defensi# care permite fortelor an a!ate in lupta sa0si puna in aplicare" in #olum complet" elementele puterii de lupta. APA%A%E P%E/ATITA I( /%ABA Procedeu defensi# prin care fortele an a!ate in lupta isi pun in aplicare" in #olum redus" in timp scurt si" de re ula" sub presiunea

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z inamicului" elementele puterii de lupta. APA%A%E TE%IT$%IALA Parte componenta a apararii nationale" care cuprinde un ansamblu de masuri si actiuni desfasurate impotri#a a resorului" pe intre ul teritoriu national" de catre forte si trupe teritoriale" independent sau impreuna cu celelalte forte armate" folosind forme si procedee de actiune specifice. APA%A%E @$(ALA .orma particulara a operatiei de aparare" care cuprinde un ansamblu de actiuni desfasurate intr0o zona din teritoriul national de catre fortele din zona respecti#a care actioneaza intrunit" dupa o conceptie unitara" pentru respin erea ofensi#ei inamicului" nimicirea acestuia si asi urarea controlului de lun a durata a zonei. (inapoi la index) APA%A%EA .orma de lupta armata prin care se realizeaza respin erea" oprirea sau int*rzierea actiunilor inamicului" in scopul mentinerii spatiului (terestru" aerian" maritim" flu#ial) sau a obiecti#ului incredintat. AP%ECIE%I .A,$%ABILE concluzii si estimari oficiale" #alide sau in#alide ce rezulta din comportamentul fortelor ad#erse si actiuni oficiale a#anta!oase intereselor si obiecti#elor fortelor aliate. AP%ECIE%I (E.A,$%ABILE Concluzii personale ale fortelor ad#erse" estimari sau aprecieri oficiale" #alide sau in#alide" ce rezulta din comportamentul fortelor ad#erse si actiuni oficiale nefa#orabile intereselor si obiecti#elor fortelor aliate. AP%ECIE%I Concluzii personale" estimari oficiale" e#aluari in le atura cu intentiile celeilalte parti" posibilitatile militare si acti#itatile folosite in planificarea si luarea deciziilor. AP%$BA%EA C$(CEPTIEI &T%ATE/ICE (a operatiei) de catre Presedintele Comitetului intrunit al sefilor de &tate )a!ore de#ine baza planului pentru transformarea in Plan operational in format complet sau Plan operational in format conceptual. C*nd#a era numit 2conceptia luptei8operatiei4. AP%$,I@I$(A%E Componenta lo isticii care #izeaza stabilirea necesarului" cresterea" primirea" depozitarea" conser#area" e#identa" repartitia si distributia materialelor. A%)E -E -I&T%'/E%E I( )A&A (A.-.).) Arme care sunt capabile de mari distru eri si8sau sunt folosite" in asa fel inc*t" sa produca un numar mare de pierderi in personal. A.-.). sunt: nucleare" c+imica" biolo ica" dar exclud mi!loace de transport" lansare8tra ere" acolo unde acestea se constituie in competente indi#idualizate. A%)E I(T%'(ITE-enumire data unitatilor si marilor unitati apartin*nd .ortelor Terestre in masura sa desfasoare actiuni de lupta in mod independent" sa asi ure o str*nsa cooperare a armelor si o conducere unitara a lor. A%)E (EC$(,E(TI$(ALE )i!loace de lupta a caror folosire sau experimentare este interzisa prin con#entiile si tratatele internationale. -atorita caracteristicilor lor intrinseci" produc pa ube masi#e si distru eri eneralizate" fara distinctii intre beli eranti si nebeli eranti. A%TIC$L8$BIECT -E AP%$,I@I$(A%E -E.ICITA% Articole de apro#izionare esentiale pentru rezer#e pe care Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore si8sau comandantii structurilor militare an a!ate pentru realizarea situatiei de criza le0au identificat ca a#*nd un impact direct necesit*nd o tinere sub obser#atie si un

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z mana ement sporit. A%TIC$LE -E.ICITA%E PE(T%' -'CE%EA -E ACTI'(I -E L'PTA -E -'%ATA Articole8obiecte descrise ca fac*nd parte din -osarul de Elemente Lo istice ce afecteaza in mod semnificati# capacitatea comandantului de a executa operatiuni. A&I/'%A%E C' PE%&$(AL totalitatea masurilor si actiunilor desfasurate pentru completarea necesarului de personal" de toate cate oriile" la marile unitati (unitatile) care au suferit pierderi in actiunile executate.(inapoi la index) A&I/'%A%E .I(A(CIA%A totalitatea masurilor ce se iau in scopul stabilirii" cererii" obtinerii" utilizarii si !ustificarii mi!loacelor financiare destinate fortelor armate pentru a le apro#iziona la timp si fara intrerupere" cu te+nica si materiale" precum si pentru plata drepturilor banesti cu#enite personalului. A&I/'%A%E 3I-%$)ETE$%$L$/ICA ansamblul de masuri si acti#itati ce se desfasoara pentru obtinerea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la situatia +idrolo ica si meteorolo ica" precum si pentru pro noza +idrometeorolo ica si a fenomenelor naturale periculoase" necesare planificarii si ducerii actiunilor proprii. A&I/'%A%E I)A/$L$/ICA ansamblul actiunilor proiectate" or anizate si desfasurate de anumite institutii specializate ale unui stat" pe plan intern si international" in scopul mentinerii si promo#arii elementelor definitorii ale ima inii nationale" necesare realizarii si promo#arii securitatii nationale si internationale. A&I/'%A%E )E-ICALA totalitatea masurilor care se iau in #ederea pastrarii sanatatii militarilor" pre#enirii aparitiei si rasp*ndirii bolilor" acordarii la timp a a!utorului medical" e#acuarii ranitilor si bolna#ilor" spitalizarii" tratamentului si recuperarii acestora in scopul inapoierii" in cel mai scurt timp" la unitati. A&I/'%A%E T$P$/E$-E@ICA ansamblul masurilor si actiunilor ce se planifica si executa in scopul obtinerii" pre atirii si transmiterii la timp a datelor si documentelor topo eodezice necesare conducerii actiunilor militare. A&I/'%A%EA ACTI'(IL$% &I P%$TECTIA T%'PEL$% Ansamblul de masuri si acti#itatile desfasurate continuu si intr0o conceptie unitara" de catre toate fortele participante si la toate esaloanele" destinate obtinerii datelor necesare si crearii conditiilor de securitate a personalului" te+nicii si sistemelor impotri#a actiunilor a resorului si a altor factori perturbatori" executata in scopul mentinerii capacitatii de lupta a trupelor si indeplinirii misiunilor primite. A&I/'%A%EA CAIL$% -E C$)'(ICATIE Ansamblul de masuri si actiuni ce se intreprind pentru: ale erea" cunoasterea si pre atirea cailor de comunicatii6 repararea" restabilirea" intretinerea" paza si mentinerea in stare de #iabilitate a drumurilor" cailor ferate" arilor" porturilor" aeroporturilor si lucrarilor de arta6 or anizarea si executarea ser#iciului de comenduire si indrumare a circulatiei6 cercetarea nucleara" biolo ica si c+imica" pe caile de comunicatii" paza si apararea lucrarilor de arta de pe acestea. A&I/'%A%EA LIBE%TATII -E (A,I/ATIE $peratiile desfasurate pentru asi urarea libertatii si a dreptului de a na#i a pe caile aeriene sau maritime internationale. A&I/'%A%EA &A(ITA% ,ETE%I(A%A Ansamblul masurilor de mentinere a sanatatii animalelor si de pre#enire a transmiterii bolilor de la animale la om" de tratare si e#acuare a animalelor ranite si bolna#e" de cunoastere epizootica din zona" controlul sanitar #eterinar al alimentelor de ori ine animala" protectia sanitar #eterinara

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z impotri#a efectelor armelor de distru ere in masa" apro#izionarea fortelor cu animale pentru ser#iciu. Asistenta umanitara este limitata ca scop si durata. Aceasta este conceputa pentru a suplimenta sau a completa eforturile autoritatilor ci#ile ale tarii0 azda ori ale or anizatiilor specializate.(inapoi la index) A&I&TE(TA -E &EC'%ITATE &erii de pro rame autorizate prin Actul din<=B< pri#ind asistenta straina si prin Actul din <=?B pri#ind controlul exportului de arme" prin care &'A furnizeaza articole de aparare" asi ura pre atirea militara si alte ser#icii de aparare" prin acordare de imprumuturi" credite sau #*nzare in spri!inul strate iilor si obiecti#elor nationale. A&I&TE(TA 9'%I-ICA totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse pentru a se asi ura cunoasterea si respectarea dreptului international in actiunile militare. A&I&TE(TA (ATI$(ALA Asistenta ci#ila si8sau militara oferita unei natiuni de catre forte straine pe teritoriul national in timp de pace" de criza sau de razboi" pe baza acordurilor de a!utor reciproc inc+eiate intre state. Pro ramele de asistenta nationala includ" dar sunt limitate la asistenta in domeniul securitatii" aparare nationala cu forte straine" alte pro rame" precum si acti#itatile desfasurate" cu finantarea a entiilor nationale sau a or anizatiilor internationale. A&I&TE(TA %ELI/I$A&A ansamblul de actiuni specifice" desfasurate in scopul culti#arii #alorilor reli ios0morale" patriotice" etice si ci#ice in #ederea realizarii si mentinerii unui ni#el ridicat al moralului militarilor. A&I&TE(TA ')A(ITA%A 5 actiunile desfasurate pentru inlaturarea efectelor dezastrelor naturale sau pro#ocate de om ori alte situatii endemice" limitate ca scop si durata. Completeaza eforturile depuse de natiunea in criza ( azda)6 5 Actiunile desfasurate in #ederea eliminarii sau a reducerii efectelor dezastrelor naturale ori te+nolo ice" ale epidemiilor" foametei sau pri#arii de libertate" care pot reprezenta o amenintare serioasa la adresa #ietii si pot cauza pierderea ori distru erea proprietatii. ATIT'-I(E -E.E(&I,A comportamentul adoptat intr0o confruntare militara" in functie de capacitatea operati#a a trupelor" de situatiile si conditiile in care are loc an a!area fortelor si mi!loacelor pentru respin erea" oprirea sau int*rzierea a resorului" in scopul mentinerii f*siei (zonei) sau obiecti#ului incredintat. ATIT'-I(EA )E(TALA 4P%E,E(TI,A4 Anticiparea posibilelor amenintari a situatiilor de risc si reactia pentru stin erea acestora. ATIT'-I(EA )E(TALA 4%EACTI,A4 atitudinea orientata spre infr*n erea ulterioara a unui inamic e#ident si cunoscut" in toate componentele sale. A'TA%3IE 5 %e imul politic al unei comunitati care se u#erneaza ea insasi6 in acest sens termenul autar+ie este c#asi0ec+i#alent cu cel de autonomie. 5 Idealul unui stat capabil sa0si satisfaca sin ur toate ne#oile fara a fi silit sa apeleze la alte state6 5 Politica economica a unor state care tinde la crearea unei economii nationale inc+ise" izolate de economia altor tari" prin limitarea maximala a importurilor6 5 &tarea in care o unitate isi satisface trebuintele prin mi!loace proprii. A'T$-ETE%)I(A%E Principiul potri#it caruia orice popor" natiune are dreptul fundamental de a0si ale e fara nici o imixtiune din afara statutul politic si calea de

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z dez#oltare economica" sociala si culturala. Aplicarea principiului autodeterminarii presupune dreptul natiunilor de a se constitui in state nationale independente" de a intra in componenta unui stat multinational sau de a se desprinde de acesta.(inapoi la index) A'T$)ATI@A%E Ansamblul masurilor te+nice" or anizatorice" si economice care urmaresc imbunatatirea eficacitatii conducerii structurilor militare" in timp de pace" situatii de criza si razboi" si mentinerea totodata a omului ca element acti# in cadrul acestui proces. 'n loc central il ocupa mi!loacele electronice de calcul" in special in transmiterea" centralizarea si prelucrarea informatiilor si in pre atirea elementelor necesare luarii +otar*rii la ni#elul esaloanelor de comanda. A'T$($)IA &I .LE1IBILITATEA $PE%ATI$(ALA capacitatea si disponibilitatea marii unitati si unitatii de a da riposta optima oricarui tip de a resiune prin marirea libertatii de actiune in desfasurarea luptei armate si sporirea eficientei functionale in procesul de conducere. A'T$%ITATE A&')ATA LE/AL0 -reptul pe care un militar si0l asuma de a da ordine potri#it actelor normati#e in #i oare" ierar+izarii radelor" functiilor si a competentelor in domeniu. A'T$%ITATE B'/ETA%A Autoritate acordata prin le e in probleme ce implica in#estitii din fondurile /u#ernului. A'T$%ITATE -E C$$%-$(A%E Autoritatea incredintata unui comandant sau responsabilitatea indi#iduala pentru coordonarea anumitor functiuni sau acti#itati care implica forte din doua sau mai multe tari sau comandamente ori doua sau mai multe cate orii de forte ori doua sau mai multe tipuri de forte din aceeasi cate orie de forte. Persoana respecti#a este autorizata sa ceara consultare intre a entiile (structurile) implicate sau intre reprezentantii lor" dar nu are autoritatea sa forteze (obli e) a!un erea la o intele ere. In caz de neintele ere intre a entiile implicate ea trebuie sa incerce obtinerea acordului in problemele esentiale prin discutii. In cazul ca nu reuseste ea se #a adresa autoritatii corespunzatoare. A'T$%ITATE $.ICIALA (.$%)ALA) dreptul le al acordat sefului de a decide" de a incredinta misiuni si de a folosi" la ne#oie" constr*n erea impotri#a celor care nu isi indeplinesc obli atiile. A'T$%ITATE %elatie prin care o persoana sau rup accepta ca le itim faptul ca deciziile si actiunile sale sa fie +idate de o instanta exterioara (persoana" rup" or anism). A'T$%ITATEA (ATI$(ALA -E C$)A(-A Parlamentul" Presedintele %om*niei" Consiliul &uprem de Aparare a Tarii" /u#ernul" )inisterul Apararii (ationale si autoritatile administratiei publice cu atributii in domeniul apararii nationale. A'T$%I@A%E P%E@I-E(TIALA -E C3E)A%E LA A%)E A %E@E%,EI &ELECTATE Conditie le ala care asi ura presedintelui modalitatea de a acti#a maximum >CCCCC de membri din rezer#a de mobilizare selectata" timp de =C de zile" pentru a face fata solicitarilor de spri!in pentru orice misiune operationala fara sa fie declarata o ur enta nationala. Aceasta asi ura presedintelui autoritatea de a prelun i termenul initial de BC de zile la =C de zile in interesul securitatii nationale. Aceasta autorizare are o utilitate particulara c*nd se foloseste in circumstante nedorite. .ortele disponibile pot asi ura reactii in functie de misiune" cu scop limitat" de intimidare" sau

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z operationale" sau pot fi intrebuintate pentru orice mobilizari ulterioare A,E(T'%I&) Atitudine" conduita care se caracterizeaza prin desconsiderarea conditiilor si fortelor reale" prin intreprinderea unor actiuni excesi# de riscante" prin 4miza pe o sin ura carte4.

BA%E) act normati# specific" care stabileste minimum de rezultate necesar a fi obtinute de catre o persoana" pentru a trece la un ni#el superior de pre atire" necesar indeplinirii standardului stabilit pentru o anumita structura" perioada de pre atire" misiune" actiune" acti#itate" functie si post de lucru. BA@A -E -ATE PE(T%' A)PLA&A%E8-E&.A&'%A%E Baza de date din sistemul comun de planificare si executare operationala ce contine necesarul de informatii despre forte" material" inlocuire personal" necesarul de mi!loace de transport pentru sustinerea executiei. Baza de date reflecta informatii continute in sistemul de date pentru amplasarea fortelor structurate in timp sau dez#oltate pe parcursul diferitelor faze ale procedurilor actiunilor de criza si pro ramarile de deplasare dez#oltate de fortele componente ale comandamentului fortelor armate ale &.'.A. pentru operatiuni transport. BA@A &I &'P%A&T%'CT'%A 0Concepte fundamentale ale *ndirii materialiste despre societate si despre istoria ei. Baza societatii este structura sa economica" fundamentala" sistemul relatiilor de productie" intr0o perioada istoriceste determinata a istoriei sale. Baza economica constituie subsistemul calitati# determinant al sistemului social total" al formatiunii social economice. &uprastructura este constituita din relatii sociale" institutii sociale si idei referitoare la domeniile respecti#e de acti#itate sociala. In orice societate impartita in clase relatiile" institutiile si ideile politice constituie o parte de prima importanta a suprastructurii" respecti# suprastructura politica. BATALIE confruntare cu rol decisi# din cadrul operatiei" ce an a!eaza efecti#e militare numeroase prin care se asi ura obtinerea succesului in indeplinirea obiecti#ului (scopului) urmarit prin operatie. BI%$C%ATI&) )etoda de conducere 2din birou4" rupta de mase" caracterizata prin formalism excesi#" ter i#ersare" sicane etc. BI%$C%ATIE )od de or anizare destinat administrarii pe scara lar a a unor resurse prin intermediul unui corp de persoane specializate" plasate de re ula intr0o structura ierar+ica si dispun*nd de atributii" responsabilitati si proceduri strict definite. BL$CA-A actiune desfasurata de anumite forte pentru intreruperea cailor de le atura maritime" terestre" aeriene" flu#iale" a fluxurilor ener etice" de materii prime si materiale strate ice necesare desfasurarii normale a acti#itatilor intreprinderilor economice de importanta #itala etc. B'/ET AL P%E&E-I(TEL'I -ocument trimis Con resului &.'.A. in fiecare an" in luna ianuarie care cuprinde estimarea in#estitiilor u#ernului pentru urmatorul an fiscal si recomandari detaliate pentru alocarea de fonduri. B'/ET 5 Cantitate disponibila de resurse (bani" timp etc.) si modul de c+eltuire a acestora6 5 %aportul balantier dintre #eniturile si c+eltuielile unei unitati economico0 sociale pe o anumita perioada de timp.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

C
CA-%' -E %E.E%I(TA -enumire prin care se caracterizeaza una din componentele structurii di+otomice a teoriei ce poarta acelasi nume. Cadrul de referinta este elementul sau reperul luat ca baza de comparatie in enuntarea !udecatilor de #aloare" in formularea aprecierilor si autoaprecierilor pri#ind modul de inte rare sau de asimilare cu respecti#ul reper.(inapoi la index) CALITATEA ,IETII &emnificatia pentru om a #ietii sale" rezultat al e#aluarii lobale" din puntul de #edere al persoanei umane" al propriei #ieti. C7)P -E L'PTA CIBE%(ETI@AT ansamblul de actiuni militare in care metodele si mi!loacele cibernetice !oaca un rol important in planificarea" or anizarea si ducerea actiunilor de lupta. C7)P -E L'PTA I(TE/%AT ansamblul de actiuni militare desfasurate de catre toate cate oriile de forte ale armatei ( enuri de arma" specialitati)" sub o conducere unitara si printr0o str*nsa cooperare" pentru atin erea unui scop comun. C7)P -E L'PTA 0 ansamblul actiunilor militare desfasurate intr0un anumit spatiu si cu o durata diferita in timp. C*mpul de lupta are urmatoarele dimensiuni: spatiala" temporala si spatio0temporala. CA)PA(IE )ILITA%A 5totalitatea operatiilor si luptelor ruparilor de forte desfasurate intr0o perioada de timp caracteristica (an" anotimp) si intr0o zona eo rafica distincta" pe baza unei conceptii unitare" in #ederea indeplinirii unor obiecti#e strate ice65 &erie de operatiuni militare menite sa duca la indeplinirea unui obiecti# operational strate ic intr0un timp si spatiu dat. CAP AE%IA( @ona desemnata intr0un teritoriu ostil sau amenintat care atunci c*nd este capturat si retinut asi ura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera spatiul de mane#ra necesar pentru operatiunile proiectate. %eprezinta o localizare folosita ca baza pentru rezer#e si e#acuari aeriene. CAP -E P$- @ona desemnata pe un teritoriu de tarm ostil care atunci c*nd este capturat si retinut asi ura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera spatiul de mane#ra necesar pentru operatiuni dupa debarcarea pe mal. CAPABILITATE insusirea ce confera posibilitatea (aptitudinea) cui#a de a face ce#a" in raport cu situatiile si conditiile in care este transpus. Termenul poate fi asociat celui de 4capabil4. CAPACITATE -E A -'CE ACTI'(I -E L'PTA -E -'%ATA Abilitatea de a mentine ni#elul si durata necesare unei actiuni operationale in scopul indeplinirii unor obiecti#e militare. Capacitatea de a duce actiuni de lupta de durata este o functiune de asi urare si mentinere a ni#elului de instruire a fortelor si a te+nicii de lupta necesare pentru spri!inirea eforturilor militare. CAPACITATE -E A &TABILI (ECE&A%'L Capacitatea utilizatorului &istemului Comun de Planificare si Executare a $peratiilor de a identifica" actualiza" re#izui si ster e informatii despre forte si sustinerea acestora" necesare pentru a spri!ini un plan de actiune sau un curs de actiune.(inapoi la index) CAPACITATE -E ACTI'(E A .$%TEL$% TE%E&T%E (A &T%'C0T'%IL$% ACE&T$%A) posibilitatile reale de actiune a .ortelor Terestre in situatiile care necesita inter#entia acestora.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z CAPACITATE -E APA%A%E A TA%II totalitatea posibilitatilor economice" umane" te+nico0stiintifice" moral0politice" militare si de alta natura de care dispune statul pentru a0si asi ura apararea intereselor sale fundamentale prin mobilizarea si utilizarea carora se realizeaza forta necesara si capabila sa dea o riposta +otar*ta oricarei a resiuni. CAPACITATE -E C$(-'CE%E radul de or anizare si coordonare permanenta de catre comandanti si state ma!ore a intre ii acti#itati a marilor unitati operati#e" tactice sau a unitatilor independente in indreptarea eforturilor acestora pentru indeplinirea misiunilor stabilite" precum si in or anizarea si realizarea asi urarii multilaterale a actiunilor. CAPACITATE -E I(&T%'CTIE ansamblul cunostintelor" abilitatilor" deprinderilor" insusirilor psi+ice si comportamentelor necesare a entului misiunii militare pentru realizarea unor actiuni determinate. Este subsumata functional competentei. CAPACITATE -E )A(E,%A radul de mobilitate a unei structuri militare sau a unui element de dispoziti#" care ii permite miscarea rapida pe c*mpul de lupta" astfel inc*t" sa a!un a la timp oportun pe aliniamentul de declansare a unei actiuni militare. CAPACITATE -E.E(&I,A C%E-IBILA principiul de baza al doctrinei operationale a .ortelor Terestre" care presupune restructurarea" modernizarea si operationalizarea pe timp de pace a acestora" in scopul realizarii unei forte capabile sa descura!eze" sa dezor anizeze" captureze si sa nimiceasca un a resor potential sau real. CAPACITATE $PE%ATI$(ALA posibilitatea unitatii (unei structuri militare) de a desfasura actiuni militare in conformitate cu scopul pentru care a fost creata. CAPACITATI &PECIALE posibilitatile unei unitati (structuri militare) de a desfasura pe l*n a actiunile de baza pentru care a fost creata si actiuni complementare (razboi informational6 razboi electronic6 aparare antiaeriana6 aparare antiblindate6 supra#e +ere electronica" acti#itate de influentare psi+olo ica etc.). CAPITAL Termen cu acceptiuni in domeniul: 5financiar suma de bani care aduce un profit6 5te+nic ansamblul mi!loacelor materiale de productie de care dispune o societate sau intreprindere6 5nominal ansamblul mi!loacelor financiare de care dispune o societate pe actiuni la inceputul acti#itatii" pro#enind din aportul actionarilor6 5!uridic drept la un #enit fara munca decur *nd din posesia unor obli atii" actiuni sau alte inscrisuri6 5informational ansamblu de date si surse de informatie de care dispune o persoana" un rup sau o or anizatie6 5cultural ansamblul bunurilor culturale" inclusi# a mi!loacelor de producere a bunurilor stiintifice" intelectuale si artistice si a mi!loacelor de circulatie a acestora6 5simbolic termen folosit de P. Bourdieu pentru a desemna presti iul si sursele de presti iu de care dispune o persoana.(inapoi la index) CA%ACTE% (ATI$(AL Concept intrebuintat in psi+olo ia sociala" in etnopsi+olo ie" dar mai ales in antropolo ia culturala" anume in zona de orientare psi+olo ista din cadrul acestei discipline. CA%ACTE%'L I(TE%A%)E &I I(TE%CATE/$%II -E .$%TE ansamblul insusirilor pe care trebuie sa le posede comandamentele si trupele" in conditiile impuse de exi entele c*mpului de lupta" in prezent si in #iitor. CA%TA ALBA A /',E%('L'I document care stabileste obiecti#ele si sarcinile principale ale institutiilor an a!ate in realizarea securitatii si apararii nationale" masurile si actiunile ce urmeaza a fi intreprinse de catre acestea" resursele naturale" umane" materiale" financiare si de alta natura pe care urmeaza sa le asi ure anual pentru

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z constituirea si pre atirea fortelor participante la apararea nationala si asi urarea securitatii" conform misiunilor ce le re#in. CA&TA Termen aplicat de portu +ezi unei forme de or anizare din societatea indiana din secolul al 1,0lea. Este un rup compact situat intr0o di#iziune ierar+ica a unei societati" rupul fiind inc+is" ri id" endo amic" cu obiceiuri" rituri" simboluri" mod de #iata si acti#itate distincta. CATE/$%IA C$)P$(E(TEI -E %E@E%,A Componentele de rezer#a ale .ortelor Armate ale &'A sunt: /arda nationala a .ortelor Terestre a &'A6 %ezer#a .ortelor Terestre6 %ezer#a .ortelor (a#ale6 %ezer#a .ortelor )aritime6 /arda (ationala a .ortelor Aeriene" %ezer#a .ortelor Aeriene6 %ezer#a /arzii de Coasta. CATE/$%IE -E .$%TE ALE A%)ATEI Concept strate ic prin care se desemneaza o parte componenta principala a armatei" cu destinatie" or anizare si inzestrare proprie" cu forme si procedee de actiune specifice" care permit folosirea !udicioasa a fortelor si mi!loacelor. CA'@ALITATE &$CIALA Cate orie fundamentala a determinismului social care desemneaza relatiile de enerare sau producere dintre fenomene" fapte sau e#enimente sociale. CE(T%ALI&) Principiu de or anizare" conducere si administrare ce se bazeaza pe concentrarea puterii la ni#elele superioare ale rupului" or anizatiei" teritoriului etc.6 tendinta de realizare practica a principiului mentionat. CE(T%E -E /%E'TATE (/%A,ITATIE) Caracteristici" posibilitati sau sectoare din care o unitate de forte militare isi primeste libertatea de actiune" forta fizica sau #ointa de lupta CE(T%' &I PE%I.E%IE Teorie de lar a rasp*ndire in domeniul cercetarilor asupra pacii care considera ca o trasatura a sistemului international contemporan o constituie ine alitatea dintre 4parti4 in cadrul natiunilor si intre natiuni. Exista natiuni pri#ile iate" 4centrale4 si altele 4periferice4. Centrul ocupa un ran superior in pri#inta relatiilor economice" este plasat fa#orabil in raport cu periferia si se imbo ateste pe seama acestuia. Periferia depinde in eneral de centru" in domeniul economic" militar" cultural" are un numar restr*ns de parteneri comerciali" un export unilateral.(inapoi la index) CE(T%'L -E )I&CA%E C$)'(A Centru stabilit pentru a coordona an a!area tuturor mi!loacelor de transport (cuprinz*ndu0le si pe cele asi urate de fortele aliate sau de natiunile azda) in spri!inul conceperii operatiunilor. Aceasta coordonare este realizata prin stabilirea politicii le ate de transport din interiorul zonei de responsabilitate in functie de necesitatile de ur enta" capacitatea posturilor terminale" disponibilitatea de transport a bunurilor si prioritatile stabilite de comandantul fortelor intrunite. CE%CETA%EA totalitatea masurilor si actiunilor ce se intreprind pentru procurarea" analizarea" ierar+izarea si #alorificarea datelor si informatiilor despre inamic" populatie" situatia (.B.C. si cea sanitar0epidemica" despre conditiile eoclimatice" resursele umane si materiale" precum si despre infrastructura din zona actiunilor militare. CICL' -E ,IATA8E,$L'TIE A C%I@EI reprezinta e#olutia in timp a intensitatii crizei " precum si modul cum se trece prin starile crizei. CI$C(I%EA )ILITA%A momentul an a!arii directe a inamicului de catre forte proprii" de #aloare tactica" in confruntarea militara desfasurata in timp scurt" a#*nd loc"

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z de re ula" intre elementele de si uranta ale fortelor ad#erse si care se poate transforma sau nu in lupta. CLI)AT P&I3$0&$CIAL Concept utilizat de psi+osociolo ie pentru a desemna starea de spirit a unui rup social. C$ALITIE An a!ament (acord) ad +oc intre doua sau mai multe natiuni pentru o actiune comuna. C$- -E .%A/)E(TA%E A B0a pozitie a numarului de linie al unitatii folosit pentru identificarea subunitatilor unei forte. C$-'L -E I-E(TI.ICA%E A '(ITATII Cod alfabetico0 numeric format din sase caractere prin care se identifica in mod unic fiecare unitate acti#a" de rezer#a si a /arzii (ationale. C$-'L '(ITATII TIP Cod alfabetico0 numeric format din cinci caractere prin care se identifica in mod unic fiecare unitate tip din .ortele Armate. C$E%CITIE Constr*n ere" prescriere a modelelor de comportament si actiune prin inter#entie directa sau normati#a. C$E%CITI'(E E1TE%(A (C$(&T%7(/E%E) Ansamblul de masuri licite" indreptate impotri#a unui stat in conditiile stabilite de dreptul international. C*nd in solutionarea liti iilor internationale" mi!loacele pasnice nu au dat rezultate" dreptul international admite" in cazuri cu totul exceptionale" recur erea la anumite mi!loace de coercitiune impotri#a statului care a sa#*rsit actiuni dusmanoase sau a incalcat dreptul international. C$E%CITI'(E I(TE%(A Asi urarea aplicarii actelor statale de conducere" normati#e sau indi#iduale atunci c*nd ele nu sunt respectate de buna #oie6 impunerea prin forta a normei !uridice si actelor !uridice indi#iduale date in baza lor. &anctiune !uridica ca forma de coercitiune interna se aplica de stat in formele procedurale stabilite de le e.(inapoi la index) C$E@I'(E calitate care lea a impreuna partile componente ale unei structuri psi+o0 sociale si care furnizeaza rezistenta (elasticitate) impotri#a actiunilor distructi#e si de dezor anizare" micsor*nd #ulnerabilitatea structurilor la infr*n ere si in fata efectelor lo#iturilor ad#erse. C$LAB$%A%E )ILITA%A I(TE%(ATI$(ALA promo#area si apararea intereselor nationale in relatiile cu partenerii de dialo pentru edificarea unei ar+itecturi de securitate #iabile" care sa contribuie la intarirea increderii" realizarea si mentinerea transparentei relatiilor dintre structurile militare nationale si structurile similare din armatele altor tari. C$)A(-A -EPLI(A (T$TALA) Autoritatea si responsabilitatea militara a unui ofiter superior de a da ordine subordonatilor. Acopera toate aspectele operatiilor si cele pri#ind administrarea6 este #alabila numai in cadrul national. (ici un comandant (AT$ nu are comanda deplina a fortelor care ii sunt repartizate" deoarece natiunile transfera catre (AT$ numai comanda operationala sau controlul operational. C$)A(-A $PE%ATI$(ALA Autoritatea incredintata unui comandant pentru a stabili misiuni sau sarcini comandantilor subordonati" de a disloca unitati" a resubordona forte si de a mentine sau dele a controlul operational sau tactic in functie de necesitati. (u include responsabilitati administrati#e sau pri#ind lo istica. C$)A(-A TACTICA Autoritate dele ata unui comandant de a da sarcini fortelor

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z primite sub comanda pentru indeplinirea misiunii primite de la esalonul superior. C$)A(-A)E(T I(T%'(IT (I(TE/%AT) structura decizionala creata pentru conducerea actiunilor militare desfasurate" in comun" de catre cel putin doua cate orii de forte ale armatei. C$)A(-A)E(T )'LTI(ATI$(AL (C$)BI(AT) &tructura decizionala creata pentru conducerea actiunilor militare desfasurate" in comun" de catre forte apartin*nd armatelor a cel putin doua state. C$)A(-A)E(T $PE%ATI$(AL I(TE%A%)E &tructura decizionala creata at*t pentru planificarea operatiilor inte rate" c*t si pentru conducerea si controlul specific al fortelor din subordine. C$)A(-A)E(T &PECI.IC Comandament care are o misiune ampla si continua si care este infiintat de catre presedinte prin )inisterul Apararii" prin consilierea si asistenta presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore. Este alcatuit in primul r*nd din forte ale unui ser#iciu. C$)A(-A)E(T &'B$%-$(AT Comandament format din comandant si toate unitatile" detasamentele" or anizatiile sau formatiunile de ser#icii din subordinea acestuia. C$)A(-A)E(T '(I.ICAT Comandament a#*nd misiuni complexe" aflat sub comanda unui sin ur comandant si alcatuit din forte pro#enind de la doua sau mai multe departamente militare" si care este infiintat de catre Presedinte prin )inisterul Apararii" cu spri!inul si consilierea Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore. C$)A(-A)E(T element de structura a unitatii militare ram*ne" or anizat pentru exercitarea actului de comanda si in#estit" prin acte normati#e" cu competente specifice in domeniul actiunilor militare. Acesta exercita actul de comanda asupra tuturor elementelor structurii unitatii" desfasur*nd acti#itati de pre#edere (pro noza" planificare" pro ramare)" or anizare" coordonare si control.(inapoi la index) C$)A(-A)E(T'L .$%TEL$% TE%E&T%E &tructura de comanda" de conceptie" planificare si executie ce raspunde de intrebuintarea fortelor si mi!loacelor din subordine6 se infiinteaza Dn caz de razboi si se subordoneaza ierar+ic )arelui Cartier /eneral. C$)A(-A)E(T'L L$/I&TIC AL .$%TEL$% TE%E&T%E &tructura de comanda" de conceptie" planificare si executie ce raspunde de or anizarea" planificarea si intrebuintarea fortelor si mi!loacelor de lo istica din subordine6 functioneaza la pace" in situatii de criza si de razboi si se subordoneaza ierar+ic &tatului )a!or al .ortelor Terestre (Comandamentului .ortelor Terestre). C$)A(-A)E(T'L $PE%ATI$(AL $PE%ATI,8TACTIC &tructura de comanda ce are in subordine nemi!locita" in situatii de criza si de razboi" fortele operationale de ni#el operati#8tactic. C$)A(-A)E(T'L &E%,ICI'L'I -E T%A(&P$%T Cele trei componente ale comandamentului &'A pentru transport: Comandamentul pentru Transport Aerian" Comandamentul pentru Transport )aritim si &ectia de Transporturi )ilitare. .iecare componenta a comandamentului pentru transport continua sa ram*na o componenta ma!ora a ser#iciului din care face parte" continu*nd sa or anizeze" sa pre ateasca si sa0si doteze fortele conform celor specificate de le e. -e asemenea" fiecare componenta a comandamentului pentru transport continua sa execute misiuni proprii. C$)A(-A(T AL .$%TEL$% I(T%'(ITE AL C$)P$(E(TEI (A,ALE

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z Comandant din cadrul unui comandament intrunit subordonat responsabil cu planificarea si coordonarea operatiunilor na#ale sau indeplinirea misiunilor operationale. Comandantul fortelor intrunite are autoritatea necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite al componentei na#ale #a a#ea in #edere preponderenta fortelor maritime si capacitatile necesare de comanda si control. C$)A(-A(T AL .$%TEL$% I(T%'(ITE Termen eneral atribuit comandantului autorizat sa0si exercite comanda de lupta sau controlul operational asupra fortelor intrunite. C$)A(-A(T A&I/'%AT Comandant care are responsabilitati pri#ind toate aspectele unei misiuni incredintate prin planul comun pentru folosirea instalatiilor strate ice ale fortelor armate. In cazul planificarii comune a operatiilor" acest termen se refera la comandatul care pre ateste planurile de actiune sau ordinul de actiune ca raspuns la solicitarile Presedintelui Comitetului Intrunit al sefilor de &tate ma!ore. C$)A(-A(T C$)BATA(T Comandant suprem al uneia dintre unitatile combatante de forte reunite sau specifice stabilit de catre Presedinte. C$)A(-A(T -E &P%I9I( Comandant care asi ura forte de intarire sau alt spri!in unui comandant sau care elaboreaza un plan de spri!in. &unt incluse unitatile de lupta indicate si a entiile de aparare in functie de caz. C$)A(-A(T persoana cu autoritate in#estita sau asumata le al" care exercita actul de comanda asupra personalului structurilor subordonate" precum si asupra celui a#ut temporar in subordine. In orice situatie el raspunde de indeplinirea misiunii incredintate structurii militare pe care o comanda. C$)A(-A(T'L .$%TEL$% I(T%'(ITE AL C$)P$(E(TEI TE%E&T%E Comandantul din cadrul unui comandament intrunit" comandament intrunit subordonat responsabil cu planificarea si coordonarea operatiunilor terestre sau indeplinirea misiunilor operationale. Comandantul fortelor intrunite al componentei terestre are autoritatea necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite al componentei terestre #a a#ea in #edere preponderenta fortelor terestre si capacitatile de comanda si control necesare.(inapoi la index) C$)A(-A(T'L .$%TEL$% I(T%'(ITE PE(T%' $PE%ATI'(I &PECIALE Comandant din cadrul unui comandament unificat8subordonat responsabil cu planificarea si coordonarea operatiunilor speciale sau indeplinirea misiunilor operationale. Comandantului fortelor intrunite pentru operatiuni speciale ii este acordata autoritatea necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite pentru operatiuni speciale #a a#ea in #edere preponderenta fortelor pentru operatiuni speciale si capacitati necesare de comanda si control. C$)A(-A(T'L .$%TEL$% %E'(ITE AL C$)P$(E(TEI AE%IE(E $fiter a carui autoritate pro#ine de la comandantul fortelor intrunite si care are autoritatea de a exercita control operational" de a distribui misiuni" de a conduce coordonarea printre comandantii subordonati si de a or aniza fortele in scopul unificarii eforturilor in realizarea tuturor misiunilor. Comandantul fortelor intrunite #a desemna un comandant de forte intrunite al componentei aeriene. %esponsabilitatile comandantului de forte intrunite al componentei aeriene #or fi numite de catre comandantul fortelor intrunite (in mod normal acestea includ planificarea" coordonarea" alocarea si atribuirea sarcinilor).

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z .olosind directi#ele comandantului fortelor intrunite si in cooperare cu alti comandanti ai altor ser#icii componente" comandantul fortelor intrunite al componentei aeriene #a face recomandari comandantului fortelor intrunite in le atura cu distribuirea raidurilor aeriene in functie de diferite misiuni sau zone eo rafice. Comandant al fortelor intrunite ale componentei aeriene6 #a face recomandari comandantului fortelor intrunite in le atura cu repartitia raidurilor aeriene in functie de diferite misiuni sau zone eo rafice C$)A(-A &I C$(-'CE%E I( TI)P -E %A@B$I .olosirea inte rata a operatiunilor" a mi!loacelor de inducere in eroare a inamicului" a operatiunilor psi+olo ice" a razboiului electronic si de distru ere fizica sustinute de ser#iciul de informatii pentru distru erea mi!loacelor de comanda si control ale inamicului" concomitent cu prote!area mi!loacelor de comanda si control ale fortelor aliate impotri#a acestor actiuni. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi se desfasoara la toate ni#elele luptei. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi implica at*t operatiuni ofensi#e c*t si defensi#e: <) Contracomanda si control pre#enirea comenzii si controlului efecti# al fortelor inamice prin interzicerea de a obtine informatii" influentarea" de radarea sau distru erea sistemului de comanda si control al inamicului >) Prote!area sistemului de comanda si control. )entinerea comenzii si controlului propriilor forte prin anularea eforturilor inamicului de interzicere a informatiilor" de influentare" de radare sau distru ere a sistemului de comanda si control al fortelor aliate C$)A(-A &I C$(-'CE%E Exercitarea autoritatii asupra fortelor implicate in realizarea misiunii de catre comandantul desemnat. .unctiile de comanda sunt efectuate prin pre atirea personalului" ec+ipamentului" comunicatiilor" facilitatilor si procedurilor an a!ate de comandant in planificarea" conducerea" coordonarea si controlul fortelor si operatiunilor pentru indeplinirea misiunii. C$)A(-A ansamblul actiunilor prin care or anul de conducere isi impune #ointa asupra or anelor de executie pentru a actiona in sensul dorit. A comanda semnifica a pune in aplicare decizii" planuri sau pro rame concepute" in prealabil in #ederea realizarii obiecti#ului8scopului propus. C$)BATA(T persoana care face parte din fortele armate an a!ate intr0o confruntare militara si este supusa le ilor si obiceiurilor razboiului. C$)BATE%EA TE%$%I&)'L'I 5 totalitatea actiunilor care includ antiterorismul (masuri defensi#e luate pentru reducerea #ulnerabilitatii in fata actelor de terorism) si contraterorismul (masuri luate pentru a impiedica" intimida si reactiona la actele de terorism)" desfasurate in scopul ani+ilarii terorismului in toata ama amenintarilor pe care le implica6 5 Actiunile antiteroriste (masuri de aparare luate pentru a reduce #ulnerabilitatea in fata actelor teroriste) si de combatere a terorismului (masuri ofensi#e luate pentru pre#enirea" descura!area si limitarea acestuia)" intreprinse in toate formele sale de manifestare.(inapoi la index) C$)ITET'L -E PLA(I.ICA%E &I E1EC'TIE C$)'(A &tatele ma!ore" comandamentele si a entiile implicate in pre atirea" instruirea" deplasarea" primirea" implicarea" spri!inul si sustinerea fortelor militare repartizate ori in rezer#a intr0un raion al operatiunilor de lupta sau intr0o zona obiecti#. Comitetul de planificare si executie comuna este format de obicei din &tatul )a!or unificat" &er#icii" anumite &er#icii ale

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z Comandamentelor ma!ore (incluz*nd &er#iciile Comandamentelor lo istice)" comandamentele unificate si specificate (si ser#iciile Comandamentelor componente)" comandamentele subordonate" comandamentele componente de Transport" )arile 'nitati $perati#e" A entia de Aparare Lo istica si alte a entii de aparare (exemplu: &er#iciul de informatii al )inisterului Apararii) in functie de un scenariu dat. C$)PATIBILITATE capacitatea a doua sau mai multor parti de a functiona impreuna fara a se perturba sau interfera reciproc. C$)PETE(TA )ILITA%A totalitatea capacitatilor co niti#e" psi+omorale si psi+omotrice prin care a entul actiunii militare actioneaza indi#idual si8sau in rup" pentru a asi ura functionalitatea structurii militare din care face parte. C$)PETE(TA 5!uridica -reptul le itim al unei persoane sau al unui rup de a lua decizii intr0un anumit domeniu de acti#itate" la diferite ni#eluri ale unor structuri or anizationale (politice" !uridice" administrati#e" industriale" militare etc.)6 5profesionala Caracteristica a unei persoane sau a unui colecti# de a dispune de cunostinte si deprinderi necesare realizarii sarcinilor le ate de un anumit domeniu de acti#itate profesionala. La acestea se adau a si capacitatea de a rezol#a cu succes problemele or anizatorice si modul de cooperare cu oamenii. C$)PETITI,ITATE (P%I(CIPI' AL I(&T%'CTIEI) dorinta fiecarui militar de a fi cel mai bun si de a se compara permanent cu ceilalti in spiritul concurentei. C$)PLE)E(TA%ITATEA cerinta a instructiei pentru lupta care presupune transferul cunostintelor si formarea deprinderilor necesare 2luptatorului uni#ersal4" care poate folosi" in mod real" toate cate oriile de armament indi#idual si te+nica de lupta din inzestrarea subunitatii. C$)P$(E(TA 'na dintre or anizatiile subordonate ce constituie o forta comuna. (inapoi la index) C$)P$%TA)E(T P%$&$CIAL Tip de comportament orientat spre sustinerea" conser#area si promo#area #alorilor sociale" fara asteptarea unor recompense externe. C$)P%$)I& )odalitate de rezol#are a unor tensiuni si conflicte" de realizare a consensului" in conditii de di#ersitate de interese si8sau puncte de #edere" caracterizata prin faptul ca solutia adoptata este rezultatul unor cedari reciproce" minimiz*ndu0se astfel conflictul si promo#*nd cooperarea. C$)'(ITATE asi ura in fiecare rupare de forte (armate) utilizarea ec+ipamentului" procedeelor sau doctrinelor pe baza unei strate ii comune. C$(CE(T%A%EA E.$%T'L'I I( L$C'L -ECI&I, &I LA )$)E(T'L P$T%I,IT combinarea si sincronizarea efectelor elementelor de putere pe directiile sau in raioanele stabilite" in momentul si in cantitatea care asi ura succesul asupra inamicului. C$(CE(T%A%EA P'TE%II )ILITA%E fundament al actiunilor militare (caracteristic modelului strate ic al razboiului dus de %om*nia" care nu se poate baza pe cantitatea fortelor si mi!loacelor de lupta" ci in primul r*nd pe calitatea personalului)" ce presupune selectarea prioritatilor strate ice si operationale in spatiu si timp" #iz*nd obtinerea #ictoriei rapide cu pierderi putine" prin exploatarea a#anta!ului detinut asupra inamicului. C$(CEPE%EA $PE%ATI'(II -eclaratie #erbala sau rafica" in linii mari asupra

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z ipotezelor sau intentiilor comandantului in #ederea realizarii unei operatiuni sau a unor serii de operatiuni. In mod frec#ent conceperea operatiunii este cuprinsa in planuri de campanie si planuri operationale6 in particular planurile cuprind o serie de operatiuni conectate intre ele ce presupun o executare simultana sau succesi#a. Conceperea operatiunilor este menita sa prezinte o ima ine de ansamblu. C$(CEPE%EA &P%I9I('L'I L$/I&TIC -eclaratie #erbala in linii mari asupra modului in care comandantul intentioneaza sa spri!ine elaborarea operatiunilor. C$(CEPT $PE%ATI$(AL Proiectia mentala prin care se preconizeaza constituirea ruparii fortelor proprii pentru nimicirea inamicului" a obiecti#elor (aliniamentelor) ce urmeaza sa fie cucerite" precum si a caracterului mane#rei adoptate" incadrate in timp si spatiu. C$(CEPTIA -E )$-ELA%E A P'TE%II )ILITA%E A .$%TEL$% TE%E&T%E Totalitatea principiilor si optiunilor &tatului )a!or al .ortelor Terestre" cu pri#ire la modalitatile de actiune pentru realizarea si mentinerea standardelor de calitate care #izeaza resursa umana" structura or anizatorica" inzestrarea cu armament si te+nica militara" precum si o noua fizionomie si dinamica a actiunilor militare bazate pe operatii intrunite (inte rate). C$(CEPTIA -E %EALI@A%E A I(TE%$PE%ABILITATII )A%IL$% '(ITATI &I '(ITATIL$% -I( .$%TELE TE%E&T%E C' &T%'CT'%I )ILITA%E (AT$ cuprinde totalitatea procedeelor" modalitatilor de aparare si implementare a sistemului de norme" proceduri si re uli" deri#ate din experienta si actiunile (AT$" prin mecanisme proprii de conducere" executie si e#aluare" precum si inzestrarea cu te+nica si ec+ipamente interoperabile" inlocuirea sau modernizarea lor.(inapoi la index) C$(CEPTIA &T%ATE/ICA A C$)A(-A(T'L'I &'P%E) -ocument final realizat in Etapa a E0a in procesul de planificare deliberata. Conceptia strate ica a Comandantului structurii militare de actiune este utilizata pentru ca deciziile si directi#ele de planificare ale comandantului acestei structuri sa se faca cunoscute in #ederea realizarii Planului comun pentru folosirea instalatiilor strate ice ale fortelor armate sau pentru indeplinirea altor sarcini ale Presedintelui Comitetului intrunit al sefilor de &tate )a!ore C$(-ITII (.B.C. conditii create ca urmare a prezentei sau intrebuintarii A-)" prezentei sau producerii de accidente8distru eri la obiecti#ele industriale de risc (.B.C. C$(-ITII PE(T%' P%E/ATI%EA APA%A%II &istem uniform de situatii tactice de alerta succesi#e in folosul Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" cel al comandantilor unitatilor de lupta unificate si specificate si pentru cel al &er#iciilor. Conditiile pentru pre atirea apararii sunt diferentiate pentru a marca situatii in functie de ra#itate (statut de alerta). Aceste conditii sunt identificate prin prescurtari: -E.C$( (E)" (F)" (G)" (>) si (<) in functie de caz. C$(-'CE%E $PE%ATI$(ALA totalitatea acti#itatilor si masurilor intreprinse de catre or anele de conducere in scopul or anizarii si desfasurarii luptei armate. C$(-'CE%E &T%ATE/ICA Conducere realizata prin strate ia de securitate nationala" prin strate ia militara nationala si strate ia teatrelor actiunilor de lupta in #ederea atin erii scopurilor si obiecti#elor strate ice. C$(-'CE%E 5actul de comanda prin care se asi ura or anizarea" coordonarea si

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z indrumarea neintrerupta a acti#itatilor in cadrul unei structuri militare in timp de pace si a actiunilor militare desfasurate de trupe pentru indeplinirea misiunilor in timp de razboi sau in situatii de criza65 .enomen inerent ori carei actiuni comune a oamenilor" acti#itatii oricarei or anizatii sau institutii" aspect esential al #ietii politice a societatii" care consta in stabilirea unor scopuri de atins" indicarea mi!loacelor si cailor de apropiere fata de scopuri" repartizarea de atributii si coordonarea acti#itatilor" or anizarea unui flux informational si controlul indeplinirii sarcinilor in #ederea luarii masurilor de corectie ce se impun. Conducerea se exercita intotdeauna in rupuri sociale" or anizatii sau institutii. Conducerea politica enerala a societatii" prin intermediul puterii de stat este u#ernarea C$(-'CE%EA APA%A%II (ATI$(ALE Cuprinde un ansamblu de decizii si acti#itati de pre#iziune" planificare" or anizare" comanda" coordonare" indrumare si control desfasurate de autoritatile constitutionale ale statului in scopul arantarii securitatii nationale" independentei si unitatii statului" inte ritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale" precum si principiile" re ulile" metodele" procedeele si instrumentele folosite in acest scop. C$(-'CE%EA .$%TEL$% TE%E&T%E ca acti#itate" este un atribut al &tatului )a!or (Comandamentului) al .ortelor Terestre" iar ca element component al sistemului de conducere a armatei" este constituit din structuri de comanda (conducere) cu atributii si responsabilitati in conceperea" administrarea si armonizarea masurilor si actiunilor destinate apararii pentru trupele din subordine.(inapoi la index) C$(-'CE%EA I(&T%'CTIEI totalitatea actiunilor intreprinse de comandant in #ederea aplicarii deciziilor" prin exercitarea atributiilor de comanda si control a procesului instructi#0educati# militar. C$(-'CE%EA PLA(I.ICA%II APA%A%II -ocument comun pentru planificare6 este un document de sine statator publicat intr0o serie de #olume pri#itoare la anumite domenii specifice. &tabileste prioritatile Presedintelui si dez#oltarea pro ramului de aparare pentru anul urmator (adaptat dupa -ocumentul &trate iei Presedintelui Comitetului intrunit al sefilor de state ma!ore. Prima reeditare iunie <==G). C$(ECTAT Care are o le atura directa si imediata la un computer. C$(.LICT I(TE%(ATI$(AL situatie extrem de ra#a" aparuta intre state ca urmare a disputarii unui drept pe care si0l re#endica reciproc si risca sa dea nastere la folosirea fortei. C$(.LICT )ILITA% -E )ICA I(TE(&ITATE confruntare politico0militara intre state sau rupari de luptatori" incadrata sub ni#elul razboiului con#entional si deasupra conceptiei pacifiste" rutiniere dintre state. C$(.LICT )ILITA% tip de conflict social de o anumita amploare in care una din partile beli erante " cu toata or anizarea militara de care dispune poate (opteaza) sau nu sa dea o riposta armata. C$(.LICT %E/I$(AL Conflict specific aflat in aria de responsabilitate a comandantului suprem. C$(.$%)I&) Concept al sociolo iei si psi+olo iei sociale desemn*nd adaptarea indi#idului la un model acceptat sau impus de rup. In politolo ie prin conformism se intele e atitudinea de acceptare pasi#a" necritica a normelor de comportament in #i oare intr0o rupare" or anizatie" institutie politica" respecti# in #iata publica a unei societati" de

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z supunere neconditionata fata de normele impuse prin forta coerciti#a a le ilor" a traditiei sau a opiniei dominante. C$(&E(& &tare de consimtam*nt eneral intr0un or anism politic cu pri#ire la o anumita problema. -aca la unanimitate se a!un e prin #ot expres" consensul se realizeaza printr0un acord" ca urmare a unei suite de compromisuri. C$(&ILI'L (ATI$(AL -E &EC'%ITATE AL &'A $r anism u#ernamental destinat sa0l spri!ine pe Presedinte in inte rarea tuturor sferelor politicii de securitate nationala. Presedintele" ,ice0presedintele" &ecretarul de stat si )inistrul apararii sunt membri le ali. Presedintele comitetului intrunit al &efilor de state ma!ore" -irectorul C.I.A. si loctiitorul Presedintelui pentru probleme de securitate nationala sunt consilieri. C$(&TIT'TIE 5Le e fundamentala a unui stat" in#estita cu o forta !uridica superioara celorlalte le i" care cuprinde principiile esentiale ale or anizarii lui" stabileste drepturile si datoriile principale ale cetatenilor" sistemul electoral" or anizarea or anelor supreme si locale etc." reflect*nd at*t stadiul de dez#oltare sociala" economica si politica la un moment dat a statului respecti#6 5 Le e fundamentala a statului formata dintr0un ansamblu de norme !uridice care defineste si fixeaza principiile si formele or anizarii sociale si ale statului" sistemul or anelor statului" bazele !uridice ale statutului cetatenilor. C$(&TII(TA $r anizarea dinamica a #ietii psi+ice umane manifesta in relatiile omului cu sine" cu altii si cu mediul.(inapoi la index) C$(TI(/E(T (ATI$(AL Totalitatea fortelor care participa in operatii multinationale intr0o anumita zona de responsablitate si care apartin unui anumit stat. C$(TI('ITATE $PE%ATI,A &tari enerale de pace" criza sau de razboi in cadrul carora se duc di#erse tipuri de operatiuni si acti#itati militare. C$(TI('ITATEA ACTI'(IL$% posibilitatea prelun irii actiunilor fortelor si mi!loacelor fara restrictii pri#ind starea de timp" anotimp si teren" dar si in conditiile perturbatoare enerate de unele mi!loace specializate ale a resorului. C$(T%ACT'L &$CIAL Conceptie idealist0rationalista care explica ori inea si natura statului printr0o con#entie prin care oamenii" renunt*nd bene#ol" total sau partial la drepturile lor 4naturale4 in fa#oarea unui or an suprem" dob*ndesc din partea acestuia asi urarea drepturilor lor 4ci#ile4" intruc*t acestea isi iau obli atia de a le apara #iata securitatea si proprietatea. C$(T%A-ICTE Cate orie care exprima starea launtrica a tuturor obiecti#elor si procedeelor (corelatia de unitate" le atura" coexistenta si lupta a laturilor proprietatilor si tendintelor contrare" proprii fiecarui obiect sau proces)" constituind continutul" motorul dez#oltarii" cauza tuturor sc+imbarilor din uni#ers" a e#olutiei de la inferior la superior. C$(T%AL$,IT'%A riposta ofensi#a desfasurata in spatiul operati# de catre mari unitati" cu scopul de a nimici ruparea principala de forte a inamicului patruns in f*sia de aparare a unei mari unitati ( rupari) operati#e (strate ice). C$(T%AP%E/ATI%E actiune de lo#ire prin foc masat" executata prin surprindere" cu toate mi!loacele aflate la dispozitie" asupra obiecti#elor si ruparilor principale de forte ale a resorului pre atite pentru ofensi#a. C$(T%ATE%$%I&) totalitatea masurilor luate pentru a impiedica" intimida si reactiona la actele de terorism. C$(T%$L A-)I(I&T%ATI, -irectionarea sau exercitarea autoritatii asupra

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z structurilor subordonate sau a altor structuri" cu pri#ire la problemele administrati#e ca: mana ementul personalului" apro#izionarea" ser#iciile sau alte probleme neincluse in misiunile operationale ale acestora. C$(T%$L $PE%ATI$(AL Autoritatea dele ata catre comandant de a directiona fortele repartizate astfel inc*t ca acesta: sa poata indeplini misiuni sau sarcini specifice" care sunt" de re ula" limitate dupa scop" timp sau dispunere6 sa disloce unitatile respecti#e si sa retina sau sa repartizeze controlul tactic al acestora. (u include autoritatea de a +otari repartizarea (dislocarea) separata a unor parti a unitatilor aflate sub control si nici controlul administrati# sau lo istic. C$(T%$L &$CIAL -esemneaza procesul prin care o instanta (persoana" rup" institutie" asociatie sau or anizatie) re lementeaza" orienteaza" modifica sau influenteaza comportamentele sau actiunile altei instante" ce apartine aceluiasi sistem" cu a!utorul unor mi!loace materiale si simbolice" in #ederea asi urarii conformitatii si pastrarii ec+ilibrului specific sistemului.(inapoi la index) C$(T%$L TACTIC -irectionarea detaliata si" de re ula" locala" precum si controlul deplasarilor sau mane#relor necesare pentru a indeplini misiunile sau sarcinile primite de la esalonul superior. C$(T%$L'L A%)A)E(TEL$% actiune care implica orice plan" aran!ament sau proces bazat pe acorduri internationale. /u#erneaza oricare dintre aspectele pri#ind numarul" tipurile" caracteristicile si performantele sistemelor de armamente" forta numerica" or anizarea" ec+iparea si dislocarea fortelor armate" mentinute de parti in scopul reducerii instabilitatii in mediul militar. C$(T%$L'L )I&CA%II Planificarea" stabilirea rutei" pro ramarea si controlul personalului si transportului de marfuri pe liniile de comunicatii" de catre structura responsabila pentru aceste functiuni. C$(T%$L'L $PE%ATI, Autoritate de comanda transferabila ce poate fi exercitata de comandantii de la orice esalon. Controlul operati# este inerent in unitatile de lupta si constituie autoritatea cu care se efectueaza acele functii de comanda asupra fortelor subordonate ce implica or anizarea si amplasarea de unitati si forte" repartizarea de misiuni si denumirea obiecti#elor necesare pentru indeplinirea misiunii. Controlul operati# include conducerea tuturor aspectelor le ate de operatiunile militare si de pre atire comuna necesare pentru indeplinirea misiunilor destinate unitatii. Controlul operati# trebuie sa fie exercitat prin comandantii cate oriilor de forte armate. Controlul operati# confera in mod normal intrea a autoritate de a or aniza autoritati si forte si de a le amplasa dupa cum considera necesar comandantul cu controlul operati#. C$(T%$L'L $PE%ATI$(AL AL CE%CETA%II P%I( )I9L$ACE -E T%A(&)I&I'(I Conducerea actiunilor de cercetare prin mi!loace de transmisiuni" inclusi# repartizarea misiunilor si alocarea de eforturi si indicarea acelor te+nici si standarde unice prin care se cule " se proceseaza si se raporteaza informatiile de cercetare prin mi!loace de transmisiuni. C$(T%$L'L &I&TE)'L'I -E I(&T%'CTIE ansamblul acti#itatilor desfasurate de structurile ierar+ice ale sistemului militar in #ederea #erificarii stadiului de pre atire la un moment dat in comparatie cu obiecti#ele stabilite. &e desfasoara pentru a inter#eni si a elimina nea!unsurile care impiedica realizarea pro ramului de instructie.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z C$(T%$L'L acti#itatea de cunoastere a relatiilor si a modului de aplicare a actelor normati#e ce re lementeaza acti#itatea domeniului militar. &tabileste conformitatea intre ceea ce s0a +otar*t si ceea ce se realizeaza in practica" urmarind e#aluarea indeplinirii sarcinilor" pre#enirea aparitiei unor factori perturbatori si introducerea masurilor necesare pentru corectarea actiunilor in sensul planificat. C$(TI('T'L .'(-A)E(TAL AL I(,ATA)7(T'L'I )ILITA% formarea si specializarea #iitoarelor cadre militare" perfectionarea succesi#a a pre atirii cadrelor militare acti#e si in rezer#a ca profesionisti autentici" cetateni culti" cu o aleasa educatie patriotica" morala si ci#ica" in spiritul traditiilor omeniei si demnitatii" specialisti cu temeinice cunostinte" priceperi si deprinderi in domeniile necesare .ortelor Terestre" cu con#in eri profunde si atitudini corecte fata de #alorile supreme ale statului de drept" capabile sa0si indeplineasca atributiile ce le re#in la pace" in situatii de criza si razboi. (inapoi la index) C$(,E(TIE A&'P%A )ET$-EI Prezentare a strate iei aprobate de Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore si emisa pentru conducerea &er#iciilor" a comandamentelor unificate specifice si a &tatelor )a!ore 'nificate. C$(,E(TI$(AL atributul unui act" document" comportament etc. de a fi stabilit prin con#entie" acceptat prin traditie. C$$PE%A%E I(TE%A%)E Cooperarea intre armele si specialitatile din compunerea .ortelor Terestre. C$$PE%A%E acti#itatea sau actiunea prin care se asi ura conlucrarea tuturor fortelor participante la lupta (operatie) in timp" spatiu si pe misiuni" pe baza unui plan unic si a unei conceptii unitare" in scopul concentrarii si insumarii eforturilor acestora pentru indeplinirea unei misiuni de lupta comune. C$$%-$(A%E acti#itatea de punere de acord a actiunilor si acti#itatilor desfasurate de diferite elemente ale unui sistem militar in #ederea realizarii scopului propus. C$$%-$(A%EA ACTI'(IL$% .$%TEL$% functie a conducerii care presupune corelarea efortului" armonizarea diferentelor si informarea reciproca. &e stabileste de catre comandant si se executa pe sec#ente ale actiunii" pe directii" pe misiuni si pe obiecti#e. C$$%-$(A%EA I(&T%'CTIEI .$%TEL$% TE%E&T%E (.'(CTIE) totalitatea masurilor si actiunilor prin care se realizeaza sincronizarea actiunilor structurilor care planifica si conduc procesul de instructie in #ederea realizarii obiecti#elor stabilite. C$%P'L -E A%)ATA TE%IT$%IAL mare unitate operati#a din compunerea .ortelor Terestre cu responsabilitate zonala" destinata sa indeplineasca" de re ula" urmatoarele misiuni: instruire si educare a fortelor" mobilizare6 completare cu resurse umane si materiale la pace si razboi" lo istica. C.A.T. are in compunere mari unitati tactice ()c." Tc." ,.).)" respecti#" mari unitati (unitati) de arma (Art." %.A.A." /e." Art. A.T." Po." Trs." Ap. (.B.C.)" precum si mari unitati teritoriale si unitati de arma operati#e. C%E-IBILITATE capacitatea or anismului militar de a induce pe plan intern si extern perceptii si con#in eri ferme" cu pri#ire la potentialul de care dispune" pentru a desfasura cu succes actiuni armate. C%I@A P$LITICA &ituatia dificila in care clasa dominanta nu mai poate exercita conducerea politica a societatii folosind #ec+ile metode si forme de or anizare si de

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z actiune. Criza politica se poate manifesta ca o criza de re im" criza de u#ern" criza de sistem. In asemenea conditii criza politica se poate transforma intr0o ade#arata situatie re#olutionara" care este o conditie necesara declansarii unei re#olutii sociale. C%I@A 5 Incident sau situatie ce constituie o amenintare pentru teritoriul" cetatenii" fortele militare si interesele #itale ale unui stat" si care e#olueaza rapid" cre*nd o situatie de o asa de importanta diplomatica" economica" politica sau militara" inc*t in indeplinirea obiecti#elor nationale sunt an a!ate fortele si rezer#ele militare ale &.'.A.5manifestare a unor dificultati si disfunctionalitati economice" politice" sociale etc.6 perioada de tensiune" de tulburare" de incercari" adesea decisi#e" care se manifesta in societate. )oment critic" care inter#ine in e#olutia #ietii internationale" a raporturilor dintre state si a unui sistem" re im sau u#ern. 5 Perioada in dinamica unui sistem caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor" izbucnire conflictuala a tensiunilor" fapt care face dificila functionarea sa normala" declans*ndu0se puternice presiuni spre sc+imbare.5 Termen care in acceptia (.A.T.$. inseamna: a) o situatie nationala sau internationala caracterizata prin existenta unei amenintari la adresa obiecti#elor ori a intereselor si #alorilor implicate6 b) o serie de e#enimente derulate rapid sporesc in mod substantial" peste ni#elul normal" impactul fortelor destabilizatoare asupra sistemului international in ansamblu sau asupra oricaruia dintre subsistemele sale si care sporesc probabilitatea izbucnirii #iolentelor in sistem6 c) o sec#enta a interactiunilor dintre u#ernele a doua sau mai multe state su#erane aflate intr0o stare de conflict" care implica o probabilitate ridicata de declansare a unui razboi6 d) o sc+imbare de situatie caracterizata prin cresterea in intensitate a interactiunilor distructi#e dintre doi sau mai multi ad#ersari" cu o mare probabilitate de declansare a ostilitatilor militare.(inapoi la index) C'($A&TE%EA .$%TEL$% P%$P%II Totalitatea acti#itatilor desfasurate pentru aprecierea reala si completa a capacitatilor si limitelor fortelor proprii. C'($A&TE%EA I(A)IC'L'I totalitatea acti#itatilor desfasurate pentru intele erea capacitatilor inamicului si sesizarea intentiilor lui" in scopul diminuarii pericolului pe care acesta il prezinta si #alorificarii sansei libertatii de actiune a fortelor proprii. C'%& -E ACTI'(E ()$- -E E1EC'TIE) 5 Plan ce s0ar putea realiza sau este in le atura cu realizarea unei misiuni6 5 &c+ema adoptata pentru realizarea unei sarcini sau misiuni. Este un rezultat (produs) al &istemului comun de planificare si executare operationala. Comandantul spri!init #a recomanda un curs de actiune (mod de executie) care #a include conceperea operatiunilor" e#aluarea or anizatiilor sustinatoare si o baza completa de date a luptei" a sustinerii luptei si a ser#iciilor de lupta. Perfectionarea bazei de date #a fi conditionata de timpul disponibil pentru desfasurarea cursului de actiune. C*nd se primeste aprobarea" cursul de actiune de#ine baza pentru elaborarea Planului operational sau a ordinului de actiune (operatiune).

D
-ATA -I&P$(IBILA PE(T%' I(CA%CA%E @i" comparati#a cu ziua C" in &istemul de forte repartizate in timp" in care unitatile si nonunitatile de ec+ipament si forte pot sa inceapa" sa incarce aparatele de zbor sau na#ele.(inapoi la index) -ATA (ECE&A%A PE(T%' LI,%A%E -ata" asemanatoare cu ziua0@" in care o unitate trebuie sa soseasca la destinatie si sa inc+eie descarcarea pentru a spri!ini c*t mai

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z bine conceptia operatiilor. -ATA PE(T%' I(CA%CA%E I)E-IATA @i " asemanatoare cu ziua0@ din &istemul de informatii pri#ind amplasarea fortelor pe etape" in care unitatea" ec+ipamentul neincadrat intr0o anumita unitate si fortele sunt pre atite de plecare cu mi!loacele de transport din dotare ori sunt pre atite sa inceapa incarcarea cu mi!loacele de transport asi urate de Comandamentul &'A pentru transporturi. -ATA PLA(I.ICATA -E &$&I%E -ata pro ramata pentru sosirea necesarului in transport intr0o anumita pozitie. -ATA &$LICITATA -E C$)A(-A(T'L &'P%E) @iua desemnata de catre Comandantul suprem pentru sosirea la destinatie a fortelor sau a incarcaturii. -EBA%CA%E8-E&CA%CA%E Procesul de a (se) da !os" a cobori personalul" #e+iculele si ec+ipamentul corespunzator din na#e" trenuri si aerona#e. -ECI@IE optiunea comandantului pri#ind executarea actiunii militare" ce se materializeaza in conceptia actiunii6 5 -eclaratie clara si concisa a comandantului asupra cursului actiunii cel mai fa#orabil de urmat al actiunii pentru indeplinirea cu succes a misiunii" rezultata si adoptata in procesul e#aluarii unei situatii6 5 &olutie adoptata de un sistem (persoana" rup " or anizatie" colecti#itate) in #ederea rezol#arii unei probleme6 5 )oment al actiunii umane prin care" in fata unei probleme" a unei situatii de rezol#at" din mai multe #ariante posibile se ale e una" despre care se crede ca #a si ura satisfactia maximala a scopului propus. 'rm*nd deliberarii" decizia reprezinta o concluzie fie teoretica (in probleme de doctrina) fie practica (in acti#itatea concreta) economica" politica" cotidiana etc. -ECLA(&A%EA (I(CEPE%EA) $PE%ATIEI -eclansarea (inceperea) operatiei se concretizeaza" in ofensi#a" prin inceperea deplasarii fortelor luptatoare si executarea atacului iar in aparare" prin focul executat in contrapre atire si (sau) pentru lo#irea inamicului pe timpul apropierii si desfasurarii pentru ofensi#a (in raioanele de concentrare). -E.I(I%EA CLA%A A $BIECTI,'L'I ()I&I'(II) stabilirea acelei responsabilitati care poate fi indeplinita si care este decisi#a" necesara si corespunde caracteristicilor si puterii de lupta ale fortelor ce #or fi an a!ate in actiune. -ELE/A%EA -E C$)A(-A metoda de conducere care consta in in#estirea de catre cadrul de conducere (atribuirea temporara) a unuia dintre subordonatii sai cu autoritatea de a indeplini una din sarcinile sale de ser#iciu" insotita de competenta si responsabilitatea corespunzatoare. -E)A/$/IE Inselarea" ademenirea maselor. -ema o ia detine un rol primordial in miscarile politice de extrema dreapta" de tip fascist in special in perioada campaniilor de ale eri.(inapoi la index) -E)A&I.ICA%EA .$%TEL$% proces de reducere treptata a efecti#elor an a!ate intr0 un conflict armat" pe masura pre atirii si intrebuintarii unor structuri robuste" mobile si #iabile" formate din profesionisti si inzestrate cu mi!loace de lupta moderne si performante. -E)$C%ATIE )odalitate de conducere a unui sistem social caracterizata prin participare in diferite forme a membrilor respecti#ului sistem la procesul de conducere. -E)$(&T%ATIE -E .$%TA 5operatiune menita sa demonstreze capacitatea militara

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z a unei aliante" a unui stat sau a unei rupari de trupe" dislocate intr0o anumita zona" pentru descura!area unui potential ad#ersar si detensionarea situatiei de criza6 5 Plasarea intr0o re iune a unei forte armate capabile din punct de #edere militar" a#*nd re uli specifice de executare a focului" pentru a demonstra rezol#area unui posibil conflict si pentru a con#in e un posibil ad#ersar sa nu inceapa un curs de actiune care sa nu fie in interesul &'A sau al aliatilor ei. -E$(T$L$/IE P$LITICA -octrina cuprinz*nd ansamblul principiilor" normelor si obli atiilor etice specifice acti#itatii politice. -EPA%TA)E(T'L )ILITA% 'nul dintre ser#iciile din cadrul )inisterului Apararii creat prin Actul de &ecuritate (ationala a &.'.A. din <=F? (-epartamentul .ortelor Terestre" .ortelor )aritime sau Aeriene). -EPLA&A%E C$)BI(ATA actiunea prin care o structura militara se deplaseaza prin mars si prin transport. -EPLA&A%EA T%'PEL$% actiune desfasurata de trupe pentru mutarea dintr0un raion in altul" pentru intrarea in lupta sau pentru efectuarea unei mane#re" cu pastrarea completa a capacitatii de lupta in #ederea indeplinirii unei misiuni. -EPLA&A%EA actiunea prin care marile unitati (unitatile" subunitatile) si ruparile de forte sunt dislocate dintr0un loc in altul. -EPLA&A%I AE%IE(E Transport aerian de unitati" personal" pro#izii si ec+ipament cuprinz*nd lansari si decolari aeriene -E&A(T AE%IA( /rupare de forte" fac*nd parte din dispoziti#ul de lupta (operati# sau strate ic)" transportata pe calea aerului (cu a#ioane" elicoptere" planoare) si intrebuintata" de re ula" in raioane din ad*ncimea dispoziti#ului inamicului" prin debarcare sau parasutare in scopul indeplinirii unei misiuni de lupta pe timp limitat. .ortele utilizate pot fi trupe de parasutisti" aeromobile sau trupe de orice arma" antrenate pentru ducerea unor astfel de actiuni. -E&C'%A9A%E ACTI,A concept operational ce presupune constituirea si dez#oltarea permanenta a unor forte con#entionale" care sa reprezinte un factor descura!ant potri#it pentru un potential ad#ersar. -E&C'%A9A%E concept al unor doctrine militare contemporane" potri#it caruia se urmareste determinarea ad#ersarului de a renunta la anumite scopuri" actiuni" mi!loace de teama ripostei si a riscurilor pe care le0ar atra e folosirea acestora. -E&C'%A9A%E" P%E,E(I%E" I(TI)I-A%E" I(3IBA%EA ACTI'(II A-,E%&A%'L'IP%I( TEA)A -E C$(&ECI(TE -escura!area este o stare psi+ica indusa de existenta unei amenintari credibile" a#*nd o reactie nedorita8inacceptabila. (inapoi la index) -E&E%,I%E C$)'(A (a mai multor arme si cate orii de forte armate) Acea functiune executata printr0o acti#itate in comun pentru spri!inul a doua sau mai multe &er#icii )ilitare. -E&.A&'%A%E P%E,E(TI,A -esfasurarea fortelor militare in #ederea descura!arii #iolentei in zonele de conflict potential unde tensiunea dintre parti se intensifica. .ortele pot fi utilizate astfel" inc*t sa nu se deosebeasca de o forta de mentinere a pacii in ceea ce pri#este ec+ipamentul din dotare" dispunerea in teren si acti#itatile pe care le desfasoara. -E&.A&'%A%EA ACTI'(IL$% )ILITA%E totalitatea acti#itatilor comandantului

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z pentru desfasurarea actiunii militare in scopul conducerii actiunilor declansate potri#it planului" precum si planificarii actiunilor #iitoare. -E&.A&'%A%EA )$-'LA%A A I(&T%'CTIEI principiu care presupune concentrarea eforturilor pentru indeplinirea obiecti#elor principale ale instructiei" indeosebi a celor care #izeaza instructia tactica si de specialitate" pe parcursul unui modul de instructie" transmit*ndu0se cunostintele si form*ndu0se deprinderile necesare specifice si celorlalte cate orii de instructie care contribuie la formarea unui luptator performant. -E&TI(ATIE Localizarea eo rafica finala din sc+ema itinerarului (in exclusi#itate pentru forte). %ezer#ele si fortele de inlocuire sunt diri!ate spre un port de sustinere. Prin destinatie se identifica localizarea din zona obiecti# unde #a fi amplasata unitatea pentru unele unitati" destinatia poate sa fie aceeasi cu cea a porturilor lor de debarcare. -ETE%)I(I&) &$CIAL Presupozitie conform careia realitatea sociala este u#ernata" ca si natura" de le i obiecti#e" pe care stiinta urmeaza a le descoperi utilizata in stiintele sociale. -E,IA(TA Abatere de la normele de conduita stabilite sau institutionalizate" care diri!eaza comportamentul indi#izilor si al colecti#itatilor umane. -e#ianta poate a#ea rade de intensitate diferite incep*nd cu nonconformismul indi#idual caracterizat prin comportamente inofensi#e" opuse unor norme si re uli ale unui mediu social dat si termin*nd cu de#iantele colecti#e de contestare a ordinii sociale existente" incapabila sa rezol#e problemele sociale care se pun pentru anumite rupuri sociale.$rice act" conduita sau manifestare care #ioleaza normele scrise sau nescrise ale societatii ori ale unui rup social particular. -I.E%E(- termen care desemneaza o operatiune" un dezacord intre doua sau mai multe state asupra unor pretentii sau interese" care constituie un element de tulburare a relatiilor dintre ele. -I/ITALI@A%E actiunea de transformare a semnalelor analo ice in semnale di itale. (inapoi la index) -I(A)I&) putere #itala" forta de actiune" de miscare. -IPL$)ATIE P%E,E(TI,A Actiunile diplomatice intreprinse inaintea unei crize pre#izibile" pentru pre#enirea si limitarea #iolentelor. -I%ECTI,A ($%-I() -E ACTI'(E -irecti#a (ordin) emisa de un comandant" catre subordonati pentru executarea coordonata a unei operatiuni. -I%ECTI,A &T%ATE/ICA (operati#a) document de conducere" prin care un esalon strate ic (operati#) transmite esaloanelor subordonate conceptia desfasurarii operatiilor" misiunile ce le re#in si datele de baza pentru indeplinirea deciziei comandantului. -I%ECTI,E -E &EC'%ITATE (ATI$(ALA &erie de directi#e prin care se anunta deciziile prezidentiale de implementare a obiecti#elor politicii nationale in toate sferele securitatii nationale. Toate directi#ele de securitate nationala din aceasta serie sunt identificate si numerotate indi#idual si semnate de presedinte. -I&P$@ITI, -E L'PTA dispunerea in teren a elementelor structurii militare in #ederea desfasurarii actiunilor de lupta" prin care se materializeaza decizia comandantului pri#ind modalitatea de intrebuintare a fortelor si mi!loacelor pentru indeplinirea misiunii. -I&P$@ITIE pre#edere obli atorie cuprinsa intr0o le e sau intr0un re ulament ( rupa! de pre#ederi obli atorii)" specifica unui domeniu de acti#itate.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z -I&P'(E%EA A,A(&ATA A .$%TEL$% concept operational conform caruia se impune (in dimensiunea ei operati#a si tactica) desfasurarea initiala unor forte pe directiile strate ice" operati#e si c+iar tactice" care sa constituie un nucleu (cu o prezenta inaintata) mobil cu rolul de a prelua socul primelor actiuni militare desfasurate in forta. -$CT%I(A )ILITA%A %eprezinta conceptia unitara adoptata de un anumit stat in problemele fundamentale ale razboiului si armatei" principiile" formele si procedeele pe care statul respecti# le aplica in pre atirea fortelor armate si in ducerea razboiului" in raport cu ne#oile" interesele" scopurile si specificul sau. -$CT%I(A $PE%ATI$(ALA A .$%TEL$% TE%E&T%E totalitatea principiilor cu caracter specific" optiunilor" metodelor" obiecti#elor si directiilor de actiune ale .ortelor Terestre ce pri#esc radul de implicare" conceptia de structurare" instructie" modernizare" inzestrare" operationalizare si intrebuintare a acestei cate orii de forte a armatei pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi. -$CT%I(A A )AI )'LT$% CATE/$%II -E .$%TE Principii fundamentale care +ideaza intrebuintarea unor forte ale mai multor cate orii de forte ale aceluiasi natiuni in actiuni coordonate in #ederea unui obiecti# comun.(inapoi la index) -$C')E(T -E PLA(I.ICA%E C$)'(A .osta anexa a strate iei (ationale )ilitare" acest document spri!ina &trate ia (ationala )ilitara prin furnizarea de informatii pri#ind prioritati" cerinte sau indrumari )inistrului Apararii pentru a fi luate in considerare in timpul pre atirii conducerii planificarii de aparare. -$C')E(T -E)$(&T%ATI, Termen eneral folosit pentru documentul publicat la sf*rsitul fazei de elaborare a conceptiei din planificarea deliberata" care transmite conceptia comandantului pri#ind operatiunile" spri!inul si alte informatii de planificare catre comitetul comun pentru planificare si executare. (u se specifica formatul in care trebuie elaborat" insa poate a#ea una din urmatoarele forme: plan eneral" scrisoare de instructie" plan0directi#a sau proiect de plan de actine. -$/)ATI&) $rientare co niti#a caracterizata prin considerarea presupozitiilor fundamentale pe care se bazeaza ca fiind mai presus de orice critica" fie pentru ca sunt luate ca ade#arate in mod absolut" de la sine e#idente" fi e pentru ca pro#in de la o autoritate superioara" mai presus de orice indoiala. -%EPT I(TE%(ATI$(AL ')A(ITA% ramura a dreptului international public" care cuprinde un ansamblu de norme de drept international de sor inte cutumiara sau con#entionala" destinate a re lementa" in mod special" problemele sur#enite in situatii de conflict armat international sau intern. -%EPT ansamblul normelor si re ulilor cu caracter obli atoriu" le iferate de puterea de stat" in #irtutea carora este impusa ordinea sociala si asi urata le itimitatea relatiilor si actiunilor umane. -%EPT'L %A@B$I'L'I (-reptul de la 3a a) ramura a dreptului international umanitar" care fixeaza drepturile si indatoririle partilor beli erante in desfasurarea operatiunilor militare si limiteaza ale erea mi!loacelor si metodelor de #atamare a ad#ersarului. -%EPT'L ')A(ITA% P%$P%I'0@I& (-reptul de la /ene#a) ramura a dreptului international umanitar" care urmareste sa sal# ardeze militarii scosi din lupta (raniti" bolna#i" naufra iati" prizonieri)" precum si persoanele care nu participa la ostilitati si

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z bunurile cu caracter ci#il. -%EPT'%ILE $)'L'I -repturi ce re#in fiintelor umane in #irtutea sin urului fapt ca sunt fiinte umane. -%$/ 5 )aterie prima de ori ine #e etala" animala sau minerala care ser#este la prepararea anumitor medicamente6 5 (arcotic" stupefiant" substanta care in+iba centrii ner#osi" pro#oc*nd o stare de inertie psi+ica si fizica. -'%ATA CICL'L'I C$(-'CE%II timpul necesar pentru exercitarea actului de comanda" din momentul modificarii esentiale a situatiei" p*na c*nd esalonul condus este capabil sa desfasoare actiuni in concordanta cu decizia comandantului.

E
EC3ILIB%' -E .$%TE &ituatie istorica in care un numar de F0E sau mai multe puteri" forta aproximati# e ala" se ec+ilibreaza ca influenta si dominatie in lume si tind sa impiedice pe una din ele sa dob*ndeasca o pozitie +e emonica.(inapoi la index) EC3ILIB%' &$CIAL Termen imprumutat din mecanica si folosit cu sensuri diferite in #ariate sisteme sociolo ice. EC3ILIB%' Proprietate principala a sistemului politic care asi ura stabilitatea definita deseori pe baza analo iei cu un model mecanic (balansoarul care re#ine mereu in pozitia initiala dupa o perturbare) sau cu modelul fiziolo ic (+omeostaza proceselor fizico0 c+imice care prin interactiunea lor constanta asi ura stabilitate or anismului). EC3ILIB%'L TE%$%II Teorie politica0militara contemporana potri#it careia pacea ar fi asi urata nu printr0un ec+ilibru de forte" ci prin teroarea exercitata de arsenalele nucleare ale marilor puteri si prin consecintele de ani+ilare reciproca pe care le0ar produce folosirea lor. Ec+ilibrul terorii este utilizat de exponentii politicii reactionare ca ar ument principal impotri#a dezarmarii nucleare. EC3IPA)E(T &I %E@E%,E APA%TI(7(- '(EI '(ITATI Toate ec+ipamentele si rezer#ele repartizate unei anumite unitati sau care sunt desemnate a fi rezer#e de insotire. -imensiunile lo istice ale acestor articole sunt cuprinse in fisierul standard de referinta. EC3IPA TE%IT$%IALA A &'A $r anism superior de coordonare si supra#e +ere" condus de Presedintele )isiunii -iplomatice" de obicei un ambasador" alcatuit din membrii superiori ai fiecarui departament sau a entie a &'A. EC$($)IA -E .$%TA (-E .$%TE &I )I9L$ACE) principiu al luptei armate care presupune stabilirea" distribuirea si utilizarea !udicioasa a posibilitatilor de lupta proprii" in raport cu necesitatile impuse de obiecti#ul propus si de obtinere de rezultate maxime cu eforturi" forte" mi!loace si pierderi minime. EC$($)IE -E PIATA %edare prescurtata a sinta mei 2economie de piata libera4. Conceptul de piata este fundamental pentru toate economiile epocii contemporane" ca si pentru cele din intrea a perioada istorica de c*nd a a#ut loc denaturalizarea consumului" proced*ndu0se la o productie destinata sc+imbului de marfuri si (nu numai) consumului direct si imediat6 desi ur" pe alocuri" 2tronsoane4 de consum natural s0au mai mentinut si persista. E-I.ICA%EA PACII Actiune de identificare si spri!inire a structurilor capabile sa asi ure consolidarea aran!amentelor politice in scopul pre#enirii reizbucnirii conflictelor

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z militare. E.ICIE(TA principiu de constructie si intrebuintare a fortelor armate conform caruia structura si inzestrarea acestora trebuie sa le permita indeplinirea scopurilor politico0 militare in conditiile unor consumuri materiale si al unor pierderi umane minime. E.$%T -E APA%A%E totalitatea eforturilor materiale" umane" culturale etc. pe care un stat le face pentru apararea proprie sau a aliatilor in cazul unei a resiuni. ELAB$%A%EA '('I C'%& -E ACTI'(E Etapa a sistemului de planificare si executare operationala in procesul de planificare a unei actiuni pe timp de criza pentru elaborarea de raspunsuri militare" incluz*nd" in limitele permise de timp" urmatoarele: stabilirea fortei si sustinerea necesarului cu a!utorul unitatilor actuale6 posibilitatile reale de lo istica si transport6 identificarea si alocarea resurselor in situatii de lipsa6 e#aluarea riscului" elaborarea cursului de actiune.(inapoi la index) ELE)E(TE P%I(CIPALE ALE I(.$%)ATIEI P%$P%II Intrebari c+eie puse de catre oficialitatile inamice si or anismele de informatii secrete in le atura cu propriile intentii" posibilitatile si acti#itatile proprii si prin care sa se obtina raspunsuri decisi#e pentru eficacitatea operationala. ELIBE%A%E (nationala" politica" sociala) Proces social re#olutionar care inlocuieste: <) relatiile de dependenta" subordonare" asuprire si exploatare existente intre natiuni cu cele de libertate si independenta nationala6 >) relatiile de ine alitate in domeniul drepturilor si libertatilor cetatenesti cu cele de e alitate in fata le ii si de libertati democratice" inclusi# dreptul de a participa personal sau prin reprezentanti la conducerea statului6G) relatiile de exploatare economica si asuprire social0politica si culturala cu cele de e alitate" colaborare si a!utor reciproc. ELITA )ILITA%A (in sociolo ia militara) Acea parte a rupului militarilor de profesie" aflata pe treptele cele mai inalte ale ierar+iei" care in conditiile societatii cu clase anta oniste" indeplineste sarcini cu un pronuntat caracter politic si cu implicatii extramilitare. 'neori intr0o acceptiune mai lar a" prin elita militara se intele e corpul ofiteresc in opozitie cu restul armatei. ELITA /rup de persoane a#*nd o pozitie sociala deosebita" conducatoare6 in formatiunile social0economice anta oniste" #*rfurile clasei dominante se considera elita societatii. In sens lar " se intele e" prin elita totalitatea persoanelor remarcabile prin dotare" acti#itate si realizari" dintr0un rup social dat" dintr0un rup socio0profesional sau dintr0un domeniu determinant de acti#itate sociala. ELITI&) -octrina care sustine ca" in orice societate" sarcina conducerii #ietii sociale ii re#ine in mod firesc unui rup restr*ns de oameni superior dotati" constituind o elita. E)A(CIPA%E Actiunea orientata spre c*sti area independentei" pentru eliberarea dintr0o stare de dependenta. Exista o emancipare ideolo ica si politica a unei clase sociale" a unei natiuni sau a unui popor. Emanciparea natiunilor si popoarelor urmareste asi urarea dreptului exclusi# al popoarelor de a +otari in le atura cu or anizarea lor social0politica si de stat" de a0si #alorifica potentialul uman si bo atiile naturale corespunzator ne#oilor si intereselor proprii" ea #izeaza dreptul popoarelor de a participa nestin +erite la solutionarea problemelor internationale si la di#iziunea si sc+imbul international de #alori materiale si spirituale pe bata deplinei respectari a independentei" e alitatii" su#eranitatii" neamestecului in treburile interne" a#anta!ului reciproc.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z E&TI)A%E &T%ATE/ICA Estimarea factorilor strate ici ma!ori care influenteaza stabilirea misiunilor" obiecti#elor si cursurilor actiunii. Estimarea include conducerea strate ica primita de la autoritatea nationala de comanda sau de la or anele autorizate ale unei aliante sau coalitii. Estimarea strate ica cuprinde conceptii strate ice ce constituie baza strate iei pe c*mpul de lupta. E&TI)A%E acti#itate prin care un compartiment" in urma unui proces de analiza" emite concluzii si propuneri (necesitate6 posibilitate6 mod de rezol#are6 cerinte operationale" materiale" financiare) cu pri#ire la o situatie" misiune sau ordin. E&TI)A%EA A)PLA&A%II Timpul estimat cerut pentru ca toate numerele pentru incarcatura suplimentara" numerele pentru suplimentare personal din sistemul de date (informatii) pentru amplasare a fortelor structurate in timp sa a!un a la posturile de debarcare formulate in zilele C de la data instiintarii pentru amplasare.(inapoi la index) E&TI)A%EA &IT'ATIEI (.AC'TA) -E CAT%E C$)A(-A(T Proces lo ic de e#aluare prin care un comandant constata circumstantele ce afecteaza situatia militara si ia decizii in functie de cursul de actiune propus pentru realizarea misiunii. $ estimare a comandantului care presupune o situatie militara indepartata in #iitor si care solicita aprecieri ma!ore este denumita Estimare pe termen lun . E&AL$( $PE%ATI, -E C$)A(-A Esalon de comanda stabilit pentru o anumita operatiune sau serie continua de operatiuni. E,AC'ATI (EC$)BATA(TI <. Cetateni ai &.'.A. e#acuati de autoritati competente: a) An a!ati ci#ili ai tuturor a entiilor /u#ernului &.'.A. si membrii familiilor lor" cu exceptia celor notati la punctul > a de mai !os6 b) Personal militar al .ortelor Armate ale &.'.A. desemnat pentru e#acuare ca necombatanti6 c))embrii familiilor celor din .ortelor Armate ale &. '. A.6 >. Cetatenii ai &.'.A. si ai altor tari: a) An a!ati ci#ili ai a entiilor u#ernamentale ale &.'.A. si membrii familiilor lor care sunt rezidenti in tara din proprie initiati#a" dar care0si exprima dorinta de a fi e#acuati6 b) Cetateni particulari ai &.'.A. si membrii familiilor lor6 c) Personalul militar si familiile membrilor fortelor armate ale &.'.A. de la punctul <c" fara sa li se acorde e#acuarea6 d) &traini" inclusi# membrii familiilor lor" persoanele de la punctul <a p*na la <c. E,AL'A%E L$/I&TICA E#aluare a urmatoarelor: 5 &uportul lo istic necesar pentru spri!inirea operatiunilor militare specifice intr0un anumit teatru al operatiunilor de lupta" tara sau zona6 5 &pri!inul lo istic actual si8sau potential disponibil pentru conducerea operatiunilor militare" fie in cadrul unui teatru al operatiunilor militare" tara sau zona sau localizate in alta parte. E,AL'A%EA I(.$%)ATIIL$% Apreciere" exprimata in scris sau oral" a informatiilor disponibile in le atura cu o situatie sau o conditie specifica in #ederea determinarii cursurilor actiunii. E,AL'A%I .AC'TE -E CA-%E E#aluari ale cursurilor actiunii facute de di#ersi membri ai unitatii si care ser#esc ca baza pentru e#aluarea facuta de comandant. E,I-E(TA A .$%TEL$% -escriere a unei unitati din &istemul de forte distribuite in timp si informatii de desfasurare alcatuita din trei parti: Informatii pri#ind necesarul de forte sau informatii pri#ind prezentarea si descrierea fortelor" cum ar fi numarul de forte necesare" codul tipului de unitate" codul ni#elului unitatii" capacitatea unitatii" portul de deblocare" destinatie" confi uratia incarcaturii"

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z informatii pri#ind deplasarea" modul si mi!loacele de transport6 Identificarea unitatii de forte incluz*nd codul de identificare a unitatii" numele unitatii" ori inea" data initiala de incarcare" portul de imbarcare" data disponibila pentru incarcare in portul de imbarcare si sistemul de transport preferat6 Caracteristici ale miscarilor de trupe" incluz*nd informatii despre pasa erii si incarcatura unui tip de unitate descrise in .isierul cu caracteristici ale tipului de unitate pentru tipul de cod al unitatii. Este parte a numarului de linie al unitatii. E,I-E(TA &erie de elemente informati#e ce tine de un subiect lo ic. -e exemplu" in sistemul comun de planificare si executare a operatiilor" toate elementele informati#e intrebuintate pentru a descrie necesarul de forte sunt inre istrate in 4e#identa fortei4. In cazul reapro#izionarii si inlocuirii de personal" toate elementele informati#e sunt inre istrate in 4e#identa incarcaturii4 care nu apartine unei unitati sau in 4e#identa personalului care nu apartine unitatii4.(inapoi la index) E,ITA%EA .%AT%ICI-'L'I ansamblul masurilor si actiunilor stabilite si desfasurate pentru e#itarea uciderii sau ranirii personalului propriu si a distru erii materialelor si te+nicii din dotarea acestuia de catre fortele proprii. E1EC'TA%EA -E L$,IT'%I P%E,E(TI,E executarea de atacuri puternice asupra inamicului in scopul zdrobirii lui si al capturarii armamentului sau pentru preint*mpinarea sa#*rsirii unei infractiuni din partea acestuia. E1E%CITII '.E.$. -E /E&TI$(A%E A C%I@EL$% reprezinta un tip aparte de exercitii intr0un punct de comanda" in care efortul se concentreaza asupra planificarii masurilor si a procedurilor '.E.$. de estionare a crizelor. Aceste exercitii implica statele '.E.$." componentele militare ale acesteia (Comitetul )ilitar" Celula de planificare" Centrul de situatie &ITCE() si toate or anismele permanente" in conformitate cu obiecti#ele exercitiului. E1E%CITI' -E C$)A(-A)E(T C' T%A(&)I&I'(I I( TE%E( Tip de exercitiu (.A.T.$.8'.E.$. in care comandamentele si unitatile lor subordonate" reprezentate de catre statele ma!ore ale acestor formatiuni" se disloca in teren. E1E%CITI' -E P%E/ATI%E I( TE%E(8APLICATIE I( TE%E( C' T%'PE Tip de exercitiu (.A.T.$. 8'.E.$. care implica forte reale. E1E%CITI'8APLICATIE I(T%0'( P'(CT -E C$)A(-A Tip de exercitiu (.A.T.$. 8'.E.$. care implica" in eneral" statele ma!ore de comandament.

F
.ACT$% -E P%$/%A)A%E Element de informare primara din pro ramul de aparare pentru anul urmator si care reprezinta: a) )isiunile )inisterului Apararii" sau b) unitatile si resursele acestora. .ACT$% LI)ITA .actor sau conditie care impiedica temporar sau permanent indeplinirea misiunii. C*te#a exemple ilustrati#e sunt deficientele de transport in retea" lipsa aparaturii auxiliare" forte sau materiale dispuse eronat" conditii climaterice extreme" distanta" situatii politice etc. .ACT$%I -E PLA(I.ICA%E Element folosit in planificare pentru a estima cantitatea si tipul de efort implicat intr0o operatiune planificata. .actorii de planificare sunt exprimati de cele mai multe ori sub forma unor #alori cantitati#e" ca raporturi sau durata

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z in timp. .ACT$% &$CIAL $rice e#eniment" situatie" fenomen sau realitate care" intr0un fel sau altul exprima un aspect al #ietii sociale. Principalele sale caracteristici: este exterior constiintelor indi#iduale6 este relational si exercita o anumita influenta (sau const*n ere) asupra constiintei indi#iduale6 reprezinta o medie tipica si normati#a pentru fiecare specie de relatii sociale6 prezinta o anumita interdependenta in raport cu manifestarile sale indi#iduale6 este mai mult sau mai putin instituit si inte rat in structuri ierar+izate6 este functional si in acest sens contribuie la mentinerea unei confi uratii sociale determinate si a unui sistem de relatii structurate intre indi#izi(inapoi la index) .A@A -E -E@E&CALA-A%E8%E/%E& Perioada in care intensitatea crizei descreste. .A@A -E E&CALA-A%E Perioada in care intensitatea crizei creste. .E-E%ALI&) 'nirea mai mult sau mai putin stabila a unor or anisme sau entitati politice diferite care isi pastreaza in cadrul uniunii indi#idualitatea lor specifica. .I&IE% -E I(.$%)ATII AL '(ITATII TIP .isier care asi ura informatii de planificare standard si date caracteristice pentru transportul fortelor" incarcaturii si al rezer#elor care le insotesc. .isierul de informatii contine reutatea si #olumul cate oriilor de incarcatura selectate" caracteristicile fizice ale incarcaturii si numarul personalului care nu necesita transport or anic. .I&IE% PE%)A(E(T Termen intrebuintat pentru a identifica datele inma azinate pe disc+eta" care fac parte din resursele aflate in computer. .isierele cu procesare automata a datelor din sistemul comun de planificare si executare a operatiunilor care sunt stocate in fisierul permanent includ dosarele cu aerodromurile si bazele aeriene operati#e" dosarul cu caracteristicile aeroportului" dosarul cu localizarile eo rafice specifice" dosarul cu caracteristicile tipului de unitate" dosarul cu mi!loacele de transport si dosarul cu caracteristicile mi!loacelor de transport. .I&IE% %E@')AT -E %E.E%I(TA .isier din sistemul comun de planificare si executare a operatiunilor" ce contine informatii necesare continute si detaliate in sistemul de date pri#ind amplasarea fortelor pe etape. .I@I$($)IA %A@B$I8C$(.LICT'L'I )ILITA% caracterul distincti# al unui razboi8conflict militar desfasurat intre state sau coalitii de state" ori intre doua state si aliatii acestora" in care partile beli erante isi propun realizarea obiecti#elor politice" sociale" economice si psi+olo ice" a unor obiecti#e relati# limitate sau decisi#e" pe care le atin prin folosirea la scara mica a armamentului si #iolentei" ori prin utilizarea" in principal" a mi!loacelor con#entionale de lupta sau intrebuintarea de te+nolo ii moderne si a tuturor cate oriilor de armament existente (formele si procedeele de ducere a actiunilor militare" fortele si mi!loacele an a!ate pentru indeplinirea scopului" conducerea" lo istica).(inapoi la index) .LE1IBILITATEA CTI'(IL$% )ILITA%E o caracteristica a conducerii care se rasfr*n e asupra elasticitatii si supletei executiei si desemneaza capacitatea comandamentelor de a pre#edea e#olutiile ulterioare" precum si de se adapta rapid" at*t ele" c*t si trupele" la sc+imbarile dese si neasteptate care au loc pe c*mpul de lupta. .LE1IBILITATEA I(&T%'CTIEI )ILITA%E capacitatea sistemului de instructie de a permite extinderea8diminuarea unor acti#itati" sc+imbarea8redimensionarea obiecti#elor in functie de prioritatile impuse.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z .LE1IBILITATEA )A(A/E)E(T'L'I I(&T%'CTIEI adoptarea formelor optime de or anizare" in functie de sc+imbarile sur#enite in sistemul militar" in str*nsa concordanta cu influentele pe care le ofera resursele umane" materiale si financiare a#ute la dispozitie. .L$TA P%I(CIPALA )are 'nitate principala permanenta de forte na#ale operationale cu spri!in de la tarm. Exista in prezent doua astfel de flote: .lota din oceanul Atlantic si .lota din $ceanul Pacific. .$L$&I%EA E.ICIE(TA A %E&'%&EL$% corelarea stricta a obiecti#elor cu resursele a#ute la dispozitie" astfel inc*t" pentru fiecare obiecti# de instructie sa se consume numai at*t c*t este necesar. .$%)A -E L'PTA A%)ATA atitudinea uneia dintre ruparile de forte an a!ate in conflict" care se defineste prin scop" dispoziti# si modalitate de actiune specifica. .$%TA C$)BI(ATA -E I(TE%,E(TIE I(TE%A%)E (C.9.T...) concept (AT$ care semnifica constituirea unor rupari de forte multinationale" capabile sa duca operatii militare" altele dec*t razboiul" in afara teritoriului statelor membre (AT$. .$%TA C$)'(A Termen eneral aplicat unei forte compuse din subunitati importante ale .ortelor Terestre" (a#ale si8sau Corpuri de )arina si .orte Aeriene sau din doua sau mai multe dintre aceste ser#icii ce actioneaza sub comanda unui sin ur comandant autorizat sa exercite comanda sau controlul operational asupra fortelor comune. .$%TA -E C$ALITIE forta alcatuita din elemente militare ale unor natiuni care formeaza o alianta temporara pentru un anume scop .$%TE ATA&ATE (.orte de spri!in) 'nitati sau personal intr0o structura in care o astfel de amplasare este relati# temporara. .$%TE C$)BI(ATE &tructura militara constituita din doua sau mai multe forte sau a entii apartin*nd mai multor aliati (C*nd nu sunt implicati toti aliatii sau toate ser#iciile" sunt identificate natiunile si ser#iciile participante" exemplu: .orte (a#ale combinate). .$%TE -E ACTI'(E @$(ALE (..A.@.) mari unitati (unitati" subunitati) mecanizate" de tancuri" artilerie" eniu" transmisiuni" parasutisti" destinate inter#entiei in situatii de criza" in functie de locul de dislocare a acestora(inapoi la index) .$%TE -E A(/A9A%E I)E-IATA (..A.I.) element al ruparii de an a!are constituit din mari unitati (unitati) de arme intrunite" intarite cu mari unitati (unitati" subunitati) de arma si specialitati" dispuse pe limita dinainte a apararii (bazei de plecare la ofensi#a) si destinate pentru indeplinirea scopurilor operatiei de aparare (ofensi#e). .$%TE -E A(/A9A%E 'LTE%I$A%A (..A.'.) element al ruparii de an a!are" constituit din mari unitati (unitati) de arme intrunite (care pot fi intarite cu mari unitati" unitati si subunitati de arma in momentul intrarii in actiune)" dispuse in ad*ncimea dispoziti#ului propriu" cu rolul de a amplifica efortul fortelor de an a!are imediata" pentru indeplinirea scopurilor operatiei (luptei). .$%TE -E I(TA%I%E .orte ce trebuie transferate comandamentului operational in timpul executarii actiunilor militare. .$%TE -E L'PTA forte a caror misiune de baza este aceea de a lua parte la actiuni de lupta. .$%TE -E %EACTIE I( &IT'ATII -E C%I@A (..%.&.C.) .orte Terestre

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z operationale" constituite din mari unitati si unitati de arme intrunite si de arma" cu efecti#e complete" instruite si dotate astfel inc*t in situatii de criza si razboi sa fie in masura sa treaca in subordinea comandamentelor operationale pentru a constitui ruparea de forte necesara ducerii actiunilor militare" at*t pe teritoriul national c*t si in afara acestuia" in cadrul structurilor de securitate internationala. .$%TE -E %EACTIE %API-A (..%.%.) rupare de forte constituita din mari unitati si unitati mecanizate" aeromobile" de tancuri" #*natori de munte" parasutisti si mari unitati (unitati" subunitati" formatiuni) de arma si lo istice" inzestrate cu armament usor" destinate sa asi ure prima riposta in situatii de criza sau la razboi" sa participe la indeplinirea obiecti#elor apararii armate a tarii si sa fie intrebuintate in cadrul structurilor multinationale in operatii militare altele dec*t razboiul. .$%TE -E %E@E%,A 5 'nitati de forte de rezer#a care insotesc efecti#ele de lupta. 5 rupare de forte" constituita din centre de instructie0mobilizare" centre de mobilizare si birouri de trupe teritoriale" pre#azute la pace cu elemente strict necesare pentru functionarea acestora" precum si nuclee de mobilizare" dimensionate in sistem modular" destinate pentru realizarea capacitatii de actiune la razboi (infiint*nd la mobilizare mari unitati si unitati mecanizate" de infanterie" artilerie terestra" respecti# unitati de trupe teritoriale). .$%TE -E &P%I9I( (..&.) 5.ortele care stationeaza sau care urmeaza sa fie amplasate intr0o zona de operatiuni pentru a spri!ini executarea ordinului de actiune6 5 mari unitati (unitati" subunitati) de arma si specialitati" destinate sa sustina fortele an a!ate pentru indeplinirea scopurilor operatiei (luptei). .$%TE -E &'P%A,E/3E%E &I A,E%TI@A%E TI)P'%IE (..&.A.T.) rupare de forte" constituita din unitati" subunitati" formatiuni de cercetare" razboi electronic si cercetare radio" radiolocatie" transmisiuni" actiuni psi+olo ice" destinate pentru descoperirea" identificarea" localizarea si determinarea momentului de actiune a factorilor de risc ce #izeaza apararea nationala. .$%TE $PE%ATI$(ALE (forte de reactie in situatii de criza) Totalitatea marilor unitati si unitatilor mecanizate (de tancuri" ,.). si aeromobile)" cu efecti#e complete" instruite si dotate" astfel inc*t" in situatii de criza si razboi" sa treaca in subordinea comandamentelor operationale pentru a constitui ruparea de forte necesara ducerii actiunilor militare" at*t pe teritoriul national" c*t si in afara acestuia" in cadrul structurilor de securitate internationala. .$%TE PLA&ATE .orte (AT$ care pe timp de pace stationeaza in zona de lupta desemnata a Comandamentului (AT$ la care sunt subordonate6 .orte apartin*nd zonei de responsabilitate a Comandamentului suprem si aflate sub comanda combatanta a acestuia.(inapoi la index) .$%TE P%I(CIPALE (.$%TE TE%IT$%IALE) parte componenta a fortelor terestre constituita din mari unitati operati#e de tip corp de armata teritorial" a#*nd in structura mari unitati tactice teritoriale ()c." ,.).) si mari unitati (unitati) de arma (Art." Art. si %.AA" /e." Po." Trs." Ap. (.B.C.) teritoriale" precum si mari unitati tactice ()c." Tc." ,.).) si mari unitati si unitati de arma operati#e. ..P. sunt destinate pentru amplificarea capacitatii de reactie a fortelor terestre in situatii de criza sau razboi" prin asi urarea conditiilor pentru executarea mobilizarii si constituirea fortelor terestre de rezer#a.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z .$%TE P%I(CIPALE /rupare de forte militare cuprinz*nd subunitati ma!ore de lupta si ser#icii de lupta asociate" ser#icii de spri!in de lupta. .ortele principale sunt capabile de operatiuni militare sustinute ca raspuns la solicitarile cerute. .$%TE %EPA%TI@ATE .orte armate subordonate operati# comandamentului (.A.T.$. .orte si resurse plasate la comanda de lupta a comandantilor supremi de catre )inistrul Apararii in memorandum0ul (documentul) 2.orte pentru comandamentele 'nite4" forte ce sunt disponibile pentru operatiuni pe timp de pace (/+idul beneficiarului pentru Planificarea de operatiuni comune). .$%TE TE%E&T%E(..T.) Componenta principala a armatei care cuprinde totalitatea comandamentelor" marilor unitati (unitatilor" subunitatilor)" formatiunilor si institutiilor militare de in#atam*nt din structura acestei cate orii de forte ale armatei" destinate sa pre ateasca si sa desfasoare actiuni militare preponderent in mediul terestru. .%'&TA%E &tare afecti#a ne ati#a enerata de aparitia neasteptata a unui obstacol real sau ima inar in calea satisfacerii unei trebuinte" atin erii unui scop sau indeplinirii unei dorinte. .'(CTIA 4APA%A%E &$L0AE%4 functie operationala a .ortelor Terestre" care #izeaza apararea antiaeriana a acestora prin distru erea sau neutralizarea mi!loacelor aeriene ad#erse (a#ioane cu sau fara pilot" elicoptere" rac+ete)" care ameninta sau ataca trupele la sol. .'(CTIA 4CFI>4 (comanda" control" comunicatii" calculator" informatii" interoperabilitate) functie operationala a fortelor terestre" care cuprinde ansamblul de masuri ce #izeaza ac+izitia informatiilor" e#aluarea precisa a situatiilor" ale erea procedeelor de actiune si de planificare" stocarea" pre atirea si transmiterea ordinelor" stabilirea si mentinerea le aturilor" informatiile interne si externe" precum si protectia si si uranta acestora. .'(CTIA 4CE%CETA%E4 functia operationala a fortelor terestre" care cuprinde ansamblul acti#itatilor de ac+izitie #oluntara de informatii despre ad#ersar si mediu" in functie de ne#oile definite" precum si exploatarea metodica a acestora. .'(CTIA 4L$/I&TICA4 functie operationala a .ortelor Terestre" care #izeaza modalitatile de apro#izionare cu carburanti" lubrifianti" munitii si alimente" de spri!in sanitar si de mentinere in stare operationala a materialelor" prin reparatii" e#acuari de materiale si ec+ipamente prioritare si dotarea sau reimprospatarea cu piese de sc+imb. (inapoi la index) .'(CTIA 4L'PTA -E C$(TACT4 functie operationala a .ortelor Terestre" care presupune modul de intrebuintare a fortelor in zona de actiune" prin combinarea miscarii si focului direct" cu spri!inul focului indirect" pentru a obtine a#anta!ul asupra fortelor ad#ersarului" in #ederea indeplinirii obiecti#elor fixate. .'(CTIA4%E@I&TE(TA4 functie operationala a .ortelor Terestre" care defineste capacitatea de autoprotectie a acestora" precum si capacitatea lor concreta de rezistenta fizica prelun ita la eforturile impuse de mediul specific de lupta. .'(CTIA 4&P%I9I( I( A-7(CI)E4 functie operationala a .ortelor Terestre" care presupune intrebuintarea coordonata a focului sol0sol indirect" a actiunii altor mi!loace de distru ere si de neutralizare" inclusi# a unor rupari de forte" impotri#a obiecti#elor terestre situate in ad*ncimea c*mpului de lupta.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z .'(CTIA 4&P%I9I( TE%E(4 .unctie operationala a .ortelor Terestre care se aplica urmatoarelor domenii: spri!inul mobilitatii (fa#orizarea an a!arii si mane#rei fortelor si mi!loacelor)6 participarea la 4contra0mobilitate4 (ani+ilarea sau reducerea capacitatii de mane#ra a ad#ersarului care actioneaza in mediul terestru)6 a!utorul desfasurarii unitatilor de teren (intrebuintarea infrastructurilor). .'(CTIE 5Acti#itate administrati#a pe care o presteaza cine#a in mod re ulat si or anizat intr0o institutie" in sc+imbul unui salariu6 ser#iciu" slu!ba" post6 5 /rad pe care il detine cine#a intr0o institutie administrati#a6 5&arcina" rol" destinatie6 5 )arime #alabila care depinde de una sau mai multe marimi #ariabile independente. .'(CTIILE &T%ATE/ICE $PE%ATI$(ALE ALE .$%TEL$% TE%E&T%E exprima radul de utilitate" respecti#" capacitatea acestora de a indeplini" in cooperare cu celelalte forte armate" principalele misiuni ce le re#in. .'(CTI$(AL 5Care tin de o functie" pri#itor la o functie6 5 'til" practic6 5 Care indeplineste conditiile pentru a fi folosit. .'(CTI$(ALI&) )od de abordare" cu #ec+i radacini istorice (analo ia dintre #iata sociala si #iata or anica)" care tinde sa rele#e consecinta pe care un element sau o acti#itate partiala o are pentru acti#itatea totala sau realizarea finalitatilor sistemului din care fac parte. .'(CTI$(ALITATE Calitatea de a fi functional. .'(CTI$(ALITATEA &T%'CT'%II )ILITA%E modul de comportare a structurii in toate situatiile aparute pe timpul existentei sale" mai ales in perioada exercitarii functiilor care ii re#in din indeplinirea scopului pentru care a fost creata. .'(-A)E(TALI&) Credinta ca Biblia sau Coranul sunt absolut infailibile" deoarece reprezinta cu#*ntul -omnului.

"
/E($CI- 5 -istru ere a deliberata si sistematica a unei intre i comunitati" ori a unui rup etnic" rasial s au cultural" dintr0un anumit teritoriu6 5In !ustitie reprezinta un atentat impotri#a unei colecti#itati in scopul distru erii acesteia6 5 Exterminare sistematica" in intre ime sau in parte" a unei colecti#itati" a unui rup etnic pe moti#e de rasa" nationalitate" reli ie etc(inapoi la index) /E&TI$(A%EA '(EI C%I@E ansamblul masurilor si actiunilor de izolare0blocare a conflictelor care alimenteaza criza (conflictul). /E&TI$(A%EA8)A(A/E)E(T'L &IT'ATIEI -E C%I@A 5 Proces care implica planificarea" or anizarea si adoptarea masurilor menite sa aduca situatia de criza sub controlul celor care o estioneaza si sa permita acestora" prin actiunile pe care le intreprind" sa opreasca e#olutia ei #iitoare. 5 Totalitatea metodelor" te+nicilor si procedurilor utilizate de catre u#ern (la ni#el national) sau de mana er (la ni#elul unei firme) pentru a e#ita sau a aborda situatiile de criza" cum ar fi re#e" tulburari de strada ori alte actiuni #iolente. Acti#itati: 0 monitorizarea situatiei care include obtinerea informatiilor si procesarea acestora6 pe aceasta baza" se contureaza o ima ine enerala a situatiei" din care se pot desprinde concluzii pri#ind e#olutia acesteia6 acti#itatea de monitorizare se desfasoara pe parcursul tuturor starilor crizei6

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z 0 identificarea crizei" care presupune utilizarea metodolo iilor de examinare a rezultatelor supra#e +erii de rutina a situatiei6 0 recapitularea" care implica stabilirea explicita a obiecti#elor nationale pri#ind situatia de criza" elaborarea optiunilor alternati#e de raspuns" formularea si punerea in executie a planurilor de implementare" e#aluare a efectelor si re#izuirea8rea!ustarea obiecti#elor6 0 dezan a!area" care defineste situatia stabila post criza care urmeaza sa se creeze prin ne ocieri si in conformitate cu obiecti#ele propuse6 0 restabilirea pacii include pro ramul de spri!inire a situatiei postcriza. /3I- -E PLA(I.ICA%E PE(T%' APA%A%E Act emis de )inisterul Apararii ce contine directi#e ferme sub forma de obiecti#e" scopuri" prioritati. Include constr*n eri de natura fiscala pentru dez#oltarea Pro ramelor de obiecti#e de catre departamentele militare si a entiile de aparare. /%'P PE(T%' E1A)I(A%EA P%$/%A)EL$% /rup de lucru subordonat Consiliului pentru %esurse si Planificare de Aparare" alcatuit din membri ai )inisterului Apararii" care pre ateste acte si dosare pentru dezbaterile Consiliului pentru %esurse si Planificare de Aparare. /%'PA%E I(TE%A%)E un sistem de forte" di#erse ca natura si #aloare" constituit temporar sau permanent in cadrul unei cate orii distincte de forte ale armatei in #ederea indeplinirii unei misiuni comune. /%'PA%E I(TE%CATE/$%II -E .$%TE ALE A%)ATEI 0 un sistem de forte" de natura si #aloare di#erse" constituit temporar sau permanent prin participarea a cel putin doua cate orii de forte ale armatei" in #ederea indeplinirii unei misiuni. /%'PA%EA $PE%ATI,A %E&P$(&ABILA C' $PE%ATI'(I &PECIALE C$)'(E )are unitate operati#a reunita" alcatuita din unitati operati#e speciale ale mai multor &er#icii" formata sa indeplineasca operatiuni speciale specifice sau sa execute operatiuni speciale in spri!inul unei campanii duse in teatrul actiunilor de lupta sau al altor operatiuni. )area unitate operati#a responsabila cu operatiuni speciale comune poate detine unitati care efectueaza operatiuni con#entionale nonspeciale repartizate in spri!inul conducerii unor misiuni specifice.(inapoi la index) /%'PA%EA $PE%ATI$(ALA rupare de forte si mi!loace" precum si posibilitatile de foc si miscare ale acesteia" destinata indeplinirii unei anumite misiuni" la un moment dat" in str*nsa corelare cu situatia creata. /%'PA%EA -E C$(T%AL$,IT'%A (C$(T%AATAC) se constituie din mari unitati de arme intrunite din fortele de an a!are ulterioara" mari unitati re rupate de pe directiile unde a resorul nu actioneaza cu forte puternice si" in situatii deosebite din rezer#a. ,aloarea fortelor pentru contralo#itura trebuie sa asi ure superioritatea pe directia ripostei ofensi#e si succesul acesteia. /%'PA%I -E )$-'LE -E .$%TE )odule de forte cu orientare functionala specifica (exemplu: superioritate aeriana " spri!in nemi!locit de a#iatie" recunoastere" aparare terestra) ce includ forte de lupta " forte asociate de spri!in de lupta " unitati8subunitati si formatiuni de lo istica pentru deser#irea unitatilor de lupta. In plus" ruparile de module de forte #or cuprinde sustinerile lo istice pre#azute in Planul comun pentru folosirea instalatiilor strate ice ale fortelor armate. /',E%( $r an de stat care exercita puterea executi#a6 cabinet" consiliu de ministri.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

<
3E/E)$(IE Pozitie dominanta" suprematia si rolul conducator al unui stat fata de alte state sau al unei clase sociale fata de alte clase sociale" fata de alte paturi sociale. 3$LI&) &upozitie teoreti co0metodolo ica conform careia sistemul are preeminenta absoluta asupra partilor.

I
I-E(TI.ICA%EA &I E,AL'A%EA PE%IC$L'L'I .unctiune a sistemului comun de planificare si executare a operatiunilor care asi ura pre#enirea la timp a posibilelor amenintari la adresa intereselor nationale ale &'A" necesarul de informatii" efectele factorilor fizici" psi+ici" culturali si de mediu asupra operatiunilor proprii sau ale inamicului si diminuarea starii militare a inamicului si a posibilelor intentii ale acestuia. (inapoi la index) I-E$L$/IE )ILITA%A Totalitatea ideilor" conceptiilor si teoriilor care circula intr0o societate data cu pri#ire la principiile" formele si procedeele ce trebuie aplicate in pre atirea fortelor armate si in ducerea razboiului. I-E$L$/IE P$LITICA Totalitate (relati#) sistematizata" (relati#) structurata a ideilor care din punct de #edere enetic (al ori inii lor) si din punct de #edere functional (al rolului lor social) se lea a de interesele" nazuintele si scopurile politice ale unui rup social (unei clase" fractiuni de clasa" paturi sociale)" idei care reflecta realitatea social0 politica" raportarea oamenilor la aceasta realitate pe baza experientei social0istorice a rupului respecti# si din care decur totodata anumite norme de comportare politica" directi#e de actiune politica. IE&I%EA -I( I(CE%C'I%E procedeu ofensi# pentru realizarea scoaterii din lupta a fortelor incercuite de sub lo#iturile inamicului. I)P'(E%EA PACII 5ansamblul masurilor" cu caracter militar" intreprinse in #ederea re#enirii la starea de pace in zone de conflict militar6 5 .olosirea fortei militare sau a amenintarii cu forta" de obicei pe baza unei autorizari internationale" pentru a impune respectarea rezolutiilor ori a sanctiunilor destinate sa mentina sau sa restabileasca pacea si ordinea. I)P'(E%EA '($% &A(CTI'(I $peratii de interceptare maritima" care utilizeaza masuri coerciti#e pentru a interzice deplasarea anumitor cate orii de produse catre si dinspre o natiune sau anumita zona. I(CE%TIT'-I(E %isc" situatie impre#izibila6 o situatia de ur enta" cu implicarea fortelor armate" const*nd in dezastre naturale" terorism" acti#itati sub#ersi#e sau sur#enite in timpul operatiunilor militare datorita incertitudinii6 aceasta necesita o planificare si o reactie8inter#entie rapida" precum si unele proceduri speciale pentru a asi ura inte ritatea si securitatea personalului" a te+nicii si a materialelor. I(C'%&I'(E $ operatiune" de obicei de mica amploare" const*nd intr0o patrundere rapida in teritoriul ostil pentru obtinerea unor informatii" pentru derutarea inamicului sau pentru distru erea unor instalatii" care se inc+eie dupa indeplinirea misiunii cu o retra ere planificata. I(-EPE(-E(TA 5&ituatie a unui stat sau unui popor care se bucura de su#eranitate

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z nationala6 5 &tare de neat*rnare si drept de a rezol#a liber (cu responsabilitatea drepturilor altor state si a principiilor dreptului international) problemele sale interne si externe" fara amestec din afara.(inapoi la index) I(-ICA%E (EPLA(I.ICATA Indicare a unei situatii nepre#azute pentru care nu s0a publicat nici un plan de actiune. I(-I,I-'ALI@A%EA (specificitatea instructiei pe cate orii si enuri de forte) Principiu care asi ura or anizarea si desfasurarea instructiei specifice" in functie de misiunile fiecarei arme si cate orii de forte. I(E/ALITATE &$CIALA (otiune ce e#identiaza deosebirile dintre pozitiile ocupate de indi#izi sau rupuri sociale pe o scara ierar+ica" corespunzatoare unei caracteristici (#ariabile) sociale. I(.$%)ATII PE(T%' A)PLA&A%EA .$%TEL$% PE ETAPE &ectiune a bazei de date din sistemul comun de planificare si executare a operatiilor din planul de operatiune6 contine informatii despre fortele amplasate pe etape" informatii pri#ind incarcatura si personalul care nu apartin unei unitati si informatii le ate de deplasare pentru planul de actiune" incluz*nd urmatoarele: a) unitati aflate pe pozitii6 b) unitati ce urmeaza a fi amplasate pentru a spri!ini planul de operatiune a#*nd drept scop indicarea succesiunii dorite la sosirea in portul de debarcare6 c) ruta fortelor ce urmeaza a fi amplasate6 d) informatii de deplasare6 e) e#aluari pri#ind transportul personalului si incarcaturii care nu apartin unei unitati" si care urmeaza a fi condus in acelasi timp cu amplasarea fortelor6 f) estimari pri#ind necesarul de mi!loace de transport ce trebuie asi urat prin resursele comune. I(.$%)ATIE Elementul de continut si de esenta al oricarei comunicari" al tuturor le aturilor ce se realizeaza prin transfer de semne si semnale. I(.$%)ATII rezultatul prelucrarii datelor referitoare la alte state" forte sau elemente ostile ori potential ostile" zone de operatii actuale sau potentiale. Termenul se aplica si la acti#itatea de obtinere a acestui rezultat" precum si la or anele an a!ate in asemenea acti#itati. I(ITIATI,A principiu operational care presupune sc+imbarea conditiilor luptei prin actiune si inducerea unui spirit ofensi# in desfasurarea tuturor operatiilor" un efort constant pentru a obli a ad#ersarul sa se conformeze scopurilor si ritmului cerute de comandanti" pastr*ndu0se libertatea proprie de actiune prin eliminarea optiunilor ad#ersarului" precum si anticiparea e#enimentelor pe c*mpul de lupta pentru a asi ura primatul reactiei. I(&EC'%ITATE &tare emotionala resimtita la ni#el indi#idual" de rup sau social" ce se traduce prin constientizarea unei amenintari potentiale sau reale si ruperea ec+ilibrului afecti# ce caracterizeaza tonusul #ietii relatiilor sociale.(inapoi la index) I(&TA'%A%EA PACII Procesul de mediere si de ne ociere in eneral" de solutionare pe cale pasnica a unei dispute" prin rezol#area problemelor pe care au enerat0o. I(&TIT'TIE 5$r an sau or anizatie (de stat) care desfasoara acti#itati cu caracter social" cultural" administrati#6 5 .orma de or anizare a raporturilor sociale" potri#it normelor !uridice stabilite pe domenii de acti#itate. I(&TIT'TI$(ALI@A A face sa dob*ndeasca un caracter institutional" oficial6 a oficializa.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z I(&TIT'TI$(ALI@A%E Actiunea de a institutionaliza. I(&TIT'TI$(ALI@AT Care a primit caracter institutional" oficial. I(&T%'CT$% cadru militar8militar an a!at pe baza de contract8 radat" competent pentru a instrui un indi#id sau rup de indi#izi din structurile .ortelor Terestre.(inapoi la index) I(&T%'CTIA C$LECTI,A forma de instructie care se executa" incep*nd cu subunitatea de cel mai mic ni#el" respecti# rupa" ec+ipa8similare" termin*nd cu unitatea si care are drept scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare actiunii intrunite a acestora" a#*nd doua componente: una comuna tuturor armelor si una specifica fiecarei arme si specialitati. I.C. este condusa de catre comandantul nemi!locit al esalonului care se instruieste si se executa numai in perioada instructiei subunitatilor si unitatilor si numai de catre acele structuri militare incadrate cu efecti#e complete. I(&T%'CTIA .$%TEL$% TE%E&T%E totalitatea acti#itatilor de pre atire a resursei umane si a structurilor militare pentru indeplinirea misiunilor ce le re#in pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi. I(&T%'CTIA I(-I,I-'ALA .orma de instructie care se executa in scopul insusirii cunostintelor si formarii deprinderilor enerale de militar" de luptator si specialist in arma. Este condusa direct de catre comandantul nemi!locit" prin aplicarea metodelor de instruire specifice te+nicilor rapide de pre atire profesionalizata a trupelor. I(&T%'CTIA I(TE/%ATA forma de instructie care asi ura pre atirea subunitatilor8unitatilor in #ederea misiunilor de lupta" impreuna cu forte si mi!loace apartin*nd celorlalte structuri militare" arme sau cate orii de forte ale armatei pe care le primeste ca intarire" in spri!in sau cu care coopereaza" in scopul realizarii unitatii de conducere si actiune. I(&T%'CTIA $PE%ATI$(ALA forma de instructie care #izeaza pre atirea subunitatilor8unitatilor8formatiunilor" pentru indeplinirea unor misiuni specifice pe teritoriul national sau in afara acestuia si se executa din momentul nominalizarii acestora p*na la data stabilita prin ordin sa fie operationale. I(&T%'CTIA PE(T%' L'PTA A .$%TEL$% TE%E&T%E (PA%TE C$)P$(E(TA A .$%TEL$% TE%E&T%E) procesul or anizat si inte rat" de educatie si instruire" prin care se realizeaza formarea" specializarea si perfectionarea luptatorului" precum si coeziunea pentru lupta a subunitatilor" unitatilor" marilor unitati si comandamentelor" in concordanta cu standardele militare operationale. I(&T%'CTIA PE(T%' $PE%ATII I(TE/%ATE )'LTI(ATI$A(LE forma de instructie care #izeaza pre atirea in comun a subunitatilor8unitatilor cu structuri similare apartin*nd armatelor statelor partenere" pentru indeplinirea unor misiuni specifice de impunere a pacii" cautare0sal#are" umanitare. I(&T%'CTIA &PECI.ICA A%)EI forma de instructie care #izeaza pre atirea subunitatilor si unitatilor in #ederea indeplinirii misiunilor de lupta proprii fiecarei arme. I(&T%'CTI'(E un act normati# specific" care cuprinde re lementari ale acti#itatii militare" precizari suplimentare (detalii) si anumite norme" necuprinse in le ile si re ulamentele in #i oare" care nu contra#in acestora ori se refera la sectoare (domenii" acti#itati" actiuni) pentru care nu se emit re ulamente. I(&T%'CTI'(I -E C$$%-$(A%E A C$)A(-A)E(T'L'I &'A (pentru

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z transporturi) Instructiuni prin care se stabilesc informatiile care lipsesc pentru ca membrii alesi ai Comitetului pentru planificare si executare comuna sa actualizeze baza de date a Planului de Actiune. Prin aceste instructiuni se #a asi ura ca datele pri#ind obiecti#ele de realizat #or fi #alidate si disponibile in momentul pro ramarii(inapoi la index) I(&T%'IT'L8L'PTAT$%'L' persoana dotata fizic" intelectual" moral si psi+ic care" prin instruire si autoinstruire specifica" poate duce actiuni de lupta" indi#idual sau in cadrul unui colecti# (structura militara)" la standardele stabilite. I(TE/%ITATE (a instructiei) concertarea instructiei in scopul obtinerii luptatorului performant" abil m*nuitor al mi!loacelor de lupta" cu mentalitate de in#in ator" eficient in situatii limita" capabil de autocontrol" adept al spiritului de ec+ipa" cooperant si excelent camarad. I(TE/%A%E )ILITA%A totalitatea actiunilor de cooperare si parteneriat" concepute in scopul apropierii structurilor militare si a conceptelor actionale proprii de cele similare ale armatelor statelor membre ale structurilor de securitate internationala. I(TE(&ITATEA C%I@EI %eprezinta 4ni#elul de #iolenta4" care poate #aria de la non#iolenta" trec*nd prin ciocniri armate p*na la razboi. Aceasta notiune este diferita de cea de 4se#eritate4" din combinatia celor doua rezult*nd complexitatea crizei. I(TE(TIE &T%ATE/ICA Exprimarea scopurilor si a rezultatului dorit al unei strate ii. I(TE%E&E -E &EC'%ITATE (ATI$(ALA Baza pentru elaborarea obiecti#elor nationale #alide care definesc scopurile sau obiecti#ele &.'.A. Printre interesele de securitate nationala sunt impuse: pastrarea identitatii" a cadrului si a institutiilor politice ale &.'.A.6 dez#oltarea prioritatii economice" intarirea ordinii internationale pentru spri!inirea intereselor #itale ale &.'.A. si ale aliatilor ei. I(TE%E&E (ATI$(ALE ansamblul #alorilor definitorii si #itale pentru existenta unui stat care #izeaza asi urarea conditiilor de dez#oltare libera a natiunii" potri#it optiunilor si potentelor sale creatoare. I(TE%$PE%ABILITATE 5 Capacitatea sistemelor" unitatilor sau fortelor de a asi ura ser#icii si de a primi ser#icii catre8de la alte sisteme" unitati sau forte si de a folosi ser#iciile sau a actiona impreuna6 5 &ituatie i#ita atunci c*nd informatiile sau ser#iciile pot fi sc+imbate direct si in mod satisfacator intre ele si8sau utilizatori. /radul de interoperabilitate trebuie definit c*nd se face referire la cazuri specifice6 5 un ni#el al standardizarii ce consta in capacitatea sistemelor sau fortelor de a furniza si accepta ser#icii catre si de la alte sisteme sau forte care coopereaza in mod eficient" in cadrul unor misiuni comune. I(TE%&C3I)BABILITATEA obli ati#itatea ca doua sau mai multe parti sa posede caracteristici comparabile" mi!loace cu performante similare" astfel inc*t" sa poata fi inlocuite unele cu altele" fara modificari structurale si functionale. I(TE%,E(TIE A%)ATA actul exercitat de catre un statl prin folosirea fortei armate" in scopul de a face sa pre#aleze #ointa sa asupra unui alt stat. I)BA%CA%E8I(CA%CA%E Procesul de punere (asezare) a personalului si8sau a #e+iculelor impreuna cu rezer#ele si ec+ipamentul asociat in na#e si8sau a#ioane. I(CA%CAT'%A B%EA;B'L; $rice material pentru apro#izionare care datorita reutatii" dimensiunilor sau incompatibilitatii cu alte marfuri trebuie expediat in alt mod

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z dec*t )IL,A( sau &EA,A(. I(CA%CAT'%A CA%E (' APA%TI(EI '(EI '(ITATI Toate ec+ipamentele si rezer#ele" altele dec*t cele identificate ca ec+ipamentele sau rezer#ele de insotire pentru o anumita unitate dintr0o zona a actiunilor de lupta (ex. %eapro#izionare" spri!in militar pentru aliati si spri!in pentru pro rame non0miliatre). I(CA%CAT'%A -E BA@A(elementara) Cantitatea de necesare ceruta si care poate fi transportata de o unitate. &e stabileste in functie de modul de or anizare pe timp de razboi a unitatii si este mentinuta la ni#elele pre#azute.(inapoi la index) I(CA%CAT'%A I( ,%AC )aterial expediat in eneral en ros cum ar fi lic+ide" minereu sau r*ne. -e asemenea" &istemul de Planificare si Executare $perationala desemneaza o incarcatura potri#ita pentru platforma tip LBFG. I(CA%CAT'%A marfuri si rezer#e in tranzit. I(C3EIE%EA T%A(&P$%T'L'I -ata reala de sosire a unor mi!loace specificate de transport la un port de debarcare. I(C3I-E%E (BL$CA%E) -E .$%TE -ata c*nd un comandant care beneficiaza de spri!in stabileste ca detine personal si rezer#e de ec+ipament suficiente in zona de operatiune in care are misiuni de indeplinit. I(C3I-E%E I( $PE%ATI'(I -E T%A(&P$%T Procesul de sosire a unei unitati la o destinatie specifica. Incepe c*nd prima subunitate soseste la destinatia pre#azuta" exemplu: port de intrare8port de plecare" opriri intermediare sau la destinatia finala si se inc+eie c*nd ultima subunitate urmeaza aceeasi procedura. In scopuri statistice" o unitate este considerata inc+isa dupa ce =EH din necesarul in mi!loace de transport pentru personal si ec+ipament sunt inc+eiate. I(-EPLI(I%E (aplicare) Proceduri ce u#erneaza mobilizarea de forte si desfasurarea" an a!area si sustinerea operatiunilor militare ca raspuns la ordinele de executie emise de catre Autoritatea (ationala de Comanda. I(-$CT%I(A%E Proces de diri!are si continuare a asimilarii principiilor fundamentale ale unei ideolo ii. I(L$C'I%E actiune prin care o structura militara preia inte ral sau partial misiunea altei structuri. I(T$A%CE%EA forma de mane#ra specifica ofensi#ei" care consta in an a!area si fixarea inamicului de front cu o parte de forte" in timp ce ruparea principala de forte actioneaza in flancul si spatele dispoziti#ului acestuia" intercept*ndu0i comunicatiile" silindu0l sa duca actiuni de lupta cu frontul rasturnat. Intre ruparea care actioneaza de front si cea care executa intoarcerea nu exista" uneori" le atura de foc pe toata durata actiunii" ci numai le atura de cooperare. I(T%EB'I(TA%E (ser#iciu" implicare) .olosirea strate ica" operationala sau tactica a fortelor si a materialelor in zona teatrului de actiuni militare. I(T%E/I%E (completare) Criterii de analizare a Planului de actiune. &tabilirea faptului ca fiecare curs de actiune trebuie sa fie complet si sa raspunda la intrebarile: cine" ce" c*nd" unde si cum. I(T%ETI(E%E TE3(ICA C$)'(A .unctiune indeplinita de un &er#iciu pentru sustinerea altui ser#iciu pentru care nu se solicita rambursarea (despa ubirea) de la &er#iciul care primeste spri!inul.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z I(,AL'I%EA (-'BLA I(,AL'I%E) forma de mane#ra specifica ofensi#ei" care consta intr0o actiune frontala executata asupra fortelor principale ale inamicului" concomitent cu actiunea unei (unor) rupari de mane#ra care executa o lo#itura asupra unuia sau ambelor flancuri (in cazul in#aluirii duble) ale dispoziti#ului ad#ersarului. I(,ATA)7(T'L )ILITA% -I( .$%TELE TE%E&T%E (PA%TE C$)P$(E(TA A I(&T%'CTIEI .$%TEL$% TE%E&T%E) procesul or anizat si inte rat de educatie si instruire prin care se realizeaza formarea" specializarea si perfectionarea cadrelor militare in acti#itate si in rezer#a" in concordanta cu modelele prefi urate si standardele aprobate.

=
9$C (Teoria !ocurilor) Teorie matematica a situatiilor conflictuale in care exista doua sau mai multe parti cu scopuri contrare" ceea ce o face aplicabila in strate ia politica si militara.(inapoi la index) 9'%I&-ICTIE In politolo ie" ca si in stiinta dreptului" termenul este folosit pentru a indica mai multe notiuni: a) puterea pe care o are" in baza le ii" un or an de stat de a pronunta ceea ce este drept" adica de a !udeca6 b) intinderea puterii !udecatorului sau or anului !udecatoresc" adica competenta or anului !udecatoresc" care este de doua feluri: competenta teritoriala cuprinz*nd un anumit spatiu eo rafic si competenta materiala care cuprinde o cate orie de cazuri pe care este in drept sa le !udece.

L
LA CE%E%E (ecesar de forte sau material" pro ramat din timp" fara date pri#ind destinatia si amplasarea pe etape.(inapoi la index) LA(&A%EA -E&A(T'L'I I( C$(-ITIILE AB&E(TEI I(A)IC'L'I Aterizare in absenta inamicului implic*nd debarcarea din #e+icule care au fost incarcate administrati#" ex.: folosirea unui sistem de incarcare care ofera consideratii primare pentru realizarea maximului de intrebuintare a trupelor si a spatiului pentru incarcatura fara a implica an a!area tactica. Ec+ipamentul si rezer#ele trebuie sa fie descarcate si selectate inainte de folosire. LE/ALITATE Cate orie creata de bur +ezia a!unsa la putere" prin intermediul careia urmarea ca intrea a #iata sociala sa se desfasoare in conformitate cu le ea" aceasta exprim*nd #ointa si interesele sale. Conformitatea cu le ea a fost impusa de bur +ezie at*t aparatului de stat mostenit de la feudalism si clasei feudale rasturnate de la putere" c*t si maselor populare care au spri!init bur +ezia in lupta ei impotri#a feudalismului si care doreau ca lozincile bur +eze despre libertate si le alitate sa fie aplicate in practica de toata lumea. LE/EA C$(C$%-A(TEI -I(T%E &C$P'%I" .$%TE &I )I9L$ACE expresia raporturilor esentiale" enerale" repetabile si relati# stabile ce se instituie intre elementele existentiale ale actiunii militare: scop" forte mi!loace. Exi entele le ii implica o analiza temeinica si multilaterala a situatiei" a cantitatii si" mai ales a calitatii fortelor si mi!loacelor de care se dispune pentru stabilirea" pe baze realiste" a ruparilor de forte si mi!loace necesare nimicirii inamicului. LE/EA -EPE(-E(TEI .$%)EL$% &I P%$CE-EEL$% ACTI'(IL$%

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z )ILITA%E -E (I,EL'L -E@,$LTA%II A%)A)E(T'L'I &I TE3(ICII -E L'PTA Expresia necesitatii adoptarii unor noi procedee si c+iar forme de lupta" care sa corespunda caracteristicilor te+nico0tactice ale armamentului nou introdus in inzestrarea armatei si sc+imbarilor calitati#e ce apar in domeniul te+nicii de lupta. LE/EA %AP$%T'L'I -E .$%TE expresia relatiei cantitati#e si calitati#e dintre doua forte (#alori) care se confrunta in cadrul luptei armate si conditioneaza obtinerea succesului in lupta de realizarea unei superioritati in forte si mi!loace" fata de ad#ersar" in raioanele si pe directiile cele mai importante. LE/EA '(ITATII ACTI'(IL$% expresia conexiunilor luptei armate din toate mediile in care se desfasoara. LE/ILE L'PTEI A%)ATE raporturi esentiale" obli atorii" enerale" caracterizate prin repetabilitate relati#a" intre componentele interne ale fenomenului militar" precum si intre acestea si alte domenii sociale" care determina pre atirea si desfasurarea actiunilor militare. LE/I&LATIE -E A'T$%I@A%E le islatie a Con resului &.'.A. ce stabileste sau continua operatiuni le ale ale unui pro ram sau a entii federale (adaptat din losarul Biroului de E#identa /enerala) LE/ITI)ITATE 5Caracter de conformitate a puterii (a sursei" naturii si or anizarii sale) cu ceea ce se crede preferabil sau corespunzator unor norme !uridice" morale sau unor traditii consacrate6 5 Principiu de intemeiere si !ustificare a unui sistem de u#ernam*nt care presupune" pe de o parte" constiinta u#ernantilor ca au dreptul de a u#erna si" pe de alta parte" o anumita recunoastere a acestui drept de catre cei u#ernati6 5principiu al actiunilor militare altele dec*t razboiul care presupune sustinerea si acceptarea #oluntara a actiunilor !uste si le ale. LIBE%ALI&) <) Atitudine enerala de respect si toleranta a independentei celuilalt6 >) -octrina care a aparut la sf*rsitul secolului al 1,III0lea in .ranta si An lia in climatul eneral al 2filosofiei luminilor4.(inapoi la index) LIBE%TATE (politica) 5Componenta esentiala a democratiei care se refera at*t la totalitatea drepturilor de care se bucura cetatenii unui stat c*t si la posibilitatile efecti#e de a participa la #iata politica" la conducerea treburilor statului6 5 Posibilitate a unui sistem (persoane" rup" or anizatii" colecti#itati) de a realiza finalitatile propuse. LIBE%TATEA -E ACTI'(E le e specifica luptei armate" care exprima #ointa de a intreprinde o actiune sau de a te abtine de la executarea ei care" prin aplicare" asi ura conditiile de autonomie in decizie" planificare si desfasurare a actiunilor proprii" precum si de limitare" p*na la ani+ilare" a posibilitatilor de optiune si actiune ale inamicului. LI-E% Persoana care exercita puterea sau o mare influenta in cadrul unor rupuri sociale de di#erse marimi (societati" natiuni" comunitati" or anizatii" rupuri mici etc.). LI)ITA -I(AI(TE A .$%TEL$% P%$P%II Aliniamentul care indica cea mai a#ansata pozitie a fortelor proprii" in orice forma a operatiei si in orice moment al acesteia6 ea indica" de re ula" aliniamentul inaintat al fortelor de acoperire" dar nu numai6 poate coincide cu aliniamentul de contact" sau nu6 de asemenea poate coincide" poate fi dincolo sau dincoace de limita dinainte a apararii. LI(II -E C$)'(ICATII Toate rutele terestre" na#ale si aeriene ce fac le atura dintre o forta militara operati#a si o baza operationala pe care se deplaseaza fortele militare si

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z rezer#ele. LIP&'%I Lipsa de forte" ec+ipament sau material" reflectata ca diferenta dintre resursele identificate ca fiind necesare si cele distribuite unui comandant suprem in #ederea planificarii si care altfel ar afecta capacitatea comandantului de a indeplini misiunea. LI&TA A .$%TEI P%I(CIPALE -osar ce contine statutul curent al fiecarui articol necesar pentru o forta structurata in timp. Aceasta lista este disponibila pentru transferul prin &er#iciul de transfer catre alte &isteme de Comanda si Control )ilitar International. LI&TA C' .$%TELE A)PLA&ATE PE ETAPE Anexa < la anexa A a planului de operatiune. Prin aceasta se identifica tipul si8sau unitatile reale necesare pentru a spri!ini planul de operatie si se indica punctul de plecare si punctul de debarcare sau spatiul maritim. Poate fi obtinuta si din sistemul de informatii pentru amplasarea fortelor pe etape. LI&TA C' )ATE%IALE -E AP%$,I@I$(A%E -E.ICITE%E Lista de prioritati" compusa din listele cu materiale de apro#izionare deficitare" identific*nd articole si sisteme de armament ce spri!ina &er#iciile si A entia de Lo istica Apararii pentru ale erea sistemelor de lupta. LI&TA -E .$%TE Lista totala de forte cerute de un Plan de actiune" ce include fortele desemnate" fortele de intarire si alte forte ce trebuie cuprinse pentru sustinerea planului. (inapoi la index) LI&TA -E P%I$%ITATI I(TE/%ATE Lista cuprinz*nd solicitarile prioritare ale Comandantului suprem adresate ser#iciilor si liniilor functionale" definind lipsurile din pro ramele c+eie in opinia Comandantului suprem" care afecteaza in mod nefa#orabil capacitatea propriilor forte de a realiza misiunea incredintata. Lista lobala de prioritati ofera recomandarile Comandantului suprem pentru fondurile de Planificare" Pro ramare si Bu et. LI&TA PE(T%' -E&E)(A%EA '(ITATIL$% Lista a unitatilor reale" indicate prin codul de identificare a unitatilor sa indeplineasca cerintele unei forte. L$CALI@A%E I(TE%)E-IA%A Punct de oprire intermediar in itinerarul unei unitati" folosit in amplasarea temporara a fortelor" in mod normal mai mult de o zi. &e foloseste adesea pentru a aduna la un loc personalul si incarcatura. Acest punct poate sa fie intre punctul initial si postul de imbarcare" intre portul de imbarcare si destinatie. L$/I&TICA .$%TEL$% TE%E&T%E complex de masuri si acti#itati or anizate" planificate si desfasurate pentru apro#izionarea fortelor destinate ducerii actiunilor militare" transportului" mentenantei pentru asi urarea medicala" asi urarea sanitar0 #eterinara" asi urarea financiara" asi urarea cailor de comunicatie" incartiruirea trupelor si adapostirea animalelor" in scopul indeplinirii misiunilor care ii re#in acestei cate orii de forte ale armatei pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi. L$/I&TICA I(&T%'CTIEI totalitatea acti#itatilor desfasurate de or anele de specialitate si abilitate" pentru asi urarea bazei materiale si te+nice necesare desfasurarii instructiei" conform normelor de ec+ipare" cazare" +ranire si dotare cu te+nica a structurilor militare" in str*nsa concordanta cu posibilitatile bu etare ale .ortelor Terestre. L$/I&TICA I( TI)P'L $PE%ATI'(IL$% LA TA%) Incarcarea si descarcarea

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z #aselor fara a!utorul te+nicii de lupta" intr0un teritoriu amic sau nedefinit si" pe timp de razboi in timpul fazelor de desfasurare in care nu exista opozitie din partea ad#ersarului. L$/I&TICA C$)'(A Arta si stiinta planificarii si indeplinirii de catre comandantul fortelor intrunite si personal a operatiunilor lo istice pentru a spri!ini protectia" miscarea" mane#rarea" tra erea si sustinerea fortelor a doua sau mai multe ser#icii ale aceleiasi natiuni. L$/I&TICA I(TE%(ATI$(ALA (e ocierea" planificarea si asi urarea spri!inului lo istic intre natiuni" fortele si unitatile lor. Include furnizarea spri!inului lo istic (articole ma!ore de apro#izionare" material si8sau ser#icii sau primirea spri!inului lo istic de la unul sau mai multe u#erne straine aliate" or anizatii internationale sau forte militare cu sau fara rambursare). -e asemenea include planificarea si actiunile le ate de o anumita subunitate" acti#itate sau componente importante ale sistemelor lo istice militare sau acorduri cu unul sau mai multe u#erne straine" or anizatii internationale sau forte militare. Cuprinde planificarea si actiunile le ate de folosirea politicii" sistemelor si8sau procedurilor lo istice ale &.'.A. de catre or anizatii sau forte internationale. L$/I&TICA &T%ATE/ICA In eneral" arta si stiinta de a exploata resursele economice si sociale ale unei natiuni in scopul apararii nationale. In sens specific" lo istica strate ica este procesul de planificare" coordonare si alocare a te+nicii de lupta" a materialului" a infrastructurii si ser#iciilor necesare razboiului si pentru sectorul ci#il. Aceasta necesita o coordonare intre ramura executi#a si cea le islati#a" intre u#ernul si industria statului. /enerarea si mobilizarea de forte sunt componente inclusi#e ale lo isticii strate ice.(inapoi la index) L$/I&TICA 0 &tiinta planificarii si indeplinirii deplasarii si mentinerii fortelor. In sensul cel mai cuprinzator" aspectele operatiunilor militare ce pri#esc proiectarea si elaborarea" ac+izitionarea" depozitarea" deplasarea" distribuirea" mentinerea" e#acuarea si dispunerea te+nicii de lupta" deplasarea" e#acuarea" spitalizarea personalului" ac+izitionarea sau construirea" mentinerea" punerea in aplicare si dispunerea te+nicii de lupta si ac+izitionarea sau furnizarea de ser#icii. L$,IT'%A(ca tip de actiune militara alta dec*t razboiul) $peratia ofensi#a desfasurata in scopul distru erii sau capturarii unui obiecti# din moti#e politice. L$,IT'%A P%EE)TI,A tip de actiune ce decur e din conceptul operational 2primatul4 lo#iturii" care presupune executarea prin surprindere" la ni#el operati# si tactic" a unor lo#ituri" in scopul a#ertizarii inamicului si al pre#enirii actiunilor ofensi#e ale acestuia. L$,IT'%A 'n atac intreprins cu intentia de a pro#oca pa ube" de a captura sau de a distru e un obiecti#. L'PTA A%)ATA confruntarea militara #iolenta intre doua sau mai multe forte ( rupari) ad#erse care urmaresc" fiecare in parte" indeplinirea scopurilor propuse" cu instrumente specifice. L'PTA -E I(TAL(I%E procedeul prin care doua rupari de forte ad#erse" in miscare din sensuri opuse" an a!eaza lupta urmarind realizarea scopurilor propuse prin actiuni ofensi#e. L'PTA confruntarea armata sau un sir de confruntari intr0un mediu specific" prin care se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta tactica. Lupta se duce de catre

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z subunitati" unitati sau mari unitati ori rupari de forte cu rol tactic" care" folosindu0si elementele puterii de lupta respin " captureaza sau nimicesc ruparile de forte inamice an a!ate" indeplinind astfel misiunile primite prin care se realizeaza o etapa (parte) a operatiei8bataliei.

O
$BE-IE(TA )odificare a comportamentului prin care un indi#id raspunde prin supunere la un ordin #enit de la o autoritate le itima.(inapoi la index) $BIECTI, )ILITA% /ama de reactii ce pot fi proiectate pentru indeplinirea misiunilor. $peratiunile pot include: combinatii de actiuni pentru spri!inirea or anelor puterii locale si populatiei" asistenta personalului" probleme ci#ile" alte acti#itati militare prin care sa se dez#olte raportul de colaborare cu alte state6 masuri de consolidare a increderii pentru reducerea tensiunilor militare6 actiuni prin care sa se transmita amenintari ad#ersarilor6 mi!loace militare de inducere a inamicului in eroare si operatiuni psi+olo ice6 carantine" blocade si operatiuni de +artuire6 raiduri6 inter#entii si campanii6 conflicte armate cuprinz*nd campanii si operatiuni aeriene" terestre" maritime si strate ice6 spri!in acordat autoritatilor pentru respectarea le ii si pentru contracararea actiunilor criminale internationale (terorism" trafic de dro uri" scla#ie si piraterie)si pentru suprimarea re#oltelor interne" a insur entei" contrainsur entei si a razboiului ci#il in tarile straine. $BIECTI,E -E .I(ALI@A%E $biecti#e specifice care definesc maniera propusa de solutionare a conflictului si mi!loacele militare si diplomatice necesare pentru aceasta. $BIECTI,E (ATI$(ALE Telurile si interesele nationale spre care e diri!ata o politica sau o strate ie nationala. $BIECTI,ELE I(&T%'CTIEI .inalitatile (ceea ce urmeaza sa fie realizat)" catre care este orientata intrea a acti#itate de instructie. $BIECTI,E Ideal al cunoasterii stiintifice de a realiza descrierea si explicatia fenomenelor independent de optiunile #alorice si de particularitatile subiectului cunoscator. $BLI/ATII T$TALE 5 &uma bu etelor conferite pentru un anumit an fiscal6 5 &uma din anii anteriori care a ramas disponibila6 5 &uma autorizata pentru a fi creditata pentru anumite fonduri pe parcursul unui anumit an. $BLI/ATII Totalitatea ordinelor" caracterelor" ser#iciilor si a tranzactiilor similare care trebuie onorate pe parcursul unei anumite perioade. $.E(&I,A C$)BI(ATA procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului" aflat in aparare" cu o parte a fortelor din miscare" iar cu alta din contact. $.E(&I,A -I( C$(TACT Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului" aflat in aparare" plec*nd la ofensi#a din pozitiile detinute in fata acestuia. $.E(&I,A -I( )I&CA%E Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului" aflat in aparare" dupa un mars pe o distanta #ariabila. $.E(&I,A forma principala de lupta armata" prin care se urmareste capturarea" iz onirea sau nimicirea a resorului" in scopul realizarii autoritatii proprii asupra spatiului (terestru" aerian" maritim" flu#ial) sau obiecti#ului detinut de inamic. $LI/A%3IE Conducerea unei or anizatii" a unei comunitati sau a societatii ca intre

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z de catre un rup mic de persoane. $PE%ATI, Care lucreaza repede" expediti#6 termenul se asociaza direct sau indirect unei actiuni care este de dorit sa se desfasoare c*t mai repede" cu o eficienta c*t mai apropiata de scopul propus" deci cu rezultate finale fa#orabile.(inapoi la index) $PE%ATI,ITATE Calitatea de a fi operati#6 calitate a conducerii trupelor" concretizata in rapiditate si eficienta in cule erea" prelucrarea si transmiterea informatiilor (ordinelor" rapoartelor" sintezelor" dispozitiilor) necesare conducerii actiunilor de lupta. $PE%ATIA -E APA%A%E Ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strate ic (operati#)" intr0un spatiu prin care se asi ura indeplinirea unor scopuri partiale ale apararii armate a tarii (ale unei operatii de ni#el strate ic). $PE%ATIA I(T%'(ITA Totalitatea actiunilor duse de o rupare de forte cu rol strate ic sau operati#" constituita din trupe apartin*nd mai multor cate orii de forte ale armatei sau din arme si specialitati apartin*nd aceleiasi cate orii de forte ale armatei" sub o comanda unica" in mediul corespunzator fiecareia (in mediul specific)" dar cu un scop unitar. $.I. produce efecte mai mari dec*t suma rezultatelor indi#iduale ale partilor incluse in rupare. $PE%ATIA )ILITA%A Ansamblul de actiuni militare complexe" desfasurate unitar" in mediul specific" prin care se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta operati#a sau strate ica. $.). se desfasoara de catre o mare unitate ( rupare) cu rol operati# sau strate ic care" folosind mane#ra si efectele armamentului si te+nicii de lupta din dotare" precum si lupta esaloanelor tactice din subordine" respin e" captureaza sau nimiceste rupari importante de forte inamice si indeplineste misiunile stabilite prin care se realizeaza o etapa (parte) a campaniei sau razboiului. $PE%ATIA $.E(&I,A ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strate ic (operati#)" intr0un spatiu eo rafic (zona" f*sie) ce include cel putin o directie sau un obiecti#" prin cucerirea carora se realizeaza unul sau mai multe scopuri partiale ale apararii armate a tarii (operatiei de ni#el strate ic). $PE%ATIA TE%E&T%A Actiunea dusa de o rupare de forte terestre cu rol operati# sau strate ic" independent sau in cooperare cu rupari de forte din celelalte cate orii de forte ale armatei" dupa un plan unic" cu scopul de a apara sau cuceri obiecti#e terestre de importanta operati#a sau strate ica. $PE%ATIA )ILITA%A Ansamblul acti#itatilor" actiunilor si masurilor pre atite si desfasurate de catre .ortele Terestre pentru indeplinirea obiecti#elor (misiunilor) incredintate" incluz*nd actiunea propriu0zisa (deplasarea" transportul" apro#izionarea" atacul" apararea" mane#rele necesare" etc.) sau executarea unei misiuni strate ice" operati#e" tactice" de instruire sau administrati#e. $PE%ATIE Actiune militara sau de indeplinire a unei misiuni militare strate ice" operati#e" de deser#ire" de pre atire sau administrati#a6 procesul de ducere a luptei" include deplasarea" apro#izionarea" atacul" apararea si mane#rele necesare pentru indeplinirea obiecti#elor oricarei batalii sau campanii. $PE%ATII C$)BI(ATE ()'LTI(ATI$(ALE) Totalitatea actiunilor duse de o rupare de forte cu rol strate ic sau operati#" constituita din trupe apartin*nd mai multor tari" in cadrul unor aliante sau coalitii" sub o comanda unica si cu scop unitar. $PE%ATII -E CA'TA%E0&AL,A%E0E,AC'A%E (recuperare) actiuni desfasurate

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z pentru cautarea" localizarea" identificarea" sal#area si recuperarea personalului" a ec+ipamentului sau materialelor importante pentru securitatea nationala. $PE%ATII -E E,AC'A%E A (EC$)BATA(TIL$% actiuni desfasurate pentru a e#acua noncombatantii aflati sub amenintare dintr0o tara straina. Aceste operatii implica in mod normal cetateni ai %om*niei sau ai unei natiuni aliate" a caror #iata este in pericol si pot implica" totodata" e#acuarea selecti#a a cetatenilor natiunii azda" precum si cetatenii altor tari.(inapoi la index) $PE%ATII -E I)P'(E%E A PACII $peratii de folosire a fortei militare sau de amenintare cu aceasta" desfasurate in conformitate cu rezolutiile si sanctiunile destinate mentinerii sau restabilirii pacii si ordinii. $PE%ATII -E )E(TI(E%E A PACII $peratii militare desfasurate" cu acordul tuturor partilor implicate" in scopul monitorizarii si implementarii unui acord" urmarindu0 se instaurarea unei stabilitatii politice de perspecti#a. $PE%ATII -E PACE Totalitatea operatiilor de mentinere a pacii si a operatiilor de impunere a pacii. $PE%ATII -E %EC'PE%A%E $peratiile desfasurate in #ederea cautarii " a localizarii" identificarii" sal#arii si a recuperarii personalului sau a ramasitelor umane" a ec+ipamentului special" ori a altor materiale #itale pentru securitatea nationala. $PE%ATII -E)$(&T%ATI,E -E .$%TA Actiuni destinate sa demonstreze +otar*rea unei tari" implic*nd o acti#itate crescuta a fortelor sale dislocate intr0o zona" pentru a dezamorsa o situatie critica. $PE%ATII I( A-I(CI)E Actiunile si misiunile desfasurate spatial" dincolo de zona de responsabilitate a unitatilor subordonate nemi!locit" p*na la limita indepartata a zonei de responsabilitate proprii. &copul principal al acestor operatii este crearea conditiilor fa#orabile desfasurarii operatiilor contact dar" frec#ent ele sunt utilizate pentru indeplinirea unor scopuri enerale (partiale) ale operatiei. $PE%ATII I( C$(TACT Actiunile si misiunile desfasurate in imediata apropie a fortelor aflate in contact nemi!locit cu inamicul. In cazul operatiilor liniare putem aprecia" cu un oarecare rad de relati#itate" ca operatiile in contact ale unei unitati se extind de ambele parti ale aliniamentului de contact cu inamicul" intre limitele zonelor de responsabilitate ale unitatilor subordonate nemi!locit. In operatiile neliniare delimitarea teoretica a spatiului de desfasurare a operatiilor este mai dificila" dar elementele principale de referinta ram*n" si in acest caz" aliniamentul de contact si zona de responsabilitate" iar c*nd aceasta din urma nu este precis delimitata" distanta fata de aliniamentul de contact. $PE%ATII I( &PATE Actiunile si misiunile desfasurate inapoia zonei de responsabilitate a unitatilor subordonate nemi!locit" p*na la limita dinapoi a zonei de responsabilitate proprii" in scopul asi urarii libertatii de actiune" prin protectie" sustinerea operatiilor contact si in ad*ncime si asi urarea libertatii de mane#ra a fortelor nean a!ate. Ele nu se confunda cu lo istica fortelor ci au o arie de cuprindere mult mai lar a. $PE%ATII I( &P%I9I('L PACII Actiuni si acti#itati din domeniile pre#enirii conflictelor" restabilirii pacii" mentinerii pacii" impunerii si edificarii pacii. $PE%ATII )ILITA%E ALTELE -ECAT %A@B$I'L Acti#itati in care instrumentul militar al puterii nationale este folosit pentru alte scopuri dec*t #arietatea operatiilor

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z insumate8asociate razboiului" care urmaresc descura!area razboiului" rezol#area conflictului" promo#area pacii si spri!inul autoritatilor ci#ile in #ederea solutionarii crizelor interne. $PE%ATII (EC$)BATA(TE -E E,AC'A%E $peratiile desfasurate in #ederea e#acuarii dintr0o tara straina a populatiei necombatante amenintate. Aceste operatii implica localnici" conationali si cetateni straini" a caror si uranta este amenintata.(inapoi la index) $PE%ATI$(AL Capacitatea optima a structurilor militare de a putea fi an a!ate in operatie (lupta). $PE%ATI$(ALI@A%E Intreprinderea unui summum de operatii (totalizarea" cuantificarea si e#aluarea lor alaturi de niste parametri la care trebuie sa se a!un a)" pentru ca sistemele de conducere subordonate sa de#ina operationale. $PE%ATI$(ALI@A%EA &T%'CT'%IL$% ansamblul masurilor intreprinse" de catre factorii de decizie politico0militara" astfel inc*t" intr0un inter#al de timp stabilit" sistemul militar (structura militara) sa fie apt pentru indeplinirea misiunilor specifice. $PE%ATI'(E C$)'(A Actiune militara sau indeplinire de misiuni strate ice" operati#e" tactice" de instructie sau administrati#e de catre doua sau mai multe departamente militare6 de asemenea" conducerea luptei" inclusi# deplasarea" rezer#ele" atacul" apararea si te+nicile de mane#ra de catre doua sau mai multe departamente militare. $PE%ATI'(I -E -E&C'%A9A%E ,ariante de actiune sau de tipuri de optiuni de raspuns militar elaborate pe baza considerentelor economice" diplomatice" politice si militare" destinate sa determine ad#ersarul real sau potential sa nu inceapa operatiunile ostile preconizate ori sa le intrerupa pe cele in curs de desfasurare. $PE%ATI'(I -E E,AC'A%E A (EC$)BATA(TIL$% $peratiuni conduse de )inisterul de Externe" )inisterul Apararii sau alte or anisme abilitate prin care se e#acueaza necombatantii din zonele periculoase. $PE%ATI'(I ($%)ALE .unctii enerale pe care le indeplineste un comandant al unei unitati de lupta c*nd i se repartizeaza responsabilitati pentru o anumita zona eo rafica sau functionala. Cu exceptia celor denumite astfel" printre 4operatiunile normale4 ale unui comandant combatant se include: planificarea si executarea operatiunilor in situatii nepre#azute" de razboi limitat si razboi eneral6 planificarea si acordarea asistentei militare6 mentinerea relatiilor si exercitarea sau coordonarea autoritatii pre#azute in 9oint Pubs C0> si F0C< si in 9oint Admin Pubs <.<. $PE%ATI'(I PE(T%' A(/A9A%E -E .$%TE Totalitatea personalului militar" a sistemelor de arme" a #e+iculelor si a rezer#elor necesare sau combinatii ale acestora" incarcate in scopul obtinerii accesului pentru operatiuni terestre" aeriene sau cu amfibii. An a!area de forte intr0o zona8obiecti# poate fi cu sau fara opozitie. $PE%ATI'(I &PECIALE $peratiuni conduse de forte militare si paramilitare special instruite" ec+ipate si or anizate pentru atin erea unor obiecti#e militare" politice" economice sau psi+olo ice prin mi!loace armate necon#entionale in zone ostile" interzise sau sensibile din punct de #edere politic. $PE%ATI'(I &'CCE&I,E $peratiuni conduse sec#ential sau pe etape care sa corespunda cu prioritatile de executie stabilite sau pentru a compensa lipsa de resurse.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z (inapoi la index) $PI(IA P'BLICA fenomen de natura psi+osociala" cu caracter colecti#" care se constituie ca reflectare a existentei sociale a oamenilor" ca manifestare a constiintei sociale si care consta dintr0o apreciere si atitudine comuna" relati# eneralizata" intr0o problema de interes eneral si care" este impartasita de mai multi membri ai unui rup sau ai unei clase sociale" ai unei natiuni" ori ai unei societati la un moment dat. $PI(IE Enunt care da expresie optiunii co niti#e si afecti#e a unei persoane" rup social sau colecti#itate pentru un anumit punct de #edere cu pri#ire la un fapt sau e#eniment" o relatie sau interactiune sociala etc. $PTI)I@A%E Tendinta de ridicare a ni#elului performantei in conducerea unui sistem. $ptimizarea este o cerinta care se formuleaza in raport cu o acti#itate desfasurata in toate domeniile #ietii economice" sociale si politice" #iz*nd utilizarea intensi#a a mi!loacelor materiale disponibile a conditiilor con!uncturale precum si a factorilor umani si spirituali capabili sa contribuie la obtinerea celor mai bune rezultate in functie de o situatie data. $%-I( -E ACTI'(E &PECIAL 5 . $rdin emis catre o unitate inferioara ce cuprinde indeplinirea misiunii totale transferat statului ma!or superior6 5 $rdin emis catre o unitate pentru indeplinirea unei misiuni fara a se specifica modul in care trebuie indeplinit. $%-I( -E ALE%TA -irecti#a de actiune si inter#entie intr0o situatie de criza de la )inistrul Apararii (ationale emisa de Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore ce include indrumari esentiale pentru a planifica si conduce initierea planului de executie pentru cursul de actiune (modul de executie) ales si autorizat de )inistrul Apararii (ationale. -irecti#a de planificare ce include indrumari de planificare si pentru a conduce initierea planului de executie dupa ce autoritatea conducatoare aproba un curs de actiune militara. 'n ordin de alerta nu autorizeaza executia cursului de actiune aprobat. $%-I( -E A)PLA&A%E Instructiune de planificare din partea ministrului apararii emis de catre Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" ce autorizeaza si conduce transferul de forte intre unitatile de lupta prin redistribuire sau detasare. In mod normal un ordin de amplasare specifica autoritatea pe care comandantul unitatii de lupta o #a exercita asupra fortelor transferate. $%-I( -E A,E%TI@A%E 5 Instiintare preliminara a unui ordin sau unei actiuni care urmeaza sa aiba loc. 5 (Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore ) -irecti#e de planificare a unei actiuni in situatie de criza" emisa de Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" prin care se initiaza elaborarea si e#aluarea unor cursuri de actiune de catre un comandant asi urat si care este supusa E#aluarii Comandamentului. $%-I( -E E1EC'TIE $rdin emis de catre Presedintele Comitetului intrunit al sefilor de state ma!ore" cu autoritatea si indrumarea )inistrului Apararii pentru a indeplini o decizie a Autoritatii de Comanda (ationala pentru a initia operatiuni militare. $%-I( -E PLA(I.ICA%E (Presedintele Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore) $rdin emis de Presedintele Comitetului Intrunit ale &efilor de &tate )a!ore pentru a initia planificarea executiei. $rdinul de planificare #a urma in mod normal dupa e#aluarea comandantului si #a lua locul $rdinului de Alerta al Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!or. (u este necesara aprobarea unui curs de actiune ales"

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z de catre Autoritatea (ationala de Comanda inainte de emiterea unui $rdin de Planificare al Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore.(inapoi la index) $%-I( -E P%E/ATI%E A A)PLA&A%II $rdin emis de autoritatea competenta pentru a deplasa forte sau pentru a pre ati forte pentru deplasare (exemplu: cresterea pozitiei de amplasare a unitatilor). $%-I( .%A/)E(TA% .orma prescurtata a unui ordin de lupta de obicei la (AT$ emisa zilnic" ce elimina ne#oia de reformulare a informatiilor cuprinse intr0un $rdin de lupta de baza. Poate fi emis pe sectiuni. $%-I(E C$(&TIT'TI$(ALA &tarea in care se aseste ordinea publica intr0un stat la un moment dat" modul de desfasurare a tuturor acti#itatilor si actiunilor politice" sociale" economice si militare" a#*nd la baza Constitutia si le ile tarii" respecti# modul in care sunt aparate drepturile omului si sunt executate indatoririle cetatenesti" in #ederea asi urarii #iabilitatii statului de drept. $%-I(E -E -%EPT &tare a relatiilor sociale" care se caracterizeaza prin desfasurarea raporturilor !uridice in stricta conformitate cu prescriptiile dreptului. $%-I('L $ pre#edere obli atorie" scrisa sau #erbala" data de o autoritate (persoana oficiala) pentru a fi executata intocmai. $%/A( (Autoritate) 0 Comandant sau persoana indi#iduala responsabil(a) cu probleme de coordonare a unor functiuni sau acti#itati specifice" implic*nd fortele a doua sau mai multe ser#icii sau a doua sau mai multe forte ale aceluiasi ser#iciu. Comandantul sau persoana indi#iduala are autoritatea sa solicite consfatuirea intre a entiile implicate" dar nu are autoritatea sa obli e realizarea #reunui acord. $%/A(IC Atribuital unei parti esentiale si care formeaza o parte esentiala a unei or anizatii militare. Partile or anice ale unei unitati sunt cele listate in tabelul ei de or anizare in cazul .ortelor Terestre" .ortelor Aeriene" si .ortelor (a#ale ale &.'.A iar in cazul .ortelor (a#ale sunt atribuite or anizarii administrati#e a fortelor operati#e. $%/A(I@A%EA Atribut al conducerii care presupune determinarea acti#itatilor si actiunilor tuturor componentelor structurale" iar in cadrul acestora" pe functii (posturi)" pentru utilizarea cu maximum de eficienta a resurselor de orice natura pe care le are la dispozitie o unitate sau o mare unitate" in #ederea indeplinirii unei misiuni sau obiecti#. $%/A(I@ATIA Complex de actiuni si interactiuni sociale" caracterizata prin urmatoarele trasaturi:<) este o structura de actiuni diferite (de munca" de comunicatie" etc) in cadrul careia una detine un loc central. >) in cursul existentei sale actiunile se lea a intre ele sub un raport temporar fiind succesi#e" coexistentiale" repetabile" inscrise intr0un orar (de c*ti#a ani" anual" lunar" etc). G) impreuna cu actiunile formeaza o structura ecolo ica distincta in care ele exista unele alaturi de altele" se interfereaza. F) factorul uman constituent se prezinta intr0o #arietate de continuturi si forme in functie de di#iziunea muncii" de locul sau in ierar+ia functionala si comunicationala si de relatiile dintre indi#izii si rupurile in care el se structureaza. E) ceea ce da unitate tuturor faptelor sociale care se petrec in cadrul ei este elementul teleolo ic" reteaua de scopuri sau teluri. B) in ansamblul ei" operatiunea este doar o componenta a societatii cu care se afla in relatii permanente si #ariate. ?) exista o mare di#ersitate de or anizatii (politice" !uridice" economice" stiintifice" de in#atam*nt" etc.)" fiecare dintre ele a#*nd specificul lor intrinsec si care se manifesta diferit in functie de societatea in care functioneaza" de

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z factorul de timp si mediul socio0natural imediat.

R
%AI-'L $peratia limitata in timp si spatiu" ce implica o patrundere rapida" in teritoriul ostil" pentru obtinerea de informatii" dezorientarea ad#ersarului sau distru erea unor obiecti#e si care se inc+eie cu o retra ere planificata.(inapoi la index) %API-ITATEA Principiul operational conform caruia fortele proprii #or reactiona" de#ans*nd inamicul prin actiuni" in special asupra partilor sale #ulnerabile" prin concentrari prompte" succesi#e si atacuri neasteptate" care ii fra menteaza si dezor anizeaza (dezarticuleaza) sistemul operational. %AP$%T (EAPA%TI(A(- '(EI A(')ITE '(ITATI .isa de intrare pentru personal si incarcatura" neapartin*nd unei anumite unitati6 printre caracteristici se includ: tipul de deplasare" informatii pri#ind ruta" tipul de incarcatura" reutate" #olum" suprafata necesara" numarul de personal necesar pentru transport. %A(ITII8B$L(A,II E,AC'ATI Persoane ranite" cu leziuni si traume sau bolna#e si care trebuie transportate la ser#iciile medicale. %A@B$I A'T$)ATI@AT Tip de razboi in care principalele mi!loace de lupta folosite sunt utila!ele automate" fie in totalitatea lor" fie in anumite proportii" iar actul de conducere este realizat cu mi!loace moderne de calcul. %A@B$I CI,IL /en de confruntare armata in care se intrepatrund actiunile militare cu cele nemilitare" care au loc in interiorul unui stat" intre rupari de forte si mi!loace de natura etnico0reli ioasa sau structurate dupa criterii politice" economice ori ideolo ice. %A@B$I CLA&IC (con#entional) Tip de razboi in care nu se folosesc armele de nimicire in masa" ci numai mi!loacele de lupta clasice. Lupta se duce numai cu forte armate re ulate" deosebindu0se" in acest fel" de razboaiele duse cu forte armate nere ulate (militii" +erile" partizani etc.). %A@B$I -E C$ALITIE %azboi bazat pe o alianta militara si politica temporara a unui rup de state" inc+eiata in scopul unei actiuni comune. %A@B$I ELECT%$(IC 5Ansamblul actiunilor militare executate de fortele proprii" intr0 o conceptie unitara" care implica utilizarea ener iei electroma netice pentru determinarea (precizarea) exploatarea" contracararea" reducerea sau pre#enirea folosirii ostile de catre ad#ersar a spectrului electroma netic" precum si masurile care asi ura exploatarea" in si uranta" a mi!loacelor electronice proprii sau aliate" pentru indeplinirea misiunilor stabilite6 5 $rice actiune militara ce implica folosirea ener iei electroma netice pentru a a#ea controlul asupra spectrului electroma netic sau pentru a ataca inamicul. Cele trei subdi#iziuni ma!ore ale razboiului electronic sunt atacul electronic" protectia electronica si spri!inul razboiului electronic. %A@B$I I( C$(CEPTIA &.'.A. &tare de actiune ostila" declarata sau nedeclarata" caracterizata prin folosirea sustinuta a .ortelor Armate" intre doua sau mai multe natiuni sau rupuri or anizate in interiorul unei natiuni si care implica forte con#entionale sau necon#entionale intr0o serie de operatiuni sau campanii militare conexe in scopul indeplinirii unor obiecti#e de importanta nationala. %A@B$I L$CAL (re ional) Tip de razboi spatial" limitat eo rafic (tara" tari" re iune" zona)" in care se folosesc" de re ula" mi!loacele de lupta armata clasice" care reprezinta o

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z sursa permanenta de incordare a situatiei internationale si un focar periculos pentru pacea mondiala. %A@B$I P&I3$L$/IC Tip de razboi initiat si desfasurat de un purtator ( rup social" stat)" impotri#a unui sistem0tinta (alt rup social sau stat)" fara mi!loace militare" in scopul subminarii puterii si presti iului ad#ersarului. %.p. constituie un element al strate iei enerale si un instrument al politicii cercurilor conducatoare a resi#e din unele tari si #izeaza dezinformarea" ademenirea sau con#ertirea con#in erilor sistemului tinta" abaterea atentiei si #i ilentei" inducerea unei inalte credibilitati in raport cu continutul celor transmise de purtator" exploatarea" at*t a spri!inului" c*t si a opozitiei celor care sunt de!a adeptii ori dusmanii cauzei razboiului psi+olo ic..(inapoi la index) %A@B$I &PECIAL ((EC$(,E(TI$(AL) .orma de ducere a luptei politice" cu mi!loace nepolitice dar si nemilitare. %.s. reprezinta transpunerea in practica" in mod planificat si coordonat" a masurilor politice" economice" psi+olo ice" propa andistice" militare etc. impotri#a unui stat pentru destabilizarea sa" inlocuirea puterii politice si aducerea acestuia in stare de dependenta si subordonare. %A@B$I 5 .enomen politico0militar care reprezinta forma cea mai #iolenta de manifestare a relatiilor conflictuale existente" la un moment dat" intre rupari mari de oameni (popoare" natiuni" state" coalitii de state" comunitati sociale" etnice" reli ioase) or anizate din punct de #edere militar" care folosesc lupta armata pentru atin erea scopurilor urmarite" ceea ce confera acestui fenomen un puternic caracter distructi#6 5 .enomen social complex" in cursul caruia se manifesta in modul cel mai ascutit" prin intermediul fortei al #iolentei armate" relatiile conflictuale dintre rupuri mari de oameni (clase" popoare" natiuni" state" rupari de state)" or anizate din punct de #edere politic si militar" care urmaresc atin erea anumitor scopuri politice" economice" ideolo ice" incompatibile6 instrument si prelun ire a politicii externe a statelor si in ultima analiza instrument si prelun ire a politicii lor interne. -atorita mi!loacelor de lupta utilizate de partile an renate in conflict" razboiul are un puternic caracter distructi#6 5 Tip de interactiune sociala intre doua sau mai multe comunitati" desfasurat in forma unui conflict #iolent" de re ula armat" si in baza unor norme strict determinate6 5 %eprezinta situatia conflictuala de maxima incordare ce se manifesta sub forma luptei armate" s*n eroase si distru atoare" intre doua rupari mari de oameni (natiuni" popoare" state sau ci#ilizatii de state)" care folosesc #iolenta armata or anizata (forte armate" mi!loace te+nice si te+nolo ice metode si procedee de nimicire si distru ere)" fiecare urmarind sa0si impuna #ointa asupra inamicului" pentru a0si realiza scopurile economice" politice" sociale" ideolo ice si reli ioase. %A@B$I'L -E APA%A%E A TA%II 5An a!area efecti#a si la potentialul maxim a tuturor resurselor apararii nationale" pe care statul rom*n le poate utiliza in #ederea apararii su#eranitatii" independentei nationale" unitatii si inte ritati teritoriale" a democratiei constitutionale a %om*niei6 5 %eprezinta riposta +otar*ta de natura politica" diplomatica" economica" psi+olo ica" militara etc. data oricarui a resor care atenteaza la su#eranitatea" independenta si inte ritatea teritoriala a %om*niei" a ordinii de drept constitutionale" care #a an a!a" intr0un efort militar" toate resursele umane" materiale si spirituale ale tarii p*na la #ictoria totala asupra a resorului. %EACTI'(EA P$LITICA Atitudine si actiune politica contrarie mersului eneral al

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z societatii" sensului istoriei6 pozitie retro rada" reactionara" ce urmareste restaurarea unor stari de lucruri perimate istoriceste" a unei or*nduiri #ec+i" a puterii claselor rasturnate de la conducerea statului de mersul obiecti# ascendent al istoriei societatii omenesti. %EA)PLA&A%E Transferul unei unitati sau a unor rezer#e dintr0o zona in alta" in alt loc din zona respecti#a sau intr0o zona din interior" in scopul unei an a!ari ulterioare in lupta. %EAP%$,I@I$(A%E PLA(I.ICATA Expedierea rezer#elor intr0un flux constant prezentat in pro ramul planificat existent care include de cele mai multe ori unele forme de apro#izionare prestabilite..(inapoi la index) %E-I)E(&I$(A%EA .$%TEL$% TE%E&T%E Trecerea succesi#a a marilor unitati si unitatilor" apartin*nd acestei cate orii de forte" de la starea de pace" la starea de razboi" in functie de necesitatile impuse de situatiile create. In #ederea desfasurarii actiunilor militare" la ordinul esalonului superior" marile unitati cu rol operati# din compunerea fortelor terestre se pot redimensiona" prin luarea in subordine sau punerea la dispozitie de mari unitati (unitati) apartin*nd celorlalte cate orii de forte ale armatei si altor structuri ale fortelor armate" precum si de mari unitati (unitati) de arma si specialitate" in functie de existentul si necesarul in forte si mi!loace" rolul in actiune" misiunile primite" precum si de situatia concreta din zona de operatii (de actiune). %E/E(E%A%E Capacitatea de a enera forte militare aditionale pentru a contracara o concentrare rapida a fortelor inamice. Actiunile includ acti#area tuturor componentelor de rezer#a cu o capacitate sporita de instructie pentru lupta si cu un ni#el crescut de instruire (p*na la o mobilizare completa)" precum si accelerarea bazei de productie industriala. %E/E(E%A%EA .$%TEL$% TE%E&T%E Capacitatea sistemului lo istic de a forma si completa" total sau partial" in timp oportun" structurile si infrastructurile acestei cate orii de forte ale armatei. %E/I) P$LITIC )odul concret in care functioneaza un sistem politic considerat" adica structurarea in actiunea politica propriu0zisa a relatiilor dintre u#ernanti si u#ernati6 implica forma de u#ernare" statuarea rolurilor actorilor politici si tipul de raspuns al masei de u#ernanti. %E/%'PA%E Actiunea prin care se realizeaza o noua rupare a fortelor si mi!loacelor" in scopul indeplinirii aceleiasi misiuni sau uneia noi. %E/'LA)E(T -E E)ITE%I Colectia de emiteri importante rezult*nd din trecerea in re#ista a )emorandum0umului Pro rame0$biecti#e de catre personalul Cabinetului )inistrului Apararii. %E/'LA)E(T Act normati# specific" care normeaza actiunea militara" stipuleaza principii si re uli ale #ietii ostasesti pe timp de pace" in situatii de criza si la razboi" de pre atire si ducere a actiunilor militare" ale acti#itatilor de conducere si asi urare a fortelor. %E/'LI -E I(&T%'CTIE (ormele dupa care se or anizeaza si se desfasoara instructia. %EPA%TI@A%E A plasa unitati sau personal intr0o or anizatie in care o astfel de amplasare este relati# constanta si8sau unde o astfel de or anizatie controleaza si administreaza unitatile sau personalul.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z %E&TABILI%EA PACII 5Actiunile postconflictuale predominant diplomatice si economice" care consolideaza si reor anizeaza infrastructura si institutiile u#ernamentale in scopul e#itarii relansarii conflictului6 5 Ansamblu de actiuni desfasurate dupa declansarea unui conflict" in scopul con#enirii asupra unui aran!ament de pace. %estabilirea pacii se realizeaza prin: bune oficii" mediere" conciliere" izolare diplomatica si impunere de sanctiuni. %E&T%ICTIA (principiu al actiunilor militare altele dec*t razboiul) Aplicarea" cu prudenta" a capabilitatilor militare. %E&'%&A .I(A(CIA%A (A I(&T%'CTIEI) &uma (in bani) alocata .ortelor Terestre pentru instructie" cu implicatii determinante in planificarea obiecti#elor si scopurilor ce trebuie indeplinite intr0o unitate de timp..(inapoi la index) %E&'%&A )ATE%IALA (A I(&T%'CTIEI) Totalitatea materialelor pentru instructie" a ec+ipamentelor" utila!elor si t+enicii din dotare" precum si a infrastructurii necesare instructiei (poli oane" piste" ser#icii etc.)" care" planificate si folosite in mod !udicios" contribuie la instructia trupelor" conform pro ramului stabilit. %E&'%&A ')A(A (a procesului de instructie) Personalul de decizie si executie din sistemul de instructie" care asi ura realizarea documentelor care stau la baza instructiei .ortelor Terestre si punerea in practica a pre#ederilor acestora" concomitent cu planificarea si estionarea resurselor materiale si financiare. %E&'&%E .orte" materiale" mi!loace de transport si alte materiale repartizate sau alocate comandantului unui comandament unificat sau specificat. %E&'%&ELE I(&T%'CTIEI Totalitatea posibilitatilor pe care le are societatea" la un moment dat" de a pune la dispozitia .ortelor Terestre efecti#ele" baza materiala si financiara necesare instructiei" in conformitate cu obiecti#ele stabilite. %ET%A/E%E A I(CA%CAT'%II E#acuarea incarcaturii din raionul actiunilor de lupta. %ET%A/E%EA PE%&$(AL'L'I E#acuarea personalului din teatrul actiunilor de lupta poate include raniti" personal necombatant si ci#il. %ET%A/E%EA Procedeu defensi# prin care fortele an a!ate in lupta int*rzie actiunile inamicului si se sustra lo#iturilor puternice ale acestuia" sc+imb*ndu0si pozitiile de lupta spre inapoi. %ETI(E%E $rdin folosit in contextul unei planificari deliberate" prin care Comandamentul #a retine in forma neacti#a Planul de actiune" Planul de actiune in format de conceptie sau orice sisteme comune de planificare a operatiilor asociate sau orice sisteme de procesare automata a datelor. Planul si fisierele asociate acestuia nu #or fi mentinute dec*t daca se repeta ordinul. %E'(IT Termen ce denumeste acti#itati" operatiuni" or anizatii etc." la care participa subunitati ale mai multor departamente militare ale aceleiasi natiuni. (C*nd nu sunt implicate toate departamentele militare" sunt identificate &er#iciile participante" exemplu: .ortele terestre si na#ale reunite). %E,$L'TIE $rice sc+imbare spectaculoasa de structura a unei sfere importante a #ietii sociale..(inapoi la index) %E@E%,A -E )ATE%IALE E1I&TE(TA I( %AI$(ELE P%$BABILE ALE ACTI'(IL$% -E L'PTA Bunurile destinate sa satisfaca necesarul de rezer#e de

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z mobilizare existente in raioanele probabile ale actiunilor de lupta. %E@E%,A .L$TEI AE%IE(E CI,ILE Pro ram in care )inisterul Apararii foloseste aparate de zbor aflate in posesia cetatenilor statului. Aparatele de zbor sunt alocate de )inisterul Apararii. Aceste aparate de zbor sunt distribuite la solicitarea )inisterului Apararii" in functie de posibilitatile lor" unor se mente cum ar fi: Lon 0%an e0International (marfuri de pasa eri) cursa lun a &+ort0%an e0Intrnational Cursa scurta -omestic AlasIan Aeromedial si a altor se mente. %ezer#a flotei aeriene poate fi acti#ata de )inisterul Apararii in G stadii (etape) ca raspuns la situatiile de aparare orientata cuprinz*nd o situatie de ur enta pentru a indeplini solicitarile le ate de deplasarea aeriana a )inisterului Apararii. Aparatele de zbor ale rezer#ei flotei aeriene ci#ile" atunci c*nd sunt acti#ate se afla sub controlul )inisterului Apararii" iar resursele ci#ile se afla sub controlul operational din responsabilitatea statului. a) %ezer#a flotei ariene ci#ile Etapa I. Acest stadiu implica folosirea rezer#ei aeriene ci#ile pe care transportoarele aeriene le #or furniza )inisterului Apararii pentru a sustine solicitarile le ate de transporturi aeriene militare pe timp de pace. Comandantul Transporturilor aeriene poate autoriza acti#area acestui stadiu si are misiunea de a controla efecti#ul de necesitati an a!ate in aceasta etapa. b) %ezer#a flotei aeriene ci#ile. Etapa a II0a Acest stadiu implica folosirea rezer#ei aeriene ci#ile pe care transportoarele aeriene o #a furniza )inisterului Apararii in situatii de ur enta in aparare aeriana. )inistrul Apararii sau loctiitorul acestuia pot autoriza acti#area acestui stadiu permit*nd Comandantului de Transporturi aeriene sa0si asume misiunea de a controla efecti#ul de necesitati an a!ate in aceasta etapa. c) %ezer#a flotei aeriene ci#ile Etapa a III0a. Acest stadiu implica folosirea rezer#ei aeriene ci#ile aflata in posesia statului pe care transportoarele aeriene o #a furniza )inisterului Apararii in stare de ur enta sau pe timp de razboi sau oric*nd este necesar pentru apararea nationala. Aparatele de zbor in acest stadiu sunt alocate de catre )inisterul Transporturilor catre )inisterul Apararii. )inisterul Apararii poate autoriza acti#area acestei etape permit*nd Comandantului de Transporturi aeriene sa isi asume misiunea de a controla efecti#ul de necesitati an a!ate in etapa a III0a. %E@E%,A Element component al dispoziti#ului de lupta" intrebuintat pentru rezol#area unor situatii critice nepre#azute care pot sa apara pe timpul desfasurarii operatiei. %. se constituie din mari unitati (unitati) de arme intrunite" din arme si specialitati" in functie de existentul acestora" complexitatea situatiei si caracteristicile eoclimatice ale zonei..(inapoi la index) %E@E%,A -E &'&TI(E%E )aterial pentru spri!inirea unei unitati dupa sosirea in raionul actiunilor de lupta" din momentul in care sunt anticipate rezer#ele de insotire si stocul de materiale de rezer#a p*na la urmatoarea reapro#izionare. %E@E%,E C$)'(E %ezer#e comune pentru doua sau mai multe &er#icii %E@')AT AL PLA(I.ICA%II Elemente necesare ale unui plan de operatiune care

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z ofera o descriere pe scurt a misiunii" a situatiei enerale" a conceptiei operatiunilor" a fortelor ma!ore necesare" a aran!amentelor si aprecierea comandantului pri#ind posibilitatile lo istice reale de realizare a planului de actiune. %IP$&TA A%)ATA Ansamblul de actiuni spatiale si temporale" care include totalitatea atitudinilor ofensi#e si defensi#e ale unei cate orii de forte armate" ca raspuns la actiunile ad#ersarului. %I&C Probabilitatea de producere a unui e#eniment sau curs de actiune" de re ula nedorite pentru subiect. %I&C'L LA A-%E&A &EC'%ITATII (ETI$(ALE Prezenta unor factori acti#i sau potentiali care pot afecta securitatea unui stat. %IT) ,iteza cu care se realizeaza" intr0o perioada data" anumite actiuni de lupta sau alte acti#itati militare. %'PE%EA APA%A%II Actiune de lupta dusa impotri#a unui inamic aflat in aparare" incluz*nd executarea lo#iturii frontale si crearea unei brese in dispoziti#ul apararii inamice" pe o lar ime si ad*ncime care sa permita dez#oltarea ulterioara a ofensi#ei in ad*ncime si spre flancuri..

S
&C3I)BA%E &$CIALA Consta in trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la o alta stare diferita calitati# si8sau cantitati#. &C$P'L I(TE%$PE%ABILITATII Cerinta (norma) pri#ind perfectionarea capacitatii operationale" te+nice si administrati#e a marilor unitati8unitatilor" nominalizate sa actioneze in comun cu forte care apartin structurilor de securitate internationala" pentru pre atirea si executarea operatiilor multinationale de spri!inire a pacii. &EC'%ITATE &$CIALA &istem de le i" institutii si acti#itati destinate asistarii persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusa" in principiu" intrea a populatie (soma!" saracie" accidente de munca" boli profesionale sau de alta natura" in#aliditate" maternitate" #adu#ie" batr*nete etc.). &EC'%ITATE 5&ituatie in care o persoana (sau un stat)" in urma unor masuri specifice adoptate indi#idual sau in intele ere cu alte persoane (sau state)" capata certitudinea ca existenta" inte ritatea si interesele sale fundamentale nu sunt prime!duite65%eprezinta starea in care trebuie sa se aseasca statul rom*n pentru a putea sa se dez#olte liber si sa actioneze nein radit pentru promo#area intereselor fundamentale ale %om*niei6 5 %eprezinta starea ce trebuie realizata pentru ca o persoana" un rup de persoane" un stat sau un rup de state sa poata actiona nein radit pentru promo#area intereselor proprii" in conditiile respectarii normelor si intereselor enerale adoptate si recunoscute pe plan international. &EC'%ITATEA ACTI'(IL$% -E L'PTA Proces de identificare a informatiilor #itale si analizarea ulterioara a actiunilor proprii care iau parte la operatiunile militare si la alte acti#itati pentru a indeplinii urmatoarele: a) identificarea actiunilor care pot fi obser#ate de sistemele inamice de informatii6 b) determinarea indicatorilor pe care sistemele inamice de informatii le0ar putea obtine si care ar putea fi interpretate ca informatii #itale utile ad#ersarilor6 c) ale erea si indeplinirea de masuri prin care sa se elimine sau sa se reduca p*na la un

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z ni#el acceptabil #ulnerabilitatea actiunilor proprii fata de cercetarea ad#ersarilor. &E%,ICI'L -E A&I/'%A%E A '(ITATIL$% -E L'PTA .unctiuni" acti#itati si sarcini esentiale necesare pentru a sustine toate elementele actiunii militare la toate ni#elele luptei. In interiorul sistemelor nationale si lo istice este inclus suportul oferit de forte de ser#iciu pentru asi urarea rezer#elor" mentinere" ser#icii de transport si sanatate si alte ser#icii cerute de fortele terestre si cele de a#iatie pentru a permite acestor unitati sa0si indeplineasca misiunile in lupta. &er#iciul de asi urare a unitatilor de lupta cuprinde acti#itati la toate ni#elele luptei prin care se realizeaza sustinerea tuturor fortelor operationale de pe c*mpul de lupta. Conducerea actiunilor combatante apartine comandantului unei unitati de lupta pentru efectuarea functiunilor asupra fortelor repartizate si implica or anizarea si an a!area unitatilor si fortelor" indeplinirea sarcinilor" precizarea obiecti#elor si a directi#elor tuturor aspectelor unei operatiuni militare" instruirea comuna" acti#itatile lo istice necesare pentru indeplinirea misiunilor. Conducerea actiunilor combatante trebuie sa fie exercitata prin comandantii subordonati. Conducerea actiunilor combatante confera autoritate deplina pentru a or aniza si pentru a an a!a unitati si forte pe care Comandantii structurilor militare de actiune le considera necesare pentru realizarea misiunilor stabilite..(inapoi la index) &E%,ICI'L )ILITA% %amura a .ortelor armate a &tatelor 'nite" intemeiata printr0un Act al Con resului in care anumite persoane sunt numite" inrolate si recrutate in ser#iciul militar si care functioneaza si este administrata in cadrul unui departament militar sau executi#. &er#iciile militare sunt .ortele Terestre ale &tatelor 'nite" .ortelor )aritime ale &tatelor 'nite" .ortele Aeriene ale &tatelor 'nite" Infanteria )arina a &tatelor 'nite si /arda de Coasta a &tatelor 'nite. &E%,ICI'L PE(T%' -I%I9A%EA E,AC'A%II %A(ITIL$% A entie comuna a Armatei" )arinei si .ortelor Aeriene condusa de &eful &tatului )a!or al .ortelor Aeriane ale &.'.A. ca a ent executi# al Presedintelui Comitetului Intrunit al &efilor de &tate )a!ore" care diri!eaza deplasarea pacientilor autoriz*nd transferul de ec+ipament pentru tratamente medicale catre -epartamentul pentru Problemele ,eteranilor si ec+ipamente pentru &istemul )edical cu probleme de Catastrofe (ationale. &E,E%ITATEA8&E%I$@ITATEA C%I@EI termen care se refera la perceptia radului de importanta pe care partile implicate il atribuie crizei si care reprezinta ra#itatea si ur enta unei amenintari la adresa #alorilor" a obiecti#elor sau a intereselor prioritare. &I/'%A(TA Ansamblul masurilor si actiunilor de supra#e +ere" paza si aparare nemi!locita si enerala" at*t a intre ului dispoziti#" c*t si a fiecarui element al acestuia in toate conditiile si in toate actiunile militare" care se executa in scopul pre#enirii fortelor proprii" zadarnicirii cercetarii si al altor actiuni desfasurate de catre inamic. &I)B$L $biect material" ima ine" idee menite sa trezeasca in indi#izii rupului care le adopta anumite sentimente politice" e#ocarea unei realitati" con#in eri" apartenente etc. &I)PLITATEA PLA('%IL$% &I A $%-I(EL$% Principiu de pre atire si desfasurare a actiunilor militare" care presupune elaborarea unor planuri clare" necomplicate" precum si a unor ordine concise pentru a asi ura o intele ere completa a misiunii. &I)'LA%E C$(&T%'CTI,A .orma de pre atire" specifica pre atirii instructiei comandamentelor8comenzilor" de la ni#el batalion" p*na la ni#el strate ic" ce se

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z realizeaza prin antrenamente de stat ma!or8aplicatii de comandament asistate de calculator. &I)'LA%E ,I%T'ALA .orma de instructie care asi ura instruirea militarilor si ec+ipa!elor prin utilizarea mac+etelor electronice ale te+nicii de lupta. &I)'LA%EA I( TE%E( C' T%'PE .orma de instructie cea mai complexa care asi ura instruirea militarilor" subunitatilor" comenzilor si comandamentelor prin exercitii si aplicatii tactice in teren" in cele mai apropiate conditii impuse de c*mpul de lupta modern" fara utilizarea munitiilor de razboi. &I(C%$(I@A%EA ACTI'(IL$% Principiu operational care presupune inte rarea acti#itatii de cercetare" de spri!in cu foc si lo istic" cu mane#ra in cadrul operatiilor. Ea are in atentie obtinerea puterii de lupta necesare" care" in context operational" este precedata de protectia" pre atirea cercetarii" lo istica" enerarea fortei (concentrarea fortelor) si accesul la infrastructura in conditiile" in care" trupele nu sunt inca desfasurate in zona de actiune. &I&TE) AL C$)A(-A)E(T'L'I )ILITA% (ATI$(AL I LIO"RAFIE J Constitutia %om*niei" )onitorul $ficial al %om*nei nr. >GG" Bucuresti" <==< J Le ea pri#ind infiintarea" or anizarea si functionarea Consiliului &uprem de Aparare a tarii" nr. G=8<==C J Le ea pri#ind &i uranta nationala a %om*niei" nr. E<" )onitorul $ficial al %om*niei nr. <BG" Bucuresti" <==< J Le ea apararii nationale a %om*niei" nr. FE" )onitorul $ficial al %om*nei" partea <" nr. <?>" Bucuresti <==F J Le ea pri#ind pre atirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare" nr. ?G" )onitorul $ficial al %om*niei" nr. <FE" Bucuresti" <==E J Le ea pri#ind or anizarea si functionarea )inisterului Apararii (ationale" nr. F<" )onitorul $ficial al %om*niei nr. <F?" Bucuresti" <==C J Le ea protectiei Ci#ile" nr. <CB" )onitorul $ficial al %om*niei" nr. >F<" Bucuresti" <==B J Le ea pri#ind pre atirea populatiei pentru aparare" nr. FB" )onitorul oficial al %om*niei" nr. <>C" Bucuresti" <==B J 3otar*rea Consiliului &uprem de Apararea a Tarii" nr. <CG" <==E J 3otar*re pri#ind aprobarea %e ulamentului de or anizare si functionare a Comisiei /u#ernamentale pentru Apararea impotri#a -ezastrelor" )onitorul $ficial al %om*niei" nr. <CG" Bucuresti" <==? J 3otar*rea pri#ind %e ulamentul de or anizare si functionare a Comisiei Centrale pentru Apararea impotri#a Inundatiilor" .enomenelor )eteorolo ice Periculoase si Accidentelor la Constructiile 3idrote+nice" )onitorul $ficial al %om*niei" nr." <CG" Bucuresti" <==? J 3otar*re pri#ind $r anizarea )inisterului Apararii (ationale" )onitorul $ficial al %om*niei" nr. >>?" Bucuresti" <=== J $rdonanta pri#ind planificarea apararii nationale a %om*nei" )onitorul $ficial al

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z %om*niei" nr. GC>" Bucuresti" <==K J $rdonanta de 'r enta a /u#ernului %om*niei" nr. GC" <==B J $rdonanta de 'r enta pri#ind re imul starii de asediu si re imul starii de ur enta J JJ J A.(.0<" %e ulamentul eneral al actiunilor militare" <==B J A.(.0>" %e ulamentul acti#itatii de comandament in campanie" <=== J A#. Ap A.A.0<" %e ulamentul operatiilor A#iatiei si Trupelor de Aparare Antiaeriana" proiect J ).0<" %e ulamentul operatiilor )arinei )ilitare J ).0G" %e ulamentul acti#itatii de comandament in )arina )ilitara la campanie" proiect J T.'.<" %e ulamentul actiunilor Trupelor de 'scat in campanie" Bucuresti" <==E J JJ J J J J -ictionar explicati# al limbii rom*ne" Editura 'ni#ers Enciclopedic" Bucuresti <==K" editia a II0a J J J J -octrina operationala a .ortelor Terestre" Bucuresti" >CCC J J J J Lexicon )ilitar" Editura &aIa" C+isinau" <==F J J J J )ica enciclopedie de politolo ie" Editura stiintifica si enciclopedica" Bucuresti" <=?? J CATALI( @A).I%" LA@A% ,LA&CEA('" -ictionar de sociolo ie" Editura Babel" Bucuresti" <==K J 9AC; C. PLA($" %$BE%T E. %I//I&" 3ELE(A( &. %$BI(" -ictionar de analiza politica" Editura Ecce 3omo" Bucuresti" <==G J JJ J A%&E(IE ,." CEA%API( T." ,ELICI' /. Actualitatea strate iei. &tudii de arta militara si strate ie a ordinii publice" Editura &itec+" Craio#a" <==K J ATA(A&I' A. )ane#ra strate ica" 'ni#ersul" Bucuresti" <=GK J BA%%ET" 9$3( Pre#enirea si estionarea crizelor. Abordarea (.A.T.$. J CE%(AIA(' I. Conceptia" or anizarea si modul de actiune a acoperirii" Bucuresti" <=GE J Col. dr. /%$@EA T. Tendinte" orientari" contro#erse in strate iile militare contemporane" Editura )ilitara" Bucuresti" <=K?

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z J B$(C' &I)I$( &ecuritatea europeana. Pro#ocari si solutii" Editura America Press" Bucuresti" <=EE J B%'CA( &IL,I' Lumea dupa razboiul rece. Locul %om*niei si #iitorul ei" Editura %om*nia Libera" Bucuresti" <==B J CA%L #on CLA'&ELIT@ 0 -espre razboi" Editura )ilitara" Bucuresti" <=K> J /l.c.a. CI$.LI(A -')IT%'" /l.b .prof.dr. 3ABIA(" LI,I' Arta operati#a. Trecut" prezent" #iitor" Editura A.I.&.)." Bucuresti" <=== J C$(&TA(TI(E&C'" E)IL 0 Alocutiunea presedintelui %om*niei la reuniunea Consiliului (.A.T.$." Buxelles" <==? J C'L-A" L'CIA( Particularitati ale strate iilor de securitate nationala in conditiile sporirii posibilitatilor de manipulare informationala" in 2%om*nia in situatii limita4" Editura Licorna" Bucuresti" <==E J -A,I- ,. A'%EL (atiunea intre 2starea de securitate4 si 2criza politico0 militara4" Editura Licorna" Bucuresti" >CCC J -E/E%AT'" C$(&TA(T( &ecuritatea in Europa Centrala" Cazul %om*niei" &trate ii 11I" (r. >8<==? J .L$%I(" %A-' Crizele Europei" Institutul de teorie sociala a Academiei %om*ne" Bucuresti" <==> J Col.dr. 3ABIA( LI,I' Eseu despre strate ie si tactica militara" Editura A.I.&.)." Bucuresti" <==E J ILIE" )A%I( %eflectarea le ilor si principiilor luptei armate in conducerea strate ica a fortelor" Editura )ilitara" <==? J Amiral LIBE%I&" C3%I&T$& &trate ia nationala si estionarea crizelor" /recia" <==? J LI-ELL" 3A%T &trate ia. Actiunile indirecte" Editura )ilitara" Bucuresti" <=?> J Col. )7(-%'" )I%CEA )ana ementul crizelor politico0militare" Bucuresti" <=== J Col. C$&)A" )I%CEA -e la eopolitica la eostrate ie" Editura Academiei .ortelor Terestre" &ibiu" <=== J Col. C$&)A" )I%CEA /estionarea crizei" Editura Academiei .ortelor Terestre" &ibiu" >CC< J T$..LE%" AL,I( si 3EI-I %azboi anti0razboi. &upra#ietuirea in secolul al 11I0 lea" editura Antet" Bucuresti" <==E J T$..LE%" AL,I( Puterea in miscare" Editura Antet" Bucuresti" <==E J Col.in . ,A&ILE&C'" -$%' E#olutia si estionarea crizelor" /*ndirea )ilitara %om*neasca" nr.F8<==K J Col.in . ,A&ILE&C'" -$%'" cpt. A%-ELEA('" C%I&TIA( Terminolo ia (.A.T.$.8'.E.$. pri#ind estionarea crizelor" /*ndirea )ilitara rom*neasca" nr. F8<==K J Col.in . ,A&ILE&C' -$%' Aspecte ale acti#itatii de informatii in actiuni umanitare a pacii" /*ndirea )ilitara %om*neasca" nr. G8<==? J L. -A,I&" %EE& Arta mana ementului" Editura Te+nica" Bucuresti" <==B J LE%(E%" BA'LE(&" L'C" %E,C3LE% Arta pre#enirii conflictelor" Bucuresti" <==B

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z J JJ J J J &trate ia de securitate nationala a %om*niei J J J %om*nia. $ptiune strate ica nationala inte rarea in (.A.T.$." Editura )ilitara" Bucuresti" <==? J J J Teoria cunoasterii stiintifice" Editura Academiei %om*ne" Bucuresti" <=KK J J J Tipolo ia conflictelor armate contemporane" Editura )ilitara" Bucuresti" <=KK J J J )anual (.A.T.$. Parteneriat si cooperare" Editura )iner#a" Bucuresti" <==? J J J %om*nia in situatii limita" Editura Licorna" Bucuresti" <==E J J J Interesul national in politica de securitate" Institutul %om*n de studii Internationale" Bucuresti" <==E J JJ J /*ndirea )ilitara %om*neasca J Buletinul A.I.&.). J %e#ista Trupelor de 'scat J %e#ista .ortelor Terestre J &trate ii 11I J %e#ista rom*na de studii internationale J -Mfense nationale" .ranta ArmMes dN au!ourdN +ui" .ranta