RAPORT SPECIAL 6.

4
Raport final - namol si reziduuri inclusiv estimari costuri si referinta catre studiile de vulnerabilitate pentru acviferele existente

William Mulvaney Expert alimentare apa/apa uzata Septembrie 2013

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................................................................... 1 1.1CAIET DE SARCINI..................................................................................................................................................... 1 1.2CONTEXT .................................................................................................................................................................. 1 1.3DEFINIREA BIOSOLIDELOR SI NAMOLULUI................................................................................................................. 3 1.4METODOLOGIE .......................................................................................................................................................... 3 1.5NAMOLURI PROVENITE DE LA STATIILE DE TRATARE APA ......................................................................................... 4

PREVEDERI LEGISLATIVE ................................................................................................................................ 5 2.1LEGISLATIA EUROPEANA .......................................................................................................................................... 5 2.2LEGISLATIA SPECIFICA A UE ..................................................................................................................................... 7 2.3LEGISLATIA ROMANA APLICABILA PENTRU NAMOLURILE DE EPURARE ................................................................... 10 2.4LEGISLATIA APLICABILA IN CAZUL NAMOLURILOR PROVENITE DE LA STATIILE DE TRATARE APA .......................... 14

3 SITUATIA EXISTENTA IN JUDETUL CALARASI PRIVIND MANAGEMENTUL NAMOLURILOR INCLUSIV CARACTERISTICI ALE NAMOLULUI SI POSIBILE OPTIUNI PENTRU EVACUARE ............ 15 3.1FACILITATI EXISTENTE DE TRATARE A NAMOLULUI PROVENIT DE LA APE UZATE.................................................... 15 3.2PRODUCTIA DE NAMOL LA NOILE STATII DE TRATARE APE UZATE ........................................................................... 16 3.3PRODUCTIA DE NAMOL IN ZONA RURALA ................................................................................................................ 19 3.4NAMOLURI PROVENITE DE LA STATII DE TRATARE APA ........................................................................................... 26 3.5CALITATE NAMOL ................................................................................................................................................... 26 3.6NAMOLURI EVACUATE LA DEPOZITELE DE DESEURI ................................................................................................ 29 3.7REVIZUIRE INITIALA ASUPRA ALTOR OPTIUNI FOLOSITE IN TRATAREA SI ELIMINAREA NAMOLULUI ....................... 31 4 EVALUAREA VIABILITATII REUTILIZARII BIOSOLIDELOR PRIN APLICAREA PE TERENURI LUAND IN CONSIDERARE VULNERABILITATEA ACVIFERULUI SI CONSTRANGERILE DE MEDIU 40 4.1INTRODUCERE.......................................................................................................................................................... 40 4.2DISTRICTELE BAZINELOR HIDROGRAFICE ................................................................................................................ 42 4.3DIRECTIVA NITRATILOR ........................................................................................................................................... 43 4.4DESEMNAREA ZONELOR VULNERABILE CU NITRATI, 2003 ..................................................................................... 44 4.5DESEMNAREA ZONELOR VULNERABILE DE NITRATI, 2008...................................................................................... 49 4.6CONSTRANGERI DE MEDIU BAZATE PE CALITATEA APEI DIN JUDETUL CALARASI REFERITOR LA REUTILIZAREA BIOSOLIDELOR APLICATE PE TERENURI ......................................................................................................................... 53 4.7ZONE DE MEDIU DESEMNATE ................................................................................................................................... 53 4.8CARACTERISTICI ALE SOLULUI IN JUDETUL CALARASI ............................................................................................ 58 4.9SOLURI IN PANTA DIN JUDETUL CALARASI............................................................................................................... 59 4.10BANCA MONDIALA - PROIECTUL CONTROLULUI POLUARII IN AGRICULTURA 2003-2007 ..................................... 59 4.11CODUL BUNELOR PRACTICI AGRICOLE ................................................................................................................... 62 4.12PLAN DE GESTIONARE A NUTRIENTILOR INTEGRATI.............................................................................................. 62 4.13OPTIUNI PENTRU TERENURI NEAGRICOLE PRIVIND REUTILIZAREA BIOSOLIDELOR ................................................. 63 4.14CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................................................................................. 65 5 6 PUNCTE DE REUTILIZARE RECOMANDATE ............................................................................................ 68 OPTIUNI PROCESE DE TRATARE A BIOSOLIDELOR ............................................................................. 70 6.1INTRODUCERE.......................................................................................................................................................... 70 6.2CLASIFICAREA BIOSOLIDELOR US EPA ................................................................................................................... 71 6.3OPTIUNI PROCESE DE TRATARE ................................................................................................................................ 73 6.4METODE DE TRATARE PENTRU OBTINEREA BIOSOLIDELOR CLASA A ....................................................................... 73 6.5CONCLUZII ............................................................................................................................................................... 83 ________________________________________________________________________________________________ i

7. EVALUAREA ECONOMICA A OPTIUNILOR DE TRATARE A NAMOLURILOR IN JUDETUL CALARASI ..................................................................................................................................................................... 83 7.1INTRODUCERE.......................................................................................................................................................... 83 7.2INGROSARE SI DEPOZITARE ...................................................................................................................................... 83 7.3DESHIDRATARE ....................................................................................................................................................... 84 7.4PUNCT DE TRATARE NAMOL..................................................................................................................................... 84 7.5COSTURI TRANSPORT NAMOL .................................................................................................................................. 84 7.6SELECTIA PUNCTELOR CENTRALE DE NAMOL........................................................................................................... 85 7.7DESHIDRATARE SAU INGROSARE DOAR LA CELE 39 DE STATII NOI PROPUSE DE EPURARE APE UZATE PANA IN 2018 .....................................................................................................................................................................................103 7.8DEPOZITAREA IN CISTERNA A NAMOLULUI LICHID CATRE PUNCTELE DE MANAGEMENT NAMOL ........................... 108 7.9TRANSPORTUL NAMOLURILOR PROVENITE DE LA FOSE SEPTICE ............................................................................ 109 7.10TRANSPORTUL NAMOLURILOR DESHIDRATATE LA ............................................................................................... 111 7.11REZUMAT GREUTATE NAMOL FORMATA LA FIECARE ........................................................................................... 112 7.12UNITATE DE USCARE TERMICA IN CALARASI ....................................................................................................... 112 7.13USCARE SAU DESHIDRATARE/STABILIZARE CU VAR IN......................................................................................... 115 7.14TRANSPORT BIOSOLIDE DE LA PUNCT DE MANAGEMENT NAMOL LA TERENURILE PENTRU IMPRASTIERE NAMOL .....................................................................................................................................................................................118 7.15CONCLUZII ........................................................................................................................................................... 119 8. ESTIMARE COSTURI ...................................................................................................................................... 122

________________________________________________________________________________________________ ii

1
1.1

INTRODUCERE Caiet de Sarcini Activitatea 6 din cadrul contractului de Asistenta Tehnica include pregatirea Planului de gestionare al namolului si Strategia de evacuare a namolului. Acest studiu cuprinde urmatoarele:

Aspecte legislative: conformitatea cu normele UE si romane, alte prevederi, de monitorizare si control, precum si impactul general asupra mediului; Caracteristici specifice:cantitati si caracteristici de namol generat, caracteristicile solului Protectia (corpurilor de apa): protectia sursei de apa potabila; Constrangeri de mediu: protectia zonelor vulnerabile si a cursurilor de apa; Solutii:evacuarea colectiva sau separata a namolului primar sau secundar, efecte asupra uscarii, depozitarii, manipularii si evacuarii, recuperarea de energiesi a nutrientilor, tratarea fluxurilor reciclate; Optimizare/cost de evacuare a namolului tratat, eficacitatea evacuarii si distribuirea catre ultimul site de depozitare; Efecte pe termen lung si riscuri ale unei implementari eronate a strategiei definite. Recomandari.

Acest Plan de gestionare a namolului si Raportul Strategiei de evacuare a namolului va dezvolta o strategie de gestionare/evacuare in cazul namolului generat de la cele sase statii noi de tratare ape uzate impreuna cu acele statii ce trebuie a fi finalizate pana la sfarsitul anului 2018, conform prevederilor nationale actuale si a UE, in particular 86/278/CEE, Directiva namolului. Vor fi evaluate constrangerile de mediu referitor la optiunea de folosire a namolului in agricultura sau silvicultura si vor fi identificate alte optiuni de reutilizare a biosolidelor. Vor fi analizate optiunile de tratare necesare generarii biosolidelor adecvate pentru reutilizare in agricultura, iar o strategie pentru gestionarea namolului va fi dezvoltata pentru identificarea cerintelor de infrastructura. Se vor evidentia de asemenea costurile estimate. Perioada de proiectare este pana in anul 2035. 1.2 Context Directiva tratarii apelor uzate urbane (91/271/CEE) si Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/CE) au consolidat cerinta pentru o strategie care sa faca fata namolului ce provine din apele municipale si din serviciile de ape uzate. Conform Directivei de tratare a

________________________________________________________________________________________________ 1

apelor uzate urbane, trebuie asigurat un minim nivel de tratare pentru canalizare in cazul populatiei de o dimensiune specificata si locatie. Namolul de epurare nu mai poate fi in continuare evacuat netratat, astfel incat trebuie conceputa o strategie de gestionare. Directiva depozitarii deseurilor are ca scop incurajarea recuperarii valorii rezultate din produsele de deseuri si reducerii evacuarii deseurilor biodegradabile in depozitele de deseuri. Acest fapt inseamna ca depozitele de deseuri nu sunt considerate ca fiind o abordare viabila pentru gestionarea namolului pe termen lung. Directiva CE referitor la protectia mediului si a folosirii namolului de epurare in agricultura (86/278/CEE) prevede ca namolul de epurare sa fie tratat la un nivel adecvat pentru uz agricol. Inainte de aceasta, majoritatea namolurilor de epurare imprastiate pe terenuri nu au fost tratate la un astfel de nivel. In prezent, este formulata o revizuire a Directivei 86/278/CEE. Modificarile propuse pot avea implicatii atat in cazul tratarii si compozitiei produsului de namol cat si pentru refolosirea acestuia in viitor in agricultura. Pana in 2012, nu a existat un proces de tratare modern al apelor uzate in Calarasi, astfel avand si o experienta limitata in ceea ce priveste manipularea subproduselor tratarii apelor uzate, de exemplu namolul.

Calarasi County

Figura 1.1: Locatia judetului Calarasi

________________________________________________________________________________________________ 2

1.3

Definirea biosolidelor si namolului Namolul provine din procesul de tratare a apelor uzate. Datorita proceselor fizico-chimice implicate in tratare, namolul tinde sa concentreze metale grele si urme slabe de compusi biodegradabili precum si organisme potential patogenice (virusi, bacterii, etc.) prezenti in apele uzate. Totusi, namolul este bogat in nutrienti, precum azotul si fosforul si contine materie organica importanta folositoare atunci cand solurile sunt epuizate sau supuse eroziunii. Materia organica si nutrientii sunt cele doua elemente importante ce face ca imprastierea acestui tip de deseu pe teren sa fie atractiva, ca ingrasamant sau potrivita, ca ameliorator organic al solului. In scopul prezentului raport, definitia namolului este luata din Directiva 86/278/CEE: (i) namoluri reziduale provenite de la statiile de epurare care trateaza ape uzate menajere sau urbane, si de la alte statii de epurare ce trateaza apele uzate cu un continut similar (ii) uzate; apelor uzate domestice si urbane; namoluri reziduale de la fosele septice si instalatii similare pentru tratarea apelor

(iii) namoluri reziduale provenite de la alte statii de tratare a apelor uzate. Biosolidele sunt subproduse organice tratarii apelor uzate urbane si, care, prin tratare la un standard aprobat, pot fi folosite ca ingrasamant/ameliorator de sol in agricultura. Doar namolurile care au fost supuse unui proces de tratare recomandat pentru obtinerea standardului adecvat pot fi clasificate ca biosolid. US EPA a clasificat standardele ce clasifica biosolidele in doua categorii: Clasa A si Clasa B, referitor la calitatea bacteriologica. 1.4 Metodologie Obiectivul dezvoltarii strategiei de gestionare a namolurilor este de a identifica cea mai buna optiune practicabila de mediu (BOPM). Criteriile esentiale in vederea selectarii celei mai bune optiuni practicabile de mediu sunt ca BOPM:

Reprezinta ceea ce este in ansamblu, ce este mai bine pentru mediu, este sigur si sustenabil, si nu suporta costuri excesive; Observa toate prevederile standard pentru emisiile in aer si apa, reutilizarea pe teren, evacuarea pe depozitele de deseuri, si duce la imbunatatirea acestora, daca este cazul; Incorporeaza factori de siguranta pentru a depasi incertitudinea referitor la impactul asupra mediului sau gradatia lor, si pentru reducerea posibilitatii de a transfera poluarea accidentala intre diferite medii.

________________________________________________________________________________________________ 3

In cadrul dezvoltarii celei mai bune optiuni practicabile de mediu, sunt esentiale urmatoarele aspecte:

Toate optiunile posibile sunt evaluate, inclusiv scaderea cantitatii de namol si generarea de namol, tratarea si evacuarea impreuna cu alte deseuri si combustibili, metode noi si conventionale; Toate deciziile sunt luate, prioritar, din punct de vedere al mediului, iar toate efectele pe termen scurt si lung (distanta si timp) sunt luate in considerare; Se realizeaza un echilibru rezonabil si justificabil intre beneficii si costuri. Evaluarea ar trebui sa ia in considerare urmatoarele criterii de evaluare: Legal local, national, international Politic politica, social Mediu aer, apa, zgomot, ecologie, siguranta, energie

Planificare peisaj, spatiu, infrastructura Tehnica flexibilitate, complexitate, siguranta Financiar costuri de capital si operare, costuri non-actiune, costuri externe.

1.5

Namoluri provenite de la statiile de tratare apa Namolurile provenite de la statiile de tratare ape rezulta din tratarea apelor de suprafata, ex. apa extrasa din rauri sau lacuri. Apa provenita de la puturi sau puturi forate necesita un nivel scazut de tratare fizico-chimica si astfel este putin probabil sa se obtine namoluri. Procesele de tratare pentru apele de suprafata depind de chimia apei, dar in general, acestea implica dozare chimica, sedimentare si filtrare inainte de dezinfectare. Reziduurile din sedimentare si filtrare produc astfel de namoluri. De obicei, acestea au concentratii mari de sare metalica (aluminiu sau fier) folosita drept coagulant inainte de sedimentare. In general, acestea sunt biologic inerte, dispun de valori nutritive relativ mici, continut organic scazut, valoare scazuta calorifica, si sunt tratate mai mult ca deseu decat ca un posibil biosolid.

________________________________________________________________________________________________ 4

2 2.1

PREVEDERI LEGISlATIVE Legislatia europeana Recent, managementul namolului european era influentat, in mare parte de Directiva tratarii apelor uzate urbane (91/271/CEE), Directiva privind depozitarea deseurilor (Directiva Consiliului 1999/31/CE), Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/CE) si Directiva namolului de epurare (86/278/CEE), ce a schimbat manipularea namolurilor de epurare prin reglementarea compozitiei si continutului acestora. Aceste Directive au modelat tipuri de tratare si evacuare a namolurilor de epurare in Europa. Obiectivul Directivei namolului de epurare a constat in crearea unei reglementari solide privind utilizarea namolurilor de epurare pe terenuri agricole si confirmarea valorilor limita a subtantelor daunatoare de-a lungul intregii Europe. Totusi, UE stabileste doar un standard minim in cadrul Directivelor, si care trebuie sa fie transferat in legislatia nationala. Prin urmare, permite statelor membre intensificarea sau modificarea regulilor date prin adoptarea propriilor regulamente. Deja majoritatea tarilor au confirmat reglementari nationale mult mai stricte, ex., in cazul continutului maxim admis de metale grele in namolul de epurare comparative cu Directiva UE. Prin reducerea valorilor limita in cazul metalelor grele din cadrul catorva state membre, fac ca unele tari sa intentioneze evitarea reutilizarii agricole a namolului de epurare. Pe de alta parte, in mod special in cadrul tarilor sudice europene, promoveaza recircularea nutrientilor in cadrul fermelor prin stabilirea limitelor de metale grele, in partea superioara a (constrangerilor) reglementarilor. Franta, Germania, Elvetia, Denemarca si Austria au inclus deja valori limita in cazul micropoluanti organici, ce nu sunt (inca) solicitati de legislatia actuala. Comisia Europeana a anuntat ca Directiva privind namolul de epurare va fi revizuita pentru confirmarea standardului asupra scopului real a prevederilor consecvente de namol de epurare in toate statele membre europene si pentru a preveni dispersarea in continuare a reglementarilor nationale. Noua Directiva este in curs de realizare, iar documentele la care se lucreaza in prezent, sunt disponibile. O alta schimbare la gestionarea namolurilor a fost referitor la implementarea Directivei privind depozitarea deseurilor, care a intrat in vingoare in 1999. Obiectivul acestei Directive este de a preveni si reduce efectele adverse ale depozitarii deseurilor asupra mediului, in mod special asupra apelor de suprafata si subterane, solului, aerului si sanatatii umane. Prin urmare, necesita proceduri de control, cerinte tehnice, reducere si pretratare a deseurilor biodegradabile, inclusiv namolul de epurare. Scopul prezentei Directive este de a reduce rolul depozitelor de deseuri in sectorul de recuperare a deseurilor.

________________________________________________________________________________________________ 5

Acest fapt duce la reducerea producerii de metan, fiind un gaz de sera puternic, si va diminua cantitatea si toxicitatea levigatului din amplasamentele depozitelor de deseuri. Aditional Directivei privind depozitarea deseurilor, prin care sunt prescrise proceduri de control si cerinte tehnice, Decizia Consiliului 2003/33/CE defineste prelevarea de probe si metodele de testare, ce vor fi folosite in cazul deseurilor. In cazul catorva dintre tarile europene, ex. Finlanda si Olanda, a fost introdusa o taxa pentru depozitele de deseuri pentru a descuraja evacuarea deseurilor netratate pe amplasamentele depozitelor de deseuri. In alte tari, ex. Germania, transpunerea in legislatia nationala este tratata mai strict pentru a garanta reducerea in timp a deseurilor biodegradabile. Inca de la inceputul lunii iunie 2005, deseurile care vor fi trimise catre depozitele de deseuri, trebuie sa fie inerte din punct de vedere biologic, insemnand ca toate deseurile trebuie sa aibe un continut organic total, mai putin de 3% la greutate, sau trebuie sa aibe un continut organic de materie uscata de mai putin de 5%. De acum inainte, nu se mai poate face depozitarea deseurilor fara pretratarea deseurilor in Germania. In 2010, Romania a generat 97.000 tone de namol de epurare. Pana in 2018, cantitatea va depasi 400.000 tone. Mott MacDonald a fost numita de catre Guvern pentru a stabili o Strategie care sa ghideze gestionarea acestui flux de deseuri. Studiul a fost finalizat in 2012. In prezent, aproape toate cantitatile de namol se afla pe amplasamentele depozitelor de deseuri. Strategia a trasat alternativele, identificand sapte cuptoare de ciment ce au capacitatea de a folosi drept combustibil, namolul uscat, si inca alte patru amplasamente unde pot fi construiteincineratoare generatoare de energie din deseuri. Folosirea fermentarii anaerobe sau tehnologiei de tratare termica pentru generarea de biogaz combustibil, reprezinta optiuni atractive, iar namolul poate fi imprastiat pe teren agricol pentru a reface si imbunatati solul. In functie de locatia geografica, va fi nevoie de folosirea combinatiilor diferite ale acestor metode. 1/5 din metoda agricola rurala in Romania, a fost considerata potrivita pentru aplicarea de namol, criteriul fiind un gradient de suprafata de teren mai putin de 10% si un sol neutru/alcalin. Totusi, culturile trebuie sa fie compatibile cu evacuarea namolului, iar terenul trebuie sa fie in apropiere de o facilitate de tratare a apelor uzate, pentru un transport eficient din punct de vedere al costului. In anumite parti ale judetului, sunt namoluri ce au in concentratii cantitati prea mari de metale grele, incat sa fie folosite in agricultura. Odata cu aceasta strategie de management, trebuie elaborat si un plan de comunicare, prin
________________________________________________________________________________________________ 6

care se explica reutilizarea agricola a namolului, in cazul fermelor si terenurilor publice. La acest plan ar trebui incluse si seminarii pentru a demonstra beneficiile. Cu mai putin de 1% namol care sa fie directionat catre agricultura in 2012, scopul este de a ajunge la 50% namol in agricultura pana in 2019. Intrand in urmatoarea decada, se spera ca uzinele de productie a energiei din deseuri vor fi functionale, eliberand astfel gropile ecologice de cealalta jumatate. Totusi, exista si aspecte negative in ceea ce priveste refolosirea namolului de epurare. Problema majora consta in posibila prezenta a metalelor grele (concentratiile sunt in general problematice doar in zonele de colectare industriale) si a patogenilor. Pentru a evita acei patogeni care cauzeaza efecte nocive asupra sanatatii, namolul poate fi stabilizat insa metalele grele nu sunt biodegradabile. In plus, metalele grele se pot acumula prin aplicarea excesiva in soluri, si pot ajunge prin asimilare la vegetatie si lantul alimetar uman. Ar trebui sa existe un echilibru intre beneficii si dezavantaje. 2.2 2.2.1 Legislatia specifica a UE Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, si in mod special a solului, atunci cand este folosit namolul de epurare Reciclarea namolului de epurare in agricultura a fost reglementata prin Directiva 86/278/CEE din 1986. Directiva se adreseaza atat reducerii de patogeni cat si potentialului de acumulare a poluantilor persistenti in soluri. Prezenta Directiva stabileste valori de limita maxima in cazul metalelor grele din namol (Anexa IB din cadrul Directivei) sau a solurilor tratate cu namol (Anexa IA a Directivei) si specifica generalitati in folosirea terenurilor, recoltarii si restrictii de pasunat pentru asigurarea protectiei impotriva riscurilor de sanatate de la agentii patogeni reziduali. Directiva permite ca namolurile netratate sa fie folosite pe terenurile agricole, daca sunt injectate sau ingropate in sol. Altfel, namolurile vor fi tratate inainte de folosire in agricultura. Totusi, Directiva nu specifica procese de tratare, ci, mai degraba defineste namolul tratat ca fiind namolul ce a fost supus tratarii biologice, chimice sau termice, depozitarii pe termen lung sau orice alt proces adecvat care sa reduca semnificativ fermentarea acestuia si a riscurilor de sanatate ce rezulta din folosirea acestuia (Art. 2(b)). Directiva 86/278/CEE a fost adoptata in urma cu 25 ani cu scopul de a incuraja aplicarea namolului de epurare in agricultura si a reglementa folosirea acestuia, astfel incat sa prezinte efectele nocive asupra solului, vegetatiei, animalelor si oamenilor. Comisia Europeana evalueaza in prezent daca actuala Directiva ar trebui revizuita si daca da, care este amploarea acestei analize. De exemplu, Directiva 86/278/CEE stabileste valori
________________________________________________________________________________________________ 7

limita in cazul a sapte metale grele. De la data adoptarii acesteia, cateva state membre au adoptat si implementat valori limita mai stricte in cazul metalelor grele si au stabilit cerinte pentru alti contaminanti. Pentru a putea informa asupra evaluarii, Comisia Europeana a lansat un studiu pentru a culege informatii existente cu privire la impactul de mediu, economic si social, precum si impactul de sanatate a practicilor actuale de folosire a namolului de epurare pe teren. Acest studiu evalueaza, de asemenea, riscurile si oportunitatile ce pot fi prevazute in anii viitori. Studiul a identificat optiunile posibile in cazul politicii europene, estimand costurile si beneficiile acestora. Studiul Impactul de mediu, economic si social a folosirii namolului de epurare pe teren a fost finalizat de Milieu Ltd, WRc PLC si RPA Ltd in 2010. In contextul procesului de revizuire a Directivei privind namolul de epurare, s-a constatat ca este o urgenta nevoie de informatii suplimentare referitor la prezenta poluantilor ce apar in namoluri de epurare ce ar putea contamina mediul terestru si acvatic, in momentul folosirii namolului in agricultura. Prin urmare, Comisia a dedicat una din seria proiectelor de monitorizare (monitorizarea evolutiei si impactului poluantilor asupra interfetei terestre/acvatice) FATE (studii sponsorizate de UE) namolului de epurare. Scopul acestui exercitiu este de a obtine o imagine la nivel european asupra aparitiei si nivelurilor de concentratie a poluantilor clasici organici si anorganici precum metale grele, PCBs, PCDD/Fs, si PAHs, dar si asupra compusilor mai putin cercetati precum, substante ignifuge bromurate, ingrediente a produselor de ingrijire personala, produse farmaceutice, cateva substante chimice industriale, etc. in namolul de epurare (FATE SEES) si deseuri bio tratate (FATE COMES). Diferite documente de lucru ce se refera la la namolurile de epurare au fost elaborate la nivelul UE, ca de exemplu al treilea document de lucru referitor la namol, aprilie 2000, iar mai recent Documentul de lucru asupra namolului si biodeseurilor, 21 septembrie 2010 publicat de Comisia Europeana. Acestea au stabilit standarde propuse ce sunt mult mai restrictive decat prevederile Directivei. Documentul de lucru 2010 ia in considerare documentul Milieu / WRc / RPA publicat in 2010. Cu toate acestea, standardele finale nu vor fi stabilite decat la finalizarea studiilor FATE. In momentul revizuirii Directivei 86/278/CEE, este de asemenea necesar a se lua in considerare si alte Directive (in special, mai recente) si modul cum acestea pot reglementa
________________________________________________________________________________________________ 8

sau afecta generarea si utilizarea namolului pe teren, precum si restrictionarea altor piete de desfacere pentru namol.

2.2.2 Directiva 91/271/CEE Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 Mai 1991 privind tratarea apelor uzate urbane
Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CEE se refera la colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate urbane si la tratarea si evacuarea apelor uzate din anumite sectoare industriale. Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CEE stabileste urmatoarele tinte pentru tratarea secundara a apelor uzate provenind din aglomerarile: Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2000, in cazul aglomerarilor mai mari de 15.000 p.e. ( populatia echivalenta); Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor intre 10.000 si 15.000 p.e.; Pana cel tarziu in data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor intre 2.000 si 10.000 p.e. ce evacueaza in ape dulci si estuare.

Odata cu implementarea acestor cerinte, au fost marite dramatic in statele membre cantitatile de namol de epurare ce necesita evacuare. Prevazand situatia aceasta, Directiva tratarii apelor uzate urbane 91/271/CE incurajeaza reciclarea namolului provenit de la tratarea apelor uzate. Articolul 14.1 necesita refolosirea namolului provenit de la tratarea apelor uzate, oricand este nevoie. In cadrul Directivei, autoritatile statelor membre trebuie de asemenea sa publice rapoarte cu privire la situatia evacuarii apelor uzate urbane si a namolului din zona acestora.

2.2.3 Directiva 91/676/CEE din 12 Decembrie 1991 referitor la protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati provenind din surse agricole (Directiva nitrati)
Prezenta Directiva are ca scop reducerea poluarii apelor cauzata sau indusa de nitrati provenind din surse agricole si prevenirea unei astfel de poluari. Pentru indeplinirea acestora, Directiva solicita statelor membre desemnarea zonelor vulnerabile ce contribuie la poluarea apelor cu nitrati. In cadrul acestor zone vulnerabile, ar trebui aplicat un cod de bune practici agricole de catre fermieri. Un astfel de cod ar putea, de exemplu, asigura perioadele care sunt nepotrivite imprastierii ingrasamintelor pe terenuri; interzice imprastierea ingrasamintelor pe terenuri abrupte sau saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada. Odata ce Directiva incadreaza
________________________________________________________________________________________________ 9

namolul de epurare in definirea ingrasamintelor, ar trebui sa se aplice si codul de bune practici agricole la imprastierea namolului de epurare.

2.2.4 Directiva 99/31/CE Directiva Consiliului privind depozitele de deseuri

Politica UE privind managementul deseurilor EU (CEC 1999) incurajeaza recuperarea a ceea ce poate fi valorificat din la produsele de deseuri si reducerea evacuarii deseurilor biodegradabile in depozitele de deseuri. Directiva privind depozitele de deseuri (99/31/CE) obliga statele membre in a reduce cantitatile deseurilor biodegradabile ce sunt trimise la depozitele de deseuri la 35% din nivelurile din 1995 pana in 2016. Acest fapt inseamna ca depozitarea deseurilor pe soluri nu reprezinta o abordare viabila pentru managementul namolului pe termen lung.

2.2.5 Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor
Namolurile de epurare uscate pot fi incinerate pentru obtinerea energiei. Namolurile de epurare sunt incadrate in categoria deseurilor, in cadrul domeniului de aplicare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor. Prezenta Directiva stabileste mai multe standarde si cerinte tehnice (emisii in aer, evacuari de apa contaminata, proiectari statii) ce trebuie respectate de catre operatorii de statii ce incinereaza namol de epurare uscat. 2.3 Legislatia romana aplicabila pentru namolurile de epurare Directiva 86/278/CEE a fost transpusa in legislatia romananeasca prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 344/2004 in vederea aprobarii Ghidului Tehnic privind protectia mediului, si in mod special a solurilor atunci cand namolul de epurare este folosit in agricultura (OM Nr. 344/2004). In conformitate cu OM Nr. 344/2004, namolul netratat nu poate fi folosit in agriultura. Prezentul Ordin stabileste:

Valorile concentratiilor de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur) din sol, atunci cand namolul este folosit, valorile concentratiilor de metale grele in namol si cantitatile maxime anuale de metale grele folosite pe terenurile agricole; Utilizarea namolului este interzisa atunci cand concentratia unuia sau mai multor metale grele din soluri depaseste valorile limita si asigura masurile pentru ca aceste limite sa nu fie depasite; Reglementarea utilizarii namolului in asa fel incat acumularea de metale grele din soluri sa nu depaseasca valorile limita a metalelor grele din soluri.

________________________________________________________________________________________________ 10

Sunt evidentiate urmatoarele cerinte:

Valorile limita a concentratiilor de metale grele din namol si valorile limita a cantitatilor metalelor introduse in sol pe unitate de zona si timp. Namolul trebuie tratat inainte de a fi folosit in agricultura. Unitatile generatoare de namol de epurare trebuie sa asigure informatii utilizatorilor. Restrictii in utlizarea namolului sau furnizarea namolului in vederea utilizarii pentru: Pasuni sau culturi furajere in anumite soluri pe care cresc culturei de legume si fructe; Terenuri destinate cultivarrii de fructe si legume si care au contact direct cu solul. Utilizatorii namolurilor de epurare trebuie sa foloseasca namolul tinand cont de nevoile nutritionale ale plantelor iar calitatea solului si a apelor de suprafata si subterane sa nu fie afectata,
-

Cerinta de a pastra registre actualizate si registre de cantitati pentru namolul generat, continut si proprietati, tip de tratare aplicata, precum numele, adresele destinatarilor de namoluri si locatia unde namolul va fi folosit. Aceste registre vor fi disponibile in cadrul autoritatilor competente, Cooperare intre factorii de decizie, producatori de namol de epurare si utilizatori privind tratarea apelor reziduale, managementul deseurilor si agricultura.

Ordinul pune in aplicare cerintele Directivei privind urmatoarele masuri disponibile:

Stabilirea metodelor de prelevare probe si analiza pentru namolul de epurare pentru metale grele Stabilirea tipului de namol de epurare utilizat in agricultura Stabilirea tipului de sol la utilizarea namolului de epurare Stabilirea procedurilor de control pentru inspectarea imprastierii namolului de epurare de catre autoritatile de mediu Stabilirea metodelor tehnice pentru imprastierea namolului folosit ca ingrasamant Stabilirea metodelor de evacuare a namolului de epurare contaminat

Sabilirea procedurilor autorizate Stabilire program de instruire In cadrul Decretului 344/2004, responsabilitatile producatorilor si utilizatorilor de namol sunt: 1) informarea autoritatilor locale de mediu si utilizatorilor de namol referitor la elementele potential daunatoare prezente in namol; 2) identificarea utilizatorului de namol si teren (inclusive terenurile sensibile) ce indeplinesc cerintele necesare pentru imprastierea namolurilor, in conformitate cu
________________________________________________________________________________________________ 11

studiile pedologice desfasurate la solicitarea producatorului de catre OSPA ( Oficii Teritoriale pentru Studii Pedologice si Agrochimice); 3) contactarea utilizatorilor de namoluri si evaluarea posibilitatilor de folosire a namolului. In vederea obtinerii autorizatiei de imprastiere a namolului, producatorii de namoluri trebuie sa transmita autoritatilor competente, cu cel putin cu o luna inainte de imprastiere, urmatoarele date referitor la: a) cantitati de namol generat si de namol livrat folosirii in agricultura; b) continutul si caracteristicile namolului conform cu datele din prezentul ordin; c) tipul de namol tratat aplicat; d) e) f) g) date de identificare a utilizatorului de namol; date privind locatia terenului unde namolul urmeaza sa fie imprastiat; perioada probabila cand namolul va fi imprastiat; tip de culturi;

4) asigurarea transportului si a imprastierii namolului; 5) informarea autoritatilor locale de mediu asupra nerespectarii conditiilor initiale stipulate in autorizatia de imprastiere, atunci cand terenul a fost schimbat sau cand namolul a fost refolosit de catre utilizator; 6) alegerea metodei optime de evacuare a namolului atunci cand acesta nu este adecvat imprastierii sau neexistentei terenurilor adecvate pentru imprastiere; 7) pastrarea inregistrarilor actualizate: a) b) c) cantitati de namol produse si cantitati de namol folosite in agricultura; componenta si caracteristicile namolului luand in considerare parametrii stipulati in Tabelul 1.4 din cadrul Ordinului; tip de tratare aplicat pentru namol

d) numele si locatiile utilizatorilor de namol si locatiile pentru imprastierea namolului 8) furnizarea de informatii din registre la cererea autoritatilor 9) realizarea studiilor agrochimice specifice privind controlul si monitorizarea solului dupa imprastiere. Calitatea, cantitatea, transportul si imprastierea namolului pe teren intra in responsabilitatea producatorului de namol, precum si efectele in urma imprastierii asupra sanatatii umane si a mediului. Rolurile si responsabilitatile utilizatorilor de namol sunt urmatoarele: a) informarea autoritatilor competente si producatorilor de namol cu privire la rotatia culturilor; b) incorporarea namolului in sol in aceeasi zi, impreuna cu imprastierea namolului; c) informarea producatorilor de namol in cazul in care nu doresc folosirea namolului, inainte de a fi transportat.
________________________________________________________________________________________________ 12

In zonele in care namolul este folosit, trebuie instalat un sistem de monitorizare pentru elementele de mediu (sol, apa, flora/fauna), ca o extensie a sistemului national de monitorizare. Tabelul 2.1 de mai jos arata ca valorile limita reale cuprinse in Decretul 344/2004 sunt mult mai rigide decat valorile Directivei UE 86/278CEE. Mai mult decat atat, cel putin pentru metalele grele, Decretul 344/2004 este mai rigid decat valorile viitoare intentionate a fi introduse de UE.

________________________________________________________________________________________________ 13

Tabel 2.1: Compartie intre concentratii maxime admise actuale si viitoare (propuse) in namolul de epurare Valori tinta al 3-lea document de lucru UE privind namolul Element Limite actuale (aprilie 2000) modificat de documentul de lucru privind namolul si biodieselul, sept. 2010 Directiva 86/278 CEE Cadmiu Cupru Mercur Nichel Plumb Zinc Crom Cobalt Arsenic HOA - (Halogenuri Organice Adsorbite) ASL - (Alchilbenzensulfonati Lineari) DEHP - (Di (2-etilhexil ftalat) NF - (Nonilfenol) HAP - (Hidrocarburi Aromatice Policiclice) BPC - (Bifenili Policlorurati) (Compusi cu numere 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180) PDDD-F - (Policlorurati DibenzoDioxineDibenzofurani)
* asteptare rezultat de la Proiect monitorizare FATE SEES

Decret 344/2004 10 500 5 100 300 2.000 500 50 10 500 5

Propunere

Metale grele (mg/kg SU) 20 40 1.000 1.750 16 25 300 400 750 1.200 2.500 4.000 (1.000 1.500) 10 1.000 10 300 500 2.500 1.000 500* 2.600* 100* 50* 0,4 0,8*

Compusi organici (mg/kg SU)

0,8 0,8* 100*

2.4

Legislatia aplicabila in cazul namolurilor provenite de la statiile de tratare apa Nu exista o legislatie speciala privind namolurile provenite de la statiile de tratare ape. Totusi (namolul provenit din statiile de tratarea apei potabile), poate fi considerat drept deseu si poate fi considerat in aceeasi forma ca namolul de epurare in ceea ce priveste legislatia deseurilor.

________________________________________________________________________________________________ 14

SITUATIA EXISTENTA IN JUDETUL CALARASI PRIVIND MANAGEMENTUL NAMOLURILOR INCLUSIV CARACTERISTICI ALE NAMOLULUI SI POSIBILE OPTIUNI PENTRU EVACUARE

3.1

Facilitati existente de tratare a namolului provenit de la ape uzate Sase noi statii de tratare a apelor uzate au fost construite sau sunt in curs de constructie. Statiile de la Calarasi, Oltenita, Budesti si Lehliu-Gara sunt finalizate, in timp ce statiile de la Urziceni si Fundulea au ca termen de finalizare anul 2013. Urmatorul Tabel 3.1 rezuma procesele de tratare a apelor uzate si a facilitatilor de tratare a namolului in cadrul fiecarei noi statii.
Tabel 3.1: Procese de tratare ape uzate si facilitate de tratare a namolului Populatia Procese principale de tratare Procese de tratare a echivalenta a apelor uzate namolului proiectata (p.e.) 83.300 Sedimentare primara Tratare namol activ biologic Precipitatii fosfor Sedimentare secundara Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a namolului activ Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a namolului activ Ingrosare Fermentare anaeroba mezofila Ingrosare Deshidratare Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile Ingrosare Depozitare namol deshidratat Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile Ingrosare Deshidratare Depozitare namol deshidratat Ingrosare

Statie

Calarasi

Continut substante uscate solide de namol final % 22

Oltenita

28.800

22

Budesti

5.000

22

Lehliu Gara

7.000

Tratare biologica Sistem patentat inclusivsedimentare secundara ICEAS Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a namolului activ inclusivde reducere Azot si Fosfor

22

Urziceni

24.600

Deshidratare Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile Depozitare/Ingrosare/ Deshidratare

22

Fundulea

6.600

ICEAS Reactoare biologice secventiale (SBR) de tratare a namolului activ Precipitarea fosforului

Fermentare aeroba prin Timp retinere solide > 25 zile

22

Ingrosare

Deshidratare

________________________________________________________________________________________________ 15

3.2

Productia de namol la noile statii de tratare ape uzate In Tabelul 3.2 de mai jos sunt prezentate estimarile de productie namol pentru fiecare din cele sase statii de tratare ape uzate. Aceste estimari se bazeaza pe statiile ce lucreaza la capacitate maxima si sunt preluate din Calculele de Proiectare ale Antreprenorului, exceptand orasul Lehliu Gara, unde sunt presupuse valori tipice. Incarcarile CBO se bazeaza pe 60g/populatie echivalenta (p.e.) pe zi (definite in cadrul Articolului 2.6 a Directivei 91/271/E72 referitor la tratarea apelor uzate urbane). Statia de tratare ape uzate Calarasi este singura statie ce dispune de sedimentare primara, ca parte a procesului de tratare si fermentare anaeroba mezofila ca parte a procesului de tratare namol. In timpul sedimentarii primare, Calculele Contractantului presupun ca aproximativ 60% din totalul de substante in suspensie sunt indepartate ca namol primar (media obisnuita este de la 50 pana la 70%, Sectia 5-7 din Ingineria apelor uzate, Tratare si Reutilizare Editie Internationala Metcalf & Eddy, 2003), iar aproximativ 35% din cererea de oxigen biochimic (CBO5) este inlaturat (media obisnuita este de 25-40%). Astfel, in urma sedimentarii primare, apele uzate vor avea inca 65% din concentratia initiala de CBO. In timpul tratarii namolului activ biologic, Calculele Contractantului presupune ca 1kg de CBO5 indepartat rezulta in 0,85kg de namol secundar (acest calcul se afla la mijlocul mediei tipice de 0.6-1.0). In timpul fermentarii anaerobe, Calculele Contractantului presupun ca 40% din substante solide sunt substante uscate fixe tipice, iar 60% sunt volatile. De asemenea, in timpul fermentarii, 56-65,5% din substante volatile sunt tipic convertite in biogaz, in functie de timpul de retinere (Metcalf & Eddy, Tabel 14-29) astfel fiind redusa masa de namol. In cazul retinerii pentru 20 zile in Calarasi (Specificatii Documentatie de atribuire CL-CL5, Vol 3, Pagina 30), reducerea corespunzatoare a substantelor volatile solide in suspensie ar fi de 60%. Contractantul presupune o reducere de 50%. Urziceni, Oltenita, Budesti si Fundulea dispun de Reactoare Biologice Secventiale cu Namol Activat ca proces de tratare principal. Statiile sunt proiectate astfel incat Timpul de Retinere a Namolului (TRN) sa fie mai mare de 25 zile, teoretic, astfel producand namol stabil. In cazul acestei fermentari aerobe/stadiu de stabilizare, 10% din pierderi solide se reflecta in calculele a catorva statii, Oltenita si Budesti. In cazul in care sunt asigurate facilitate pentru depozitarea namolului deshidratat, volumul este de 90 zile de productie.

________________________________________________________________________________________________ 16

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Statie Populatia Echivalenta (p.e.) Media incarcari CBO5/zi (kg/d) Incarcari/zi substante solide in suspensie (kg/zi) Productie namol primar, Substante uscate pe zi (kg/zi) Incarcare CBO5 si sedimentare primara (kg/zi) Productie namol secundar, Substante uscate pezi (kg/zi) 2.552 Incarcare totala namol si tratare secundara (kg/zi) Cantitate redusa namol si fermentare anaeroba (kg/zi) Cantitate substanta uscata pe zi si tratare/evacuare (kg/zi) Cantitate substante uscate pe ansi tratament /evacuare (t/zi) 1.471 501 83 130 450 54 2.689 Volum namol pe zi la 22% substante uscate solide (m3/zi) 18,3 6 1 1,6 5,6 0,6 33,1 Volum namol pe an la 22% substante uscate solide (m3/an) 6.684 2.190 365 584 2.044 230 12.097

Calarasi Oltenita Budesti Lehliu Gara Urziceni Fundulea Total

83.300 28.800 5.000 7.000 24.600 6.600 155.300

4.998 1.728 300 420 1.543 400 9.389

5.830 N/A N/A N/A 1.798 472 -

3.373 N/A N/A N/A N/A N/A -

3.190 N/A N/A N/A N/A N/A -

5.925 1.525

4.029 1.372 227 N/A N/A N/A -

4.029 1.372 227 357 1.233 148 7.366

252 357 1.233 148 6.067

252 357 1.233 148 9.440

Tabel 3.2: Productie namol generat de statiile noi de tratare ape uzate

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 17

________________________________________________________________________________________________

Bazine de fermentare anaeroba la statia de tratare ape uzate Calarasi

Depozit biogas la statia de tratare ape uzate Calarasi

Bazine reactoare secventiale la statia de tratare ape uzate Oltenita

________________________________________________________________________________________________ 18

________________________________________________________________________________________________

3.3

Productia de namol in zona rurala Pana in data de 31 decembrie 2018, Romania trebuie sa se conformeze Directivei EC91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane, insemnand ca toate aglomerarile cu o populatie echivalenta de 2.000 p.e sau mai mare, vor fi deservite de statiile de tratare, generand astfel namol. Populatia echivalenta proiectata include populatia generatoare de apa uzata menajera si incarcarile din activitatea industrial aprecum restaurante, scoli si clinici, deservind un areal variat de activitati precum si alte activitati institutionale si comerciale. Populatia echivalenta a unei aglomerari este de obicei 1 2 mai mare fata de populatia generatoare de apa uzata menajera. Pe masura ce aglomerarea se mareste, devine mai pronuntata si activitatea comerciala, iar factorii cresc. Master Plan-ul Calarasi 2015 2035 (Jennings ODonovan Irlanda in asociere cu Tractabel Engineering GDFSUEZ, Noiembrie 2011) a avut ca documente suport rapoartele de recensamant INS 2010 impreuna cu datele de inspectie din partea primariilor. Rezultatele preliminare recensamantului din 2011 au fost publicate si prezinta un declin al populatiei judetului Calarasi. Este posibil ca acest declin sa fi fost influentat si de recenta recesiune globala si este posibil, ca, atunci cand Romania va iesi din recesiune, scaderea populatiei sa aibe un efect invers. Totusi, cifrele din Master Plan arata ca populatia rurala va scadea in medie de 0,2% pe an. Fiindca statiile de tratare ape uzate trebuie finalizate pana la finalul anului 2018 in cazul aglomerarilor cu populatia echivalenta de 2.000 sau mai mare, cifrele prognozate pana la sfarsit de an 2018 vor fi cele din recensamantul 2011 cu o scadere de 0,2% pe an. Fiindca statiile de tratare trebuie sa indeplineasca incarcarile din 2018, ce vor fi folosite ca baza pentru prognozele de namol, chiar daca incarcarile statiilor vor scadea in continuare, dupa 2018, pana cand economia se va dezvolta astfel incat populatia si activitatile economice din orase sa creasca. In scopul acestui studiu, se presupune ca populatia echivalenta (p.e.) a fiecarei aglomerari este de 1,1 mai mare decat populatia menajera, in orase neexistand o activitate comerciala dezvoltata. In vederea estimarii infrastructurii necesare tratarii namolului, se presupune ca statiile mai mici vor dispune de procese de namol active si pot fi operate atat ca procese de aerare extinsa cat si ca reactoare biologice secventiale. Productia de namol de 0,85/kg CBO5 indepartat este in concordanta cu proiectul noilor statii, asa cum s-a mentionat in Sectiunea 3.2, de mai sus. Tabelul 3.3 de mai jos stabileste cifra productiei de namol rezultate din diferite orase si sate in cazul aglomerarilor ce au o populatie echivalenta de cel putin 2.000 p.e pana spre finalul

________________________________________________________________________________________________ 19

________________________________________________________________________________________________

anului 2018. Fiecare aglomerare cuprinde un numar de orase si sate ce se afla in vecinatate apropiata. Gruparile sunt in concordanta cu Master Plan-ul, astfel incat sa ofere coordonarea practica de servicii de apa si apa uzata. Estimarea totala este de 2.972 tone/an de substanta uscata solida ce rezulta din 40 statii noi de tratare ape uzate.

________________________________________________________________________________________________ 20

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Sat

Studiu populatie sate individuale 2010 2.362 833 332 206 530 71 8.596 7.846 3.490 4.356 5.323 4.147 3.717 2.244 444 164 400 2.415 6.348 1.123 1.180 2.667

Studiu general populatie 2010 2.362

Recensamant populatie 2011 2.699

Populatie 2018 0,2% declin anual 2.343

Populatie echivalenta (p.e) proiectata 2018 2.577

CBO kg/zi (0,06)/p.e 154,64

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 131,45

Greutate (namol uscat) t/an 47,98

Alexandru Odobescu

Belciugatele

3 4 5 6 7 8

Borcea Chirnogi Chiselet Ciocanesti Curcani Cuza Voda

Dor Marunt

10 11

Dorobantu Dragalina

Alexandru Odobescu Nicolae Balcescu Belciugatele Candeasca Cojesti Mariuta Mataraua Borcea Chirnogi Chiselet Ciocanesti Curcani/Salcioara Cuza Voda Calarasii Vechi Ceacu Dor Marunt Dalga Gara Infratirea Pelinu Ogoru Dorobantu / Varasti Dragalina Drajna Noua C. Brancoveanu

1.972

2.366

2.054

2.259

135,56

115,23

42,06

8.596 7.846 3.490 4.356 5.323 4.147

7.321 7.148 3.245 4.105 5.093 3.836

6.356 6.205 2.817 3.564 4.421 3.330

6.991 6.826 3.099 3.920 4.863 3.663

419,47 409,55 185,93 235,20 291,81 219,79

356,55 348,12 158,04 199,92 248,04 186,82

130,14 127,06 57,68 72,97 90,53 68,19

6.969

6.349

5.512

6.063

363,77

309,21

112,86

2.415 8.651

2.982 8.131

2.589 7.059

2.848 7.765

170,86 465,88

145,23 395,99

53,01 144,54

12

Dragos Voda

Dragos Voda Bogdana

2.667

2.724

2.365

2.601

156,08

132,66

48,42

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 21

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Studiu populatie sate individuale 2010 Studiu general populatie 2010 Recensamant populatie 2011 Populatie 2018 0,2% declin anual Populatie echivalenta (p.e) proiectata 2018 CBO kg/zi (0,06)/p.e Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) Greutate (namol uscat) t/an

Aglomerare

Sat

13

Frumusani

14 15

Fundeni Galbinasi

16

Gradistea

17

Ileana

18 19 20

Independenta Jegalia Lehliu

Frumusani Padurisu Pasarea Podul Pitarului Orasti Fundeni Galbinasi Gradistea Cunesti Rasa Bogata Ileana Razoarele Florica Podari Stefanesti / Satu Nou Rasurile Artari/Vlaiculesti Independenta Potcoava Jegalia Iezeru Lehliu Sat Sapunari Lupsanu

4.574

4.574

5.449

4.730

5.203

312,21

265,38

96,86

4.843 3.468

4.843 3.468

5.378 3.487

4.669 3.027

5.136 3.330

308,14 199,79

261,92 169,82

95,60 61,99

4.736

4.736

4.697

4.078

4.485

269,12

228,75

83,49

727 141 539 162 747 22 880 2.793 3.183 1.891 895

3.218

3.541

3.074

3.381

202,89

172,45

62,95

2.793 3.183 2.786

3.282 4.075 2.632

2.849 3.538 2.285

3.134 3.891 2.513

188,05 233,48 150,80

159,84 198,46 128,18

58,34 72,44 46,79

21

Lupsanu

Nucetu

2.502

2.502

3.371

2.926

3.219

193,15

164,17

59,92

Radu Voda 22 Manastirea 5.733 5.733 5.404 4.691 5.160 309,63 263,18 96,06 Manastirea ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 22

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Studiu populatie sate individuale 2010 Studiu general populatie 2010 Recensamant populatie 2011 Populatie 2018 0,2% declin anual Populatie echivalenta (p.e) proiectata 2018 CBO kg/zi (0,06)/p.e Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) Greutate (namol uscat) t/an

Aglomerare

Sat

23 24 25 26

Mitreni Modelu Nana Perisoru

27 28 29

Plataresti Radovanu Roseti

Coconi Sultana Mitreni Valea Rosie Modelu Tonea Nana Perisoru T. Vladimirescu Marculesti Gara Plataresti/Podul Pitarului Doroban u/Cucuieti Radovanu Valea Popii Roseti Sarulesti Gara Sandulita/Sarulesti Sat Magureni Polcesti Solacolu Satucu Sohatu Progresul

3.615 9.747 2.475 4.371 714 249 1.892 1.694 3.779 670 6.019 1.457 1.022 108 134 350 55 1.805 1.204 3.311

3.615 9.747 2.475 5.334

4.187 9.098 2.493 4.902

3.635 7.898 2.164 4.256

3.998 8.688 2.381 4.681

239,90 521,28 142,84 280,87

203,91 443,09 121,41 238,74

74,43 161,73 44,32 87,14

3.586 4.449 6.019

3.907 4.185 5.805

3.392 3.633 5.039

3.731 3.996 5.543

223,86 239,78 332,60

190,28 203,82 282,71

69,45 74,39 103,19

30

Sarulesti

3.126

3.131

2.718

2.990

179,39

152,49

55,66

31

Sohatu Soldanu

3.009

3.064

2.660

2.926

175,56

149,22

54,47

32

Soldanu

3.311

3.373

2.928

3.221

193,26

164,27

59,96

Negoesti Spantov 33 Spantov 4.645 4.645 4.412 3.830 4.213 252,79 214,87 78,43 Stancea ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 23

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Studiu populatie sate individuale 2010 3.304 931 289 92 525 148 263 91 5.127 2.756 1.371 703 275 65 3.461 389 426 166.162 Studiu general populatie 2010 3.304 Recensamant populatie 2011 Populatie 2018 0,2% declin anual 2.757 Populatie echivalenta (p.e) proiectata 2018 3.033 CBO kg/zi (0,06)/p.e Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 154,68 Greutate (namol uscat) t/an 56,46

Aglomerare

Sat

34

Stefan cel Mare

35

Tamadau Mare

36 37

Ulmeni Unirea

38

Valea Argovei

39

Vasilati

Cetatea Veche Stefan cel Mare Tamadau Mare Calareti Darvari Plumbuita Tamadau Mic Seinoiu Sacele Ulmeni Unirea / Oltina Valea Argovei Silistea Vladiceasca Ostrovu Vasilati Nuci Popesti

3.176

181,97

2.339

2.536

2.202

2.422

145,30

123,51

45,08

5.127 2.756

4.793 2.513

4.161 2.182

4.577 2.400

274,62 143,99

233,43 122,39

85,20 44,67

2.414

2.448

2.125

2.338

140,26

119,22

43,52

4.276 166.162

4.054 165.392

3.519 143.581

3.871 157.939

232,28 9.476,35

197,44 8.054,90

72,06 2.940,04

Total

Tabel 3.3: Rezumat sisteme apa uzata zona ruralaaglomerari > 2.000 p.e in 2018

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 24

________________________________________________________________________________________________

In cazul zonelor rurale ramase, namolul va fi colectat de la fose septice si/sau haznale. Tabelul 3.4 prezinta productia de namol de la fosele septice, in cazul zonelor rurale ramase. Calculul se bazeaza pe recensamantul din 2011, iar in timp ce populatia poate suferi modificari, se presupune ca numarul de locuinte va fi acelasi. Media gospodariilor este de 2,83 persoane (numar medie persoane pe gospodarie in cazul comunelor, Recensamant Romania 2011), iar fiecare gospodarie este deservita de o fosa septica cu volum de 3,6m3 si este golita o data pe an. Volumul total al acestui tip de namol este estimat ca fiind 28.803m3/an. Luand in considerare 4% continut substanta uscata solida, cantitatea de namol rezultata de la fosele septice este estimata la 1.112tone/an substanta solida uscata.
Populatie 2018 0,2% scadere anuala 1.630 1.880 Recensamant 2011 Nr. gospodarii 664 751

Comuna 1 2 Cascioarele Crivat

Sat Cascioarele Crivat Dichiseni Satnoieni Coslogeni Frasinet Danesti Luptatori Frasinetul de Jos Curatesti Tariceni Gurbanesti Cotofanca Preasna Valea Presnei Luica Valea Stanii Nicolae Balcescu Fantana Doamnei Paicu Stefan Voda Ulmu/Furei Zimbru Vlad Tepes Mihai Viteazu

Studiu populatie 2010 1.869 2.246 379 428 836 355 385 469 337 149 38 535 377 292 178 1.664 416 975 456 137 2.482 1.146 367 1.869 2.246

Recensamant populatie 2011 1.878 2.161

Volum (m) 2.390 2.704

Dichiseni

1.643

1.691

1.475

567

2.041

Frasinet

1.733

1.747

1.520

727

2.617

5 6

Gurbanesti Luica

1.382 2.080

1.267 2.145

1.105 1.865

536 759

1.930 2.732

7 8 9

Nicolae Balcescu Stefan Voda Ulmu

1.568 2.482 1.513

1.695 2.166 1.501

1.475 1.880 1.305

621 761 699

2.236 2.740 2.516

10

Vlad Tepes Total

2.249 18.765

2.249 18.765

2.185 18.436

1.900 16.036

895 6.980

3.222 25.128

*Luand in considerare volumul fosei septic de 3,6m golit o data pe an

Tabel 3.4: Rezumat zone rurale productia de namol de la fose septice

________________________________________________________________________________________________ 25

________________________________________________________________________________________________

3.4 3.4.1

Namoluri provenite de la statii de tratare apa Pretratare Chiciu Exceptand sistemul de alimentare cu apa din zona urbana Calarasi urban, partea principala a sistemului de alimentare cu apa in judet se realizeaza prin intermediul apelor subterane prin puturi forate. La Chiciu se afla o statie de pretratare, in apropiere de punctul de captare din Dunare. Apa este supusa sedimentarii inainte de pompare catre magistrala Calarasi. Reziduurile sunt pompate la o statie de deshidratare unde este tratata prin centrifugare pentru a realiza 25% continut de substante solide uscate (75% umiditate). Cantitatile de namol variaza functie de calitatea apei brute si volumele pompate. Urmatoarele estimari sunt cele ale cantitatile de substante solide uscate la 25% substante solide uscate: 0,54m3/h pentru 135 zile/an 1,7m3/h pentru 170 zile/an 4,65m3/h pentru 60 zile/an

Incarcarea maxima zilnica este estimata la 12,9m3/zi. Productia totala este estimata la 15.382m3/an la 25% substante solide uscate sau 3.846 tone substante solide uscate/an. 3.4.2 Statia de tratare ape in Calarasi Tratarea se realizeaza in principal prin filtrare a nisipului si adaugarea carbunelui activ granular. Namolul apare de la procesul de spalare al filtrelor. Namolul este deshidratat prin centrifugare pana la 25% substanta uscata solida (75% umiditate). Volumul de namol este estimat la 1 m3/zi la 25% substanta uscata solida sau 91 tone substanta uscata solida pe an. 3.5 3.5.1 Calitate namol Calitate namol in Romania Ca parte a pregatirii Managementului Strategiei Nationale pentru namolul din Romania, au fost colectate si analizate namoluri de la 96 statii existente de tratare a apelor uzate. Aceste rezultate sunt prezentate in Tabelele 2.4 si 2.5 din cadrul acestei Strategii, iar calitatea namolului de la statiile de tratare ape este descrisa in Tabelul 2.6 din cadrul acestui document.
________________________________________________________________________________________________ 26

________________________________________________________________________________________________

Valorile medii ale metalelor grele sunt situate in limitele prescrise (OM 344/2004) desi in cazul a catorva statii au existat unele depasiri de limita. Media concentratiilor de nutrienti a fost considerata ca fiind tipica pentru namolurile de epurare avand 3,5% azot, 1% fosfor si 0,2% potasiu. In cazul namolurilor umede, nutrientii sunt aproximativ 10% din cei pentru namolul de epurare. Continutul organic este scazut (aproximativ 5%), iar concentratiile de metale grele sunt de asemenea scazute. 3.5.2 Calitatea namolului din judetul Calarasi In cursul a doua luni, au fost prelevate cinci probe de namol de epurare. Au fost realizate in timpul lunii martie 2013, prelevarea de probe si analize a namolului deshidratat de la noile statii de tratare ape uzate din Calarasi si Oltenita, odata ce acesteau au fost operationale. In cazul statiilor de la Urziceni si Fundulea, acestea nefiind finalizate, nu au fost disponibile probe de namol. Totusi, a fost prelevata o proba de namol de la statia existenta/veche din Urziceni. Tabelul 3.5 de mai jos sintetizeaza rezultatele testelor de namol pentru namolul prelevat in data de 22.03.2013.
Nr. Crt. 1 2 pH Materie organica 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Umiditate Cd Ni Total Cr Hg Zn Cu Al Fe Co % mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. 53,11 <0,01 62,7 34,7 0,46 278 75 1.156 10.290 5,7 89,47 <0,01 20,3 29 0.004 424 105 959 10.143 2,8 8,1 86,38 <0,01 14,4 21,8 0.002 282 37 695 4.001 0,8 3,5 SR EN 12880/2002 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR EN ISO 12846-2012 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR ISO 12020:2004 SR 13315-96/ C91:2008 SR ISO 11047-99 SR EN ISO 11969:03 % Parametru Unitate U 7,24 31,14 Rezultate C 6,58 63,86 O 6,72 72,98 SR EN 12176/2000 SR EN 12879-02 Metoda de testare

13 As mg/kg s.u. 5,1 U = Urziceni vechea statie de tratare ape uzate C = Calarasi noua statie de tratare ape uzate O = Oltenita noua statie de tratare ape uzate

Tabel 3.5: Rezultatele testarii namolului pentru namolul prelevat in data de 22.03.2013

________________________________________________________________________________________________ 27

________________________________________________________________________________________________

In continuare, au fost prelevate probe de namol de la statiile noi din Calarasi si Oltenita in data de 30.05. 2013. Aceste rezultate sunt prezentate in Tabelul 3.6:
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 pH Materie organica Umiditate Cd Ni Total Cr Hg Zn Cu Al Fe N P % % mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. Parametru Unitate C 8,26 46,37 73,47 <5 47 100 <5 1.047 219 40.857 33.313 3.000 20.636 Rezultate O 7,56 66,91 85,49 <5 24 59 <5 496 66 25.149 7.412 16.022 14.004 9.067 SR EN 12176/2000 SR EN 12879-02 SR EN 12880/2002 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR EN ISO 12846-2012 SR ISO 11047-99 SR ISO 11047-99 SR ISO 12020:2004 SR 13315-96/ C91:2008 SDYM F 5373/2008 SR EN 14672/2006 STAS 12678/1988 Metoda de testare

14 K mg/kg s.u. 10.732 C = Calarasi noua statie de tratare ape uzate O = Oltenita noua statie de tratare ape uzate

Tabel 3.6:Rezultate testare namol pentru namolul prelevat in data de 30.05. 2013

O analiza a rezultatelor din martie arata ca pH-ul namolului este aproximativ neutru variind intre 6,58 si 7,24. Pentru rezultatele din mai, pH-ul este mai mare variind intre 7,56 si 8,26. Cresterea nivelului de alcalinitate in Calarasi poate indica o crestere a eficientei fermentarii anaerobe a namolului, avand o conversie mai mare de la acid la metan. Continutul materiei organice in urma rezultatelor din martie variaza intre 31,14% (Urziceni) si 63,86% (Calarasi) si 72,98% (Oltenita). In urma rezultatelor din mai, valorile variaza intre 46,37% (Calarasi) si 66,91%(Oltenita). In cazul namolului stabilizat, procentajul materiei uscate ar trebui sa fie, in general, sub 50%. Totusi, poate dura multe luni pana ca procesele de fermentare anaeroba sa fie reglate cu precizie, in mod similar cu cele din Calarasi, iar scaderea valorilor intre martie simai, poate indica din nou o eficienta scazuta a procesului de fermentare anaeroba a namolului. Rezultatele din Oltenita indica o slaba stabilizare aeroba, sau chiar lipsa acesteia. Umiditatea probelor din martie variaza de la 53,11% (Urziceni) pana la 89,47% (Calarasi). In schimb, substantele solide uscate variaza intre 10,53% (Calarasi) si 13,62% (Oltenita) si 46,89% (Urziceni). Valorile pentru Calarasi si Oltenita ar trebui sa fie 22% indicand astfel
________________________________________________________________________________________________ 28

________________________________________________________________________________________________

ca inca nu a fost realizata optimizarea procedurilor de deshidratare. Valorile umiditatii in perioada lunii mai variaza intre 73,47% (Calarasi) si 85,49% (Oltenita). In schimb, continutul substantelor solide uscate este de 26,53% (Calarasi) si 14,51% (Oltenita). Rezultatele din mai pentru Calarasi au inregistrat valoarea necesara, anume 22% substanta uscata solida, in timp ce Oltenita a fost cu putin mai bine decat rezultatele din martie. Valorile pentru metalele grele prescrise inclusiv cadmiu, nichel, crom, mercur, zinc, cupru, cobalt si arsenic se incadreaza corespunzator in limitele Decretului 344/2004. In luna mai 2013 au fost prelevate probe, namolul fiind testat pentru nutrienti. Valorile totale de azot (N) variaza intre 3.000mg/kgsubstante solide uscate (Calarasi) si 16.022mg/kg substante solide uscate (Oltenita). Acestea sunt echivalente cu 0,3% pana la 1,6%, respectiv, fiind mai scazute fata de valoarea general acceptata de 3%. Valorile totale de fosfor (P) variaza intre 14.004mg/kg substante uscate solide (Oltenita) si 20.636mg/kg substante solide uscate (Calarasi). Acestea sunt echivalente cu 1,4% pana la 2,0%, respectiv, ceea ce reprezinta o valoare un pic mai mare decat de obicei (1%), indicand o buna indepartare a fosforului la fiecare statie de tratare. Valorile de potasiu (K) sunt relativ consistente variind intre 9,067mg/kg substante solide uscate (Oltenita) si 10.732mg/kg subtante solide uscate (Calarasi). Acestea sunt echivalent cu 0,9% pana la 1,1% respectiv, fiind valori mai ridicate decat in mod normal. 3.6 3.6.1 Namoluri evacuate la depozitele de deseuri Practici actuale In prezent, namolurile de la statiile de tratare ape uzate din Calarasi si Oltenita precum si de la statia de pretratare apa Chiciusi de la statia de tratare apa Calarasi sunt evacuate la un depozit de deseuri municipal din Ciocanesti. Amplasamentul depozitului de deseuri din Ciocanesti se afla la25km distanta de Calarasi si la 47km de Oltenita. Statiile de la Fundulea si Urziceni inca nu sunt finalizate, cu toate acestea, este probabil ca depozitul de deseuri sa fie locul ales pentru evacuare namol, in ceea ce priveste prima faza imediata al acestui proces.

3.6.2

Evacuarea namolului la depozitul de deseu ca optiune viitoare Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a unor directive a fost transpusa in legislatia romana (Lege Nr. 211/2011) si este supusa intrarii in vigoare din 25.12.2011.

________________________________________________________________________________________________ 29

________________________________________________________________________________________________

Aceasta reglementeaza planificarea managementului deseurilor in Romania. Au fost aprobate opt Planuri Regionale de Gestionare a Deseurilor prin Ordin Nr. 1499/2006 al Ministerului Integrarii Europene si Ordin Nr. 1364/2006 al Ministerului Mediului. Reducerea cantitatilor de desuri evacuate la depozitul de deseuri este o prioritate pentru Romania. In conformitate cu normele convenite cu UE referitor la dezafectarea sau conformitatea depozitelor existente de deseuri, toate depozitele ce prezinta neregului trebuie inchise pana in 2017. Prin urmare, 26 terenuri depozitare deseuri au fost inchise in 2010, 6 au fost scoase din functiune in 2011, 21 in 2012 si, in 2013, alte trei depozite de deseuri vor fi inchise. Exista inca 49 depozite de deseuri ce necesita a fi inchise pana in 2017. Cu toate acestea, in conformitate cu Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor, sunt in curs de dezvoltare noi amplasamente pentru depozitele de deseuri de inginerie, inclusiv unul in Calarasi. Romania (Legea Nr. 211/2011) are ca obiectiv de realizat, reducerea a 50% din evacuarea deseurilor in depozitele de deseuri pana in anul 2020 impreuna cu 50% reciclare, avand acelasi termen, anul 2020. Numarul redus de amplasamente a depozitelor de deseuri si obiectivul de reducere a 50% privind reducerea evacuarii deseurilor pana in 2020, va insemna ca depozitarea deseurilor va fi mai putin disponibila pentru eliminarea namolului de epurare. Aceasta chestiune va aparea in momentul in care cantitatile de namol de epurare pentru eliminare vor creste datorita noilor statii care sunt recent/curent puse in functiune si statiilor ce apartin de orasele mici ce trebuie finalizate pana in 2018. Deseurile din Categoria 5, subcategoria 5.1 din Tabelul 2 Obiective specifice de strategie pentru anumite debite de ape uzate din cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, Ministerul Mediului si Managementul Apelor, includ namolul de epurare urban sub titlul Deseuri Biodegradabile. Principalul obiectiv, sub acest titlu, este de a reduce cantitatea deseurilor biodegradabile prin reciclare si procesare (reducerea cantitatii de materie organica a deseurilor cu scopul de a reduce cantitatea de levigat si a gazelor depozitelor de deseuri). Regulamentul ce guverneaza utilizarea noilor depozite de deseuri va necesita de asemenea ca deseurile precum namolurile sa fie deshidratate pana la cel putin 35% substanta solida uscata (Capitol 2.5.5 Strategia Nationalade Management pentru Namoluri in Romania Rezumat), insemnand ca namolurile prezente cu 22% substanta solida uscata nu va fi acceptata in viitor in depozitele de deseuri.
________________________________________________________________________________________________ 30

________________________________________________________________________________________________

In termeni practici si economici, este dificila eliminarea evacuarii pe termen scurt in depozititele de deseuri, deoarece gasirea altor alternative va necesita timp. Cu toate acestea, optiunile de a recicla si/sau refolosi namolurile trebuie luate ca prioritare fata de eliminarea la depozitele de deseuri, si trebuie stabilite pana in 2020. Aceste optiuni sunt revizuite in subcapitolul 3.7, de mai jos. 3.7 3.7.1 Revizuire initiala asupra altor optiuni folosite in tratarea si eliminarea namolului Situatia existenta Ecoaqua SA Calarasi este operatorul regional ce furnizeaza serviciile de apa si canalizare. Asa cum s-a mentionat in subcapitolul 3.1 de mai sus, au fost sau vor fi puse in curand in functiune sase noi statii de epurare a apelor uzate. Pana la finalul anului 2018, pot fi puse in functiune inca alte 40 statii de epurare ape uzate pentru a deservi populatia echivalenta de 2.000 p.e sau mai mare. Capitolul 7 al acestui raport va analiza capacitatea (extinderea) facilitatilor de tratare a namolului ce vor trebui asigurate acestor locatii mai mici si daca namolul va trebui transportat catre statii mai mari pentru tratament ulterior. Acest capitol asigura analiza initiala a optiunilor posibile pentru reutilizarea namolului/biosolidelor pentru a inventaria intr-o lista scurta optiunile Judetului Calarasi. 3.7.2 Optiuni generale de eliminare a namolului Luand in considerare cantitatea mare de namol de epurare generata anual in Europa, exista un acord general in ceea ce priveste evaluarea utilizarii benefice a namolului de epurare. Inainte de optiunile de eliminare, stabilizarea biosolidelor este prioritara pentru ca acestea nu trebuie sa fie nociv omului, trebuie sa fie inactiv biologic, sa nu aiba miros puternic, si sa fie acceptabile din punct de vedere estetic. Procesele de tratare ce vor stabiliza namolul la standarde acceptabile sunt descrise in subcapitolul 3.5. In conformitate cu ierarhia europeana a managementului de namol, agricultura reprezinta calea principala a reutilizarii produselor biosolide, silvicultura fiind alternativa, iar imbunatatirile funciare fiind rezerva. In acest sens, piata agricola va trebui dezvoltata, produsele sa fie acceptate, iar acestea vor necesita timp. Judetul Calarasi are ca avantaj fata de restul, existenta unui areal agricol mare in regiune. Aceasta este o baza solida de la care se poate dezvolta utilizarea biosolidelor pe terenuri agricole si pentru a forma o piata durabila. Cateva dintre tratarile principale si optiunile de eliminare sunt prezentate in Tabelul 3.7, ce listeaza cele mai importante conditionari, faza de separare si optiunile de inversare disponibile tratarii namolului, si, dupa care, arata cum poate fi namolul integrat sau exclus din circuitul materiei. Dezvoltarea durabila si ierarhia deseurilor necesita integrarea
________________________________________________________________________________________________ 31

________________________________________________________________________________________________

materiei, acolo unde este posibil, iar tratarea namolului ar trebui aplicata pentru realizarea acesteia eficient din punct de vedere al costului. Optiunile disponibile pentru utilizarea si eliminarea namolului, beneficiile practice ale acestora si constrangerile pot fi sintetizate astfel: In cazul optiunilor de utilizare a terenului, nivelele relative ale tehnologiei de tratare si costului depind de constrangerile aplicate catre utilizarea terenului in chestiune. In cazul utilizarii agricole, va fi o nevoie sporita de a folosi tratari avansate pentru asigurarea indepartarii a patogenilor in vederea reasigurarii comerciantilor cu amanuntul si publicului. Adoptarea unor astfel de masuri prin stabilirea acordurilor cu comerciantii cu amanuntul poate fi vitala pentru asigurarea rutei agricole. (ca in cazul Marii Britanii, ex. Matricea folosirii in siguranta a namolurilor). Cu toate acestea, piata de desfacere agricola este inca vulnerabila publicitatii negative; este de asemenea voluntara, fermierii fiind neobligati sa accepte produse biosolide.
Tabel 3.7: Optiuni de eliminare a namolului Optiuni Beneficii Constrangeri Optiuni de utilizare a namolului pe baza de teren Agricultura Politica Voluntar Reclamatie Nutrienti Vulnerabil Silvicultura Materie organica Solicitare variabila Cost mic/tehnologie inferioara Calitate Amenitate Impact Horticultura Competitie Optiuni de utilizare a namoluluipe baza de combustibil Incinerare Energia Verde Combustibil suplimentar pt Costuri transport (site) control putere si procese Proces continuu Gazificare

Perceptia publica Planuri de control Costuri Emisii Eliminare cenusa

Optiuni evacuare namol pe baza de depozite deseuri Depozit deseuri Costuri mici - Mono Tehnologie inferioara - Evacuare (mono si depozit deseuri) Umplere si netratare Recuperare sporita CH4 Optiuni evacuare namol pe baza de apa Ape de suprafata Costuri mici Tehnologie inferioara Productivitate biologica Fixare CO2

Emisii gaz Levigat Subprodus Pierdere resurse Pierdere spatiu Contaminanti Nutrienti Perceptie

________________________________________________________________________________________________ 32

________________________________________________________________________________________________

3.7.3 Recomandari privind reutilizarea namolului/Eliminare preluata din Strategia Nationala de Gestionare a Namolului din Romania Subcapitolul 2.9 din cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Namolului din Romania sintetizeaza optiunile in privinta tratarii/eliminarii namolului. Constatarile principale sunt dupa cum urmeaza: Dispunerea in depozite de deseuri sau langa site-ul unei Statii de Epurare Ape Uzate (SEAU) nu este durabila pe termen lung Dispunerea cu deseurile solide la groapa de gunoi nu este durabila pe termen lung. Totusi este de asteptat ca dispunerea catre gropile de gunoi sa ramana cea mai vabila optiune pana cand vor fi dezvoltate alternative si pana in 2020. Co-procesarea namolului pentru folosirea in fabricarea cimentului poate fi o optiune fezabila depinzand de economie. Namolul poate fi de asemenea folosit ca un substitut de combustibil in fabricile de ciment. E de asteptat ca folosirea namolului in agricultura sa devina din ce in ce mai comuna si mai putin scumpa acolo unde exista o disponibilitate adecvata de pamant agricol. Aceasta va inlocui in mod gradual dispunerea namolului la groapa de gunoi pe o perioada pana in 2019. Unde este fezabil, namolul va trebui stabilizat prin tratare anaeroba si deshidratat pentru a facilita manipularea si transportul.

3.7.4

Reutilizarea biosolidelor in agricultura ca posibila optiune

3.7.4.1 Introducere O serie de aspecte legislative solicita nevoia gasirii metodelor alternative care sa se ocupe de namolurile de epurare altele decat cele prezente si de a determina implicarea reutilizarii benefice in cadrul managementului namolului. Ierarhia europeana a gestionarii namolului se bazeaza pe urmatoarele strategii de reutilizare benefica: Utilizarea in agricultura Imbunatatiri funciare Recuperarea energiei

Prezentul raport va propune, prin urmare, strategii compatibile cu aceasta ierarhie. Definitia biosolidelor, asa cum este prezentata in subcapitolul 1.3, este produsul secundar organic rezultat in urma tratarii apelor uzate urbane, ex. namolul care, prin tratare la un standard aprobat, poate fi benefic folosit ca ingrasamant sau ameliorator de sol in agricultura. Nivelurile de tratare sunt in asa fel incat produsele biosolide indeplinesc cerintele stricte ale Regulii 503 a Agentiei de Protectie a Mediului SUA si este clasificat ca namol Clasa A.
________________________________________________________________________________________________ 33

________________________________________________________________________________________________

Tratarea apelor reziduale umane si depunerea produsului de namol in depozitele de deseuri intrerupe ciclul nutrientilor. Majoritatea nutrientilor nefolositi proveniti de la digestia umana sunt continuti in biosolide, fiind un ingrasamant bun, ca si in cazul namolului agricol, folosirea acestora in agricultura asigura mijloacele de finalizare a ciclului de nutrienti. Prin urmare, utilizarea biosolidelor in agricultura este considerata metoda cea mai durabila si adecvata mediului de gestionare a namolului, cu conditia ca piata de desfacere agricola sa poata fi dezvoltata in conformitate cu legislatia si codurile de bune practici. Utilizarea in agricultura ar fi cea mai indicata metoda in gestionarea produsului de namol si aceasta va fi prima luata in considerare. Viabilitatea conceptului, va fi analizata in detaliu in capitolul 4 al acestui raport. Indiferent de situatiile ce pot avea loc pe piata de desfacere agricola, este importanta existenta pietelor alternative si disponibile de desfacere agricola pentru reutilizarea namolului de epurare. Procesul de tratare selectat pentru tratarea namolului de epurare va lua in considerare cerintele cailor de reutilizare alternativa sau de rezerva. Silvicultura si imbunatatirile funciare sunt considerate, in general, ca fiind alternativele de baza ale terenurilor. Metodele alternative de gestionare a namolului sunt discutate mai tarziu in acest capitol. Namolul netratat provenit de la apele uzate poate contine o varietate de contaminanti de la surse antropice inclusiv microorganisme, metale grele si o gama de micropoluanti organici. Doar namolul pasteurizat care indeplineste standardul strict prevazut in Decretul 344/2004 va fi considerat adecvat pentru utilizarea in agricultura. Tratarea realizata cu cel putin unul din procesele aprobate, la care se face referire in Capitolul 6, va garanta ca produsul de biosolid va indeplini standardul necesar. Aceste procese de tratare reduc patogenii si pot modifica continutul de azot si fosfor din namol. Continutul de metale grele nu va fi modificat. 3.7.4.2 Utilizarea terenurilor In incercarea de a identifica cele mai adecvate terenuri pentru reutilizarea produselor biosolide, a fost intreprinsa o analiza a utilizarii terenurilor din judetul Calarasi. Prima utilizare a terenurilor in judetul Calarasi a fost in agricultura cu industrializare scazuta sau inexistenta (istoric au existat metale ce tin de industrie). Sursa principala de angajare apartine zonei agricole si a serviciilor industriale din Calarasi si a altor orase ce deservesc zonele inconjuratoare. Judetul are o suprafata de 5.088km2 din care 4.266km2 este suprafata agricola. Din aceasta suprafata agricola, 97,5% este teren arabil, 1,3% pasuni si fanete si 1,2% vii si livezi. Terenul arabil este, in mare parte, orientat catre cereale (grau si orz), oleaginoase (seminte de rapita si floarea soarelui) si alte culturi (soia, legume, sfecla de zahar, lucerna), (Calarasi
________________________________________________________________________________________________ 34

________________________________________________________________________________________________

A window to the Danube, Colegiul National Barbu Stirbei, Calarasi). Solul este considerat a fi fertil cu conditii meteorologice favorabile. Tinand cont ca 84% din judet este utilizat in agricultura (cu precadere terenuri arabile), exista un mare potential pentru reutilizarea biosolidelor in agricultura. 3.7.4.3 Topografie si apa de suprafata Judetul Calarasi este situat la nord de fluviul Dunarea. La 8km amonte de municipiul Calarasi, fluviul Danarea este divizat in doua brate, Borcea si Dunarea Veche. Bratul, ce inconjoara Balta Borcea, este singura conexiune hidraulica intre cele doua brate importante. In partea centrala a judetului, se gasesc cei mai importanti afluenti ai Dunarii, raurile Berza si Mostistea. Partea cea mai de vest a judetului este drenata de raurile Arges (dupa confluenta cu raul Dambovita la Budesti). Lacul Calarasi este un lac natural de 656 ha. Topografia este dominata de campii si lunci intercalate de vaile raurilor si coline ocazionale. Cele mai importante forme de relief includ campia de sud a Baraganului, lunca Dunarii si Balta Borcea. Peste 5-10m de nivelul marii se gasesc depozite aluvionale a fluviului Dunarea si a bratului Borcea. Majoritatea terenurilor din judet sunt plate cu altitudini variind intre 25 si 50m peste nivelul marii. 3.7.4.4 Ape subterane Apele subterane ce primesc ape si contaminanti rapid si usor prin filtrare de la suprafata sunt mult mai vulnerabile decat apele subterane ce se afla sub stratul permeabil. Vulnerabilitatea acviferilor din Calarasi este considerata a fi mare datorita utilizarii intense a ingrasamintelor de-a lungul timpului pentru a sprijini activitatile extinse in agricultura. Acest aspect este analizat indeaproape in capitolul 4. Mobilitatea ridicata si levigatul de nitrat reprezinta o amenintare pentru apele subterane. Fosforul nefiind usor extras de la suprafata solului, prin urmare, acesta prezinta o amenintare mai mica pentru calitatea apelor subterane decat pentru azot. Cu toate acestea, trebuie acordata atentie pentru a putea proteja apele subterane in judetul Calarasi de contaminarea cu nitrati sau alti poluanti, acestea fiind o sursa primara de alimentare cu apa si fiind de calitate superioara. 3.7.4.5 Consideratii asupra necesarului de nutrienti Imprastierea neadecvata sau exagerata a desurilor animaliere si a biolidelor pe terenuri poate duce la poluarea apelor subterane si de suprafata. Pentru ca utilizarea agicola atat a biosolidelor cat si a deseurilor animaliere sa fie sustenabila, trebuie evitata utilizarea terenurilor nepotrivite aplicarii ingrasamintelor. In termeni generali, sunt doi factori principali ce limiteaza aplicarea biosolidelor. In primul rand, din perspectiva aplicarii nutrientilor, biosolidele (sau orice alt ingrasamant bogat in fosfor) nu ar trebui aplicat pe un teren ce detine concentratii mari de fosfor. In general, solurile pot accepta doar o catitate limitata de fosfor. Odata cu atingerea acestui nivel,
________________________________________________________________________________________________ 35

________________________________________________________________________________________________

excesul aplicat este spalat in cursurile de apa sau poate fi altfel risipit. Aceasta este o pierdere inutila a resurselor si o degradare potentiala a mediului in ceeea ce priveste poluarea apei. Prin urmare, este recomandat ca pentru imprastierea oricarui ingrasamant, inclusiv biosolide, pe teren cu concentratii mari de fosfat sa fie controlate si sa se evite orice zona cu potential de risc. Peisajul relativ plat a celei mai mari parti a judetului, favorizeaza aparitia acestui risc. In al doilea rand, exista cateva constrangeri fizice in cazul terenurilor, ce impiedica imprastierea ingrasamintelor bogate in nutrienti, precum biosolidele. Acestea sunt prezentate sumar, astfel: Vulnerabilitatea apei subterane Panta terenului Protejarea apei de suprafata Protejarea ecosistemului terestru

Acestea sunt analizate in detaliu in capitolul 4. Datorita continutului ridicat de nutrienti, produsele biosolide nu ar trebui imprastiate, in cazul in care exista posibilitatea unor efecte negative asupra mediului. Aditional, Decretul 344/2004 prevede ca imprastierea namolului sa fie efectuata doar in perioadele in care accesul normal la terenuri este posibil, iar namolul poate fi incorporat in sol imediat dupa aplicare. Asfel, namolul nu poate fi aplicat pe terenurile care sunt in: Zone umede, afectate de inundatii si cu risc de inundatii Zone inghetate sau acoperite cu zapada

3.7.4.6

Caracteristici ale solului

Caracteristicile solului pot fie sa limiteze rata de aplicare a biosolidelor sau sa nu fie aplicata deloc. pH-ul scazut si valorile limita pentru concentratiile metalelor grele din sol vor preveni aplicarea biosolidelor asupra anumitor terenuri din Calarasi. Decretul 344/2004 cere ca pHul solurilor ce vor primi namoluri de epurare sa fie mentinute la valori mai mari de 6,5. Nivelurile de nutrienti din soluri limiteaza rata aplicarii, iar planificarea managementului de nutrienti va coordona pe deplin frecventa de aplicare. 3.7.4.7 Cerinte de teren pentru aplicarea biosolidelor Masa totala de biosolide disponibila este estimata la 6.741t/an substante solide uscate alatuita din: Sase statii noi de tratare ape uzate 39 statii aditionale pana in 2018 Total t/an 2.689 2.940 6.741 t/an

Namol provenit de la alte zone rurale 1.112

________________________________________________________________________________________________ 36

________________________________________________________________________________________________

Rata standard de aplicare a terenurilor este limitata de aplicarea nitratilor la 170kg/ha in cazul zonelor vulnerabile cu nitrati. Analiza probelor de namol luate de la statiile de tratare ape uzate Calarasi si Oltenita arata un continut de azot de 3.000 si 16.022mg/kg substante solide uscate, echivalentul a 3,0 si 16.022kg/tona substante solide uscate. Valoarea standard de la alte namoluri din Romania (prezentate in Strategia Nationala a Namolului in Romania) este de 3,57% echivalentul a 35,7kg/tona substante solide uscate. Luand in calcul valorile cele mai mari de sus, se va ajunge la un rezultat de cea mai mica rata de aplicare a biosolidelor si cea mai mare necesitate de aplicare in teren. Cea mai mare valoare mentionata mai sus este de 35,7kg/tona substanta solida uscata. Prin limitarea acestei aplicari la 170kg N/ha, va insemna ca pana la 170/35,7 sau 4,76 tone substante solide uscate pot fi aplicate pe hectar. Este posibil sa fie nevoie ca aceasta rata sa fie redusa pentru alti factori (ex. nutrienti deja disponibili in sol) si este asumata o valoare consistenta de 3 tone substante solide uscate/ ha/an. Pentru potentialulul de masa totala de substante solide uscate de biosolide de 6.289 tone, suprafata de teren necesara este doar 6.741/3 sau 2.247 ha.

3.7.4.8

Imagine publica

Namolurile de epurare netratate sufera de o imagina proasta, situatie ce trebuie indreptata inainte de acceptarea acestora spre a fi utilizate in agricultura. Aversiunea fata de compusi fecali este generata de teama de infectii prin compusi patogeni si intoleranta la mirosurile urate. Este necesar un nivel inalt de tratare pentru a genera un produs biosolid, iar o campanie de informare a publicului va fi necesara pentru a atenua imaginea publica negativa. 3.7.4.9 Concluzii cu privire la potentialul reutilizarii in agricultura Calitatea namolului generat in judetul Calarasi este conforma cu Decretul 344/2004. O parte din namoluri este foarte bine stabilizat (statia Calarasi) si este propice imprastierii pe terenuri. Judetul Calarasi are o rezerva mare de teren arabil cu pante mici ce ofera un potential reutilizarii biosolidelor.

________________________________________________________________________________________________ 37

________________________________________________________________________________________________

Aceasta optiune ar trebui in continuare evaluata, in ceea ce priveste vulnerabilitatea acviferului/nitratilor, constrangerilor de mediu, solurilor potrivite si managementul de nutrienti. Acestia sunt analizati in capitolul 4 al prezentului Raport. 3.7.5 Reutilizarea namolului in imbunatatiri funciare/stabilizare si in silvicultura In parti diferite ale Romaniei, exista potentialul de reutilizare a namolului pentru reabilitarea depozitelor de sedimente prin aplicarea de namol. Cu toate acestea, nu exista o astfel de oportunitate in judetul Calarasi. In timp ce 6.300.000ha sau 27% din totalul suprafetei din Romania este impadurita, judetul Calarasi dispune de cea mai mica suprafata impadurita de 22.000ha ( Analiza de Statistica a Distributiei si Evolutiei a Potentialului de Silvicultura in Romania, intre 1990-2010, in special pentru judetul Suceava-Alexandra-Mitrea SPIRIDONICA, Luciana Elena ISNOVOIU). Dimensiunea padurilor, in general, a scazut in Romania, din 1990 din cauza defrisarii intensive in favoarea agriculturii. Cu toate acestea, suprafata de padure acoperita in judetul Calarasi a crescut usor in 2010. Romsilva RA administreaza padurile de stat si supravegheaza activitatea din padurile private. Impadurirea a fost folosita in Calarasi pentru imbunatatiri funciare/stabilizarea polderului Boianu-Sticleanu si a Insulelor Dunarii. In cadrul judetului Calarasi, exista potentialul de reutilizare a namolului in silvicultura impreuna cu agricultura si Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti. Acest aspect este discutat in continuare in capitolul 4.12 si 4.13. 3.7.6 Reutilizarea namolului in productia cimentului Namolul uscat are o valoare calorifica cuprinsa intre 2.500 si 4.000kcal/kg substante solide uscate (10.50017.000kJ/kg substante solide uscate) fiind asemanator cu cea a carbunelui/lignitului brun.Valoarea calorifica creste odata cu cresterea valorii continutului organic. Acest fapt implica o valoare calorifica scazuta a namolului fermentat uscat fata de namolul nefermentat uscat. Namolul uscat poate fi intrebuintat fie ca un substitut al combustibilului combinat cu alte deseuri precum rotile de cauciuc tocate sau poate fi adaugat direct in cuptorul de ciment. In Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor in Romania se specifica ca toti cei sapte producatori de ciment din Romania sunt autorizati pentru co-procesarea deseurilor, fiind dispusi sa accepte namol contra unei sume forfetare pentru a-si acoperi costurile. Suma forfetara se va calcula functie de umiditate si puterea calorifica. Nu exista valori sigure pentru acest cost perceput in acest moment, insa autorul are experienta unei fabrici de ciment din Turcia care percepe un tarif de 80LT pe tona adica (32 EUR sau 144 RON/ tona)
________________________________________________________________________________________________ 38

________________________________________________________________________________________________

pentru acceptarea de namol deshidratat termic. La acest tarif se adauga si costurile cu transportul. Fabrica de ciment cea mai apropiata de judetul Calarasi este Lafarge Ciment Romania din Medgidia, judetul Constanta. Acesta este la aproximativ 104km de Municipiul Calarasi, iar aceasta distanta nu este economica din punct de vedere al costului. In prezent, nu exista instalatii in judetul Calarasi pentru uscarea termica a namolului. Sunt necesare astfel de instalatii pentru exercitarea optiunii eliminare a namolului pentru fabricarea cimentului. 3.7.7 Reutilizarea namolului ca sursa de energie (Incinerare) Poate fi luata in considerare furnizarea incineratoarelor de namol. Asa cum s-a mentionat si in Strategia Nationala de Management al Namolului in Romania, este planificata constructia a 4 incineratoare regionale. Unul din acestea este deja planificat (Glina) celelalte vor urma a fi instalate in Bacau, Caras Severin si Cluj. In cazul judetului Calarasi, nu se prefigureaza constructia/instalarea unui incinerator. Namolul ars ce poate fi folosit ca sursa de energie, poate fi procesat intr-un incinerator de deseuri municipal. In prezent, nu exista astfel de incineratoare operationale in Romania. Strategia Nationala de Management a Namolului in Romania a considerat ca distanta maxima pentru a transporta namolul la un incinerator ar fi 100km. Aceasta optiune nu pare fezabila pentru namolul din Calarasi. 3.8 Rezumat general referitor la optiunile potentiale de reutilizare a namolului Enumeram mai jos urmatoarele metode de refolosire a namolului pentru Calarasi: Evacuarea deseurilor solide in depozitele de deseuri nu este recomandabila pe termen lung. Cu toate acestea, evacuarea la depozitele de deseuri este considerata ca fiind optiunea cea mai frecvent utilizata pe termen scurt, pana la dezvoltarea unei noi optiuni. Aceasta ar putea sa inceteze a mai fi folosita incepand cu 2020. Cele mai importante depozite de deseuri sunt la Ciocanesti si Urziceni. In cazul site-urilor pentru depozitele de deseuri, continutul de substante solide uscate a namolului va trebui sa fie la cel putin 35% (continut limitat umiditate la 65%). Acesta nu va necesita namol uscat. Reutilizarea namolului in agricultura este fezabila in judetul Calarasi datorita suprafetei vaste de teren arabil, calitatii namolului si a pantelor joase. Aceasta optiune este analizata in continuare in capitolul 4 in ceea ce priveste vulnerabilitatea

________________________________________________________________________________________________ 39

________________________________________________________________________________________________

acviferilor/nitratilor, constrangerilor de mediu, solul adecvat si managementul nutrientilor. Este posibila reutilizarea namolului in productia de ciment la fabrica din Medgidia, judetul Constanta. Namolul va trebui a fi uscat la cel putin 90%, insa costul de transport s-ar putea sa fie mare, luand in calcul distanta pana la statie.

Reutilizarea namolului ca biosolid in agricultura este posibil sa fie o metoda mai ieftina decat productia de ciment (datorita costurilor mici de transport si lipsa unei sume forfetare de cumparare) si ar trebui analizata in continuare (vezi capitolul 4 al acestui raport) din punctul de vedere al viabilitatii.

EVALUAREA VIABILITATII REUTILIZARII BIOSOLIDELOR PRIN APLICAREA PE TERENURI LUAND IN CONSIDERARE VULNERABILITATEA ACVIFERULUI SI CONSTRANGERILE DE MEDIU Introducere Prezentul capitol analizeaza datele disponibile cu privire la vulnerabilitatea acviferului, stabileste diferitele constrangeri de mediu asupra reutilizarii biosolidelor prin aplicarea acestora pe teren (ex. agricultura, impadurire, etc.) si face recomandari pentru viitor. Atat apele de suprafata si cele subterane pot fi afectate negativ in urma activitatii agricole ca rezultat a gestionarii/manipularii deseurilor animaliere cat si a utilizarii intensive a ingrasamintelor. Luand in considerare locatia geografica a judetului Calarasi de-a lungul tarmului nordic al Dunarii, este importanta si protejarea apelor de suprafata in contextul reutilizarii biosolidelor. Asa cum se regaseste si in raportul Bancii Mondiale Nr. PID8591, din 17.05. 2001, sub titlul Controlul Poluarii in Agricultura Romana, Marea Neagra a suferit o degradare critica din punct de vedere al mediului, in timpul deceniilor anterioare, in mare parte, cauzate de eroziunea de coasta, eutrofizare, tratarea insuficienta a namolului, conversia zonelor umede, introducecrea speciilor exotice si a managementului neadecvat de resurse, toate acestea conducand la declinul diversitatii biologice, pierderea habitatului si a schimbarii ecologice pe termen lung. Programul de Mediu pentru Marea Neagra (PMMN) mentioneaza ca incarcarea de 58% azot si 66% fosfor ce se afla in forma dizolvata in Marea Neagra provine de la bazinul fluviului Dunarea. Mai mult de jumatate din incarcarile cu nutrienti din fluviul Dunarea provin din agricultura, si cum prin Dunare intreg arealul hidrografic al Romaniei se varsa in Marea Neagra, acesta este contribuitorul cel mai mare de nutrienti pentru Marea Neagra. Totalul incarcarilor cu nutrienti a apelor de suprafata in 1994 erau estimate a fi intre

4.1

________________________________________________________________________________________________ 40

________________________________________________________________________________________________

284.000306.000 tone azot/an si intre 39.00040.000 tone fosfor/an. Circa 44% din totalul incarcarii de azot provine din agricultura, in timp ce 11-12% provine din apele uzate municipale si 9-10% din industrie. In cazul fosforului, 58% provine din agricultura, 20,6% din industrie si 11,4% din apele uzate municipale. Poluarea apelor subterane cu nitrati si organisme microbiene provenite din agricultura au o importanta sociala majora in ceea ce priveste furnizarea apei potabile pentru zona rurala in Romania. In 1997, in judetul Calarasi, o analiza a 45 puturi publice a aratat ca 79% din prelevarea de probe depaseau limitele acceptabile a continutului chimic si 76% depaseau standardele bacteriologice (Raportul Bancii Mondiale Nr. ICR0000652, Finalizare, implementare si Raportul rezultatelor proiectului de control asupra poluarii in agricultura, 28.12.2007). Proiectul de control asupra poluarii in agricultura dezvoltat de Banca Mondiala s-a concentrat pe judetul Calarasi si, in particular, pe 7 comune din judet. Nitratul este poluantul chimic major, iar Raportul mentioneaza otravirea cu nitrati in randul copiilor mici, ca urmare a consumului de ape subterane contaminate. Un alt proiect, ARPA Activitatea de reducere a poluarii agricole, finantat de USAID si care are ca obiectiv judetul Calarasi, a fost dezvoltat in paralel cu Proiectul Bancii Mondiale. In Graficul C.5, Slide-ul 13 a prezentarii lui Glen D. Anderson (Septembrie 2003), Manager Proiect, sunt documentate 80 cazuri de intoxicatii cu nitrati in judetul Calarsi, pentru perioada 19962002. Anexa 7, Capitolul 5 din cadrul raportului Bancii Mondiale mentionat mai sus, se refera la 45 cazuri de otravire acuta cu nitrati gasite in judetul Calarasi intre 1996 si 1999, iar toate cazurile de otravire acuta cu nitrati in 1997 in Romania au fost depistate in judetul Calarasi. Cu toate acestea, slide-ul 15 din cadrul prezentarii ARPA arata ca multe dintre bolile ce au legatura cu nitratii au fost gasite la fermele mici ce nu dispuneau de un sistem adecvat de separare a surselor de apa de la instalatiile sanitare de uz casnic si cele pentru intretinerea animalelor. Apele care contin concentratii mari de nitrati sunt considerate ca fiind daunatoare pentru copii. La pH-ul neutru al stomacului copiilor, nitratii transforma oxigenul ce transporta hemoglobina in methemoglobina (aceasta stare medicala este cunoscuta ca methemoglobinemie sau, sub o denumire mult mai uzuala, sindromul copilului albastru). Methemoglobina nu este toxica, dar efectele reducerii capacitatii oxigenului transportat in sange pot fi serioase in cazul copiilor care au un aport mare de fluide fata de greutatea corporala (Subcapitol 6.28 a Sistemului de alimentare cu apa, Thort, Law, Crowley Ratnayaka, A patra editie). Methemoglobinemia poate duce la asfixiere si la deces, poate influenta negativ cresterea fizica si poate scadea rezistenta organismului la infectii.
________________________________________________________________________________________________ 41

________________________________________________________________________________________________

Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) cat si Comunitatea Europeana au stabilit limitele cantitatatilor de nitrati in apa potabila de 50mg/l. Limita stabilita de CE pentru nitriti este 0.1mg/l. Limitele pentru apele subterane sunt analizate mai jos. 4.2 Districtele bazinelor hidrografice In ceea ce priveste implementarea Directivei cadru privind apa a CE (Directive CE Nr. 2000/60/CE de stabilire a unui cadru pentru activitatea comunitara in domeniul apei OJ L327, 22.12.2000), Romania a fost divizata in 12 districte a bazinelor hidrografice (DBZ). Directiva prevede ca apele de suprafata si subterane sa fie administrate in cadrul Planurilor de Management a Bazinelor Hidrografice. Toate apele vor fi caracterizate in functie de caracteristicile biologice, chimice si hidro-morfologice. Acestea vor fi comparate cu evaluarea apelor nemodificate de activitatea umana si vor fi clasificate in categorii diferite a conditiei ecologice. Toate apele trebuie sa indeplineasca conditia buna, cu exceptia aplicarii derogarilor specifice. Este nevoie de un program de masuri pentru fiecare DBZ, pentru a indeplini conditia buna. Harta 4.1 de mai jos prezinta locatia judetului Calarasi in raport cu DBZuri. Este evident faptul ca mare parte a judetului se afla in DBZ-urile Buzau-Ialomita, iar partea de vest se incadreaza in DBZ-ul Arges Vedea.

Calarasi County

Harta 4.1: Locatia judetului Calarasi ________________________________________________________________________________________________ 42

________________________________________________________________________________________________

4.3

Directiva nitratilor Directiva nitratilor a CE (Directiva 91/676/CEE din 12.12.1991 privind protejarea apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati de la surse agricole) formeaza o parte integranta a Directivei cadru apa si este unul din instrumentele cheie pentru protejarea apelor impotriva presiunilor agricole. Directiva nitratilor are ca scop protejarea calitatii apelor in Europa prin reducerea poluarii apelor cuzate sau induse de nitratii proveniti de la surse agricole si prin promovarea utilizarii bunelor practice agricole. Directiva nitratilor este unul dintre primele programe de mediu a UE proiectate pentru reducerea poluarii apelor de nitrati din surse agricole (ex. ingrasaminte chimice si deseu animalier) si pentru a preveni ca o astfel de poluare sa se intample in viitor, prin adoptarea unor masuri, stabilite la nivel regional, si care sunt obligatorii pentru fermieri in zonele vulnerabile. Directiva are ca scop protejarea apelor impotriva poluarii cauzate sau induse de nitratii proveniti de la sursele agricole printr-o serie de pasi care sa fie indepliniti de Statele Membre: Monitorizarea apelor (in raport cu concentratiile de nitrati si starea trofica); Identificarea apelor poluate sau care prezinta risc de poluare; Stabilirea poluarii tuturor apelor subterane care au sau pot atinge concentratia de 50 mg/l nitrati, in cazul in care nicio masura nu este luata pentru reducerea poluarii; Desemnarea ca Zone Vulnerabile cu Nitrati (ZVN), a tuturor terenurilor care se dreneaza catre ape ce sunt deja afectate de poluarea cu nitrati. Stabilirea codurilor de bune parctici agricole, luand in considerare specificatiile regionale in UE, precum si masurile cuprinse in Programele de Actiune, cu scopul abordarii pierderii nitratilor din agricultura. Programele de Actiune ar trebui aplicate fie in cadrul ZVN, fie in intraga tara si trebuie sa contina cel putin masurile prescrise in Anexa III din cadrul Directivei privind imprastierea ingrasamintelor si deseurilor animaliere si depozitarea deseurilor animaliere (Tabel 1). Analizarea extinderii ZVN-urilor si eficienta Programelor de Actiune o data la cel putin patru ani si realizarea modificarilor, daca este necesar; Stabilirea informatiilor si a cursurilor de pregatire pentru fermieri.
Activitate Imprastierea ingrasamintelor Masuri de control Interzicerea utilizarii anumitor tipuri de ingrasaminte pentru perioadele cu risc ridicat. Limitarea imprastierii pe terenuri a ingrasamintelor pe baza starii solurilor, tip si panta, conditii climatice, utilizarea terenului practica, si cerinte de culturi calculate. Capacitatea mijloacelor de stocare a ingrasamintelor anumale trebuie sa fie mai mare decat cea necesara pentru intervalul cel mai lung in care aplicarea ingrasamintelor este interzisa. Limita maxima a deseurilor animaliere permisibila pentru rata de aplicare de 170 kgN/ha, dupa care se ia in calcul cantitatea de azot din deseul animalier, doar in cazul in care este justificata vreo exceptie.

Depozitarea animaliere Imprastierea animaliere

deseurilor

deseurilor

Tabel 4.1: Masuri a Programelor de Actiune din cadrul Directivei nitrati ________________________________________________________________________________________________ 43

________________________________________________________________________________________________

Calitatea apelor subterane sufera de aceleasi probleme numeroase de poluare ca in cazul apelor de suprafata si se confrunta cu un obstacol aditional, fiind foarte greu de restabilit odata ce acviferul de baza este contaminat. Ca Stat Membru din UE, Romania este obligata sa puna in aplicare toate directivele UE, Directiva 91/676/CEE privind protejarea apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati provenite din surse agricole, modificata prin Regulamentul (CE) Nr. 1882/2003. In urma acestor directive si a necesitatii aplicarii lor au fost promulgate urmatoarele legi romane: MO MWEP/MAFRD Nr. 452/105.951/2001 ce aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei si Grupului de sprijin in vederea implementarii Planului de Actiune pentru protejarea apelor impotriva poluarii nitratilor provenite de la surse agricole; MO MEWM/MAFRD Nr. 242/197/2005 privind aprobarea stabilirii Sistemului National de Management integrat al solului, supravegherii, controlului si deciziei pentru reducerea poluantilor proveniti de la surse agricole si managementul deseurilor organice provenite de la cresterea animalelor in zonele vulnerabile sau susceptibile la vulnerabiliteate pe partea poluarii cu nitrati si pentru aprobarea Programului de Organizare al acestui Sistem; MO MEWM/MAFRD Nr. 296/216/2005 privind aprobarea Planului de Actiune cadru tehnic sau elaborarea Programelor de Actiune din cadrul zonelor vulnerabile impotriva poluarii cu nitrati proveniti de la surse agricole; MO MEWM/MAFRD Nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea bunelor practici agricole pentru protejarea apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti de la surse agricole; MO MESD/MARD Nr. 1552/743/2008 privind aprobarea listei cu locatii din judete unde se gasesc nitrati proveniti de la surse agricole. Implementarea Directivei UE include nu doar o simpla transpunere a Directivei in legislatie nationala, dar si o implementare practica a cerintelor mentionate in cadrul Directivei. 4.4 Desemnarea Zonelor Vulnerabile cu Nitrati, 2003 In cursul anului 2003, a fost realizat un inventar a zonelor sensibile de catre Institutul National de Cercetare- Devoltare pentru Pedologie, Agrochimie Si Protectia Mediului, impreuna cu Administratia Nationala Apele Romane la nivelul unitatilor administrativ teritoriale (NUTS 5) cu scopul de a identifica zonele vulnerabile cu nitrati. Pe baza acestui inventar, 251 comune (din 34 judete si 10 bazine hidrografice) au fost identificate ca fiind poluate cu nitrati proveniti de la surse agricole. Ca parte a procesului de desemnare (prezentare de Catalin Simota, Institutul de Cercetare pentru Pedologie si Agrochimie, Bucuresti, 2004) baza de date existente a fost legata de un model de simulare pentru
________________________________________________________________________________________________ 44

________________________________________________________________________________________________

facilitarea evaluarii levigarii nitratilor proveniti de la surse agricole si desemnare ZVN. Metoda suprapune trei straturi cu informatii: Strat 1: Proprietati de transmitere a solului pentru nitratii prin infiltratie la radacina plantelor si prin scurgeri de suprafata; Strat 2: Ape subterane; Strat 3: Bilant azot la nivelul NUTS4 (importuri dinferme locale + deseuri animaliere; export prin randamentul recoltelor). Stratul 1 ia in considerare atributele solului ce contribuie la infiltrare/scurgere, pante, limitari in utilizarea agricola, conductivitate hidraulica, clasa texturii solului si prezenta/absenta stratului impermeabil in profilul de sol. Stratul 2 ia in considerare timpul parcurs pana la acvifer, pozitia acviferului si vulnerabilitatea acviferului. Timpul de parcurs este estimat in ani (lung> 15 ani; mediu 5-10 ani; scurt < 5 ani). Pozitia acviferilor legata in principal de adancimea superficiala fiind mai mica decat 100 metri (sau avand o caracteristica carstica), intermediara fiind de 100 1.000 metri neizolata si adanca fiind mai mare de 1.000 metri, sau in care acviferul este izolat (acvicludul si acvitardul sunt pozitionate intre acvifer si suprafata terenulul si acviferul este in efect izolat de la percolare generata de la suprafata pamantului. Vulnerabilitatea acvifera este considerata in functie de diferite clase, dupa cum urmeaza: Clasa I si IIa Furnizare ape menajere. O sursa de neinlocuit de alimentare cu apa pentru populatie, fiind vitala din punct de vedere ecologic; Clasa IIb Sursa potentiala de apa potabila; Clasa III Putin probabil sa fie folosita ca apa potabila. Acestea au condus la realizarea hartii Romaniei prezentand zone potential vulnerabile cu poluare de nitrati. In cazul judetului Calarasi, aceste zone sunt extinse de-a lungul tarmului nordic al Dunarii impreuna cu un culoar ce a urmat raul Arges. Acestea au condus la dezvoltarea categoriilor desemnate de ZVN, fiind dezvoltate dupa cum urmeaza: A zone potential vulnerabile, cu scurgeri in apele de suprafata: 5.650 km2 (2,37% din suprafata Romaniei si 3,82% din totalul terenurilor agricole); B zone potential vulnerabile prin percolarea nitratilor in apele subterane/acvifer- risc moderat: 13.759 km2 (5,77% din suprafata Romaniei, 9,30% din totatul terenurilor agricole);
________________________________________________________________________________________________ 45

________________________________________________________________________________________________

C zone cu grad ridicat de vulnerabilitate a nitratilor prin levigarea nitratilor/percolarea apelor subterane/acvifererisc ridicat 1.200 km2, (0,50% din suprafata Romaniei si 0,81% din totalul terenurilor agricole). Stratul 3 considera imprastierea deseurilor animaliere pe terenurile arabile a unitatii teritoriale, fiind luate in considerare exportul de randament al recoltei si capacitatea maxima si actuala a efectivelor de animale, impreuna cu manipularea deseurilor animaliere si sistemelor de depozitare. Dupa care, a fost dezvoltara o lista a amplasamentelor, fiecare avand o valoare pozitiva a importului-exportului de nitrati. Prin suprapunerea potentialelor ZVN cu unitatile NUTS4 ce au o valoare pozitiva a exportului-importului de azot, au fost stabilite ZVN. Zonele stabilite sunt urmatoarele : (A) Zone vulnerabile prin scurgerea catre ape de suprafata 474,685km2 (B) Zone vulnerabile prin infiltrarea in apele subterane/acvifere risc moderat 2.511.115km2 (C) Zone vulnerabile prin infiltrarea in apele subterane/acvifere 158,94km
2

risc mare

In judetul Calarasi, au fost identificate doua zone cu riscridicat de vulnerabilitate a nitratilor la acvifere. Aceste locatii sunt prezentate in Figura 4.2 si au fost localizate in partea de vest a judetului. Aceste ZVN au fost in atentia studiului ARPA Activitatea de Reducere a Poluarii in Agricultura, iar zonele studiate sunt prezentate in Figura 4.3. Acestea sunt localizate in Frumusani (64,4km2) si Sohatu (70,35km2).

________________________________________________________________________________________________ 46

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Figura 4.2: Risc ridicat de vulnerabilitate la nitrati a acviferelor ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 47

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FRUMSANI NVZ SOLATU NVZ

Figura 4.3:APRA NVZ Arii de studiu, 2003

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 48

________________________________________________________________________________________________

4.5

Desemnarea Zonelor Vulnerabile de Nitrati, 2008 Delimitarea mai precisa a NUTS4 bazata in ZVN in conformitate cu RBD a fost desfasurata in 2008. Aceasta s-a bazat pe analiza activitatii agricole impreuna cu monitorizarea cresterii concentratiilor apelor din puturi ANAR 2004-2007 suplimentat prin monitorizarea puturilor cu ape subterane potabile din ICPA in 2008. Conform rezultatelor obtinute in urma monitorizarii apelor din 2008, a fost revizuit procentajul total al zonelor vulnerabile la o valoarea aproximativ de 50% fata de cifrele din 2003-2004. Acest fapt a dus la publicarea de catre Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA, Bucuresti, 2009 a Raportului Diagnoza Zonelor Vulnerabile la poluarea cu nitrati. In Figura 4.4 a raportului mentionat (a se vedea mai jos), zonele vulnerabile cu nitrati sunt desemnate in conformitate cu RBD judetul Calarasi, intreg judetul fiind desemnat in cele patru ZVN cu doua RBD, dupa cum urmeaza: Buzau Ialomita/Lunca Dunarii Buzau Ialomita/Mostistea Arges Vedea/Arges Inferior Arges Vedea/Lunca Dunarii Acestea sunt ilustrate in Figura 4.4.

________________________________________________________________________________________________ 49

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Figura 4.4: ZVN judet Calarasi, 2008

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 50

__________________________________________________________________________________________________

Figura 21 din cadrul raportului ICPA 2009 citat mai sus arata concentratiile medii de nitrati din puturile cu apa subterana monitorizate de reteaua ANAR in perioada 2004-2007. Valorile maxime sunt prezentate in Figura 22 din cadrul raportului ICPA, in timp ce Figura 23 prezinta conentratiile puturilor cu apa potabila. In cazul judetului Calarasi, exceptand o locatie in apropiere de Dunare, in cadrul ZVN BuzauIalomita/Lunca Dunarii, (in apropiere de Ciocanesti) si o locatie la marginea de norda ZVN Buzau-Ialomita/Mostistea (nord-vest de Dor Marunt), toate rezultatele medii de calitate a apelor incadrandu-se in limita de 50mg/l a Directivei privind nitratii. Fiecare din cele doua locatii exceptate au niveluri medii de nitrati de 50-100mg/l. In ceea ce priveste valorile maxime a concentratiilor cu nitrati din puturile cu apa subterana, acestea sunt cateva locatii unde limita de 50mg/l a fost depasita: Doua locatii la marginea de nord a ZVN Buzau Ialomita/Mostistea (nord-vest de Dor Marunt) (valori maxime in medie de 50-100mg/l nitrati) O locatie la marginea sudica (in apropiere de Dunare) a ZVN Buzau-Ialomita/Lunca Dunarii (in apropiere de Ciocanesti) (valori maxime in medie de 100-150mg/l) Doua locatii in apropiere de marginea estica a ZVN Arges-Vedea/Arges Inferior (zona Budesti-Sohatu) (valori maxime in medie de 50-100mg/l nitrati) La marginea vestica (in apropiere de Dunare) a ZVN Buzau-Ialomita/Lunca Dunarii (la Est de Oltenita) (valori maxime in medie de 50-100mg/l nitrati). Figurile 24, 25 si 26 din cadrul raportului ICPA 2009 prezinta cifrelele concentratiilor de nitrati ale apelor de suprafata. Pentru judetul Calarasi, concentratiile masurate sunt in general cuprinse intre 0-25mg/l cu o proba de apa cuprinsa intre 25-50mg/l nitrati. In ceea ce priveste valorile maxime de nitrati a apelor de suprafata in judetul Calarasi, acestea sunt cele trei ocazii in care a fost depasita limita de 50mg/l: In mijlocul ZVN Buzau-Ialomita/Lunca Dunarii langa Municipiul Calarasi, (valoarea maxima cuprinsa intre 100-500mg/l nitrati); La marginea estica a ZVN Arges-Vedea/Lunca Dunarii langa Oltenita (valoarea maxima cuprinsa intre 50-100mg/l nitrati); La limita estica a ZVN Arges-Vedea/Arges Inferior nord de Sohatu (valoarea maxima de 100mg/l nitrati). Locatiile cu concentratii inalte de nitrati din apele subterane si de suprafata sunt prezentate in Figura 4.5.
___________________________________________________________________________________________________ 51

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Figura 4.5: Locatii cu concentratii mari de nitrati in apele de subterane si de suprafata

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 52

___________________________________________________________________________________________________

4.6

Constrangeri de mediu bazate pe calitatea apei din judetul Calarasi referitor la reutilizarea biosolidelor aplicate pe terenuri Ceea ce rezulta din ICPA 2009, asa cum s-a mentionat in capitolul de mai sus, este evident ca judetul Calarasi in intregime este desemnat ca ZVN. Este evident faptul ca este depasita limita de 50mg/l a concentratiilor de nitrati a apelor subterane, in diferite zone a judetului. Pentru aceste zone, apele subternare vor trebui a fi aduse la o conditie buna in conformitate cu cerintele Directivei cadru privind apa. Astfel, nu va fi posibila imprastierea pe terenuri cu orice fel de substante care sa mareasca concentratiile de nitrati in aceste zone. Zonele ce sunt nepotrivite reutilizarii biosolidelor ce au ca baza concentratii de nitrati a apelor subterane/de suprafata, sunt: Coridorul pe malul nordic al Dunarii. Studiile (Influena regimului hidrologic al Dunarii asupra acviferelor freatice din campia intre Giurgiu si Calarasi, D.Dragusin, M. Pancescu, c. Buta and V. Chendes, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Bucuresti , 2005) sugereaza ca zona freatica de influenta a Dunarii variaza intre 250m si 8.000m. Zonele vulnerabile potentiale identificate in studiile ICPA 2003 indica o astfel de zona cu o latime, in general, de 8-12km. Zona localizata la nord de judet, intre Dor Marunt si Dragalina. Partea vestica a judetului localizata in interiorul bazinului raului Arges-Vedea. Zonele ramase ale judetului pot fi potrivite in functie de alte constrangeri de mediu.

4.7

Zone de mediu desemnate Natura Europei este protejata prindoua acte legislative importante, Directiva pasari si Directiva habitate. In cadrul Directivei pasari, statele membre sunt obligate sa desemneze amplasamente adecvate precum Zone Speciale de Protectie (ZSP) pentru conservarea pasarilor salbatice. Desemnarea acestor zone se bazeaza pe criterii stiintifice obiective si verificabile. In conformitate cu Directiva habitate, statele membre au alcatuit o lista cu Amplasamente de Importanta Comunitara (AIC) de pe teritoriul lor, care pot aduce o contributie importanta la conservarea tipurilor de habitate si specii valoroase. Odata aceste amplasamente cuprinse in lista Comunitatii, statele membre au la dispozitie sase ani de a adopta legislatia interna, transformand AIC-urile in Zone Speciale de Conservare (ZSP) potrivit administrate. Acestea impreuna, ZSP si AIC SPA, formeaza reteaua Natura 2000 pentru zonele protejate, instrumentul principal al UE pentru conservarea habitatelor naturale, fauna si flora acestora.

___________________________________________________________________________________________________ 53

___________________________________________________________________________________________________

PRINCIPAL Situri Natura 2000 ZSP ZSP AIC Locatie Anexa I Migrator Anexa II / (An. II) (O) Alte specii importante de flora si fauna, ce nu sunt cuprinse in Anexa I sau II Zona Special Protejata (Amplasamente Directiva pasari) Zona Special de Conservare Amplasamente Eligibile pentru identificare drept Amplasamente de Importanta Comunitara (Amplasamente Directiva Habitate) Centru amplasament Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Apar regulat pasari migratoare ce nu sunt cuprinse in lista Anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Reteaua ecologica a zonelor protejate in teritoriul Uniunii Europene

Judetul Calarasi are o serie de situri Natura 2000 si situri propuse ca cele detaliate in urmatoarele tabele si locatiile prezentate in Figura 4.6, de mai jos: Conventia privind conservarea zonelor umede a fost semnat in data de 02.02.1971 in orasul iranian, Ramsar. Misiunea prezentei conventii este conservarea si utilizarea larga a tuturor zonelor umede prin actiuni locale, regionale si nationale, si cooperarea internationala, ca o contributie la dezvoltarea durabila. In prezent, Romania detine 19 site-uri Ramsar. Majoritatea acestor zone umede sunt importante pentru pasari, iar unele din site-uri ZSP din judetul Calarasi, de exemplu siturile Bratul Borcea, Dunare-Oltenita si Iezerul Calarasi sunt desemnate ca situri Ramsar. Protejarea acestor situri desemnate este solicitata de legislatia CE si Conventia Internationala si se recomanda ca o zona tampon sa se aplice acestor situri astfel incat biosolidele sa nu fie imprastiate in interiorul unei astfel de zone. Daca orice zona tampon poate fi extinsa cu acordul oficial al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, in functie de interesul de calificare al fiecarui site, este recomandata o zona tampon de 5km pentru evitarea perturbarii pasarilor si altor forme de viata salbatice.

___________________________________________________________________________________________________ 54

___________________________________________________________________________________________________ Zone Special Protejate Clasificate (ZSP) COD SITE 1 ROSPA0012 NUME SITE Bratul Borcea Ciocaneti Dunare Comana Dunare Oltenia Dunare Ostroave Iezerul Calarasi LOCATIE Longitude: 27.667500 Latitude: 44.286667 Longitude: 27.070833 Latitude: 44.165278 Longitude: 46.176944 Latitude: 44.140000 Longitude: 26.484444 Latitude: 44.063333 Longitude: 27.763333 Latitude: 44.225556 Longitude: 27.278333 Latitude: 44.189167 Longitude: 27.129444 Latitude: 44.245833 Longitude: 26.933056 Latitude: 44.297222 SUPRAFATA (Ha) 13.096,80 SPECII PROTEJATE Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator Total pasari Anexa I Migrator 79 34 45 66 27 39 168 45 123 86 26 60 49 39 10 91 30 61 76 15 61 94 39 55

2 ROSPA0021

904.10

3 ROSPA0022

24.956,30

4 ROSPA0038

6.022,40

5 ROSPA0039

16.223,60

6 ROSPA0051

5.001,10

7 ROSPA0055

Lacul Galatui

813,20

8 ROSPA0105

Valea Mostisa

6.577,70

Situri 1-8 desemnate ca ZSP 01/10/2007.

Situri propuse eligibile pentru identificare ca Situri de Importanta Comunitara (SIC) COD SITURI NUME SITURI LOCATIE SUPRAFATA (ha) SPECII PROTEJATE Total pasari Anexa I Migrator Mamifere(O) Reptile(O) Plante (O) Nevertebrate (O) Amfibieni si Reptile (Anexa II) Peste (Anexa II) Total pasari Anexa I Migrator Mamifere (Anexa II) 2.019,80 Amfibieni si reptile (Anexa II) 12 10 2 6 3 6 1 3 4 16 12 4 1 3

ROSPA0122

Lacul i Padurea Cernica

Longitude: 26.295556 Latitude: 44.443333 Longitude: 26.295556 Latitude: 44.443333 Longitude: 26.904167 Latitude: 44.145833 Longitude: 27.803889 Latitude: 44.343056 Longitude: 27.803889 Latitude: 44.343056

3.743,70

ROSCI0308

Lacul i Padurea Cernica

3.267,30

ROSPA0136

Oltenia Ulmeni

12.350,80

ROSCI0319

Mlatina de la Fetesti Padurile din Silvostepa Mostistei

ROSCI0343

2.119,80

Nevertebrate (Anexa II)

Situri 1-5 propuse ca SIC eligibile 01/01/2011 ___________________________________________________________________________________________________ 55

___________________________________________________________________________________________________

Situri de Importanta Comunitara (SIC) clasificate COD SITURI NUME SITURI LOCATIE SUPRAFATA (ha) SPECII PROTEJATE Mamifere (An. II) Amfibieni si Reptile (An. II) Peste (An. II) Nevertebrate (An. II) Total plante Plantse (An. II) Plante (O) Total mamifere Mamifere (An. II) Mamifere (O) Total Amfibieni si Reptile Amfibieni si reptile (An. II) Amfibieni (O) Reptile (O) Total peste Peste (An. II) Peste (O) Total Nevertebrate Nevertebrate (An. II) Nevertebrate (O) Total plante Plante (An. II) Plante (O) Mamifere (An. II) Amfibieni si Reptile (An. II) Peste (An. II) Nevertebrate (An. II) Mamifere (Ann. II) Amfibieni si Reptile (An. II) Peste (An. II) Mamifere(An. II) Total Amfibieni si reptile Amfibieni si reptile (An. II) Amfibieni (O) Reptile (O) Peste (An. II) Nevertebrate (An. II) Plante (An. II) 1 4 15 1 17 2 15 18 2 16 15 3 5 7 6 5 1 15 11 4 45 3 42 7 2 11 1 1 3 13 1 6 2 2 2 5 1 2

ROSCI0022

Canalele Dunarii

Longitude: 28.078056 Latitude: 44.410000

25,943.00

ROSCI0043

Comana

Longitude: 26.107222 Latitude: 44.140833

26.480,80

ROSCI0088

Gura Vedei Saica Slobozia Oltenia Mostistea Chiciu

Longitude: 25.801111 Latitude: 43.743333 Longitude: 29.911667 Latitude: 44.219444

9.513,60

ROSCI0131

11.540,10

ROSCI0149

Padurea Eseschioi Lacul Bugeac

Longitude: 27.43500 Latitude:44.078880

2.965,70

Situri 1-5desemnate ca SIC 01/12/2008

___________________________________________________________________________________________________ 56

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Figura 4.6: Situri Natura 2000 (incluzand situri candidate) in judetul Calarasi
________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 57

___________________________________________________________________________________________________

4.8

Caracteristici ale solului in judetul Calarasi Acest capitol analizeaza datele disponibile pentru caracteristicille solurilor in judetul Calarasi referitor la tipul solului, pH-ul si continutul de metale grele. Concentratiile permise de metale grele in sol pot limita terenul disponibil pentru imprastierea biosolidelor. Judetul Calarasi dispune de doua tipuri de sol principale: Cernoziom care acopera 80% din zona agricola a judetului Sol aluvial in Lunca Dunarii

In ceea ce priveste protejarea mediului, asa cum s-a mentionat in subcapitolele 4.6 si 4.7 de mai sus, Lunca Dunarii ar fi in mare masura exlusa de la aplicarea biosolidelor. Cernoziomurile sunt in principal cernoziomuri calcaroase avand patru orizonturi principale. Orizontul de sol superior se extinde de la suprafata la 350m, are o textura argiloasa, de culoare maro inchis, structura granulara, compacitate medie, plastic adeziv umed mediu (Evaluarea terenurilor din partea sudica a Romaniei M. Mihaleche, L. Ilie, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti). pH-ul acestui strat superior este de 6,8, iar pH-ul creste odata cu adancimea. Alti parametri de sol sunt dupa cum urmeaza: Materie organica 4,2% Fosfor mobil 54ppm Potasiu mobil Carbonat de Calciu 188ppm 1,2%

Solul este considerat a fi Clasa II in ceea ce priveste calitatea terenului arabil cu principalul factor limitativ fiind deficitul de umiditate. Metalele grele sunt prezente, in mod natural, in solurile cu concentratii reduse, iar metalele grele cadmiu si zinc sunt considerate a fi microelemente necesare pentru cresterea plantelor. Aplicarea namolurilor de epurare pe solurile cu cernoziomuri calcaroase, a fost discutata in lucrarea Influenta diferitelor resurse organice asupra campurilor de cultura si fertilitatea solurilor din podisul moldovenesc C. Ailincai, C.D. Tsadilas, I.D. Sgouras, D. Bucur, D. Ailincai, A. Bolen, Noiembrie 2007. Absorbtia metalelor in sol depinde de natura constituentilor organici si anorganici din sol, precum si pH-ul solului. Rezultatele lucrarii au aratat ca prin aplicarea unei rate de 30t/ha de namol de epurare brut (18,51 tone substante solide uscate/ha) in fiecare an, pe o rotatie a culturilor de 5 ani, nu au fost depasite concentratiile maxime admisibile de metale grele. Atunci cand rata a fost marita la 60t/ha de namol de epurare brut (37,0 tona substante solide uscate/ha), limitele stabilite prin Decretul Nr. 344/2004, au fost depasite doar de zinc. Aceste rate de
___________________________________________________________________________________________________ 58

___________________________________________________________________________________________________

aplicare sunt foarte mari (in mod normal ratele de aplicare sunt cuprinse intre 3-5t substante solide uscate/ha) si 7,4 10 ori rata normala de imprastiere. Nivelurile de metale grele, in mod normal gasite in solurile cu cernoziomuri calcaroase, sunt mici iar solul este supus fertilizarii cu namoluri de epurare. De asemenea, lucrarea a constatat ca pentru terenurile in panta degradate de eroziune, utilizarea namolurilor de epurare impreuna cu alte materii organice poate contribui la imbunatatirea caracterisicilor solului. Astfel, namolurile cu cernoziomuri calcarice pentru terenurile arabile din judetul Calarasi este posibil sa fie adecvat aplicarii biosolidelor de namoluri de epurare. 4.9 Soluri in panta din judetul Calarasi Cota generala a terenurilor arabile din judetul Calarasi este de 25-50m deasupra nivelul marii, iar nivelul Dunarii este mai mic de 10m deasupra nivelul marii. In principal diferenta de elevatie la Dunare este data de terase fara pante abrupte. Suprafata generala arabila a terenurilor la nord de Lunca Dunarii este plata cu pante ce variaza intre 0-10 grade. Aceasta este adecvata imprastierii cu namol, in limitele pantelor prezentate ca fiind admisibile in Tabelul 1.5 din cadrul Decretului Nr. 344/2004. 4.10 Banca Mondiala - Proiectul Controlului Poluarii in Agricultura 2003-2007 Raportul Nr. ICR0000652, Implementarea, Finalizarea si Rezultatele Raportului pentru Proiectul de Control al Poluarii in Agricultura, Banca Mondiala 28 decembrie 2007 prezinta rezultatele proiectului proiectat ca proiect pilon pentru implementarea Directivei nitrati. Proiectul avea in vedere sapte comune din judetul Calarasi in perioada 20032007. O harta care arata locatia zonei de studiu este inclusa, fiind reprezentata de Figura 4.7. 10.540 gospodarii ce detin 70.000ha de teren arabil cuprins in zona de studiu au participat la managementul deseurilor de grajd si demonstrarea practicilor ecologice. Ca parte a practicilor de management deseurilor de grajd, 2.250 gospodarii (54% de gospodarii din zona de studiu) au instalat platforme pentru depozitarea deseurilor de grajd pentru prevenirea scurgerilor in apele subterane sau de suprafata. In paralel cu proiectul, diverse ferme importante au instalat facilitati de depozitare a deseurilor de grajd folosind granturi CE in cadrul Politicii Agricole Comune. Proiectul sustinut de Banca Mondiala include de asemenea, un program de investitii la nivel de comuna/sat ce consta in constructia a 18 platforme (17 din acestea finantate de proiect si 1 finantata de USAID) cu o capacitate combinata de depozitare de 53.900 tone. Practicile ecologice implica managementul nutrientilor (ce au crescut de la 1% la 34% din totalul suprafetei cultivate in timpul proiectului), dezvoltarea randurilor de arbusti, barierelor verzi, centurilor de habitat, zonelor de protectie riverane, plantarea pomilor si pastrarea prelucrarii solului. Aceste practici au dus la o scadere a aplicarii de nutrienti pentru terenuri si o
___________________________________________________________________________________________________ 59

___________________________________________________________________________________________________

retinere mai mare a nutrientilor in sol, avand ca rezultat o scadere generala a nutrientilor in cursurile de apa si apele subterane (15% reducere de azot si 27% reducere de fosfor in 2006 pentru zona de studiu). De asemenea, au adus beneficii tangibile fermierilor inclusiv randamentul culturii. O campanie de constientizare a publicului a fost parte integranta din proiect si a fost un factor important la succesul acestuia. Dimensiunea exploatarilor de terenuri este un factor determinant, iar practicile ecologice au mai multe sanse de a fi adoptate de fermele mai mari si asociatii decat de exploatatiile mici de terenuri. Un manual de camp si un program electronic ce contin informatii si ghiduri pentru elaborarea Planurilor de Gestionare a Nutrientilor au fost elaborate si aprobate de Comisia InterMinisteriala pentru Directiva nitrati si MAFRD. Faptul ca fermierii si comunele din judetul Calarasi foloseau Planurile de Gestionare a Nutrientilor si adoptau practicile ecologice inclusiv plantarea pomilor este un element pozitiv pentru posibila reutilizare a biosolidelor in Calarasi. Initial, accentul asupra reutilizarii biosolidelor ar trebui sa vizeze comuna/satul si fermele mari, unde, conform studiului Bancii Mondiale, potentialul de reusita este cel mai mare. Biosolidele ar trebui emise doar catre comune si fermieri care detin standuri de deseuri de grajd si care pot demonstra folosirea Planului de Gestionare a Nutrientilor si ca pot respecta codul de bune practici agricole.

___________________________________________________________________________________________________ 60

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Figura 4.7: Locatia zonei de studiu a proiectului de control al poluarii in agricultura Bancii Mondiale 2003-2007

________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 61

___________________________________________________________________________________________________

4.11

Codul bunelor practici agricole Codul bunelor practici agricole a fost infiintat ca parte din proiectul Bancii Mondiale si a fost aprobat prin Ordin Ministerial. 15.500 de exemplare au fost distribuite ca parte a proiectului. Judetul Calarasi fiind o ZVN, utilizarea codului bunelor practice agricole este obligatorie. Guvernul Romaniei a primit finantare din partea Bancii Mondiale pentru costul proiectului Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti. Obiectivul general de dezvoltare al Proiectului este de a sprijini Guvernul Romaniei in indeplinirea prevederilor Directivei nitrati UE prin reducerea evacuarilor de nutrienti in ape, promovand schimbarile de conduita la nivelul comunal si intarirea capacitatii institutionale si de reglementare. Agentia de implementare a Proiectului, Ministerul Mediului si Padurilor

(Angajatorul) intrebuinteaza o parte din fondurile Proiectului pentru revizuirea versiunii 2005 a Codului bunelor practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati de la surse agricole si editarea versiunii imbunatatite a codului corelat si armonizat cu legislatia UE. Codul se adreseaza fermierilor, crescatorilor, contractantilor si altor actionari implicati in activitati agricole. Cei care pretind Plata Unica pe Ferma si alte plati directe trebuie sa indeplineasca anumite conditii cunoscute precum Conformitate incrucisata. Prin respectarea Codului, pot fi indeplinite cerintele de mediu a Conformitatii incrucisate, transpuse pentru Romania. Obiectivele principale ale versiunii noi si imbunatatite a Codului sunt de a promova bunele practici agricole cu scopul de ajunge la fermieri cu abordari mai practice, utile si replicabile, marind accesul fermierilor individuali si asociatiior de fermieri la programe diferite UE in domenii precum agricultura si mediu; sprijinirea cresterii constientizarii publice privind necesitatea protectiei resurselor naturale de poluarea cu nitrati. Consultantii au fost numiti in 2012, Contract nr. 24/CQ/2012. 4.12 Plan de Gestionare a Nutrientilor Integrati Guvernul Romaniei a primit finantare din partea Bancii Mondiale (aprobat in data de 30.10.2007) pentru costul Proiectului Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti. Aceasta se bazeaza pe experienta pozitiva a Proiectului de Control asupra Poluarii in Agricultura. Obiectivul general al dezvoltarii proiectului este de a sprijini Guvernul Romaniei sa indeplineasca cerintele Directivei nitrati UE prin reducerea evacuarilor de nutrienti in ape, promovarea schimbarii atitudinii la nivel comunal si inasprirea capacitatii institutionale si de reglementare.
___________________________________________________________________________________________________ 62

___________________________________________________________________________________________________

Agentia de implementare a programului este Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. Ca parte din Proiect, Codul bunelor practice agricole este in curs de revizuire. In particular, programul vizeaza promovarea adoptarea practicilor de gestionare a nutrientilor ce se bazeaza pe soluri disponibile de nutrienti si un minim input suplimentar de nutrienti cu scopul de a indeplini necesitatile culturii pentru randamentul prevazut. Programul va promova alte practici clasice in ceea ce priveste managementul deseurilor de grajd de la septel, de gestionare a pasunilor, pasunatului, dezvoltarea zonelor de protectie si centurilor de protectie a vegetatiei. Programul este in curs de desfasurare si in timp ce una din cele mai recente initiative a fost achizitia de servicii de consultanta pentru furnizarea de programe demonstrative in 11 comune din zone ZVN (niciuna in Calarasi) (DA: P093775 01/QBS2013 IBRD 48730 WB 180904/13), initiative anterioare in cadrul acestui program au furnizat asistenta in Calarasi, mentionand aici Contract/Nr04/ICB/2011 care a achizitionat masini agricole pentru managementul deseurilor de grajd cum ar fi tractoare, remorci, manitouri, vidanje si masini de imprastiere namol. 4.13 Optiuni pentru terenuri neagricole privind reutilizarea biosolidelor O mare parte din capitolele anterioare ale acestui raport au ca baza potentialul reutilizarii biosolidelor in agricultura. Exista multe dezbateri daca utilizarea biosolidelor in agricultura sa fie sau nu, o optiune acceptabila pe termen lung, acestea avand impact asupra lantului trofic. Alte cereri pentru utilizarea biosolidelor prin imprastierea pe terenuri, includ: Productia de seminte de rapita pentru biodiesel Impadurirea si plantarea pomilor Amenajarea terenurilor municipale Romania produce mai mult de 3 milioane tone de biodiesel anual si productia de seminte de rapita care sa furnizeze statia biodiesel din Lehliu Gara a fost deja stabilita in judetul Calarasi, in principal in nordul judetului. Poate fi folosita si floarea soarelui. Utilizarea biosolidelor pentru cultivarea semintelor de rapita pentru productia de biodiesel este considerata ca fiind o reutilizare importanta si de durata (cu conditia respectarii Codului bunelor practici agricole, iar planul de gestionare a nutrientilor sa fie adoptat) si ar trebui considerata prioritara fata de alte reutilizari agricole. Deoarece mare parte din terenurile folosite pentru productia semintelor de rapita este in nordul judetului, costurile de transport vor trebui reduse. Ideal, produsele de biosolide ar trebui deshidratate pentru scaderea volumului si granulate, pentru a fi posibila combinarea acestora cu ingrasamintele comerciale, daca este necesar.
___________________________________________________________________________________________________ 63

___________________________________________________________________________________________________

Ca parte a Proiectului de Control a Poluarii Agricole sustinut de Banca Mondiala 2003-2007 in judetul Calarasi, au fost plantate 1.569 ha de padure cu salcam, acacia, plop, salcie si salcam ca adapost, reducere de impact al vantului si zone tampon la locatiile ce sunt susceptibile de eroziune. Aceasta a fost initial planificata ca parte a reabilitarii polderului Boianu-Sticleanu. Cu toate acestea, din cauza problemelor legate de proprietate, doar 488ha au fost impadurite fata de 1.090ha planificate initial. Totusi, 1.082ha au fost impadurite pe terenurile predispuse la eroziune, in zonele terasate in apropiere de Dunare. Initiativa plantarii de copaci a avut succes, iar fermierii au preluat metoda si au plantat copaci din proprie initiativa pentru adaposturi.Ca parte a Planului de Gestionare a Nutrientilor Integrati, va fi necesara continuarea plantarii de copaci. Acest fapt va crea oportunitatea reutilizarii biosolidelor. Ideal, produsele biosolide ar trebui deshidratate si granulate pentru absorbtia lenta a nutrientilor. Cerinte similare pentru tratarea namolului si ratele de imprastiere se aplica atat in cazul utilizarii biosolidelor pentru impadurire cat si pentru agricultura. Utilizarea terenurilor forestiere doar pentru aplicarea biosolidelor de namol este considerata ca o solutie temporara, si nu ca o metoda finala permanenta pentru evacuarea namolurilor. Motivul este faptul ca utilizarea agricola poate continua la infinit cu imprastieri anuale similare pe aceleasi terenuri avand concentratii de metale grele, acesta fiind singurul factor limitativ. Pentru folosirea utilizarea namolului biosolid in silvicultura, trebuie a fi identificate/folosite anual suprafete de teren similare, dupa ce zona dorita initial este plantata cu copaci (si in timp ce copacii sunt in crestere, ceea ce poate insemna pentru multi ani). Acest fapt se datoreaza dificultatii fizice ce ar putea fi intampinata in imptrastierea biosolidelor pe terenurile unde arborii sunt deja in crestere. Biosolidele pot fi de asemenea reutilizate pentru amenajarea terenurilor municipiale, ex. gazon, parcuri, mediane, acostamente si butasi. Cu toate acestea, deoarece aceste zone sunt relativ mici, produsul biosolid poate fi imprastiat manual. Ideal, ar trebui sa fie sub forma de granule, si disponibil in pungi de pana la 40kg. Biosolidele sunt disponibile deshidratate cu un continut de 22% substanta solida uscata. Este necesar un uscator termic pentru a putea obtine namol uscat. Este nevoie si de o unitate de granulare si o unitate de ambalare. Trebuie luata in considerare si furnizarea unui astfel de uscator in Calarasi, avand avantajul unei mai mari acceptabilitati a biosolidelor si o reducere mai mica a costurilor de transport. Bugetul pentru un astfel de uscator termic este de aproximativ 1,6 milioane , inclusiv cladirea.

___________________________________________________________________________________________________ 64

___________________________________________________________________________________________________

4.14

Concluzii si recomandari Reutilizarea biosolidelor prin imprastierea acestora pe terenuri este viabila in judetul Calarasi. O astfel de imprastiere ar trebui sa fie parte din planul de Gestionare a Nutrientilor Integrati si in conformitate cu Codul bunelor practici agricole. In ceea ce priveste protectia apelor subterane si de suprafata, imprastierea biosolidelor nu ar trebui realizata in zone unde concentratiile de nitrati din apele subterane este aproximativ 50mg/l. Zonele unde nu ar trebui realizata reutilizarea biosolidelor in functie de concentratiile de nitrati din apele subterane/de suprafata sunt: Coridorul pe malul Nordic al Dunarii. Studiile (Influena regimului hidrologic al Dunarii asupra acviferelor freatice din cmpia ntre Giurgiu i Clrai, D.Dragusin, M. Pancescu, c. Buta and V. Chendes, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Bucuresti , 2005) arata ca zona freatica de influenta a Dunarii variaza in latime de la 250m la 8.000m. Zonele potential vulnerabile identificate in cadrul studiilor ICPA 2003 indica o astfel de zona ce are o latime generala de 8-12km Zona localizata in nordul judetului, intre Dor Marunt si Dragalina Partea vestica a judetului localizata in interiorul bazinului fluvial Arges-Vedea. In ceea ce priveste protectia Siturilor Natura 2000 (inclusiv siturile candidate), ar trebui stabilita o zona tampon potrivita prin consultarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice. Este recomandata o zona tampon de minim 5km. Harta zonelor din judetul Calarasi ce au potentialul de a fi potrivite imprastierii pe terenuri este prezentata ca Figura 4.8, pe pagina urmatoare. Zona totala disponibila este de 190.000ha. Aceasta este de 80 de ori mai mare decat cerintele de teren de 2.247ha asa cum sunt stabilite in subcapitolul 3.7.4.7 al prezentului Raport. Astfel, exista teren viabil pentru reutilizarea biosolidelor. Initial, accentul asupra reutilizarii biosolidelor ar trebui sa vizeze comunele/satele si fermele mai mari care, conform studiului Bancii Mondiale, potentialul succesului este cel mai mare. Biosolidele ar trebui emise doar catre comune si fermieri care dispun de facilitati de gestionare a namolului de grajd si care pot demonstra utilizarea Planului de Gestionare a Nutrientilor si respectarea Codului bunelor practice agricole. Reutilizarea biosolidelor in cazul cultivarii rapitei, impaduririi, plantarii de copaci si amenajarea terenurilor municipale este viabila. Biosolidele se afla in prezent sub forma deshidratata cu 22% continut de substante solide uscate. Pentru obtinerea namolului uscat, este nevoie de o unitate de uscator termic. O unitate de granulare si o unitate de ambalare ar fi de

___________________________________________________________________________________________________ 65

___________________________________________________________________________________________________

asemenea necesare. Ar trebui luata in considerare furnizarea unui astfel de uscator in Calarasi, dispunand de beneficiul unei mai mari acceptabilitati de biosolide si a reducerii costurilor de transport. Acesta ar promova reutilizarea cultivarii rapitei pentru biodiesel, reutilizarea pentru impadurire, plantarea de copaci si reutilizarea pentru amenajarea terenurilor municipale ce sunt percepute a fi mai durabile reutilizate pe termen lung. Discutii suplimentare privind uscatorul termic sunt incluse in capitolul 6.

___________________________________________________________________________________________________ 66

Figura 4.8: Zona cu potential de reutilizare a biosolidelor prin imprastierea pe terenuri (190.000 ha)

67

___________________________________________________________________________________________________

PUNCTE DE REUTILIZARE RECOMANDATE Optiunea finala prin care vor fi reutilizate produsele biosolide sau namolul tratat, va fi lasata deschisa pe piata prin intermediul contractului de reutilizare a namolului, elaborat de Ecoaqua SA Calarasi. Acest contract de reutilizare necesita aplicarea ierarhiei europene a reutilizarii namolurilor, in vederea selectarii rutelor de reutilizare potrivite. Aceste contracte ar trebui acordate simultan, si ar trebui sa includa pentru colectarea produselor tratate, depozitarea acestora inainte de reutlizare, transportul, planificarea managementului pentru nutrienti, raportarea si utilizarea finala. Contractele ar trebui structurate pentru asigurarea unei perioade indelungate (pana la 5 ani) a reutilizarii namolului, pentru a permite oricarei investitii initiale solicitata de catre Contractant (ex. depozite) sa fie recuperata si sa permita Operatorului Regional Ecoaqua SA Calarasi sa beneficieze si imparta valoarea de piata a produsului odata ce aceasta a fost recunoscuta si acceptata. Ierarhia europeana a managementului namolului a fost adoptata pentru dezvoltarea optiunilor de reutilizare a namolului in cadrul acestei strategii, si anume: 1. 2. 3. Utilizare in agricultura Imbunatatiri funciare Recuperarea energiei

A fost luata in considerare Strategia nationala de gestionare a namolului in Romania. In vederea sprijinirii ierarhiei mai sus mentionata si in urma analizei realizate in capitolele 3 si 4 ale acestui raport, urmatoarele concluzii privind managementul reutilizarii namolului de epurare au fost stabilite: Reutilizarea namolului de epurare in agricultura ca produs biosolid de standard inalt in conformitate cu Decretul Nr. 344 din 16.08.2004 este fezabila si viabila. Prima optiune in folosirea terenului este cultivarea culturilor de biodiesel industrial (rapita, floarea soarelui), urmat de alte culturi (sfecla de zahar, cereale), urmat de, in cazul in care nu este disponibil, de pasuni unde nu pasc animalele. Calitatea, nutrientii, metalele grele si continutul bacterian al produselor de biosolide sunt strict definite si pot fi controlate prin prevederile Decretului Nr. 344/2004. Codul de bune practici agricole impreuna cu Planul de Management Integrat al Nutrientilor va asigura dezvoltarea sustenabila in mediu a reutilizarii biosolidelor in agricultura.
___________________________________________________________________________________________________ 68

___________________________________________________________________________________________________

Exista suficient teren de cultivat (cereale si culturi industriale) putin probabil adecvat in Calarasi (190.000ha), fiind 80 de ori din cerinta anuala de terenuri. In ceea ce priveste costul pentru transport si minimizarea cerintei pentru depozitare in timpul iernii cand aplicarea biosolidelor nu se poate realiza, este necesar a usca biosolidele. In cazul in care imprastierea pe culturi nu este posibila din cauza conditiilor stricte si a planului de managementul al nutrientilor necesar reutilizarii biosolidelor, pot fi folosite ca alternative silvicultura si imbunatatirile funciare sau puncte recomandate de reutilizare. Pot fi folosite impreuna cu Planul de Management Integrat al Nutrientilor pentru fertilizarea copacilor folositi la centurile de adapost. Silvicultura poate fi folosita ca punct de reutilizare primar pentru biosolide cu conditia ca un cod echivalent al codului de bune practici agricole sa fie elaborat si respectat. In cazul utilizarii forestiere, namolul va trebui uscat, si eventual granulat, pentru a permite eliberarea lenta a nutrientilor. Imbunatatirile funciare in forma de amenajare a terenurilor municipale pot asigura un alt punct major de reutilizare de-a lungul perioadei considerate necesare pentru strategie. Namolul va trebui uscat si ambalat pentru a facilita aceasta folosinta. Este posibila reutilizarea namolului in producerea cimentului la fabrica din Medgidia, judetul Constanta. Namolurile vor trebui uscate in medie de cel putin 90%, iar costurile de transport sunt mari, luand in considerare distanta pana la fabrica. Evacuarea deseurilor solide in depozitele de deseuri nu este sustenabila pe termen lung. Dar, aceasta optiune va fi cea mai uzuala pe termen scurt, pana la aparitia altor optiuni. Aceasta va trebui finalizata pana in 2020. Amplasamentele pentru depozitele de deseuri cele mai importante sunt in Ciocanesti si Urziceni. Pentru amplasamente noi, continutul de substante solide a namolului va trebui sa fie de cel putin 35% (continut umiditate

limitat la 65%). Acest fapt va necesita namol ce a fost uscat. Namolul provenit de la statia de tratare apa este relativ inert, avand valori de nutrienti mici si continut organic scazut, de aici si valoarea calorifica scazuta. Dispune de un potential de reutilizare foarte scazut. Cu toate acestea, cu inchiderea depozitelor de deseuri existente in favoarea noilor depozite de deseuri, este probabil sa fie potentialul de reutilizare a namolului generat de la statia de tratare apa in stratul superior al depozitelor existente. Un contract de functionare trebuie acordat de Ecoaqua SA Calarasi pentru reutilizarea biosolidelor generate de la statia de tratare ape uzate. Contractantul va fi responsabil de selectarea rutelor reale pentru reutilizare si garantarea acestora pentru perioada contractului. Contractul ar trebui sa includa, in ceea ce priveste colectarea si reutilizarea prosudului tratat, depozitarea inainte de reutilizare, tot ceea ce e necesar pentru transport, planul de management al nutrientilor, si tot ce trebuie raportat cum este prevazut de lege.

___________________________________________________________________________________________________ 69

___________________________________________________________________________________________________

6 6.1

OPTIUNI PROCESE DE TRATARE A BIOSOLIDELOR Introducere In capitolul 1 al acestui Raport, sunt prezentate definitiile namolului si biosolidelor, acestea din urma referindu-se la namolurile de epurare care indeplinesc standardele pentru utilizarea avantajoasa asa cum este definita in US EPA, 1999. Namolul generat de la noile statii de tratare ape uzate trebui supus tratarii in vederea micsorarii continutului de substante nedorite precum continutul biologic si chimic de substante solide volatile, niveluri de patogen si miros in scopul de a satisface standardul de biosolide. Namolurile provenite de la tratarea apelor uzate municipale pentru folosire in agricultura sau in orice strategie de eliminare a acestora pe teren, trebuie sa fie tratate. Statele Membre UE au transpus Directiva 86/278/CEE privind reciclarea namolurilor in agricultura, in legislatia nationala, iar unele au aplicat standarde mult mai stricte si au adoptat Codul de bune practici agricole pentru imprastierea biosolidelor in agricultura. Decretul Nr. 344 din 16.08.2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului si in mod special a solului, la folosirea namolului de epurare in agricultura, transpune prezenta Directiva in legislatie nationala. Atat Directiva cat si Decretul 344/2004 au aceleasi definitii a Namolului tratat, astfel: Namolurile care au fost supuse tratarii biologice, chimice sau termice, depozitarii pe termen lung, sau oricarui alt proces corespunzator reducerii fermentarii si riscurilor de sanatate rezultate din utilizarea acestora. In timp ce Directiva si Decretul 344/2004 specifica limitele metalelor grele sau altor compusi diferiti, in cazul parametrilor microbiali, limitele nu sunt specificate. Tipul procesului de tratare ales trebuie sa realizeze: Indeplineste cerintele Directivei 86/278/CEE si Decretului Nr. 344/2004 si orice modificare ulterioara, Are o calitate si textura constanta pentru a usura utilizarea in managementul nutrientilor cu conditia ca tot judetul Calarasi sa corespunda Zonelor Vulnerabile cu Nitrati, Are ca rezultat produse biosolide, acceptate de catre comunitatea locala de ferme ca un inlocuitor usor de utilizat pentru ingrasaminte artificiale, Permite depozitarea pe termen lung sau exportul de biosolide daca pamanturile nu sunt disponibile imediat (ex. de exemplu din cauza vremii proaste), sau daca oferta depaseste cererea, Realizeaza scaderea in volum a produselor biosolide,

___________________________________________________________________________________________________ 70

___________________________________________________________________________________________________

Va facilita o monitorizare usoara asa cum este ceruta de un program de management

general al namolurilor in gricultura. Din punct de vedere practic, tratarea ar trebui sa: Maximizeze utilizarea echipamentului existent, Permita realizarea de economii in constructii si functionare, 6.2 6.2.1 Utilizeze tehnologii de experienta internationala, Sa nu fie, in sine, un impact negativ asupra mediului.

Clasificarea biosolidelor US EPA Istoricul termenului Biosolid La inceputul anilor 1990, Federatia Mediului de Apa (FMA), o asociatie lider profesionala a calitatii apei in SUA, a sustinut un concurs pentru descoperirea unui termen mai precis in cazul namolului de epurare tratat si testat ce poate fi avantajos utilizat. Rezultatul concursului a fost termenul biosolid. Acesta provine de la un profesor din cadrul Universitatii Arizona, ce studia filtrele de scurgere. Explicatia lui consta in: exista solide ce vin in statia de tratare pe care le supui procesului de tratare biologica rezultand astfel un biosolid. In prezent, termenul de biosolid este folosit pe scara larga de catre profesionisti ce se ocupa de calitatea apei din intreaga lume.

6.2.2

Standarde pentru biosolide In 1993 US EPA a emis Standardele utilizarii si eliminarii namolului de epurare intr-un document cunoscut ca 40 CFR Partea 503. Aceasta regula stabilea practicile de management si criteriile numerice in cazul celor trei optiuni importante de utilizare si eliminare aplicarea pe terenuri, incinerare si evacuare la suprafata ce vor proteja sanatatea publica si mediul. Suplimentar fata de limitarea unde pot fi aplicate biosolidele, regula prevede procesele de eliminare a patogenilor, cereri de micsorare a atractiei vectoriale si concentratiile de poluanti/ incarcare in ceea ce priveste cantitatile de azot si metale ce pot fi imprastiate pe orice fel de teren. Biosolidele sunt clasificate fie in Clasa A sau Clasa B in functie de criteriile de distrugere a patogenilor. Biosolide Clasa A sunt cele care indeplinesc urmatoarele: Coliformi fecali Salmonella sp
*

< <

1.000 NMP*/g substanta uscata solida 3 NMP*/g substanta uscata solida

NMP = Numarul cel Mai Probabil

SI
___________________________________________________________________________________________________ 71

___________________________________________________________________________________________________

Biosolidelor Clasa A li se aplica una din cele cinci metode aprobate pentru a reduce in continuare patogenii: Timp/temperatura in functie de continutul subtantelor uscate solide pH/timp dupa care uscat la cel putin 50% solide Testare pentru virusi enterici/ovule viabile helminti Testarea micsorarii celor de mai sus Procesul de a reduce in continuare patogeni (PFRP): compostare, uscare termica, tratare termica, TAD, iradiatie beta, iradiatie gama, pasteurizare si alte metoda aprobate de autoritati

Biosolide Clasa B indeplinesc standard mai mici: Coliformi fecali media geometrica <2.000.000 NMP/g sau CFU (bazat pe sapte probe la un caz) SAU Utlizarea unui proces aprobat pentru a micsora in mod semnificativ patogenii: Fermentare aeroba: 40 zile la 20C nu mai putin de 60 zile la 15C Uscarea aerului: 3 luni la care 2 luni peste 0C Fermentare anaeroba: 15 zile la 35-55C nu mai putin de 60 zile la 20C Compostare: Minim 40C pentru 5 zile minim 4 ore la 55C Stabilizare var: a se adauga var pentru crestere pH la 12 dupa doua ore de contact Altele conform aprobarii autoritatilor.

In timp ce biosolidele Clasa A au continut mic de metale si sunt de o calitate exceptionala, au o utilizare de imprastiere nerestrictionata, ex. gazon privat si gradini. Clasa A dispune de un continut de metale mai mare si poate fi utilizata pe scara larga dar biosolidele sunt supuse anual limitelor de incarcare cu poluanti in ceea ce priveste metalele grele. Biosolidele Clasa B au restrictii asupra culturilor si asupra amplasamentelor, ex. pascut, acces public limitat. Astfel, pentru maximizarea potentialului de reutilizare a biosolidelor generate in judetul Calarasi, se recomanda generarea biosolidelor Clasa A pentru uz nerestrictionat. Aceasta va produce, de asemenea, biosolide mult mai consistente in ceea ce priveste managementul nutrientilor cu conditia ca intreg judet Calarasi sa corespunda ZVN. Un astfel de standard este norma practica din multe tari europene, ex. Irlanda.

___________________________________________________________________________________________________ 72

___________________________________________________________________________________________________

6.3

Optiuni procese de tratare Tipul de produse biosolid ce ar putea fi acceptat de comunitatea agrara este cel care poate fi depozitat si manipulat usor. Daca biosolidele pot fi administrate si imprastiate sub forma deshidratata, acestea pot fi mult mai bine acceptate sub forma uscata, si ideal, sub forma de granule. Aditional, in cazul in care terenul agricol are un deficit de var, produsele biosolide ce contin var pot fi mult mai vandabile, toate celelalte fiind egale. Pentru utilizarea in silvicultura sau amenajarea terenurilor municipale, biosolidele ar trebui sa fie sub forma uscata. Pentru reutilizare productiei de ciment, biosolidele ar trebui sa fie sub forma uscata pentru maximizarea valorilor calorifice si pentru reducerea costurilor de transport. Drumul acesta al refolosirii va influenta astfel procesul cerut de tratare a namolului. Pentru a oferi flexibilitate reutilizarii, produsele biosolide uscate Clasa A sunt cele de dorit si de obtinut. Atunci cand trebuie ales procesul de tratare pentru namoluri in vederea producerii produselor biosolide, trebuie acordata atentie primara tipului de namol de epurare ce este in curs de generare. Namolul provine de la statiile recent puse in functiune din Calarasi, Oltenita, Budesti si Lehliu Gara, iar in viitorul apropiat va proveni de la noile statii din Urziceni si Fundulea. Acest namol este/va fi deshidratat pana la 22% substanta solida uscata (SU). Namolurile fermentate si cu aerare extinsa sunt relativ dificil de deshidratat, si desi se doreste a se obtine 22% substanta solida uscata, experienta arata ca acest lucru este greu de realizat, mai ales in cadrul statiilor mai mici.

6.4 6.4.1

Metode de tratare pentru obtinerea biosolidelor Clasa A Generalitati Sapte metode de tratare a namolului de epurare ce poate duce la un produs corespunzator imprastierii in siguranta (Biosolide Clasa A), sunt cele ce urmeaza: Fermentare anaeroba mezofila cu faza pre/post termofila Fermentare anaeroba termofila Fermentare aeroba termofila Compostare Stabilizare alcalina Uscare termica Uscare termica solara cu var aditional.

6.4.2

Fermentare anaeroba mezofila cu pre-pasteurizare Fermentarea anaeroba a namolului de ape uzate municipale reprezinta transformarea solidelor organice complexe in absenta oxigenului dizolvat la produsul final gazos, precum metanul si dioxidul de carbon, ce are ca rezultat un namol inofensiv. De asemenea este realizata si

___________________________________________________________________________________________________ 73

___________________________________________________________________________________________________

reducerea neta a mirosului, concentratiei agentilor patogeni, solide volatile si volumul de namol ce necesita procesare ulterioara. Fermentarea anaeroba mezofila este un proces larg utilizat in cazul tratarii namolului cu o temperatura optima de functionare de 37oC. Retentia de proiectare pentru fermentatoarele de namol ce functioneaza la 3537oC este de obicei in intervalul de 1225 zile. Incalzirea namolului se realizeaza de obicei prin sisteme de schimb apa fierbinte/incalzire namol; injectia cu abur directa si arderea de biogaz scufundata sunt folosite intr-o masura limitata. Izolarea termica este esentiala pentru reducerea pierderilor de caldura si pentru asigurarea energiei suficiente procesului, ex. cerintele de incalzire ale procesului pot fi indeplinite de biogazul generat (metan). In pofida faptului ca fermentarea anaeroba este sensibila la influentele externe si poate fi modificata de agenti de inhibare precum hidrocarburi clorinate, anumiti detergenti si metale grele, aceasta a fost utilizata cu succes pentru stabilizarea namolului de-a lungul anilor. Tendintele actuale de proiectare, influentate de rezultatele cercetarilor, inclina spre o reducere a timpului de retentie de proiectare in cazul fermentarii mezofile a namolului pentru 12 zile, o crestere a concentratiei de solide prin preingrosare pana la 69% substante solide uscate si utilizarea biogazului reciclat pentru scopuri de amestecare. Un fermentator care opereaza eficient are caracteristica avantajoasa de a fi producatorul net de energie sub forma de surplus de biogaz, putand fi folosit pentru incalzirea altor cladiri in cadrul amplasamentului lucrarilor de tratare. Pasteurizarea este adesea denumita ca pre-pasteurizare, atunci cand procesul precede fermentarea mezofila. Pre-pasteurizarea implica incalzirea namolului la temperaturi mai mari de 70oC pentru aproximativ 30 minute, inaintea fermentarii conventionale, necesara prevenirii recuperarii microbiene. Pasteurizarea urmata de fermentare poate fi realizata discontinuu sau continuu. Aceasta duce la distrugerea agentilor patogeni si a virusilor, precum si la producerea unui namol mai putin mirositor si mult mai stabil, necesar indeplinirii limitelor de patogeni pentru Clasa A. Fermentarea anaeroba a fost asigurata la Calarasi, dar fara pasteurizare. Namolul tratat de la Calarasi indeplineste, in prezent, cerintele biosolidelor Clasa B. Pentru indeplinirea standardului de biosolide Clasa A, trebuie adaugata fie o treapta de pasteurizare fie un alt proces (ex. uscare termica sau stabilizare a varului). In cazul celorlalte statii noi (Oltenita, Urziceni, Budesti, Fundulea si Lehliu Gara), namolul are o varsta mare si nu este potrivit fermentarii.
___________________________________________________________________________________________________ 74

___________________________________________________________________________________________________

6.4.3

Fermentare anaeroba termofila Fermentarea termofila are loc la temperaturi intre 120 si 135oF (49 si 57oC). Aceste conditii sunt potrivite bacteriilor termofile (iubitoare de caldura). Deoarece ratele de reactii biochimice cresc odata cu temperatura, dublarea la fiecare crestere a temperaturii cu 18oF (10oC) pana la atingerea unei limite, fermentarea termofila este mult mai rapida decat cea mezofila. Avantajele citate in cazul fermentarii termofile includ capacitatea marita de procesare a namolului, deshidratarea imbunatatita a namolului si distrugerea marita a bacteriilor. Dezavantajele fermentarii termofile consta in cerintele mai mari pentru incalzire, supernatant de calitate inferioara ce contine mari cantitati de substante solide dizolvate, mirosuri si un proces de stabilitate mai mic. Din cauza dezavantajelor, aplicarea fermentarii termofile a fost limitata. Conform celor mentionate mai sus, pentru celelalte statii noi (Oltenita, Urziceni, Budesti, Fundulea si Lehliu Gara), namolul are o varsta mare si nu este potrivit fermentarii.

6.4.4

Fermentare aeroba termofila Fermentarea aeroba termofila se bazeaza pe caldura rezultata in timpul oxidarii biologice a namolului si a caldurii disponibile de la amestecare si pompare pentru a mentine temperatura de fermentare in jur de 55-70oC. Ca urmare a acestor temperaturi ridicate, este necesara o perioada de retentie cuprinsa intre 3-8 zile pentru producerea namolului stabilizat si aproape fara miros. Reducerea pierderii de caldura de la reactor este importanta pentru o functionare reusita si stabila. Pierderea caldurii prin radiatie si eliminarea namolului trata la cald trebuie reduse. Acest proces indeparteaza cu succes parazitii, agentilor patogeni si a virusilor, rezultand un namol propice imprastierii pe terenuri. Oxidarea intensa a namolului are ca rezultat nu doar un produs stabil si putin mirositor, ci necesita unitati de tratare mult mai mici decat in cazul fermentarii conventionale anaerobe. Namolul produs este acid, cauzat de oxidarea azotului de amoniu in nitrat in timpul fermentarii si acumularii de dioxid de carbon. Acesta ii confera namolului o atractivitate mai mica ca ingrasamant si ameliorator de sol fata de namolul fermentat anaerob, deoarece nitratul se poate scurge imediat in urma imprastierii pe teren, iar orice metal greu prezent este sare solubila. Varul ar trebui adaugat pentru reutilizarea in agricultura. Chiar daca stabilizarea cu var este un proces de tratare a namolului, nu are sens, din punct de vedere economic, asigurarea a doua procese. Fermentarea aeroba termofila nu produce ca subprodus gazul metan. Acest fapt exclude oportunitatile de recuperare a energiei la instalatiile mari. Costurile pentru procesele de aerare

___________________________________________________________________________________________________ 75

___________________________________________________________________________________________________

si incalzire maresc costurile fermentarii aerobe termofile decat alte metode de fermentare. Aceasta este recomandata doar in cazul populatiei echivalente relativ mici cuprinse intre 5.000 10.000, dar, tinand cont ca si dupa acesta, urmeaza un alt tip de proces, nu este economica. 6.4.5 Compostare Compostarea se bazeaza pe oxidarea biologica naturala a namolului, generand o materie mai uscata, mai stabila, mai putin mirositoare decat materia initiala. Pentru conformarea ghidului Marii Britanii referitor la utilizarea agricola ulterioara, reactia trebuie sa fie suficient de exotermica pentru a incalzi compostul la 55 grade C pentru un minim de 4 ore. Compostul este mecanic aerat fie este aerat natural (prin vant), mecanic in gramezi sau sub conditii controlate intr-o centrifuga sau bioreactor. Aerarea prin vant este vulnerabila la conditii meteo adverse si ar trebui facuta intr-o cladire. Aceasta implica si adaugarea unui agent de ingrosare, de obicei paie furnizarea carora poate fi instabila. O alta optiune este rumegusul. Nevoia de a adauga agenti de ingrosare pentru compostare in conditii controlate depinde de calitatea dorita a compostului si proprietatile namolului folosit. Compostarea poate fi un proces adecvat orasului Calarasi cu conditia ca furnizarea agentilor de ingrosare (paie) sa existe pe termen lung si la pret accesibil, la nivel local pentru volumele de namol de epurare ce sunt generate in judetul Calarasi. De asemenea, produsul compostat este voluminos si neadecvat pentru depozitarea pe termen lung. Prin comparatie fata de utilizarea la scara larga a ingrasamintelor artificiale, namolul compostat are o anumita piata limitata, si avand in vedere volumele extinse de namol ce vor fi generate in Calarasi, va fi dificila dezvoltarea utilizarii durabile a terenurilor. Sectorul privat, in viitor, poate dezvolta facilitati de compostare care sa accepte o varietate de deseuri, precum, deseurilor porcine, de la pasari, deseuri verzi si namol de epurare, iar, in acest caz, o parte din fluxul namolului de epurare poate fi directionat catre facilitatile de compostare. Compostarea cuprinde aerare, descompunerea si intarirea deseurilor organice combinate cu un agent de ingrosare potrivit in depozite centralizate. In multe tari, compostarea este realizata cu succes in sterilizarea namolurilor si facandu-le potrivite pentru reutilizarea agricola. De exemplu, statia existenta de compostare din Izmir, Turcia, composteaza impreuna deseuri solide si namol de epurare pana la 1.000 tone pe zi. Cu toate acestea, in prezent nu exista nicio statie de compostare in Calarasi, dar Municipalitatea ar putea lua in considerare crearea unei astfel de facilitati ca parte a unui proiect general pentru deseuri solide.

___________________________________________________________________________________________________ 76

___________________________________________________________________________________________________

Figura 6.1: Statia municipala de compostare la scara larga

___________________________________________________________________________________________________ 77

___________________________________________________________________________________________________

6.4.6

Stabilizare alcalina In cadrul stabilizarii alcaline, pasteurizarea este realizata prin cresterea temperaturii atunci cand o substanta alcalina, de obicei varul (carbonat de calciu) sau varul nestins sau alti agenti de ingrosare sunt adaugati la namolul deshidratat poentru marirea pH >12 in cursul a 72 ore, timp in care trebuie sa creasca si temperatura peste 52oC pentru cel putin 12 ore. Acest fapt genereaza un produs biosolid bogat in var. In general, se adauga pana la 1kg de var la of 1 kg substanta solida uscata. O aplicare tipica de 0,9kg substanta solida uscata la namol ce a fost deshidratat la 22% substanta solida uscata va avea un volum de 5 ori mai mare fata de namolul uscat termic avand un continut de 90% substanta solida uscata. Exista dezvoltari recente brevetate in cadrul sectorului de tratarea a namolului prin stabilizare alcalina, unde energia termica generata de electricitate substituie o parte din caldura de reactie dintre var si apa. Exista o serie de avantaje distincte la acest proces de metode tradionale mentionate mai sus, de producere a biosolidelor alcaline stabilizate: Volum redus al produsului finit Continut redus de var, ceea ce inseamna ca aplicarea de var nu va fi limitativa Produs final granulat Costuri de operare reduse.

Reducerea volumului se refera si la reducerea cantitatii de var adaugat si, intr-o recenta modificare a procesului, la cantitatea de caldura aplicata unde iese un produs uscat termic si stabilizat din punct de vedere alcalin, cu substanta solida uscata de pana la 80-90%. Aceste variatii ale procesului traditional de stabilizare alcalina pot reduce semnificativ volumul de biosolide. Acest proces reprezinta o optiune posibila pentru implementarea in regiunea Calarasi, fie ca proces singular, fie impreuna cu alte procese (ex. uscare termica solara). 6.4.7 Uscare termica Procesul de uscare termica se bazeaza pe evaporarea apei din materia ce este tratata. In general, capacitatea statiei se bazeaza pe cerintele termice pentru aceasta evaporare decat de output-ul de solide, ca in cazul echipamentului amonte si aval. Desi nu este general acceptat, procesul de uscare termica este considerat a avea un efect de pasteurizare, iar pentru realizarea acestuia, temperatura trebuie sa depaseasca 80oC pentru o perioada de timp specificata. Acesta este de obicei intre 3 si 20 minute in functie de tipul de uscator. Tehnologiile folosite in prezent pentru uscarea termica a namolului de epurare, sunt clasificate in doua tipuri in functie de modurile in care energia termica este transferata in namol, respectiv uscatoare directe si indirecte. In cazul uscatoarelor directe, namolul deshidratat este adus in contact cu un flux de gaz fierbinte, ce este fie aer fierbinte reciclat fie gaz de ardere.
___________________________________________________________________________________________________ 78

___________________________________________________________________________________________________

In cazul uscatoarelor indirecte, mediul de incalzire este, de obicei ori abur ori grasimi separate de la namolul de tratare, unde namolul primeste caldura de la contactul cu o suprafata metalica incinsa. Caldura este transferata de la grasime si abur printr-un schimbator de caldura care avea forma de placi, discuri sau padele. Uscatoarele pot fi configurate vertical sau orizontal, in functie de producator. In timp ce uscatoarele configurate vertical necesita o mai mica suprafata de teren, ele necesita o cladire mai mare. Uscatoarele configurate orizontal sunt mult mai frecvente in cazurile unde nu exista nicio restrictie pe suprafata de teren disponibila. Pentru ca procesul de uscare sa functioneze eficient, indiferent de tip, procesul de tratare deshidratare namol din amonte trebuie sa produca intr-un regim stabil ca fabrica de uscare sa opereze la eficienta maxima fara efecte adverse asupra produsului finit. Produsul final de biosolide va avea un continut de substanta uscata de 90% sau mai mult. Din cauza cerintelor de incalzire, uscarea termica este un proces intensiv energetic, o metoda scumpa de tratare a namolului, si poate fi economic doar in statii mari. Acesta poate fi urmat de paletizare si insacuire in functie de punctul de refolosire. Ar fi indicat in cazul statiei de tratare ape uzate Calarasi, dar ar fi mult prea costisitor in cazul altor statii din judet.

Figura 6.2: Uscator termic

6.4.8

Uscare termica solara prin adaugarea de var Uscarea solara cuprinde uscarea namolului deshidratat in structuri de sera, construite pe amplasamentul statiei de tratare ape uzate. Namolul este imprastiat de-a lungul bazei serei si este usor intors de un surub mecanic pentru a permite soarelui sa ajunga la toate materialele. Acest sistem poate fi ineficient din cauza ca depinde de intensitatea solara efectul este redus in timpul lunilor de iarna. Uscarea solara poate atinge o reducere majora a volumului pana la o uscare de 93% in timpul verii si 50% in timpul toamnei/iernii. In timp ce, prin folosirea uscarii termice solare se obtine o reducere semnificativa a patogenilor, cu toate acestea, produsul final nu este garantat a fi sterilizat, ceea ce duce la exluderea refolosirii sale ca biosolid Clasa A in agricultura, doar daca nu este folosit impreuna cu alt proces.

___________________________________________________________________________________________________ 79

___________________________________________________________________________________________________

Figura 6.3: Uscator termic solar

In cazul uscarii solare, continutul de substante solide volatile poate fi redus la aproximativ 37% pentru namolul fermentat anaerob si la aproximativ 43% pentru namolul fermentat aerob (Clasa A prin uscare solara, experiente recente in Europa, Bux M., Baumann R., Philip W., Conrad T. si Murhlbaure W., Proceduri WEFTEC, Atlanta, 2001). Prin adaugarea de var la o concentratie de 0,2kg/kg substante solide uscate intr-o etapa tarzie in procesul de uscare, reduce numarul de patogeni sub limitele detectabile si poate obtine standarde Clasa A.

___________________________________________________________________________________________________ 80

___________________________________________________________________________________________________

Costurile de investitii si de exploatare sunt mult mai mici decat uscarea conventionala. Datorita costurilor de investitii moderate, consumul scazut de energie mai mic de 30kWh/tona apa evaporata (de obicei intre 70-110kWh/tona apa evaporata pentru uscare termica conventionala) si flexibilitatea privind utilizarea si eliminarea produsului final, uscarea solara a namolului (prin adaugarea de namol) este atractiva ca tehnologie pentru statiile de dimensiuni miciminime. Prin urmare, aceasta modalitate este economica pentru Urziceni si Oltenita. 6.4.9 Alegerea procesului de tratare Se pare ca stabilizarea alcalina, uscarea termica si uscarea termica solara cu adaugare de var sunt procese care indeplinesc cerintele unui produs biosolid, si sunt cele mai potrivite acestui Plan de gestionare a namolului. Aceste optiuni vor fi analizate mai indetaliat.
Tabel 6.1: Comparatia dintre stabilizarea alcalina si uscare termica Stabilizare alcalina Cost capital redus Produs granular Produs tratat cu var Depozitabil Costuri de transport mari a biosolidului final datorita volumului crescut de la 4 pana la 5 ori a produsului uscat termic Import var necesar Cost de functionare moderat Consum mic de energie Uscare termica Cost capital mare Produs granular Poate fi necesara paletizarea Fara var Depozitabil Volum redus, prin urmare costuri de transport mici a produsului biosolid final. Se poate baga in saci Nu este necesar Costuri de functionare ridicate Consumatoare de energie si prin urmare sensibile la costurile mari de energie Cai de eliminare agricultura si imbunatatiri funciare Cai de eliminare Agricultura, imbunatatiri funciare, silvicultura, recuperare energie, coprocesare si substituit de combustibil in productia cimentului Input-uri operator scazute Controale simple necesare Input-uri operator mari Se bazeaza pe proces complex computerizat de control al pericolului de explozie in mediu Nu este un proces cu factor de risc in ceea ce priveste sanatatea si siguranta Intensitatea energiei procesului creeaza nevoi importante de sanatate si siguranta Calitatea aerului trebuie verificata continuu Input-uri operator scazute Controale simple necesare Cai de eliminare agricultura, silvicultura, imbunatatiri funciare si coprocesarea in productia cimentului Import var necesar Costuri de functionare moderat de mici Consum mic de energie Produs tratat cu var Depozitabil Volum crescut cu 20% din produsul uscat termic. Costuri de transport relativ mici Uscare termica solara cu adaugare de var Cost capital moderat Produs granular

___________________________________________________________________________________________________ 81

___________________________________________________________________________________________________

Cerinta principala a strategiei de gestionare a namolului este sustenabilitatea pe termen lung, iar in analiza Tabelului 6.1, uscarea termica asigura o mare flexibilitate atat din punct de vedere al depozitarii produselor biosolide finale si reutilizarea cailor disponibile. In pofida acestui fapt, costurile capitale si functionale sunt semnificativ mai mari pentru productia unui produs uscat termic vis a vis de un produs stabilizat alcalin. Cu toate acestea, ar trebui observat ca, desi, in cazul stabilizarii cu var, costurile de capital si functionare sunt mai mici, are ca rezultat, de asemenea, un produs mai voluminos necesitand o suprafata mai mare de teren pentru imprastiere. Partea de costuri va fi discutata mai departe in capitolul 7. In timp ce agricultura si imbunatatirile funciare sunt disponibile atat stabilizarii alcaline si uscarii termice, reutilizarea in silvicultura este disponibila doar in cazul produsului uscat termic. Agricultura este punctul primar de reutilizare recomandat pentru produsele biosolide. Asa cum s-a mentionat in capitolul 4, exista suficiente terenuri disponibile in zona Calarasi, din care 80 de ori mai mult teren disponibil ar trebui sa fie pentru reutilizarea productiei intregi de biosolide. Din cauza masei marite (45 ori) de namol deshidratat cu var stabilizat fata de namolul uscat termic, costurile de transport la amplasamentele de evacuare vor fi de 45 ori mai scumpe. Uscarea termica solara prin adaugare de var reprezinta un compromis intre uscarea termica si stablizarea cu var. Avantajele produselor uscate termic comparativ cu zonele de produse stabilizate alcalin sunt urmatoarele: Existenta mai multor cai de reutilizare in mod special, agricultura, imbunatatiri funciare, silvicultura si fabricarea cimentului. Volum semnificativ redus al produsului final, de aici si cerintele reduse de depozitare/manipulare. Riscuri strategice reduse pentru ca exista flexibilitate in rutele de refolosire si mai putine constrangeri legate de spatiul de depozitare si transfer de la un punct de refolosire la altul.

Produsul biosolid generat prin uscare termica este mult mai acceptat decat daca ar fi fost reutilizat, legatura fecala fiind rupta si este manipulat ca un ingrasamant. Dezavantajele folosirii uscarii termice sunt cele ce urmeaza: Costuri mari de capital si de functionare. Proces de consum energetic ridicat si prin urmare costuri ridicate si de combustibil.

___________________________________________________________________________________________________ 82

___________________________________________________________________________________________________

Necesita aptitudini bune de functionare si de control complex, existand riscuri de

explozie asociate cu uscarea termica a namolului. Avand in vedere riscul redus si flexibilitatea mai mare asociata produsului uscat termic si cerinta primara pentru o solutie pe termen lung in cadrul managementului namolului in regiunea Calarasi, optiunea preferata este cea de uscare termica. In cazul uscarii termice costurile sunt mai mari, acestea fiind justificate prin faptul ca uscarea termica asigura o mai mare flexibilitate pentru solutii pe termen lung managementului namolurilor de epurare din regiunea Calarasi. 6.5 Concluzii Se recomanda a se lua in considerare furnizarea unei unitati de uscare termica in cazul tratarii namolului, acest tip de proces asigurand un biosolid ce poate fi comercializat in sectorul agricol si in alte sectoare, ex. silvicultura, asigurand o mai mare flexibilitate pietelor de reutilizare. Produsul uscat va avea o consistenta solida uscata >90%, producand astfel de la o cincime pana la un sfert mai putin din produsul biosolid decat alternativa stabilizarii alcaline. Uscarea termica solara prin adaugare de var poate oferi o alternativa in ceea ce priveste costul. Economiile celor doua procese sunt analizate in capitolul 7. 7. EVALUAREA ECONOMICA A OPTIUNILOR DE TRATARE A NAMOLURILOR IN JUDETUL CALARASI 7.1 Introducere Acest capitol cuprinde o comparatie economica pentru tratarea si eliminarea namolurilor de la cele sase statii noi de tratare ape uzate precum si de la cele 39 de statii noi de tratare ape uzate pana la sfarsitul anului 2018. 7.2 Ingrosare si depozitare Toate cele sase statii noi de tratare ape uzate dispun de facilitati de ingrosare si deshidratare. Namolul este generat, in mod obisnuit, la concentratii mai mici de 1% substante solide uscate. Prin folosirea unui ingrosator circular tip pieptene, continutul de substante uscate poate fi marit la cel putin 4% substante uscate solide. Aceasta este o tehnologie necostisitoare si face parte din procesul de tratare a apelor uzate, fiind un standard minim absolut pentru cele 39 statii noi propuse de a indeplini termenul limita 2018. Se recomanda depozitarea a cel putin 2 saptamani a namolului ingrosat inainte de continuarea oricarui alt tratament sau transportarea cu vidanja la o alta statie pentru a continua tratarea. Depozitarea poate fi in unitatea de ingrosare sau intr-un bazin separat.

___________________________________________________________________________________________________ 83

___________________________________________________________________________________________________

7.3

Deshidratare Cele sase statii noi de tratare ape uzate au/vor avea facilitati pentru deshidratarea namolului la cel putin 22% subtanta solida uscata. Aceasta se poate realiza prin folosirea centrifugelor sau preselor filtru. Optiunea asigurarii facilitatilor de deshidratare la cele 39 de statii propuse de tratare ape uzate pana in 2018 va fi luata in considerare si evaluata prin comparare cu transportul namolurilor la centrele de tratare desemnate (puncte centrale).

7.4

Punct de tratare namol In scopul continuarii tratarii namolului, se iau in considerare punctele centrale pentru principalele SEAU Calarasi, Oltenita si Urziceni. Suplimentar, se ia in considerare asigurarea unui punct central in zona centrala a terenului disponibil pentru reutilizarea biosolidelor si care sa fie aproape de o buna infrastructura. O astfel de statie poate fi localizata in Dor Marunt. Fiecare punct central ar dispune de facilitati in vederea receptionarii namolului lichid si deshidratat provenit de la statiile de tratare periferice si ar dispune, de asemenea, si de facilitati de primire namoluri de la fose septice/haznale.

7.5

Costuri transport namol Se presupune ca transportul namolurilor lichide se face in cisterne sau camioane vidanja fiecare avand capacitate de 10m3. Media densitatii namolului este considerata a fi 1.050kg/m3. Costul transportului de tona/km este estimat a fi de 0,29, asa cum este prezentat in Tabelul 7.1 de mai jos. Costul fortei de munca se bazeaza pe Comunicatul de Presa Eurostat din 10 aprilie 2013 in care sunt estimate costurile medii pe ora de 4,40 in cazul Romaniei, la care sunt incluse si taxele suportate de angajator, cu exceptia echipamentului de munca, formarea profesionala si alte costuri. Consumul de combustibil este estimat a fi 2,75km/l combustibil diesel al carui cost este de 1.285/, insemnand 0.467/km .
Subiect Cost anual achizitie cisterna Cost anual service si cauciucuri Finantare si alte costuri Costuri vehicule anuale totale Cost zilnic vehicul Cost zilnic combustibil Cost zilnic sofer si asistent Cost zilnic total excl cheltuieli Euro 11.000,00 1.600,00 1.200,00 13.800,00 62,73 46,70 70,40 179,83 Cost anual vehicul impartit la 220 A se presupune 2,75km/l si 1.285/l 0.467/km. A se presupune 100km/zi. 2 x 8 x 4,40 2 x 8 x 4,40 de 6 ani Presupuneri / Calcule A se presupune 66.000 cost capital avand viata

Cost cheltuieli la 70% 125,88 ___________________________________________________________________________________________________ 84

___________________________________________________________________________________________________ Total Cost Zilnic Incl Cheltuieli Media km / d incl trafic Media cost/km Greutate fiecare incarcare, tone Media cost/tona/km 305,71 100,00 3,05 10,50 0,29 Tabel 7.1: Costuri transport namol ( tona/km)

7.6

Selectia punctelor centrale de namol Punctele centrale de namol au fost analizate in functie de distanta acestora fata de noile statii mai mici (Budesti, Fundulea si Lehliu Gara) si cele 39 de statii de tratare ape uzate noi necesare pana in 2018. In cazul Urziceni, Fundulea si Lehliu Gara, au fost utilizate valorile de proiectare din Tabelul 3.2. In cazul Budesti, previziunile pentru 2018 sunt mai mari fata de valorile proiectate actuale, folosindu-se o valoare mai mare. Echivalentele populatiei (p.e.) proiectate si productia de namol pentru cele 39 de statii propuse au fost prevazute in Tabelul 3.3. Au fost analizate doua scenarii in ceea ce priveste continutul substantelor uscate solide de namol pentru a fi transportate catre punctele centrale de management namol considerand: Namol ingrosat la 4% subtanta uscata solida Namol deshidratat la 22% substanta uscata solida

Combinatii variate de puncte centrale de management namol au fost de asemenea analizate, dupa cum urmeaza: (1) Puncte centrale de management namol la Calarasi, Oltenita si Dor Marunt, Urziceni dispunand de propriul process de tratare. (2) (3) (4) Puncte centrale de management namol la Calarasi, Oltenita si Urziceni. Puncte centrale de management namol la Calarasi, Oltenita si Dor Marunt Puncte centrale de management namol la Calarasi, Oltenita si Budesti.

Diferite foi de lucru sunt prezentate in Tabelele 7.3 7.10 prin care sunt evaluate costurile de transport pentru fiecare punct central de management namol la fiecare din cele doua scenarii privind continutul de substante uscate solide. In tabelul 7.2 este prezentat sumarul general:

___________________________________________________________________________________________________ 85

___________________________________________________________________________________________________ Cost anual general transport pt Combinatii de puncte centrale de 4% substante solide uscate management namol () 1. Calarasi Oltenita Dor Marunt Urziceni 2. Calarasi Oltenita Urziceni 3. Calarasi Oltenita Dor Marunt 4. Calarasi Oltenita Budesti Tabel 7.2: Cost de transport namol catre punctele centrale de management namol pentru diferite combinatii de puncte 1.602.678 291.396 1.493.835 263.204 1.637.067 293.714 1.180.054 214.555 () 22% substante solide uscate Cost anual general transport pt

In ceea ce priveste scaderea costurilor de transport, Optiunea 1 este cea mai ieftina. Aici sunt puncte centrale de management namol in Calarasi, Oltenita si Dor Marunt cu un alt punct de gestionare namol la Urziceni pentru propria folosinta. Astfel, Optiunea 1este aleasa cu puncte de management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt si Urziceni.

___________________________________________________________________________________________________ 86

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel 7.3:
Populatia echivalenta 2018

Optiunea 1 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt, Urziceni) Costuri transport pentru 4% SU
Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) Greutate namol umed la 4% SU t/zi Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an Distanta la Calarasi km Distanta la Oltenita Km Distanta la Dor Marunt km Distanta la Urziceni km Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) Cost transport unitate pe t/km Cost transport anual

Aglomerare

BOD kg/zi (0,06)

Tone/ km/an

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Cuza Voda 10 Independenta 11 Jegalia 12 Unirea 13 Dorobantu 14 Stefan cel Mare Oltenita 15 Budesti 16 17 18 19 20 21 22 23 Chirnogi Manastirea Ulmeni Chiselet Mitreni Spantov Curcani Frumusani

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 2.848 3.033

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 170,86 181,97

443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 145,23 154,68 3.244,61

11,08 8,91 9,90 5,72 5,97 7,07 3,29 5,00 4,67 4,00 4,96 3,06 3,63 3,87

4.043,19 3.253,48 3.613,45 2.087,37 2.178,47 2.579,77 1.199,45 1.824,28 1.704,73 1.458,53 1.810,95 1.116,79 1.325,21 1.411,43 29.607,10

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 36,5 47,2

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 45,6 71,5

55,6 76,7 35,5 95,4 51,6 60,8 33,4 47,5 44,5 38,1 82,4 74,2 80,8 58,8

114,0 123,0 88,7 115,0 98,3 119,0 99,7 114,0 109,0 104,0 129,0 133,0 102,0 105,0

11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 73,0 94,4 51,03

45.283,73 259.628,02 220.420,54 57.193,86 174.713,29 55.722,97 59.252,69 87.930,28 40.913,64 51.923,84 109.019,04 54.052,54 96.740,60 133.238,81 1.510.808,23 160.497,51 44.472,43 154.660,52 49.842,70 74.700,37 42.796,58 70.585,63 68.353,21 199.052,16

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

13.317,47 76.353,86 64.823,35 16.820,11 51.381,33 16.387,54 17.425,59 25.859,37 12.032,27 15.270,25 32.061,35 15.896,28 28.450,39 39,184,13 425.263.27

Distanta medie retur: 80,2 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 73,3 95,0 25,7 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 15,1 41,1 68,8 74,1 38,6 58,2 44,6 76,2 51,7 68,4 81,0 91,3 106,0 97,3 118,0 104,0 99,7 111,0 91,9 77,8

6.710 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203

402,58 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252,79 291,81 312,21

342,19 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 248,04 265,38

8,55 8,70 6,58 5,84 3,95 5,10 5,37 6,20 6,63

3.122,52 3.176,60 2.401,56 2.130,03 1.442,09 1.860,72 1.960,71 2.263,35 2.421,56

51,4 14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0 30,2 82,2

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

47.200,62 13.078,87 45.484,02 14.658,21 21.968,59 12.586,02 20.758,49 20.101,95 58.539,13

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

87

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 261,92 203,82 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22 3.735,35

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 6,55 5,10 4,94 4,25 4,76 4,11 3,04 3,73

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 2.390,01 1.859,83 1.801,62 1.549,64 1.736,29 1.498,98 1.107,90 1.361,65 34.085,06

Distanta la Calarasi km 117,0 78,4 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita Km 48.9 18.3 33.0 36.8 43.6 20.5 24.2 36.2

Distanta la Dor Marunt km 65,0 73,7 62,5 62,9 76,2 69,6 59,9 56,5

Distanta la Urziceni km 54,2 101,0 70,8 66,6 59,3 96,7 83,5 74,6

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 97,8 36,6 66,0 73,6 87,2 41,0 48,4 72,4 52,91

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 68.741,23 20.018,62 34.969,17 33.541,88 44.526,40 18.074,15 15.769,77 28.992,46 519.009,60

24 25 26 27 28 29 30 31

Fundeni Radovanu Vasilati Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu

5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

308,14 239,78 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

233.742,62 68.069,85 118.906,60 114.053,34 151.404,28 61.458,01 53.622,36 98.583,81 1.803.300,01 224.434,59 33.557,15 48.422,29 32.049,02 69.713,18 41.340,27 79.792,26 86.549,96 94.338,95 102.832,85 813.038,00

Distanta medie retur 81.5 44.8 35.6 59.1 55.0 62.0 87.6 72.8 94.0 91.5 46.9 64.2 76.2 70.9 74.0 53.5 53.0 61.7 69.3 56.9 38,9 11,2 20,0 13,7 10,7 19,0 35,4 27,5 33,9 48,9 60,8 72,8 62,9 65,0 69,0 76,7 64,1 43,7 60,8 54,6

Dor Marunt 32 Fundulea 33 Lupsanu 34 Dragos Voda 35 Lehliu 36 Lehliu Gara 37 Valea Argovei 38 Tamadau Mare 39 Ileana 40 Sarulesti 41 Belciugatele Urziceni

6.199 3.219 2.601 2.513 7.000 2.338 2.422 3.381 2.990 2.259

371,93 193,15 156,08 150,80 420,00 140,26 145,30 202,89 179,39 135,56

316,14 164,17 132,66 128,18 357,00 119,22 123,51 172,45 152,49 115,23 1.781,07

7,90 4,10 3,32 3,20 8,93 2,98 3,09 4,31 3,81 2,88

2.884,76 1.498,09 1.210,56 1.169,67 3.257,63 1.087,90 1.127,01 1.573,64 1.391,43 1.051,46 16.252,24

77,8 22,4 40,0 27,4 21,4 38,0 70,8 55,0 67,8 97,8 51,84 51,92

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

65.086,03 9.731,57 14.042,47 9.294,21 20.216,82 11.988,68 23.139,76 25.099,49 27.358,29 29.821,53 235.781,02 1.180.053,88

Distanta medie retur: Distanta medie totala retur:

Total general

Tabel 7.3 (cont.):

Optiunea 1 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt, Urziceni) Costuri transport pentru 4% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

88

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel 7.4:
Populatia echivalenta 2018 BOD kg/zi (0,06)

Aglomerare

Optiunea 2 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Urziceni) Costuri transport pentru 4% SU Greutate Greutate Distanta la cel Greutate namol Distanta Distanta Distanta Cost namol mai apropiat (namol umed pe la la la Tone/ transport umed la punct namol uscat) kg/zi an la 4% Calarasi Oltenita Urziceni km/an unitate pe 4% SU km/zi (drum (0,85) SU km Km km t/km t/zi retur) t/an
443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 164,17 132,66 128,18 357,00 186,82 159,84 198,46 122,39 684,52 145,23 154,68 11,08 8,91 9,90 5,72 5,97 7,07 3,29 5,00 4,10 3,32 3,20 8,93 4,67 4,00 4,96 3,06 17,11 3,63 3,87 4.043,19 3.253,48 3.613,45 2.087,37 2.178,47 2.579,77 1.199,45 1.824,28 1.498,09 1.210,56 1.169,67 3.257,63 1.704,73 1.458,53 1.810,95 1.116,79 6.246,24 1.325,21 1.411,43 42.989,28 5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 44,8 35,6 59,1 55,0 12,0 17,8 30,1 24,2 51,3 36,5 47,2 75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 64,2 76,2 70,9 74,0 65,1 70,9 101,0 94,7 70,7 45,6 71,5 114,0 123,0 88,7 115,0 98,3 119,0 99,7 114,0 72,8 62,9 65,0 69,0 109,0 104,0 129,0 133,0 71,6 102,0 105,0 11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 89,6 71,2 118,2 110,0 24,0 35,6 60,2 48,4 102,6 73,0 94,4 63,47 60,8 91,3 106,0 97,3 118,0 104,0 93,8 51,4 14,0 64,4 23,4 51,8 270.599,83 160.497,51 44.472,43 154.660,52 49.842,70 74.700,37 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 45.283,73 259.628,02 220.420,54 57.193,86 174.713,29 55.722,97 59.252,69 87.930,28 134.228,59 86.191,68 138.255,25 358.338,75 40.913,64 51.923,84 109.019,04 54.052,54 640.863,98 96.740,60 133.238,81 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Lupsanu 10 Dragos Voda 11 Lehliu 12 Lehliu Gara 13 Cuza Voda 14 Independenta 15 Jegalia 16 Unirea 17 Dor Marunt 18 Dorobantu Stefan cel 19 Mare Oltenita 20 Fundulea 21 22 23 24 25 Budesti Chirnogi Manastirea Ulmeni Chiselet

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.219 2.601 2.513 7.000 3.663 3.134 3.891 2.400 13.422 2.848 3.033

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 235,20 193,15 156,08 150,80 420,00 219,79 188,05 233,48 143,99 805,32 170,86 181,97

13.317,47 76.353,86 64.823,35 16.820,11 51.381,33 16.387,54 17.425,59 25.859,37 39.475,21 25.348,06 40.659,41 105.383,64 12.032.27 15.270,25 32.061,35 15.896,28 188.471,32 28.450,39 39.184,13 824.600,90 78.473,95 47.200,62 13.078,87 45.484,02 14.658,21 21.968,59

Distanta medie retur: 81,5 80,2 76,3 40,8 60,4 46,8 46,9 25,7 7,0 32,2 11,7 25,9

6.199 6.710 6.826 5.160 4.577 3.099

371,94 402,58 409,55 309,63 274,62 185,93

316,15 342,19 348,12 263,18 233,43 158,04

7,90 8,55 8,70 6,58 5,84 3,95

2.884,86 3.122,52 3.176,60 2.401,56 2.130,03 1.442,09

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

89

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06) 239,90 252,79 291,81 312,21 308,14 239,78 140,26 145,30 232,28 199,79 100,29 223,86 193,26 142,84 175,56

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 203,91 214,87 248,04 265,38 261,92 203,82 119,22 123,51 197,44 169,82 85,25 190,28 164,27 121,41 149,22

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 5,10 5,37 6,20 6,63 6,55 5,10 2,98 3,09 4,94 4,25 2,13 4,76 4,11 3,04 3,73

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 1.860,72 1.960,71 2.263,35 2.421,56 2.390,01 1.859,83 1.087,90 1.127,01 1.801,62 1.549,64 777,91 1.736,29 1.498,98 1.107,90 1.361,65 39.962,74

Distanta la Calarasi km 79,3 53,9 73,3 95,0 117,0 78,4 62,0 87,6 86,9 90,6 55,9 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita Km 11,5 18,0 15,1 41,1 48,9 18,3 53,5 53,0 33,0 36,8 47,3 43,6 20,5 24,2 36,2

Distanta la Urziceni km 99,7 111,0 91,9 77,8 54,2 101,0 76,7 64,1 70,8 66,6 82,3 59,3 96,7 83,5 74,6

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 23,0 36,0 30,2 82,2 97,8 36,6 107,0 106,0 66,0 73,6 94,6 87,2 41,0 48,4 72,4 60,35

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 12.586,02 20.758,49 20.101,95 58.539,13 68.741,23 20.018,62 34.233,62 35.132,80 34.969,17 33.541,88 21.642,13 44.526,40 18.074,15 15.769,77 28.992,46 688.492,10

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Mitreni Spantov Curcani Frumusani Fundeni Radovanu Valea Argovei Tamadau Mare Vasilati Galbinasi Frasinet Plataresti Soldanu Nana Sohatu

3.998 4.213 4.863 5.203 5.136 3.996 2.338 2.422 3.871 3.330 1.672 3.731 3.221 2.381 2.926

42.796,58 70.585,63 68.353,21 199.052,16 233.742,62 68.069,85 116.405,49 119.462,99 118.906,60 114.053,34 73.590,29 151.404,28 61.458,01 53.622,36 98.583,81

Distanta medie retur: 72,8 94,0 91,5 61,7 69,3 56,9 43,7 60,8 54,6

Urziceni 41 Ileana 42 Sarulesti 43 Belciugatele

3.381 2.990 2.259

202,89 179,39 135,56

172,45 152,49 115,23

4,31 3,81 2,88

1.573,64 1.391,43 1.051,46 4.016,53

87,4 121,6 109,2 67,17

137.535,76 169.197,88 114.819,50

0,29 0,29 0,29

40.447,81 49.759,31 33.767,20 123.974,32

Distanta medie retur:

Distanta medie totala retur:

63,67

Total general :

1.637.067,32

Tabel 7.4 (cont.):

Optiunea 2 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Urziceni) Costuri transport pentru 4% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

90

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 145,23 154,68

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 11,08 8,91 9,90 5,72 5,97 7,07 3,29 5,00 4,67 4,00 4,96 3,06 3,63 3,87

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 4.043,19 3.253,48 3.613,45 2.087,37 2.178,47 2.579,77 1.199,45 1.824,28 1.704,73 1.458,53 1.810,95 1.116,79 1.325,21 1.411,43

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Dor Marunt km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 73,0 94,4 51,03

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Cuza Voda 10 Independenta 11 Jegalia 12 Unirea 13 Dorobantu 14 Stefan cel Mare Oltenita 15 Budesti 16 Chirnogi 17 Manastirea 18 Ulmeni 19 Chiselet 20 Mitreni 21 Spantov 22 Curcani 23 Frumusani 24 Fundeni 25 Radovanu 26 Vasilati

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 2.848 3.033

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 170,86 181,97

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 36,5 47,2

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 45,6 71,5

55,6 76,7 35,5 95,4 51,6 60,8 33,4 47,5 44,5 38,1 82,4 74,2 80,8 58,8

45.283,73 259.628,02 220.420,54 57.193,86 174.713,29 55.722,97 59.252,69 87.930,28 40.913,64 51.923,84 109.019,04 54.052,54 96.740,60 133.238,81

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

13.317,47 76.353,86 64.823,35 16.820,11 51.381,33 16.387,54 17.425,59 25.859,37 12.032,27 15.270,25 32.061,35 15.896,28 28.450,39 39.184,13 425.263,27

Distanta medie retur 6.710 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203 5.136 3.996 3.871 402,58 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252,79 291,81 312,21 308,14 239,78 232,28 342,19 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 248,04 265,38 261,92 203,82 197,44 8,55 8,70 6,58 5,84 3,95 5,10 5,37 6,20 6,63 6,55 5,10 4,94 3.122,52 3.176,60 2.401,56 2.130,03 1.442,09 1.860,72 1.960,71 2.263,35 2.421,56 2.390,01 1.859,83 1.801,62 80,2 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 73,3 95,0 117,0 78,4 86,9 25,7 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 15,1 41,1 48,9 18,3 33,0 68,8 74,1 38,6 58,2 44,6 76,2 51,7 68,4 81,0 65,0 73,7 62,5

51,4 14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0 30,2 82,2 97,8 36,6 66,0

160.497,51 44.472,43 154.660,52 49.842,70 74.700,37 42.796,58 70.585,63 68.353,21 199.052,16 233.742,62 68.069,85 118.906,60

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

47.200,62 13.078,87 45.484,02 14.658,21 21.968,59 12.586,02 20.758,49 20.101.95 58.539,13 68.741,23 20.018,62 34.969,17

Tabel 7.5:

Optiunea 3 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt) Costuri transport pentru 4% SU 91

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

BOD kg/zi (0,06) 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

27 28 29 30 31

Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 4,25 4,76 4,11 3,04 3,73

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 1.549,64 1.736,29 1.498,98 1.107,90 1.361,65

Distanta la Calarasi km 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita km 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2

Distanta la Dor Marunt km 62,9 76,2 69,6 59,9 56,5

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 73,6 87,2 41,0 48,4 72,4 52,91

Tone/ km/an 114.053,34 151.404,28 61.458,01 53.622,36 98.583,81

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 33.541,88 44.526,40 18.074,15 15.769,77 28.992,46 519.009,60

Distanta medie retur Dor Marunt 32 Fundulea 33 Urziceni 34 Lupsanu 35 Dragos Voda 36 Lehliu 37 Lehliu Gara 38 Valea Argovei 39 Tamadau Mare 40 Ileana 41 Sarulesti 42 Belciugatele 43 Frasinet 44 Gurbanesti Nicolae 45 Balcescu 46 Ulmu 47 Vlad Tepes 6.199 13.422 3.219 2.601 2.513 7.000 2.338 2.422 3.381 2.990 2.259 1.672 1.215 1.623 1.436 2.090 371,94 805,32 193,15 156,08 150,80 420,00 140,26 145,30 202,89 179,39 135,56 100,29 72,92 97,38 86,13 125,39 316,15 684,52 164,17 132,66 128,18 357,00 119,22 123,51 172,45 152,49 115,23 85,25 61,99 82,77 73,21 106,58 7,90 17,11 4,10 3,32 3,20 8,93 2,98 3,09 4,31 3,81 2,88 2,13 1,55 2,07 1,83 2,66 2.884,86 6.246,24 1.498,09 1.210,56 1.169,67 3.257,63 1.087,90 1.127,01 1.573,64 1.391,43 1.051,46 777,91 565,62 755,31 668,07 972,56 81,5 106,0 44,8 35,6 59,1 55,0 62,0 87,6 72,8 94,0 91,5 55,9 76,0 79,9 43,3 27,8 46,9 107,0 64,2 76,2 70,9 74,0 53,5 53,0 61,7 69,3 56,9 47,3 66,3 72,1 42,4 66,5 38,9 71,6 11,2 20,0 13,7 10,7 19,0 35,4 27,5 33,9 48,9 24,7 30,9 19,5 28,6 23,9

77,8 143,2 22,4 40,0 27,4 21,4 38,0 70,8 55,0 67,8 97,8 49,4 61,8 39,0 57,2 47,8 57,30

224.442,08 894.461,23 33.557,15 48.422,29 32.049,02 69.713,18 41.340,27 79.792,26 86.549,96 94.338,95 102.832,85 38.428,76 34.955,31 29.457,21 38.213,87 46.488,33

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 Total general

65.088,20 259.393,76 9.731,57 14.042,47 9.294,21 20.216,82 11.988,68 23.139,76 25.099,49 27,358.29 29.821,53 11.144,34 10.137,04 8.542,59 11.082,02 13.481,62 549.562,38 1.493.835,24

Distanta medie retur

Tabel 7.5 (cont.):

Distanta medie totala retur 53,74 Optiunea 3 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt) Costuri transport pentru 4% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

92

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 164,17 132,66 128,18 357,00 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 684,52

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 11,08 8,91 9,90 5,72 5,97 7,07 3,29 4,10 3,32 3,20 8,93 5,00 4,67 4,00 4,96 3,06 17,11

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 4.043,19 3.253,48 3.613,45 2.087,37 2.178,47 2.579,77 1.199,45 1.498,09 1.210,56 1.169,67 3.257,63 1.824,28 1.704,73 1.458,53 1.810,95 1.116,79 6.246,24

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Budesti km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 89,6 71,2 118,2 110,0 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 102,6 61,09

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Lupsanu 9 Dragos Voda 10 Lehliu 11 Lehliu Gara 12 Ciocanesti 13 Cuza Voda 14 Independenta 15 Jegalia 16 Unirea 17 Dor Marunt Oltenita 18 Chirnogi 19 Manastirea 20 Ulmeni 21 Chiselet 22 Mitreni 23 Spantov 24 Valea Argovei 25 Curcani

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.219 2.601 2.513 7.000 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 13.422

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 193,15 156,08 150,80 420,00 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 805,32

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 44,8 35,6 59,1 55,0 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 51,3

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 64,2 76,2 70,9 74,0 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 70,7

84,5 119,0 108,0 37,6 117,0 89,7 84,2 67,0 84,6 60,6 57,0 56,1 73,5 79,2 109,0 103,0 68,8

45.283,73 259.628,02 220.420,54 57.193,86 174.713,29 55.722,97 59.252,69 134.28,59 86.191,68 138.255,25 358.338,75 87.930,28 40.913,64 51.923,84 109.019,04 54.052,54 640.863,98

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

13.317,47 76.353,86 64.823,35 16.820,11 51.381,33 16.387,54 17.425,59 39.475,21 25.348,06 40.659,41 105.383,64 25.859,37 12.032,27 15.270,25 32.061,35 15.896,28 188.471,32 756.966,39

Distanta medie retur 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 2.338 4.863 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252,79 140,26 291,81 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 119,22 248,04 8,70 6,58 5,84 3,95 5,10 5,37 2,98 6,20 3.176,60 2.401,56 2.130,03 1.442,09 1.860,72 1.960,71 1.087,90 2.263,35 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 62,0 73,3 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 53,5 15,1 22,7 40,6 34,0 41,5 16,0 40,4 60,0 12,3

14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0 107,0 24,6 33,22

44.472,43 154.660,52 49.842,70 74.700,37 42.796,58 70.585,63 116.405,49 55.678,44

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

12.897,00 44.851,55 14.454,38 21.663,11 12.411,01 20.469,83 34.233,62 16.146,75 177.127,25

Distanta medie retur

Tabel 7.6:

Optiunea 4 (Puncte de management namol la Calarasi, Oltenita, Budesti) Costuri transport pentru 4% SU 93

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 316,15 684,52 145,23 154,68 123,51 172,45 152,49 115,23 265,38 261,92 203,82 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22

Greutate namol umed la 4% SU t/zi 7,90 17,11 3,63 3,87 3,09 4,31 3,81 2,88 6,63 6,55 5,10 4,94 4,25 4,76 4,11 3,04 3,73

Greutate namol umed pe an la 4% SU t/an 2.884,86 6.246,24 1.325,21 1.411,43 1.127,01 1.573,64 1.391,43 1.051,46 2.421,56 2.390,01 1.859,83 1.801,62 1.549,64 1.736,29 1.498,98 1.107,90 1.361,65

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Budesti km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 63,0 158,8 44,4 84,8 75,4 92,6 104,4 83,0 31,2 51,0 21,6 19,2 26,8 40,6 12,6 32,8 25,6 56,93

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Budesti 26 Fundulea 27 Urziceni 28 Dorobantu 29 Stefan cel Mare 30 Tamadau Mare 31 Ileana 32 Sarulesti 33 Belciugatele 34 Frumusani 35 Fundeni 36 Radovanu 37 Vasilati 38 Galbinasi 39 Plataresti 40 Soldanu 41 Nana 42 Sohatu

6.199 13.422 2.848 3.033 2.422 3.381 2.990 2.259 5.203 5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

371,94 805,32 170,86 181,97 145,30 202,89 179,39 135,56 312,21 308,14 239,78 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

81,5 106,0 36,5 47,2 87,6 72,8 94,0 91,5 95,0 117,0 78,4 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

46,9 107,0 45,6 71,5 53,0 61,7 69,3 56,9 41,1 48,9 18,3 33,0 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2

31,5 79,4 22,2 42,4 37,7 46,3 52,2 41,5 15,6 25,5 10,8 9,6 13,4 20,3 6,3 16,4 12,8

181.746,16 991.902,53 58.839,49 119.689,10 84.976,50 145.718,66 145.265,28 87.271,23 75.552,64 121.890,33 40.172,37 34.591,01 41.530,29 70.493,28 18.887,09 36.339,12 34.858,36

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

52.706,39 287.651,73 17.304,07 35.199,30 24.990,69 42.854,32 42.720,98 25.665,55 22.219,23 35.846,66 11.814,27 10.172,85 12.213,62 20.731,33 5.554,49 10.686,95 10.251,48 668.583,91

Distanta medie retur

Distanta medie totala retur

52,25

Total general:

1.602.677,55

Tabel 7.6 (cont.):

Optiunea 4 (Puncte de management namol la Calarasi, Oltenita, Budesti) Costuri transport pentru 4% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

94

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85)

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 735,13 591,54 656,99 379,52 396,09 469,05 218,08 331,69 309,95 265,19 329,26 203,05 240,95 256,62

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Dor Marunt km

Distanta la Urziceni km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 73,0 94,4 51,03

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Cuza Voda 10 Independenta 11 Jegalia 12 Unirea 13 Dorobantu Stefan cel 14 Mare Oltenita 15 Budesti 16 Chirnogi 17 Manastirea 18 Ulmeni 19 Chiselet 20 Mitreni 21 Spantov 22 Curcani 23 Frumusani

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 2.848 3.033

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 170,86 181,97

443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 145,23 154,68 3.244,61

2,01 1,62 1,80 1,04 1,09 1,29 0,60 0,91 0,85 0,73 0,90 0,56 0,66 0,70

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 36,5 47,2

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 45,6 71,5

55,6 76,7 35,5 95,4 51,6 60,8 33,4 47,5 44,5 38,1 82,4 74,2 80,8 58,8

114,0 123,0 88,7 115,0 98,3 119,0 99,7 114,0 109,0 104,0 129,0 133,0 102,0 105,0

8.233,41 47.205,09 40.076,46 10.398,88 31.766,05 10.131,45 10.773,22 15.987,32 7.438,84 9.440,70 19.821,64 9.827,73 17.589,20 24.225,24

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

2.421,36 13.882,52 11.786,06 3.058,20 9.342,06 2.979,55 3.168,29 4.701,70 2.187,69 2.776,41 5.829,34 2.890,23 5.172,80 7.124,39 77.320,59

Distanta medie retur 1,56 1,58 1,20 1,06 0,72 0,93 0,98 1,13 1,21 567,73 577,56 436,65 387,28 262,20 338,31 356,49 411,52 440,28 80,2 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 73,3 95,0 25,7 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 15,1 41,1 68,8 74,1 38,6 58,2 44,6 76,2 51,7 68,4 81,0 91,3 106,0 97,3 118,0 104,0 99,7 111,0 91,9 77,8

6.710 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203

402,58 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252,79 291,81 312,21

342,19 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 248,04 265,38

51,4 14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0 30,2 82,2

29.181,37 8.085,90 28.120,09 9.062,31 13.581,88 7.781,20 12.833,75 12.427,86 36.191,30

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

8.581,93 2.377,98 8.269,82 2.665,13 3.994,29 2.288,37 3.774,27 3.654,90 10.643,48

Tabel 7.7:

Optiunea 5 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt, Urziceni) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

95

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018 5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

BOD kg/zi (0,06) 308,14 239,78 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 261,92 203,82 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22 3.735,35

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi 1,19 0,93 0,90 0,77 0,86 0,75 0,55 0,68

24 25 26 27 28 29 30 31

Fundeni Radovanu Vasilati Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 434,55 338,15 327,57 281,75 315,69 272,54 201,44 247,57

Distanta la Calarasi km 117,0 78,4 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita km 48,9 18,3 33,0 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2

Distanta la Dor Marunt km 65,0 73,7 62,5 62,9 76,2 69,6 59,9 56,5

Distanta la Urziceni km 54,2 101,0 70,8 66,6 59,3 96,7 83,5 74,6

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 97,8 36,6 66,0 73,6 87,2 41,0 48,4 72,4 52,91

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 12.498,41 3.639,75 6.358,03 6.098,52 8.095,71 3.286,21 2.867,23 5.271,36 94.365,38

42.498,66 12.376,34 21.619,38 20.736,97 27.528,05 11.174,18 9.749,52 17.924,33

Average Return Distance: 1,44 0,75 0,60 0,58 1,62 0,54 0,56 0,78 0,69 0,52 524,52 272,38 220,10 212,67 592,30 197,80 204,91 286,12 252,99 191,17 81,5 44,8 35,6 59,1 55,0 62,0 87,6 72,8 94,0 91,5 46,9 64,2 76,2 70,9 74,0 53,5 53,0 61,7 69,3 56,9 38,9 11,2 20,0 13,7 10,7 19,0 35.4 27,5 33.9 48,9 60,8 72,8 62,9 65,0 69,0 76,7 64,1 43,7 60,8 54,6

Dor Marunt 32 Fundulea 33 Lupsanu 34 Dragos Voda 35 Lehliu 36 Lehliu Gara Valea 37 Argovei Tamadau 38 Mare 39 Ileana 40 Sarulesti 41 Belciugatele Urziceni

6.199 3.219 2.601 2.513 7.000 2.338 2.422 3.381 2.990 2.259

371,94 193,15 156,08 150,80 420,00 140,26 145,30 202,89 179,39 135,56

316,15 164,17 132,66 128,18 357,00 119,22 123,51 172,45 152,49 115,23 1.781,07

77,8 22,4 40,0 27,4 21,4 38,0 70,8 55,0 67,8 97,8 51,84

40.807,65 6.101,30 8.804,05 5.827,09 12.675,12 7.516,41

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

11.834,22 1.769,38 2.553,18 1.689,86 3.675,79 2.179,76 4.207,23 4.563,54 4.974,24 5.422,10 42.869,28

14.507,68 15.736,36 17.152,54 18.696,88

0,29 0,29 0,29

Distanta medie retur

Distanta medie totala retur

51.92

Overall Total:

214,555.25

Tabel 7.7 (cont.):

Optiunea 5 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt, Urziceni) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

96

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85)

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 735,13 591,54 656,99 379,52 396,09 469,05 218,08 331,69 272,38 220,10 212,67 592,30 309,95 265,19 329,26 203,05 1.135,68 240,95 256,62

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Urziceni km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur)

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Lupsanu 10 Dragos Voda 11 Lehliu 12 Lehliu Gara 13 Cuza Voda 14 Independenta 15 Jegalia 16 Unirea 17 Dor Marunt 18 Dorobantu 19 Stefan cel Mare Oltenita 20 Fundulea 21 Budesti 22 Chirnogi 23 Manastirea 24 Ulmeni

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.219 2.601 2.513 7.000 3.663 3.134 3.891 2.400 13.422 2.848 3.033

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154.64 235,20 193,15 156,08 150,80 420,00 219,79 188,05 233,48 143,99 805,32 170,86 181,97

443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 164,17 132,66 128,18 357,00 186,82 159,84 198,46 122,39 684,52 145,23 154,68

2,01 1,62 1,80 1,04 1,09 1,29 0,60 0,91 0,75 0,60 0,58 1,62 0,85 0,73 0,90 0,56 3,11 0,66 0,70

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 44,8 35,6 59,1 55,0 12,0 17,8 30,1 24,2 51,3 36,5 47,2

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 64,2 76,2 70,9 74,0 65,1 70,9 101,0 94,7 70,7 45,6 71,5

114,0 123,0 88,7 115,0 98,3 119,0 99,7 114,0 72,8 62,9 65,0 69,0 109,0 104,0 129,0 133,0 71,6 102,0 105,0

11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 89,6 71,2 118,2 110,0 24,0 35,6 60,2 48,4 102,6 73,0 94,4 63,47

8.233,41 47.205,09 40.076,46 10.398,88 31.766,05 10.131,45 10.773,22 15.987,32 24.405,20 15.671,22 25.137,32 65.152,50 7.438,84 9.440,70 19.821,64 9.827,73 116.520,72 17.589,20 24.225,24

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

2.421,36 13.882,52 11.786,06 3.058,20 9.342,06 2.979,55 3.168,29 4.701,70 7.177,31 4.608,74 7.392,62 19.160,66 2.187,69 2.776,41 5.829,34 2.890,23 34.267,51 5.172,80 7.124,39 149.927,44

Distanta medie retur 6.199 6.710 6.826 5.160 4.577 371,94 402,58 409,55 309,63 274,62 316.15 342.19 348.12 263.18 233.43 1,44 1,56 1,58 1,20 1,06 524,52 567,73 577,56 436,65 387,28 81,5 80,2 76,3 40,8 60,4 46,9 25,7 7,0 32,2 11,7 60,8 91,3 106,0 97,3 118,0

93,8 51,4 14,0 64,4 23,4

49.199,97 29.181,37 8.085,90 28.120,09 9.062,31

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

14.267,99 8.581,93 2.377,98 8.269,82 2.665,13

Tabel 7.8:

Optiunea 6 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Urziceni) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

97

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatie echivalenta 2018 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203 5.136 3.996 2.338 2.422 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

BOD kg/zi (0,06) 185,93 239,90 252,79 291,81 312,21 308,14 239,78 140,26 145,30 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 158,04 203,91 214,87 248,04 265,38 261,92 203,82 119,22 123,51 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi 0,72 0,93 0,98 1,13 1,21 1,19 0,93 0,54 0,56 0,90 0,77 0,86 0,75 0,55 0,68

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Chiselet Mitreni Spantov Curcani Frumusani Fundeni Radovanu Valea Argovei Tamadau Mare Vasilati Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 262,20 338,31 356,49 411,52 440,28 434,55 338,15 197,80 204,91 327,57 281,75 315,69 272,54 201,44 247,57

Distanta la Calarasi km 46,8 79,3 53,9 73,3 95,0 117,0 78,4 62,0 87,6 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita km 25,9 11,5 18,0 15,1 41,1 48,9 18,3 53,5 53,0 33,0 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2

Distanta la Urziceni km 104,0 99,7 111,0 91,9 77,8 54,2 101,0 76,7 64,1 70,8 66,6 59,3 96,7 83,5 74,6

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 51,8 23,0 36,0 30,2 82,2 97,8 36,6 107,0 106,0 66,0 73,6 87,2 41,0 48,4 72,4 58,55

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 3.994,29 2.288,37 3.774,27 3.654,90 10.643,48 12.498,41 3.639,75 6.224,30 6.387,78 6.358,03 6.098,52 8.095,71 3.286,21 2.867,23 5.271,36 121.245,45

13.581,88 7.781,20 12.833,75 12.427,86 36.191,30 42.498,66 12.376,34 21.164,63 21.720,54 21.619,38 20.736,97 27.528,05 11.174,18 9.749,52 17.924,33

Distanta medie retur Urziceni 40 Ileana 41 Sarulesti 42 Belciugatele 3.381 2.990 2.259 202,89 179,39 135,56 172,45 152,49 115,23 0,78 0,69 0,52 286,12 252,99 191,17 72,8 94,0 91,5 61,7 69,3 56,9 43,7 60,8 54,6

87,4 121,6 109,2 65,96

25.006,50 30.763,25 20.876,27

0,29 0,29 0,29

7.354,15 9.047,15 6.139,49 22.540,79

Distanta medie retur

Distanta medie totala retur

62,66

Total general

293.713,67

Tabel 7.8 (cont.):

Optiunea 6 (Puncte de management namol la Calarasi, Oltenita, Urziceni) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

98

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/d (0,85)

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 735,13 591,54 656,99 379,52 396,09 469,05 218,08 331,69 309,95 265,19 329,26 203,05 240,95 256,62 137,29

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Dor Marunt km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur)

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Ciocanesti 9 Cuza Voda 10 Independenta 11 Jegalia 12 Unirea 13 Dorobantu 14 Stefan cel Mare 15 Dichiseni Oltenita 16 Budesti 17 Chirnogi 18 Manastirea 19 Ulmeni 20 Chiselet 21 Mitreni 22 Spantov 23 Curcani 24 Frumusani

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 2.848 3.033 1.623

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 170,86 181,97 97,35

443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 145,23 154,68 82,75

2,01 1,62 1,80 1,04 1,09 1,29 0,60 0,91 0,85 0,73 0,90 0,56 0,66 0,70 0,38

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 36,5 47,2 18,4

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 45,6 71,5 88,9

55,6 76,7 35,5 95,4 51,6 60,8 33,4 47,5 44,5 38,1 82,4 74,2 80,8 58,8 68,3

11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 73,0 94,4 36,8 50,08

8.233,41 47.205,09 40.076,46 10.398,88 31.766,05 10.131,45 10.773,22 15.987,32 7.438,84 9.440,70 19.821,64 9.827,73 17.589,20 24.225,24 5.052,11

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

2.421,36 13.882,52 11.786,06 3.058,20 9.342,06 2.979,55 3.168,29 4.701,70 2.187,69 2.776,41 5.829,34 2.890,23 5.172,80 7.124,39 1.485,77 78.806,37

Distanta medie retur 6.710 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203 402,58 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252,79 291,81 312,21 342,19 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 248,04 265,38 1,56 1,58 1,20 1,06 0,72 0,93 0,98 1,13 1,21 567,73 577,56 436,65 387,28 262,20 338,31 356,49 411,52 440,28 80,2 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 73,3 95,0 25,7 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 15,1 41,1 68,8 74,1 38,6 58,2 44,6 76,2 51,7 68,4 81,0

51,4 14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0 30,2 82,2

29.181,37 8.085,90 28.120,09 9.062,31 13.581,88 7.781,20 12.833,75 12.427,86 36.191,30

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

8.581,93 2.377,98 8.269,82 2.665,13 3.994,29 2.288,37 3.774,27 3.654,90 10.643,48

Tabel 7.9:

Optiunea 7 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt) Costuri transport pentru 22% SU 99

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018 5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926

BOD kg/zi (0,06) 308,14 239,78 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56

Greutate (namol uscat) kg/d (0,85) 261,92 203,82 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22

Greutate namol deshidratat la 22% SU t/zi 1,19 0,93 0,90 0,77 0,86 0,75 0,55 0,68

25 26 27 28 29 30 31 32

Fundeni Radovanu Vasilati Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 434,55 338,15 327,57 281,75 315,69 272,54 201,44 247,57

Distanta la Calarasi km 117,0 78,4 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3

Distanta la Oltenita km 48,9 18,3 33,0 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2

Distanta la Dor Marunt km 65,0 73,7 62,5 62,9 76,2 69,6 59,9 56,5

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 97,8 36,6 66,0 73,6 87,2 41,0 48,4 72,4 52,91

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

Cost transport anual 12.498,41 3.639,75 6.358,03 6.098,52 8.095,71 3.286,21 2.867,23 5.271,36 94.365,38

42.498,66 12.376,34 21.619,38 20.736,97 27.528,05 11.174,18 9.749,52 17.924,33

Distanta medie retur Dor Marunt 33 Fundulea 34 Urziceni 35 Lupsanu 36 Dragos Voda 37 Lehliu 38 Lehliu Gara 39 Valea Argovei 40 Tamadau Mare 41 Ileana 42 Sarulesti 43 Belciugatele 6.199 13.422 3.219 2.601 2.513 7.000 2.338 2.422 3.381 2.990 2.259 371,94 805,32 193,15 156,08 150,80 420,00 140,26 145,30 202,89 179,39 135,56 316,15 684,52 164,17 132,66 128,18 357,00 119,22 123,51 172,45 152,49 115,23 1,44 3,11 0,75 0,60 0,58 1,62 0,54 0,56 0,78 0,69 0,52 524,52 1.135,68 272,38 220,10 212,67 592,30 197,80 204,91 286,12 252,99 191,17 81,5 106,0 44,8 35,6 59,1 55,0 62,0 87,6 72,8 94,0 91,5 46,9 107,0 64,2 76,2 70,9 74,0 53,5 53,0 61,7 69,3 56,9 38,9 71,6 11,2 20,0 13,7 10,7 19,0 35,4 27,5 33,9 48,9

77,8 143,2 22,4 40,0 27,4 21,4 38,0 70,8 55,0 67,8 97,8 60,15

40.807,65 162.629,31 6.101,30 8.804,05 5.827,09 12.675,12 7.516,41 14.507,68 15.736,36 17.152,54 18.696,88

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

11.834,22 47.162,50 1.769,38 2.553,18 1.689,86 3.675,79 2.179,76 4.207,23 4.563,54 4.974,24 5.422,10 90.031,78

Distanta medie retur

Distanta medie totala retur

54,38

Total general

263.203,53

Tabel 7.9 (cont.):

Optiunea 7 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

100

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018

BOD kg/zi (0,06)

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85)

Greutate namol deshidrat la 22%SU t/zi 2,01 1,62 1,80 1,04 1,09 1,29 0,60 0,75 0,60 0,58 1,62 0,91 0,85 0,73 0,90 0,56 3,11

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 735,13 591,54 656,99 379,52 396,09 469,05 218,08 272,38 220,10 212,67 592,30 331,69 309,95 265,19 329,26 203,05 1.135,68

Distanta la Calarasi km

Distanta la Oltenita km

Distanta la Budesti km

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur)

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km

Cost transport anual

Calarasi 1 Modelu 2 Borcea 3 Dragalina 4 Gradistea 5 Perisoru 6 Roseti 7 Al. Odobescu 8 Lupsanu 9 Dragos Voda 10 Lehliu 11 Lehliu Gara 12 Ciocanesti 13 Cuza Voda 14 Independenta 15 Jegalia 16 Unirea 17 Dor Marunt Oltenita 18 Chirnogi 19 Manastirea 20 Ulmeni 21 Chiselet 22 Mitreni 23 Spantov

8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.219 2.601 2.513 7.000 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 13.422

521,28 419,47 465,88 269,12 280,87 332,60 154,64 193,15 156,08 150,80 420,00 235,20 219,79 188,05 233,48 143,99 805,32

443,09 356,55 395,99 228,75 238,74 282,71 131,45 164,17 132,66 128,18 357,00 199,92 186,82 159,84 198,46 122,39 684,52

5,6 39,9 30,5 13,7 40,1 10,8 24,7 44,8 35,6 59,1 55,0 24,1 12,0 17,8 30,1 24,2 51,3

75,4 110,0 91,8 15,2 104,0 81,3 75,8 64,2 76,2 70,9 74,0 47,7 65,1 70,9 101,0 94,7 70,7

84,5 119,0 108,0 37,6 117,0 89,7 84,2 67,0 84,6 60,6 57,0 56,1 73,5 79,2 109,0 103,0 68,8

11,2 79,8 61,0 27,4 80,2 21,6 49,4 89,6 71,2 118,2 110,0 48,2 24,0 35,6 60,2 48,4 102,6 61,09

8.233,41 47.205,09 40.076,46 10.398,88 31.766,05 10.131,45 10.773,22 24.405,20 15.671,22 25.137,32 65.152,50 15.987,32 7.438,84 9.440,70 19.821,64 9.827,73 116.520,72

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

2.421,36 13.882,52 11.786,06 3.058,20 9.342,06 2.979,55 3.168,29 7.177,31 4.608,74 7.392,62 19.160,66 4.701,70 2.187,69 2.776,41 5.829,34 2.890,23 34.267,51 137.630,25

Distanta medie retur 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 409,55 309,63 274,62 185,93 239,90 252, 79 348,12 263,18 233,43 158,04 203,91 214,87 1,58 1,20 1,06 0,72 0,93 0,98 577,56 436,65 387,28 262,20 338,31 356,49 76,3 40,8 60,4 46,8 79,3 53,9 7,0 32,2 11,7 25,9 11,5 18,0 22,7 40,6 34,0 41,5 16,0 40,4

14,0 64,4 23,4 51,8 23,0 36,0

8.085,90 28.120,09 9.062,31 13.581,88 7.781,20 12.833,75

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

2.344,91 8.154,83 2.628,07 3.938,75 2.256,55 3.721,79

Tabel 7.10:

Optiunea 8 (Puncte management namol la Calarasi, Oltenita, Budesti) Costuri transport pentru 22% SU 101

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aglomerare

Populatia echivalenta 2018 2.338 4.863

BOD kg/zi (0,06) 140,26 291,81

Greutate (namol uscat) kg/zi (0,85) 119,22 248,04

24 25

Valea Argovei Curcani

Greutate namol deshidrat la 22%SU t/zi 0,54 1,13

Greutate namol deshidratat pe an la 22% SU t/an 197,80 411,52

Distanta la Calarasi km 62,0 73,3

Distanta la Oltenita km 53,5 15,1

Distanta la Budesti km 60,0 12,3

Distanta la cel mai apropiat punct namol km/zi (drum retur) 107,0 24,6 33,22

Tone/ km/an

Cost transport unitate pe t/km 0,29 0,29

Cost transport anual 6.224,30 2.935,77 32.204,96

21.164,63 10.123,35

Distanta medie retur Budesti 26 Fundulea 27 Urziceni 28 Dorobantu Stefan cel 29 Mare 30 Tamadau Mare 31 Ileana 32 Sarulesti 33 Belciugatele 34 Frumusani 35 Fundeni 36 Radovanu 37 Vasilati 38 Galbinasi 39 Plataresti 40 Soldanu 41 Nana 42 Sohatu 6.199 13.422 2.848 3.033 2.422 3.381 2.990 2.259 5.203 5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926 371,94 805,32 170,86 181,97 145,30 202,89 179,39 135,56 312,21 308,14 239,78 232,28 199,79 223,86 193,26 142,84 175,56 316,15 684,52 145,23 154,68 123,51 172,45 152,49 115,23 265,38 261,92 203,82 197,44 169,82 190,28 164,27 121,41 149,22 1,44 3,11 0,66 0,70 0,56 0,78 0,69 0,52 1,21 1,19 0,93 0,90 0,77 0,86 0,75 0,55 0,68 524,52 1.135,68 240,95 256,62 204,91 286,12 252,99 191,17 440,28 434,55 338,15 327,57 281,75 315,69 272,54 201,44 247,57 81,5 106,0 36,5 47,2 87,6 72,8 94,0 91,5 95,0 117,0 78,4 86,9 90,6 133,0 74,3 72,9 84,3 46,9 107,0 45,6 71,5 53,0 61,7 69,3 56,9 41,1 48,9 18,3 33,0 36,8 43,6 20,5 24,2 36,2 31,5 79,4 22,2 42,4 37,7 46,3 52,2 41,5 15,6 25,5 10,8 9,6 13,4 20,3 6,3 16,4 12,8

63,0 158,8 44,4 84,8 75,4 92,6 104,4 83,0 31,2 51,0 21,6 19,2 26,8 40,6 12,6 32,8 25,6 56,93

33.044,76 180.345,92 10.698,09 21.761,65 15.450,27 26.494,30 26.411,87 15.867,50 13.736,84 22.161,88 7.304,07 6.289,27 7.550,96 12.816,96 3.434,02 6.607,11 6.337,88

0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29 0,29

9.582,98 52.300,32 3.146,19 6.399,87 4.543,76 7.791,69 7.767,45 4.666,46 4.039,86 6.517,57 2.148,05 1.849,61 2.220,66 3.769,33 1.009,91 1.943,08 1.863,90 121.560,71

Distanta medie retur

Distanta medie totala retur

52,25

Total general

291.395,92

Tabel 7.10 (cont.):

Optiunea 8 (Puncte management la Calarasi, Oltenita, Budesti) Costuri transport pentru 22% SU

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

102

___________________________________________________________________________________________________

7.7

Deshidratare sau ingrosare doar la cele 39 de statii noi propuse de epurare ape uzate pana in 2018

7.7.1

Dor Marunt fiind desemnata ca punct central de management namol si fiind si cea mai mare dintre toate statiile noi propuse pana in 2018 (13.442 p.e.), se recomanda asigurarea deshidratarii. Dintre celelalte 38 de statii noi propuse pana in 2018, opt dintre acestea au populatia echivalenta proiectata mai mare de 5.000, in timp ce restul dispune de populatia echivalenta mai mica de 5.000. In cazul analizei optiunilor de deshidratare, se presupune ca pompele de intrare namol, dozajul polimer, centrifuga, benzile de ingrosare si cladirile asociate vor fi furnizate la fiecare statie de tratare ape uzate. In cazul unei statii tipice cuprinse intre 2.000 si 5.000 p.e, este analizata o statie de 4.000 p.e. O statie de 7.000 p.e. reprezinta o statie tipica in cadrul 5.000 10.000 p.e. In cazul statiei de 4.000 p.e., ar fi productia de 204kg substanta uscata solida pe zi. La 4% substanta uscata solida, echivalentul este de 5,1m3de namol lichid pe zi sau 35,7m3 pe saptamana. Un decantor centrifug model Andritz D1 sau echivalentul acestuia cu capacitatea de 1m3/h ar fi adecvat. In cazul unei statii de 7.000 p.e., productia ar fi de 357kg substanta solida uscata pe zi. La 4% substanta uscata solida, echivalentul de namol lichid pe zi este de 8,9m3sau 62,8m3 pe saptamana. Un separator centrifug model Andritz D2 sau echivalentul acestuia cu capacitatea de 6m3/h ar fi adecvat.

7.7.2 Costurile de capital pentru post-ingrosarea namolului prin deshidratare la fiecare statie de tratare ape uzate sunt prezentate in Tabelul 7.11:
Estimare cost pana la 5.000 Subiect p.e. () Cladire incl. servicii Pompe de alimentare namol Dozare polimeri Centrifuga incl. panou de control Banda transportoare Auger Total 75.000 7.000 14.000 55.000 6.000 157.000 Tabel 7.11: Costuri de capital echipament deshidratare Estimare cost pana la 10.000 p.e. () 80.000 10.000 14.000 70.000 6.000 180.000

7.7.3 Costurile de functionare si intretinere (F+I) asociate ingrosarii post a namolului prin tratare sunt estimate in Tabelul 7.12:

___________________________________________________________________________________________________ 103

___________________________________________________________________________________________________ Costuri anuale F+I statie pana la Element 5.000 p.e. () Operator Electricitate Polimer Total 3.889,60 930,00 820,00 5.639,60 Presupunem 5.640 Tabel 7.12: Costuri de functionare si intretinere 10.000 p.e. () 5.834,40 1.628,00 1.435,00 8.897,40 Presupunem 8.900 Costuri anuale F+I statie pana la

Costurile operatorului se bazeaza pe 2 h/zi, 5 zile pe saptamana in cazul statiilor mai mici de 5.000 p.e. si 3 h/zi, 5 zile pe saptamana in cazul statiilor mai mari de 5.000 p.e. Ratele fortei de munca sunt de 4,40/h, plus 70% cheltuieli ce echivaleaza 7,48/h. Consumul de energie electrica variaza cu debitul de lichid, dar este in general 170kWh/t substanta solida uscata. O unitate de electricitate costa 0,07348/kWh (Eurostat, Uz industrial de energie pentru Romania). In cazul statiei de 4.000 p.e. ce produce 204kg substanta solida uscata pe zi, consumul anual de energie ar fi de 12.660kWh (170 x 0.204 x 365). Costul anual ar fi de 930/an. In cazul statiei de 7.000 p.e. ce produce 357kg substanta solida uscata pe zi, consumul anual de energie ar fi de 22.152kWh (170 x 0.357 x 365). Costul anual ar fi 1.628/an. Doza de electrolit este in general de 2,06,0kg/t substanta solida uscata. Costul standard este de 2,75/kg. In cazul statiei de 4.000 p.e. la care presupunem utilizarea a 4kg/t substanta solida uscata, dupa care este nevoie de 298kg/an (4,0 x 0.204 x 365) polimeri pe an la un cost de 820/an. In cazul statiei de 7.000 p.e., este nevoie de 522kg/an (4,0 x 0.357 x 365) polimeri pe an la un cost de 1.435/an. 7.7.4 Costurile capitalizate se calculeaza prin adaugarea costurilor de capital la costurile de functionare capitalizate. Pentru o perioada de 20 cu rata de reducere de 5%, folosind tabele pentru Valoarea Actualizata Neta a costurilor de functionare (NPV) este costul anual inmultit cu 12,4622. Costurile capitalizate pentru statii de pana la 5.000 p.e. si pentru statii mai mari de 5.000 p.e. si ma mici de 10.000 p.e. sunt prezentate in Tabelul 7.13:

___________________________________________________________________________________________________ 104

___________________________________________________________________________________________________ Statii pana la Element 5.000 p.e. Cost capital (A) Cost anual de functionare (B) Factor (C) Valoarea actualizata neta a costurilor de functionare (D) = (B) x (C) Total Costuri Capitalizate (A) + (D) 227.286 Tabel 7.13: Costuri capitalizate 290.914 157.000 5.640 12,4622 70.287 dar mai mici de 10.000 p.e. 180.000 8.900 12,4622 110.914 Statii mai mari de 5.000 p.e.

7.7.5

Tabelul 7.14 calculeaza in cadrul Costurilor Anuale de Transport diferenta intre transportul namolurilor ingrosate si deshidratate, ex. diferenta costurilor anuale de transport intre Tabelele 7.3 si 7.7.
Populatia echivalenta Aglomerare proiectata (p.e.) Cost transport anual la 4% substanta solida uscata (din Tabelul 7.3) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Modelu Borcea Dragalina Gradistea Perisoru Roseti Al. Odobescu Ciocanesti Cuza Voda Independenta Jegalia Unirea Dorobantu Stefan cel Mare Chirnogi Manastirea Ulmeni Chiselet Mitreni Spantov Curcani Frumusani 8.688 6.991 7.765 4.485 4.681 5.543 2.577 3.920 3.663 3.134 3.891 2.400 2.848 3.033 6.826 5.160 4.577 3.099 3.998 4.213 4.863 5.203 13.317,47 76.353,86 64.823,35 16.820,11 51.381,33 16.387,54 17.425,59 25.859,37 12.032,27 15.270,25 32.061,35 15.896,28 28.450,39 39.184,13 13.078,87 45.484,02 14.658,21 21.968,59 12.586,02 20.758,49 20.101,95 58.539,13 Cost transport anual la 22% substanta solida uscata (din Tabelul 7.7) 2.421,36 13.882,52 11.786,06 3.058,20 9.342,06 2.979,55 3.168,29 4.701,70 2.187,69 2.776,41 5.829,34 2.890,23 5.172,80 7.124,39 2.377,98 8.269,82 2.665,13 3.994,29 2.288,37 3.774,27 3.654,90 10.643,48 10.896,11 62.471,34 53.037,29 13.761,91 42.039,27 13.407,99 14.257,30 21.157,67 9.844,58 12.493,84 26.232,01 13.006,05 23.277,59 32.059,74 10.700,89 37.214,20 11.993,08 17.974,30 10.297,65 16.984,22 16.447,05 47.895,65 Diferenta cost transport

___________________________________________________________________________________________________ 105

___________________________________________________________________________________________________ Populatia echivalenta Aglomerare proiectata (p.e.) Cost transport anual la 4% substanta solida uscata (din Tabelul 7.3) 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. Fundeni Radovanu Vasilati Galbinasi Plataresti Soldanu Nana Sohatu Dor Marunt Lupsanu Dragos Voda Lehliu Valea Argovei Tamadau Mare Ileana Sarulesti 5.136 3.996 3.871 3.330 3.731 3.221 2.381 2.926 13.442 3.219 2.601 2.513 2.338 2.422 3.381 2.990 68.741,23 20.018,62 34.969,17 33.541,88 44.526,40 18.074,15 15.769,77 28.992,46 0 9.731,57 14.042,47 9.294,21 11.988,68 23.139,76 25.099,49 27.358,29 Cost transport anual la 22% substanta solida uscata (din Tabelul 7.7) 12.498,41 3.639,75 6.358,03 6.098,52 8.095,71 3.286,21 2.867,23 5.271,36 0 1.769,38 2.553,18 1.689,86 2.179,76 4.207,23 4.563,54 4.974,24 56.242,82 16.378,87 28.611,14 27.443,36 36.430,69 14.787,94 12.902,54 23.721,10 0 7.962,19 11.489,29 7.604,35 9.808,92 18.932,53 20.535,95 22.384.05 Diferenta cost transport

39. Belciugatele 2.259 29.821,53 5.422,10 24.399,43 Tabel 7.14: Diferenta costuri intre transportul namolului ingrosat si deshidratat pentru noile statii de tratare ape uzate necesare pana in 2018

Echivalentul rentabilitatii privind economisirea costurilor anuale de transport este estimat prin divizarea fiecarui cost capitalizat la 12,4622. In cazul unei statii mai mici de 5.000 p.e, furnizarea echipamentului de deshidratare nu este economic la o diferenta anuala intre transportarea namolului ingrosat si deshidratat de 227.286/12,4622 sau 18.238, iar in cazul unei statii mai mari de 5.000 p.e., diferenta anuala echivalenta privind costul de transport este de 23.344. In baza analizei, ar trebui asigurata o deshidratare totala la 19 dintre noile statii de tratare ape uzate propuse pana in 2018, in timp ce procesul de ingrosare si depozitare ar trebui asigurat doar pentru 20 dintre aceste statii noi. Din 8 statii (aditional fata de Dor Marunt) cu o populatie echivalenta mai mare de 5.000, 5 din acestea necesita facilitati de deshidratare, 3 din acestea, Modelu (8.688 p.e.), Roseti (5.543 p.e.) si Chirnogi (6.826 p.e.) sunt relativ apropiate de punctele de management namol propuse. Cu toate acestea, avand in vedere dimensiunea statiilor, ar fi indicat, ca si la aceste trei locatii, sa se instaleze echipamentul de deshidratare. Prin urmare, numarul total de statii ce necesita
___________________________________________________________________________________________________ 106

___________________________________________________________________________________________________

facilitati de deshidratare va fi de 22, iar procesul de ingrosare si depozitarea va fi asigurat la 17 statii. Astfel, ar trebui furnizat echipament de deshidratare la urmatoarele aglomerari: Modelu Frumusani Borcea Fundeni Dragalina Perisoru Roseti Ciocanesti Jegalia Dorobantu Stefan cel Mare Chirnogi Manastirea Vasilati Galbinasi Plataresti Sohatu Dor Marunt Tamadau Mare Ileana Sarulesti Belciugatele

Urmatoarele aglomerari sunt suficient de apropiate, astfel incat namolul poate fi tinut in cisterna, sub forma lichida, la cel mai apropiat punct de management namol: Gradistea Alexandru Odobescu Cuza Voda Independenta Unirea Ulmeni Chiselet Mitreni Spantov Curcani Radovanu Soldanu Nana Dragos Voda Lupsanu Valea Argovei Lehliu

___________________________________________________________________________________________________ 107

___________________________________________________________________________________________________

7.8

Depozitarea in cisterna a namolului lichid catre punctele de management namol Masa namolului lichid ce va fi transportat de la cele 17 statii poate fi gasita in Tabelul 7.3 si este prezentata in Tabelul 7.15:
Masa namol umed pe Punct de Management Namol Calarasi Aglomerare an la 4% substanta solida uscata 2.087,37 1.199,45 1.704,73 1.458,53 1.116,79 7.556,87 Ulmeni Chiselet Mitreni Spantov Curcani Radovanu Soldanu Nana Sub-Total pentru punct de management namol Dor Marunt Lupsanu Dragos Voda Lehliu Valea Argovei Sub-Total pentru punct de management namol Urziceni Sub-Total pentru punct de management namol TOTALURI Tabel 7.15: 26.656,70 2.539 Numar anual estimat a incarcarilor de cisterne de namol lichid la fiecare punct de management namol 1.498,09 1.210,56 1.169,67 1.087,90 4.966,22 473 2.130,03 1.442,09 1.860,72 1.960,71 2.263,35 1.859,83 1.498,98 1.107,90 14.123,61 1.345 721 Nr. incarcare pe an la punctul de management namol la 10,5t/incarcare Gradistea Al. Odobescu Cuza Voda Independenta Unirea Sub-Total pentru punct de management namol Oltenita

Presupunand ca fiecare cisterna poate transporta 3 incarcari pe zi la punctul de management namol si un an are 220 zile lucratoare, atunci sunt necesare 4 cisterne [2.539 (220 x 3)]. Avand in vedere ca sunt 17 statii care necesita proces de ingrosare si depozitare doar pentru namolul lichid pentru a fi transportat cu ajutorul cisternelor, ar fi recomandat, in ceea ce
___________________________________________________________________________________________________ 108

___________________________________________________________________________________________________

priveste flexibilitatea, asigurarea unei unitati mobile de deshidratare a namolului ce se poate deplasa intre statii si deshidrata 12 statii pe zi. Aceasta optiune ar fi valoroasa pe timp de iarna, in cazul in care o cisterna cu namol lichid s-ar rasturna, consecintele varsarii continutului ar putea dauna mediului, in mod special in judetul Calarasi, care este acoperit in intregime de ZVN. Unitatea mobila de deshidratare ar putea inlocui una din cele 4 cisterne, astfel incat 3 cisterne sa fie asigurate, in mod eficient pe punct de management namol. Unitatea mobile poate fi stabilita in zona Oltenita. Diferitele calcule de mai jos ignora efectele unei astfel de unitati mobile in cantitati de namol lichid si deshidratat. 7.9 Transportul namolurilor provenite de la fose septice Volumele namolurilor provenite de la fosele septice au fost prezentate in Tabelul 3.6. In urma acestui tabel, pot fi deduse incarcarile namolurilor provenite de la fosele septice ce se formeaza la fiecare punct de management namol, iar acestea sunt prezentate in urmatorul Tabel 7.16.
Nr. incarcari pe an namol fosa septica 10,5t/incarcare (incarcare/an) Substanta solida uscata namol fosa septica pe punct de management namol pe an (t/an)

Punct de management namol

Comuna

Sat

Volum total namol fosa septica pe an (m/an)

Calarasi Dichiseni Stefan Voda Valcelele Sub-Total namol Oltenita Cascioarele Crivat Luica Sub-Total namol Dor Marunt Frasinet pentru pentru

Dichiseni Satnoieni Coslogeni Stefan Voda Valcelele / Floroaica 2.740 2.675 261 255 710 228 258 260 746 313,04 298,24 2.041 194

punct de management Cascioarele Crivat Luica Valea Stnii

7.456 2.390 2.704 2.732 7.826

punct de management Frasinet Danesti Luptatori Frasinetul de Jos Curatesti ___________________________________________________________________________________________________ 109 2.617 249

___________________________________________________________________________________________________ Nr. incarcari pe an namol fosa septica 10,5t/incarcare (incarcare/an) Substanta solida uscata namol fosa septica pe punct de management namol pe an (t/an)

Punct de management namol

Comuna

Sat

Volum total namol fosa septica pe an (m/an)

Tariceni Gurbanesti Cotofanca Gurbanesti Preasna Valea Presnei Nicolae Balcescu Nicolae Balcescu Ulmu Vlad Tepes Sub-Total namol TOTAL Tabel 7.16: 27.803 2.649 1.112,12 pentru Fantana Doamnei Paicu Ulmu/Faurei Zimbru Vlad Tepes Mihai Viteazu 2.516 3.222 12.521 240 307 1.193 500,84 2.236 213 1.930 184

punct de management

Numar de incarcari anual estimat al namolurilor provenite de la fosele septice de la fiecare punct de management namol

___________________________________________________________________________________________________ 110

___________________________________________________________________________________________________

In total, vor fi 2.649 incarcari pe an. Presupunand 34 incarcari pe zi, 220 zile pe an, vor fi necesare 3 cisterne pentru transportul namolurilor provenite de la fosele septice. O cisterna ar putea fi repartizata fiecarui punct de management namol, precum Calarasi, Oltenita si Dor Marunt. 7.10 Transportul namolurilor deshidratate la punctele de management namol Masa de namol deshidratat a fi transportata de la cele trei statii existente (Budesti, Lehliu Gara si Fundulea) si 21 de statii noi (22 statii, mai putin Dor Marunt) poate fi scos in Tabelul 7.7 si este prezentat in Tabelul 7.17 de mai jos.
Masa namol deshidratat pe an Aglomerare Modelu Borcea Dragalina Perisoru Roseti Ciocanesti Jegalia Dorobantu Stefan cel Mare Sub-Total pentru punct de management namol Oltenita Budesti Chirnogi Manastirea Frumusani Fundeni Vasilati Galbinasi Plataresti Sohatu Sub-Total pentru punct de management namol Dor Marunt Fundulea Lehliu Gara Tamadau Mare Ileana Sarulesti Belciugatele 524,52 592,30 204,91 286,12 252,99 191,17 567,73 577,56 436,65 440,28 434,55 327,57 281,75 315,69 247,57 3.628,94 346 la 22% substanta solida uscata 735,13 591,54 656,99 396,09 469,05 331,69 329,26 240,95 256,62 4.007,32 382 Nr. incarcari pe an la punct de management namol la 10,5t/incarcare

Punct de management namol Calarasi

Sub-Total pentru punct de 2.052,01 195 ___________________________________________________________________________________________________ 111

___________________________________________________________________________________________________ Punct de management namol management namol Urziceni Sub-Total pentru punct de management namol TOTAL Tabel 7.17: 9,688.27 923 Numar estimat anual de incarcari in cisterna namolului deshidratat la fiecare punct de management namol Masa namol deshidratat pe an Aglomerare la 22% substanta solida uscata Nr. incarcari pe an la punct de management namol la 10,5t/incarcare

In total, vor fi 923 incarcari pe an. Presupunand 34 incarcari pe zi, 220 zile pe an, tot namolul deshidratat poate fi transportat cu ajutorul unui camion la diferite puncte de management namol. 7.11 Rezumat greutate namol formata la fiecare punct de management namol Greutatea namolului tratat la fiecare punct de management namol este prezentata in Tabelul 7.18:
Punct management namol de Substante solide uscate generate la punct de management namol (t/an) Calarasi Oltenita Dor Marunt Urziceni Total 1,221 501 250 450 2,422 882 799 452 2,133 303 565 199 1,067 Substante solide uscate aduse la punct de management namol de la noile/viitoarele statii de tratare ape uzate (t/an) Deshidratat Lichid Substante solide uscate aduse la punct de management namol de la viitoarele fose septice (t/an) 298 313 501 1,112 Total substante solide uscate reutilizate de la punct de management namolin urma continuarii tratarii (t/an) 2,704 2,178 1,402 450 6,734

(A se observa ca exista o mica diferenta de 7t/an din cauza erorilor de rotunjire la compararea cu subcapitolul 3.7.4.7)

Tabel 7.18:

Greutate namol tratat la fiecare punct de management namol

7.12

Unitate de uscare termica in Calarasi

7.12.1 Este important ca cel putin un uscator termic sa fie furnizat judetului Calarasi pentru producerea unor biosolide de calitate si posibilitatea optiunilor de reutilizare in siguranta. Prin urmare, este recomandat uscatorul termic pentru statia de tratare ape uzate Calarasi, aceasta fiind si cea mai mare statie si cel mai mare punct de management namol propus in judet.

___________________________________________________________________________________________________ 112

___________________________________________________________________________________________________

7.12.2 Capacitatea uscatorului termic din Calarasi Majoritatea uscatoarelor termice folosite pentru namolul de epurare uscat au fost realizate din echipament de procesare produse alimentare si animale. Toate functioneaza pe aceleasi principii, adica evaporarea apei rezultata din timpul tratarii materiei. In general, capacitatea statiei se bazeaza pe cerintele termice pentru evaporare decat pe cele ale substantelor solide, asa cum este in cazul echipamentului amonte si aval. Procesul uscarii termice este considerat a avea efect de pasteurizare si, prin urmare, temperatura trebuie sa depaseasca 80oC pentru o perioada de timp specificata. Acesta variaza in functie de tipul de uscator dar, de obicei este de 20 minute. Este necesar ca uscatorul de namol sa fie capabil sa produca un biosolid conform cu USEPA Regula 503, Sandard Clasa A. Pentru ca procesul de uscare sa functioneze eficient, indiferent de tipul uscatorului, procesul de extragere a namolului si deshidratare din amonte trebuie sa functioneze in regim stabil astfel incat uzina de uscare sa functioneze la cel mai mare randament fara sa afecteze produsul finit. Produsul final de namol va avea un continut de substanta solida uscata de 90% sau mai mare. O unitate Keppel Seghers HARDPELLETIZER sau echivalentul acesteia ar fi adecvata pentru uscarea si granularea namolului. Astfel de unitati sunt disponibile pentru o gama de capacitate de evaporare cuprinse intre 5015.000 kg H2O / h. Din cauza dimensiunii statiei de tratare ape uzate, nu este economic asigurarea a mai mult de un uscator. Astfel, este recomandat doar un singur uscator. Cantitatea totala de substante solide uscate generate la punctul de management namol din Calarasi este de 2.704t/an sau 7.408kg/zi. La 22% substanta solida uscata, volumul de namol pe zi este de 33,7m3. Din acest total, volumul de apa este de 26,3m3sau 78%. De obicei, uscatoarele functioneaza intre 16 si 20 h/zi pentru 5 7 zile pe saptamana. Presupunand ca unitatea va functiona pentru 16 h/zi, 7 zile pe saptamana (5.825 h/an), capacitatea de evaporare necesara ar fi de 1.644 kg H2O/h (26,34 x 1.000 16). In cazul unui scenariu de 20 h/zi, 5 zile pe saptamana, capacitatea de evaporare necesara ar fi de 1.841kg/h [26,3 x 7 x 1.000 (5 x 20)]. Se recomanda instalarea unei unitati de uscat cu o capacitate de evaporare de 2.500kg H2O/h. Aceasta ar functiona pentru 15 h/zi. Este nevoie de o cladire care sa adaposteasca uscatorul. Suprafata cladirii variaza functie de tipul de uscator selectat, dar poate fi de 350m2. Ar fi necesar, ca sursa de combustibil, racordarea la gaz natural sau la biogaz generat pe amplasament. Aceasta ar implica utilizarea conductelor de 63mm HPPE. Alternativ, electricitatea poate fi utilizata in combinatie cu caldura din deseuri provenita atat de la caldura si unitatea de energie sau pe cont propriu.

___________________________________________________________________________________________________ 113

___________________________________________________________________________________________________

7.12.3 Cost capital unitate uscator termic pentru Calarasi Costul unei unitati de uscator cu capacitatea de evaporare de 2.500kg/h incluzand pompe de alimentare cu namol deshidratat, siloz, transportoare si echipament auxiliar este estimat la aproximativ 1.200.000. Costul cladirii este estimat la 125.000. Costul racordarii la conducte de gaz este estimat la 50.000. Costul de capital total pentru uscarea namolului este estimat la 1.445.000 fiind constituit din: Uscator namol si echipament aferent 1.200.000 Conducte racordare gaz 50.000 Drumuri amplasament aditionale si servicii SCADA Cladire Cost Capital Total 40.000 30.000 125.000 1.445.000

7.12.4 Costuri de functionare si intretinere unitate de uscator termic din Calarasi In cazul celui mai pesimist scenariu, se presupune ca electricitatea va fi folosita pentru functionarea uscatorului, pompelor de alimentare namol, transportor namol uscat si servicii cladire. Cererea totala de energie electrica este estimata la 110kWh/tona apa evaporata la care sunt incluse si pompe de alimentare, etc. Astfel, consumul zilnic de electricitate va fi de 2.893kWh (26,3 x 110). Acesta poate fi redus prin folosirea caldurii de la deseuri provenita atat de la caldura combinata cat si unitatea de electricitate. Consumul de gaz natural pentru uscare ar trebui sa duca la reducerea costurilor. Presupunand costul unitatii de electricitate 0,07348/kWh (Eurostat, aprilie 2013, Consum industrial de electricitate), costul zilnic de electricitate va fi de 212,58. Costurile de functionare si intretinere sunt estimate la 124.590/an , dupa cum urmeza: Electricitate 1.055.945 kWh la 0,07348 = 77.590 Operatori suplimentari (2 nr. la 16.000) = 32.000 Specialist intretinere/Rezerve = = 15.000 124.590 Cost Total functionare si intretinere

7.12.5 Comparatia cu utilizarea stabilizarii cu var In cazul stabilizarii cu var, sunt presupuse a fi nevoie de urmatoarele infrastructuri:
___________________________________________________________________________________________________ 114

___________________________________________________________________________________________________

Siloz var Echipament mecanic/Combinare Constructie Total

40.000 25.000 75.000 140.000

Pentru un consum anual de continut substante solide uscate de 2.704 tone, consumul de var pentru stabilizarea varului (0,9kg var/kg substanta solida uscata) va fi de 2.434 t/an. La un cost de 75/tona, costul anual pentru var ar fi de 182.550. Costul anual la electricitate este relativ scazut si este ignorant. Costul anual de eliminare a namolurilor pentru reutilizarea pe amplasament, presupunand 22% substanta solida uscata, este de 374.258 (12.290 x 1,05 x 50 x 2 x 0,29). Costurile capitalizate de functionare este costul capital de 140.000 plus valoarea actualizata neta a costurilor de eliminare a namolurilor. Valoarea Actualizata Neta rezulta prin multiplicarea costurilor de functionare cu 12.4622 (preluate din Tabelele Valorii Actualizate Nete de anuitate de-a lungul a 20 ani cu rata de reducere de 5%). Astfel, costul capitalizat al stabilizarii cu var este de 4.804.078 (140.000 + 374.258 x 12,4622). In cazul uscatorului termic, volumul de namol eliminat va fi redus la 3.004m3/an sau 3.154tone/an. Costul de transport anual va fi de 91.466 (3.154 x 50 x 2 x 0,29). Costurile fortei de munca/operator pentru fiecare optiune vor fi asemanatoare. In cazul optiunii uscatorului termic, presupunand costurile de electricitate de 77.590 si costurile pieselor de schimb de 15.000, costurile totale de functionare comparabile sunt de 184.056/an (91.466 + 77.590 + 15.000). Costul capitalizat este de 3.738.742 (1.445.000 + 184.056 12,4622). Aceasta cifra este mai mica decat costul echivalent pentru stabilizarea cu var de 4.804.078. Astfel, furnizarea unui uscator termic in Calarasi este economica. 7.13 Uscare sau deshidratare/stabilizare cu var in punctele de management namol propuse in Oltenita, Dor Marunt si Urziceni

7.13.1 Suprafata potrivita imprastierii acopera o zona mare de 190.000ha din care doar aproximativ 1% este necesara anual. In scopul evaluarii economice, sunt prezentate distantele de la puntele de management namol catre zonele de imprastiere: Calarasi 50km Oltenita Dor Marunt Urziceni 70km 0km 70k
115

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

7.13.2 Costul de capital asociat uscatorului solar termic dotat cu adaugare de var este estimat la 510.000 dupa cum urmeza: Groapa de primire namol si ecran 35.000 Cladire 220.000 Siloz var Echipament mecanic incl. amestecetoare de namol etc. Purificarea si tratarea aerului Zona depozitare namol uscat TOTAL 40.000 95.000 90.000 30.000 510.000

Costul de capital asociat adaugarii de var este estimat doar la 155.000 dupa cum urmeaza: Groapa de primire namol si ecran 35.000 Siloz var Mixer var Zona de depozitare namol deshidratat TOTAL 40.000 20.000 60.000 155.000

Diferenta costului de capital dintre doua tehnologii de tratare este estimata la 355.000. 7.13.3 Diferenta costurilor de functionare intre cele 2 optiuni de mai sus este cauzata de utilizarea mare de electricitate pentru optiunea uscatorului solar si utilizarea mare de var pentru optiunea stabilizarii cu var. Cresterea costului de electricitate se bazeaza pe un consum de 28kWh/tona apa evaporata. Se presupune ca namolul de intrare va fi la 22% SU si namolul uscat la 85% SU. 7.13.4 In cazul punctului de management namol Oltenita, volumul total de namol la 22% subtanta solida uscata este de 9.900m3/an, in timp ce volumul total de namol la 85% substanta uscata solida este de 2.562m3/an. Astfel, volumul de apa evaporata este de 7.338m3/an. Consumul de electricitate va fi de 205.464kWh/an. Presupunand costul de unitate de 0,07348/kWh (Eurostat, aprilie 2013, Consum Industrial de Energie Electrica), costul estimat pentru electricitate pe an este de 15.098. Consumul marit de var consta in diferenta dintre 0,9kg/kg substanta solida uscata in cazul stabilizarii pure cu var si 0,2kg/kg substanta solida uscata in combinare cu uscare termica. In cazul unui continut total anual de substante solide uscate de 2.178 TSU, consumul de var pentru stabilizarea cu var va fi de 1.960t/an, in timp ce in combinat cu uscarea solara, consumul de var va fi de 436t/an. Diferenta este de 1.524t/an, iar la un cost de 75/t, diferenta anuala de cost este de 114.300 .
___________________________________________________________________________________________________ 116

___________________________________________________________________________________________________

Costul capitalizat pentru optiunea uscatorului solar termic este de 355.000 diferenta in costul de capital dintre fiecare optiune plus valoarea actualizata neta a costurilor marite de electricitate de 188.154 (15.098/an x 12,4622 preluate din Tabelele Valorii Actualizate Nete de anuitate de-a lungul a 20 ani cu o rata de reducere de 5%) totalizand 543.154. Costul capitalizat al optiunii de stabilizare cu var se refera la costul aditional de var (114.300/an) plus costul de transport aditional la zona de reutilizare a namolului. Costul aditional de transport se refera la volumul namolului aditional de7.338m3. Presupunand o densitate de 1,05t/m3, greutatea aditionala este de 7.705t, iar costul transportului, presupunand 70km ca fiind distanta la terenurile de imprastiere, este de 312.823 (7.705 x 70 x 2 x 0,29). Costul anual aditional va fi 427.123 (114.300 + 312.823). Diferenta de capital al costului este 5.322.892 (427.123 x 12,46222). Comparat cu optiunea uscatorului solar de 543.154, este evident ca furnizarea uscatorului solar termic cu adaugare de var, este mult mai economic decat optiunii stabilizarii cu var. 7.13.5 In cazul punctului de management namol Dor Marunt, volumul total de namol la 22% substanta solida uscata este 6.372m3/an, iar volumul total de namol la 85% substanta solida uscata este 1.649m3/an. Astfel volumul de apa evaporata este 4.723m3/an. Rezulta un consum de electricitate de 132.244kWh/an. Presupunand costul unei unitati de 0,07348/kWh (Eurostat, aprilie 2013, Consum Industrial de Energie Electrica), costul estimat al electricitatii pe an este 9.717. Cresterea consumului de var este diferenta dintre 0,9kg/kg substanta solida uscata, stabilizare pura cu var si 0,2kg/kg substanta solida uscata in combinare cu uscare termica. In cazul continutului total anual substante solide uscate de1.402TSU, consumul de var pentru stabilizarea cu var va fi 1.262t/an, iar combinat cu uscare solara, consumul de var va fi 280t/an. Diferenta este de 982t/an la un cost de 75/t, diferenta de cost anuala este 73.650. Costul de capital pentru optiunea uscatorului solar termic este 355.000 plus valoarea actualizata neta a costurilor marite de electricitate de 121.095 (9.717/an x 12,4622) totalizand 476.095. Costul de capital al optiunii de stabilizare cu var se refera la costul ridicat de var (73.650/an) plus costul ridicat de transport catre zona de reutilizare a namolului. Costul ridicat pentru transport se refera la transportul unui volum aditional de 4.723m3 namol. Presupunand densitatea de 1,05t/m3, greutatea aditionala este de 4.959t, iar costul de transport, presupunand 0km fiecare distanta catre terenurile de imprastiere, este zero (4.959 x 0 x 2 x 0,29). Costul aditional anual va fi 73.650 (73.650 + 0). Diferenta de capital al costului este 917.841 (73.650 x 12,46222). Comparativ cu 476.095 optiunea uscatorului solar, este evident ca
___________________________________________________________________________________________________ 117

___________________________________________________________________________________________________

furnizarea uscatorului solar termic cu adaugare de var este mult mai economic decat furnizarea doar cu stabilizare cu var. 7.13.6 In cazul punctului de management namol Urziceni, volumul total de namol la 22% substanta solida uscata este 2.045m3/an, in timp ce volumul total de namol la 85% substanta solida uscata este 529m3/an. Astfel, volumul de apa evaporata este 1.516m3/an, iar consumul de electricitate este 42.448kWh/an. Presupunand costul unei unitati de 0,07348/kWh (Eurostat, aprilie 2013, Consum Industrial de Energie Electrica), costul estimat pentru electricitate pe an este 3.119. Consumul mare de var este diferenta intre 0,9kg/kg substanta solida uscata pentru stabilizare pura cu var si 0,2kg/kg substanta solida uscata in combinare cu uscare termica. In cazul unui continut total anual substante solide uscate de 450TSU, consumul de var pentru stabilizarea cu var va fi 405t/an, in timp ce, combinat cu uscare termica, consumul de var va fi 90t/an. Diferenta este 315t/an la un cost de 75/t, diferenta anuala de cost este 23.625. Costul de capital al optiunii uscatorului solar termic este 355.000 plus valoarea actualizata neta a costurilor ridicate de electricitate este 38.869 (3.119/an x 12,4622) totalizand 393.869. Costul de capital al optiunii de stabilizare cu var se refera la costul ridicat de var (23.625/an) plus costul ridicat de transport catre zona de reutilizare a namolului. Costul ridicat de transport se refera la transportul volumului aditional de namol de 1.516m3. Presupunand densitatea de 1,05t/m3, greutatea aditionala este 1.592t, iar costul de transport, presupunand 70km pentru fiecare distanta catre terenul de imprastiere, este 64.635 (1.592 x 70 x 2 x 0,29). Costul anual aditional va fi 88.260 (23.625 + 64.635). Diferenta de capital al costului este 1.099.914 (88.260 x 12,46222). Comparativ cu 393.869 in cazul optiunii uscatorului solar termic, este evident ca furnizarea uscatorului solar termic cu adaugare de var, este mult mai economica decat furnizarea optiunii stabilizarii cu var. 7.14 Transport biosolide de la punct de management namol la terenurile pentru imprastiere namol In cazul orasului Calarasi, produsul final va avea un continut de substanta solida uscata de 90%, in timp ce, pentru celelalte 3 puncte de management namol, produsul final va avea un continut de substanta solida uscata de 85%. Greutatea produsului rezultat de la fiecare punct de management namol este calculata folosind densitatea de 1,05t/m3si este prezentata in Tabelul 7.19.

___________________________________________________________________________________________________ 118

___________________________________________________________________________________________________

Total substante solide uscate a Punct de management namol fi reutilizate si uscate (t/an) Calarasi Oltenita Dor Marunt Urziceni Total Tabel 7.19: 2.704 2.178 1.402 450 6.734

Total volum de la fiecare punct de management namol (m3 /an) 3.004 2.562 1.649 529 7.744

Total greutate de la fiecare punct de management namol 3.154 2.690 1.731 555 8.130

Greutate biosolide a fi reutilizate de la fiecare punct de management namol

Se presupune ca imprastierea pe terenuri va fi restrictionata pentru a satisface managementului de nutrienti, vor fi asigurate facilitatile pentru depozitare pe terenurile de imprastiere sau in apropierea acestora, iar nicio imprastiere nu va avea loc pe timp de iarna. Prin urmare, se presupune ca transportul de biosolide poate fi efectuat pentru 110 zile lucratoare pe an. Presupunand un camion de10,5m3, sunt necesare 4 camioane (presupunand 2 drumuri inapoi pe zi, 110 zile pe an), pentru a transporta produsul final catre terenurile de imprastiere. Acestea vor fi folosite si pentru transferul namolului deshidratat de la statiile indepartate la fiecare punct de management namol. Cum doar un camion este folosit pentru transferarea namolului deshidratat la punctele de management namol, sunt necesare 3 camioane suplimentare. 7.15 Concluzii Urmatoarele sunt principalele concluzii referitor la asigurarea infrastructurii de management al namolului care sa fie asigurat pana la sfarsitul anului 2018: Puncte de management namol ar trebui asigurate la Calarasi, Oltenita, Dor Marunt si Urziceni. Calarasi poate trata namolul generat la Calarasi plus namolul de la viitoarele statii de tratare ape uzate din Modelu, Borcea, Dragalina, Gradistea, Perisoru, Roseti, Alexandru Odobescu, Ciocanesti, Cuza Voda, Independenta, Jegalia, Unirea, Dorobantu si Stefan Cel Mare. Oltenita poate trata namolul generat de la noile statii din Oltenita si Budesti plus namolul de la viitoarele statii din Chirnogi, Manastirea, Ulmeni, Chiselet, Mitreni, Spantov, Curcani, Frumusani, Fundeni, Radovanu, Vasilati, Galbinasi, Plataresti, Soldanu, Nana si Sohatu. Dor Marunt poate trata namolul generat de la noile statii din Fundulea si Lehliu Gara plus namolul de la viitoarele statii de tratare ape uzate din Lupsanu, Dragos Voda, Lehliu, Valea Argovei, Tamadau Mare, Ileana, Sarulesti si Belciugatele. Urziceni va trata namolurile generate doar din acea statie.

___________________________________________________________________________________________________ 119

___________________________________________________________________________________________________

Punctele de management namol vor trata namolul de la cele 6 statii noi precum si de la cele 39 statii necesare finalizarii pana in 2018 pentru deservirea aglomerarilor de 2.000 p.e. sau mai mari. Punctele de management namol vor asigura si facilitati pentru receptia namolurilor rezultate de la fosele septice, haznale, etc, de la aglomerarile mai mici sau case individuale. Toate statiile noi vor dispune de facilitati de ingrosare a namolului pentru cel putin 4% substanta solida uscata si vor dispune si de facilitati de depozitare a namolurilor ingrosate. Se presupune ca acestea vor fi parte integranta din cadrul noilor staii de tratare. Facilitati de deshidratare a namolurilor vor fi asigurate la toate cele 9 statii cu o populatie de 5.000 p.e sau mai mare. Aceste statii sunt: Modelu, Borcea, Dragalina, Roseti, Chirnogi, Manastirea, Frumusani, Fundeni si Dor Marunt. Facilitatile de deshidratare a namolului (pana la cel putin 22% substanta solida uscata) vor fi asigurate pentru 13 statii noi aditionale avand populatia echivalenta mai mica de 5.000. Acestea sunt: Perisoru, Ciocanesti, Jegalia, Dorobantu, Stefan Cel Mare, Vasilati, Galbinasi, Plataresti, Sohatu, Tamadau Mare, Ileana, Sarulesti si Belciugatele. Vor fi asigurate facilitatile de depozitare a namolului deshidratat la fiecare statie pentru cel putin 90 zile. Namolul rezultat de la 17 statii noi de tratare ape uzate pot fi pastrate in cisterne la punctul de management namol adecvat. Aceste noi statii vor deservi aglomerarilor Gradistea, Alexandru Odobescu, Cuza Voda, Independenta, Unirea, Ulmeni, Chiselet, Mitreni, Spantov, Curcani, Radovanu, Soldanu, Nana, Dragos Voda, Lupsanu, Valea Argovei si Lehliu.

3 cisterne (cate una rezervata fiecarui punct de management namol din Calarasi, Oltenita si Dor Marunt) sunt necesare transportului de namol de lichid la punctele de management namol. Cu scopul de a asigura flexibilitate si pentru a reduce riscul de scurgeri accidentale in conditii meteorologice grele (tinand cont ca intreg judetul este acoperit cu ZVN), se recomanda achizitionarea unei unitati mobile de deshidratare a namolului ce poate fi folosita intre statii. Sunt necesare 3 cisterne pentru a transporta namolurile provenite de la fosele septice la diferitele puncte de management namol. La fiecare punct de management namol (Calarasi, Oltenita si Dor Marunt) poate fi rezervata cate o cisterna. Este necesar de o cisterna pentru a transporta namolul deshidratat la punctele de management namol. Va fi asigurat un uscator termic de 2.500kg H2O pe ora, capacitatea de evaporare va fi asigurata la Calarasi pentru generarea biosolidelor cu cel putin 90% continut de substanta solida uscata. Incarcarea totala de continut substante solide uscate este estimata a fi 2.704 biosolide Clasa A tone/an.

___________________________________________________________________________________________________ 120

___________________________________________________________________________________________________

Unitatile de uscator solar termic ce includ dozare de var integrala vor fi asigurate in Oltenita, Dor Marunt si Urziceni pentru generarea biosolidelor Clasa A cu un continut in medie de 85% substante solide uscate. Incarcarile totale de substante solide uscate sunt estimate a fi 2.178 tone/an (Oltenita), 1.402 tone/an (Dor Marunt) si 450 tone/an (Urziceni).

Sunt necesare 3 cisterne pentru transportul produselor biosolide finale la terenurile de imprastiere.

___________________________________________________________________________________________________ 121

___________________________________________________________________________________________________

8.

ESTIMARE COSTURI

Urmatoarele sunt estimarile de cost pentru costul de capital a infrastructurii necesare, ca parte integranta a strategiei generale de gestionare a namolului, asa cum au fost deduse in acest raport. Punct de management namol Calarasi Receptie namol lichid Receptie namol deshidratat Echipament deshidratare suplimentar Uscator termic si facilitate suplimentare Depozitare biosolide Infrastructura spefica site Subtotal Aditional 40% preliminarii, TVA si cost proiectare Punct de management namol Oltenita Receptie namol lichid Receptie namol deshidratat Echipament deshidratare suplimentar Uscator solar termic cu dozare de var inclusiv zona depozitare Infrastructura specifica site Subtotal Aditional 40% preliminarii, TVA si costuri proiectare Punct de management namol Dor Marunt Receptie namol lichid Receptie namol deshidratat Echipament deshidratare suplimentar Uscator solar termic cu dozare de var inclusiv zona depozitare Infrastructura specifica site Subtotal Aditional 40% preliminarii, TVA si costuri proiectare Punct de management namol Urziceni Uscator solar termic cu var Dozare inclusiv zona depozitare Infrastructura specifica site Subtotal
122

50.000 150.000 160.000 1.445.000 100.000 100.000 2.005.000 2.807.000

50.000 150.000 120.000 510.000 80.000 910.000 1.274.000

50.000 150.000 200.000 510.000 80.000 990.000 1.386.000

510.000 70.000 580.000

___________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

Aditional 40% preliminarii, TVA si costuri proiectare Deshidratare namol la statii >5.000 p.e. 9 Statii la 180.000 Aditional 40% preliminarii, TVA si costuri proiectare Deshidratare namol la statii <5.000 p.e. 13 Statii la 157.000 Aditional 40% preliminarii, TVA si costuri proiectare Unitate mobila deshidratare namol 1 Unitate completa incl. TVA Cisterne 3 cisterne pentru namol lichid 3 cisterne pentru namol provenit de la fose septice Camioane transport 1 Camion pentru namol deshidratat 3 Camioane pentru biosolide Laborator Laborator intreg echipat incl.cladire TOTAL ESTIMARE COSTURI

812.000

1.620.000 2.268.000

2.041.000 2.857.400

290.000

270.000 incl. TVA 270.000 incl. TVA 540.000 80.000 incl. TVA 240.000 incl. TVA 320.000 500.000 ______________ 13.054.400 Presupunem 13.100.000

Semnatura expert William Mulvaney

___________________________________________________________________________________________________ 123