Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE IULIU HAIEGANU CLUJ

Carbohidraii i boala parodontal

Studenta: Andreea-Maria Oan An II Medicina Dentara, Grupa 6

Cuprins
1. Carbohidraii ........................................................................................................................................ 3 Generaliti .......................................................................................................................................... 3 Tipuri de carbohidrai .......................................................................................................................... 3 Alimente in care se gsesc carbohidraii ............................................................................................. 4 Rolul carbohidrailor in organism ........................................................................................................ 5 2.Parodontita sau boala parodontal...................................................................................................... 6 Generaliti .......................................................................................................................................... 6 Semne si simptome ............................................................................................................................. 6 Clasificarea bolii parodontale (dup severitate) ................................................................................. 8 Factori predispozani ........................................................................................................................... 8 Etiologie ............................................................................................................................................... 9 3.Legtura dintre Carbohidrai i boala parodontal ............................................................................ 10 4.Concluzii ............................................................................................................................................. 11 Bibliografie ............................................................................................................................................ 12

1. Carbohidraii

Generaliti
Din punct de vedere tiinific, carbohidraii sunt compui organici din carbon, hidrogen i oxigen care conin cel puin o zaharid. Carbohidraii sunt compui pe care organismul i folosete pentru a fabrica glucoza. Amilaza (o enzim din organism) va descompune, n organism, carbohidraii ntr-un mod specific i i va transforma n glucoz. Glucoza poate fi utilizat imediat de ctre organism sau poate fi stocat n corp pentru o utilizare ulterioar. Toi carbohidraii elibereaz glucoza pe parcursul desfurrii procesului digestiei. Glucoza este transportat n organism prin intermediul sngelui i ajunge n celule pentru a fi transformat n energie. Pancreasul secreta insulina, cea care controleaz absorbia glucozei in celule. Daca este prezent un exces de glucoza, aceasta este convertita in glicogen care este stocat in ficat sau transformat in grsimea depusa in diverse pri ale corpului. Atunci cnd organismul unei persoane are nevoie de mai multa energie, pancreasul secreta un al doilea hormon, numit glucagon. Acesta convertete glicogenul napoi in glucoza, care este eliberata in sistemul sanguin pentru a fi folosita de celule. Cu cat are loc o eliberare mai lenta a glucozei si hormonilor, cu att nivelurile de energie din organism vor fi mai stabile si mai durabile.

Tipuri de carbohidrai
Exista mai multe tipuri de carbohidrai simpli, compleci si fibre alimentare. Printre carbohidraii compleci se numr polizaharidele, dar si glicogenul. Carbohidraii compleci furnizeaz organismului energie in mod constant, pe o perioada mai lunga de timp. In forma lor naturala, acetia contribuie la meninerea pe termen lung a unei stri optime de sntate, la controlul poftei de mncare si niveluri durabile de energie. Pentru a fi absorbite in intestin, polizaharidele vor fi descompuse in monozaharide. Carbohidraii simpli nu trebuie descompui in procesul digestiei, fiind absorbii de organism cu rapiditate. Printre carbohidraii simpli se numr glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, maltoza etc. Excesul de carbohidrai simpli poate duce la creterea excesiva in greutate.

Fibrele alimentare pot conine diverse tipuri de compui printre care celuloza, hemiceluloza, pectina, lignina etc. Fibrele alimentare sunt tipuri complexe de carbohidrai care nu pot fi digerate si au capacitatea de a se deplasa lent prin tractul digestiv. Acestea nu sunt surse importante de energie, dar ajuta organismul sa i menin un sistem digestiv sntos. Atunci cnd o persoana consuma carbohidrai rafinai in defavoarea celor naturali, glucoza va fi rapid eliberata in snge, iar consecina va fi creterea valorilor de zahar din snge si niveluri mai puin stabile de energie in organism.

Alimente in care se gsesc carbohidraii


In principal, carbohidraii compleci sau amidonul se gsesc in mod natural in compoziia unor alimente cum ar fi orez brun banane fasole
4

nut linte nuci Ovz Pstrnac Cartofi Porumb dulce Cereale integrale Paste integrale

Glucidele simple se gsesc in mod natural mai ales in compoziia fructelor si legumelor. In forma artificiala, carbohidraii simpli fac parte din produsele mbogite sau rafinate (pine alba, paste din faina rafinata, dulciuri etc.). Carbohidraii simpli au un index glicemic ridicat si furnizeaz organismului energie pe termen scurt, dar si o senzaie de saietate limitata. Consumul de prea multe alimente bogate in carbohidrai simpli poate duce la creterea riscului apariiei unor probleme de sntate, cum ar fi diabetul si bolile cardiovasculare.

Rolul carbohidrailor in organism


Carbohidraii sunt eseniali pentru funcionarea corecta a organismului. Eliminarea carbohidrailor din dieta poate provoca malnutriie. Carbohidraii au mai multe roluri in organismele vii, fiind implicai in mod activ in procesul eliberrii energiei, fertilitii la femei (prin echilibrarea eliberrii FSH-ului si LH-ului - hormoni necesari in procesul reproducerii), funcionarea optima a sistemului imunitar, reducerea apariiei bolilor cardiovasculare, cancerelor si diabetului, dar si in dezvoltarea normala. Majoritatea carbohidrailor conin in forma naturala cantiti importante de vitamina B, fibre si antioxidani. - Principala funcie a carbohidrailor este sa furnizeze energie organismului. Carbohidraii, in combinaie cu proteinele, grsimile, vitaminele si mineralele sunt componentele nutritive eseniale pentru meninerea vieii. Totui, in timp ce carbohidraii furnizeaz cantitatea necesara de calorii pentru desfurarea normala a funciilor vitale ale organismului si sunt sursa preferata de energie a acestuia, acetia nu pot furniza toate elementele nutritive pentru o stare adecvata de sntate pe o perioada ndelungata de timp. - Carbohidraii au un rol important in funcionarea optima a sistemului nervos central. Fr un aport suficient de glucoza, orice persoana s-ar putea simi obosita,
5

ameita si slbita. Acesta este motivul pentru care sportivii au nevoie de cantitati adecvate de carbohidrati inainte de un concurs, pentru a avea rezultate fizice si mentale optime. Celulele nervoase sunt dependente de glucoza pentru a functiona. - Carbohidratii ofera principalul tip de combustibil pentru desfasurarea normala a activitatii sistemului muscular.Grasimile si proteinele pot fi folosite indirect, doar dupa ce vor fi convertite in carbohidrati. Muschii folosesc glicogen prezent in celulele musculare si glucoza din sistemul circulator. Totusi, glicogenul din muschi este folosit intr-un mod mai eficient comparativ cu glucoza intrucat descompunerea glicogenului nu necesita consum de energie. In cazul in care nu se consuma suficient carbohidrati, se face efort muscular prelungit perioade indelungate de timp si persoana in cauza este sufera de stres prelungit va avea loc deteriorarea accelerata a proteinlor din organism dar si a grasmilor stocate si va scadea nivelul de zahar din sange. - Carbohidratii sunt factori esentiali care contribuie la buna functionare a zonei gastro-intestinale. Lactoza eliberata in urma descompunerii carbohidratilor asigura si promoveaza multiplicarea anumitor bacterii din intestin care cresc probabilitatea absorbtiei calciului in organism. Calciul alaturi de fibrele provenite din celuloza asigura buna functionare a sistemului gastro-intestinal, stimuleaza peristaltismul si secretia unor enzime digestive importante.

2.Parodontita sau boala parodontal

Generaliti
Reprezint inflamaia esuturilor de susinere a dinilor si este o leziune ireversibil, care in timp duce la pierderea dinilor de pe arcadele dentare. naintea termenului de parodontita se folosea termenul "parodontoz", termen care nu mai este acceptat in literatura de specialitate. tiina care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul parodontitei se numete Parodontologie. Diagnosticul se pune de ctre medicul stomatolog in urma examenului clinic al parodoniului, a examenului subiectiv si radiografiile prezentate de pacient.

Semne si simptome
Semnele clinice subiective (cele descrise de pacient) si obiective ale parodontitei sunt:
6

depuneri de tartru, placa bacteriana si resturi alimentare; mirosul neplcut (halena) in special dimineata, dar si in timpul zilei; sangerare la periajul dintilor (poate lipsi, mai ales la pacientii fumatori); pacientul observa radacinile dintilor "dezvelite" de gingie; unii dinti din "fata" par mai alungiti decat ceilalti; gingia din jurul dinilor poate deveni congestionata , de culoare rosu aprins spre violet, lucru care se asociaza cu aparitia durerii. Gingiile nu sunt ataate foarte strns la suprafaa dentar. Un spaiu n forma literei V sulcus exist nte dini i gingii. Boala parodontal afecteaz tocmai acest spaiu, finalizndu-se prin cedarea esuturilor care susin dintele. Dac doar gingiile sunt afectate, vorbim despre gingivit. Dac esutul conjunctiv i osul sunt afectate, vorbim despre parodontit.

Clasificarea bolii parodontale (dup severitate)


(2) (3) (4) (5)

Factori predispozani
Factori genetici Datorit unui grad de reducere a imunitii, precum i din cauza hipooxigenrii cavitii bucale, fumtorii sunt de 2-7 ori mai susceptibili de a dezvolta boala parodontal, fa de nefumtori. Diabetul agraveaz evoluia bolii parodontale. Metabolismul glucidic insuficient controlat predispune la creterea riscului infecios, vindecare ngreunat i pierdere mai mare a masei osoase i a esutului conjunctiv. Stresul determin creterea nivelelor hormonilor glucocorticoizi, cu o susceptibilitate mai mare la infecii. De asemenea, sarcina i pilulele contraceptive provoac variaii hormonale care predispun la infecii. Medicamentele (corticoizi, anticomiiale, chimioterapice) pot de asemenea conduce la afectare gingival, de exemplu prin scderea fluxului salivar.

Etiologie
Placa supragingival este rezultatul colonizrii suprafeei dentare de ctre microorganisme Gram pozitive. Primii colonizatori sunt specii de Streptococcus (coci Gram pozitivi). n decurs de 2 zile, se adaug bacterii Gram negative n biofilmul subgingival, declanndu-se inflamaia gingival. Microbiocenoza cavitii bucale cuprinde peste 300 de specii bacteriene, iar pe lng acestea sau idetificat (prin tehnici moleculare) numeroase organisme non-cultivabile. Bacteriile colonizeaz suprafaa dentar, dezvoltndu -i mecanisme de a scpa mecanismelor de aprare ale organismului. Cel mai comun tip de gingivit este cauzat de produi ai plcii bacteriene, precum exotoxine i endotoxine, care iniiaz inflamaia esuturilor gingivale. Exotoxinele sunt produse de numeroase bacterii Gram pozitive i Gram negative, n timp ce endotoxinele (LPS, lipopolizaharid) sunt prezente doar la bacteriile Gram negative. Biofilmul bacterian (placa) subgingival iniiaz inflamaia gingival (gingivita). La unii pacieni, procesul se extinde apical, evolund spre periodontit/parodontit. Reacia inflamatorie indus de bacterii i produii acestora declaneaz rspunsul imun local (activarea complementului, infiltrare leucocitar, eliberare de citokine i enzime), care cauzeaz distrucie periodontal.

Gingivit: semne de inflamaie acut: roea, tumefiere. Produsele bacteriene care vin n contact cu esutul conjunctiv gingival vor iniia o reacie inflamatorie acut, cu vasodilataie, edem i activare a leucocitelor polimorfonucleare (PMN). Vor fi activate i mastocitele care iniiaz producerea de substane vasoactive precum histamina, determinnd astfel vasodilataia i creterea permeabilitii vasculare. Apare edemul i diapedeza leucocitelor din vasele sangvine n esutul conjunctiv gingival.

Vasodilataia determin ncetinirea circulaiei sngelui la nivelul gingiei. Aceasta conduce la apariia roeii a gingiei cu o tent purpurie, datorit cantitii crescute de hemoglobin redus.

Microscopie optic incisiv inferior cu parodontit. Inflamaia gingival s-a extins apical cauznd distrucie osoas. Se constat migraia apical a epiteliului, determinnd pierderea ataamentului gingiei i adncirea pungii parodontale. Fibrele colagenice apicale sunt lizate de colagenazele bacteriene.

3.Legtura dintre Carbohidrai i boala parodontal


Dup cum am vzut anterior, carbohidraii au un rol extrem de important n meninerea strii de sntate a organismului. De asemenea am observat c n etiologia bolii parodontale un rol esenial l au bacteriile. Cercetrile au artat ca bacteriile se hrnesc cu zaharurile prezente in hrana, si produc acizi. 'Carbohidraii fermentabili' se refera la orice carbohidrat care poate fi digerat de bacteriile orale. Din moment ce toate zaharurile simple pot fi repede transformate in acizi de bacteriile de la nivelul cavitii bucale, se nelege ca aproape toate alimentele si buturile care conin carbohidrai fermentabili, sunt o sursa de hrana pentru bacterii. Bacteriile din placa dentara au nevoie de o cantitate minuscula de carbohidrai pentru a se dezvolta. Astfel o dieta bogat n carbohidrai alturi de o igien oral defectuoasa, chiar absent uneori sau incorect realizat duce la crearea unui mediu propic e dezvoltrii bacteriilor precum diferitele tipuri de streptococi orali (Streptococcus gordonii, mitis, oralis, sanguis, intermedius)- compatibili cu sntatea parodoniului si grupai in complexul galben sau complexul verde (Capnocytophaga, Aggregatibacter actinomycetemcomitans serotip A, Eikenella corrodens) si complexul purpuriu (Actinomycetes odontolyticus, Veillonella parvula)-intalnii in mod fiziologic, fara a determina leziuni parodontale sau complexul cu cea mai mare virulenta numit complexul rosu format din: Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsithensia si Treponema denticola.
10

4.Concluzii
Boala parodontal este o boal multifactorial care nc este studiat. Este evident c dieta zilnic include carbohidrai care susin dezvoltarea bacteriilor din cavitatea oral. Aceste pot patrunde n sulcus i s determine formarea plcii. Aceasta din urm afecteaz parodoniul iar in lipsa unei igiene orale adecvate poate duce in timp la inflamarea gingiilor(gingivita) care netratata se poate transforma in boala parodontal.

11

Bibliografie
http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/carbohidratii_11705 Boala Parodontala - Curs - Dr. Nicolae Miron http://www.referatele.com/referate/medicina/online2/Rolul-carbohidratilor-in-etiologia-carieidentare-referatele-com.php http://www.nidcr.nih.gov/OralHealth/Topics/GumDiseases/PeriodontalGumDisease.htm

12