Sunteți pe pagina 1din 5

Alternative Educationale

Alternativa Montessori

CUPRINS: 1. Scurt istoric a. Incadrare in timp (geografie, istorie, localizare)

Maria Montessori s-a nascut la 31 august 1870 la Chiaravalle, in regiunea Ancona , din nord estul !taliei, fiind singura fiica a unei fa"ilii de catolici #urghezi $ tata- Alessandro, era conta#il %n ad"inistra&ia 'u#lic(, "a"a -)enilde *to''ani, avea o educa&ie aleas( +i era 'asionat( de lectur(. ,n anul 18-0 Maria Montessori s-a %nscris la .niversitatea din )o"a 'entru a studia fizica, "ate"atica +i +tiin&ele naturale, 'ri"ind di'lo"a doi ani "ai t/rziu. Acest fa't, al(turi de interven&ia 0a'ei, i-a 'er"is ad"iterea la 1acultatea de Medicin(, ea devenind 'ri"a fe"eie care e studiat "edicina %n !talia. ,n anul 18-8 "unca Mariei Montessori cu co'iii insititu&ionaliza&i a %nce'ut s( c/+tige "ai "ult( recunoa+tere. 2a cei 38 de ani de ani ai s(i, ea s-a adresat Congresului Medical 4a&ional din 5orino, unde a sus&inut teoria controversat( confor" c(reia li'sa %ngri6irii adecvate a co'iilor retarda&i +i tul#ura&i era cauza delincven&ei acestora. ,n aceast( 'erioad( )o"a cre+tea foarte ra'id, iar %n fe#ra dezvolt(rii s'eculative unele co"'anii de construc&ii d(deau fali"ent, %n ur"a lor r("/n/nd cartiere de cl(diri neter"inate care atr(geau i"ediat ocu'an&i ilegali. .nul dintre aceste cartiere, situat %n sectorul *an 2orenzo, a fost salvat de un gru' de #ancheri #oga&i care au f(cut o recondi&ionare "ini"( a s'a&iilor, diviz/nd a'arta"ente "ai "ari %n unit(&i de locuit "ici 'entru fa"iliile s(race de "uncitori. Cu '(rin&ii afla&i la serviciu toat( ziua, co'iii "ai "ici 'rovocau distrugeri cl(dirilor 'roas'(t ter"inate. 7ezvoltatorii au a#ordat-o atunci 'e 7r Montessori 'entru a g(si "odalit(&i de a ocu'a ti"'ul co'iilor %n ti"'ul zilei, 'entru a %"'iedica 'rovocarea altor distrugeri ale 'ro'riet(&ii lor. Maria Montessori a %"#r(&i+at o'ortunitatea de a lucra cu co'ii nor"ali +i, aduc/nd din "aterialele educative dezvoltate de ea la 8coala 9rtofrenic(, a %nfiin&at 'ri"a ei Casa dei :a"#ini sau Casa Co'iilor care s-a deschis 'e ; ianuarie 1-07. Maria Montessori a organizat diverse activit(&i si a aran6at "ateriale %n "ediul co'iilor, dar le-a '(strat doar 'e acelea care le trezea interesul. Ceea ce Maria Montessori a

a6uns s( %n&eleag( este c( acei co'ii 'lasa&i %ntr-un "ediu %n care activit(&ile sunt 'roiectate 'entru a le sus&ine dezvoltarea natural( au 'uterea de a se educa singuri. Mai t/rziu s-a referit la acest fa't cu nu"ele de autoeduca&ie. ,n 1-1< ea scria Nu am inventat o metod de educaie, pur i simplu le-am dat unor copii mici ansa de a tri. ,n toa"na anului 1-08 e=istau cinci Case dei :a"#ini, 'atru %n )o"a +i una %n Milano. Co'iii dintr-o Casa dei :a"#ini f(ceau 'rogrese e=traordinare, +i cur/nd co'ii de > ani scriau +i citeau. ?e+tile des're noua a#ordare a Mariei Montessori s-au r(s'/ndit ra'id, iar vizitatorii veneau s( vad( cu ochii lor cu" o#&inea ea aceste rezultate. ,n decurs de un an, 'artea vor#itoare de li"#( italian( a @lve&iei a %nce'ut s(-+i transfor"e gr(dini&ele %n Case dei :a"#ini, %nce'/nd astfel r(s'/ndirea noii a#ord(ri educa&ionale. ,n vara anului 1-0- 7r Montessori a &inut 'ri"ul curs 'rivind a#ordarea sa 'entru a'ro=i"ativ 100 de studen&i. 4otele sale din aceast( 'erioad( au devenit 'ri"a ei carte, 'u#licat( %n acela+i an %n !talia, care a a'(rut tradus( %n *tatele .nite %n 1-13 ca AMetoda MontessoriB, ating/nd locul al doilea 'e lista celor "ai v/ndute c(r&i nonfic&iune. Cur/nd du'( aceea a fost tradus( %n 30 de li"#i. A devenit o influen&( "a6or( %n do"eniul educa&iei. #. Etapele cercetarii istorice 2. Viziunea peda o ica enerala 2a %nce'utul anilor 1-00, dr. Maria Montessori a ela#orat aceasta "etod( educa&ional(, 'e #aza o#serva&iilor sale +tiin&ifice asu'ra co"'orta"entului co'iilor. Av/nd cuno+tin&e solide %n "aterie de 'edagogie, antro'ologie +i 'sihiatrie, ea a dezvoltat ideea c( fiecare co'il se na+te cu un 'oten&ial unic ce tre#uie valorificat, co'ilul nefiind doar un Cvas golB care a+tea't( s( fie u"'lut. Astfel a luat fiin&a o "etod( de autoeduca&ie +i dezvoltare care se #ucur( de recunoa+tere %n toat( lu"ea.,,...co'ilul este constructorul s'iritual al o"enirii, iar o#stacolele %n calea dezvolt(rii sale li#ere sunt 'ietrele din zidul %n care a fost %nchis sufletul o"ului.5re#uie s( a6ut(" co'ilul s( ac&ioneze singur, s( voiasc( singur, s( g/ndeasc( singurD aceastaeste arta celor ce as'ir( s( slu6easc( s'iritulEE (Maria Montessori - ,,7esco'erirea co'iluluiEE) Modelului 'edagogic Montessori 'une co'ilul %n centru. Co'iii Montessori %nva&( %ntr-un "ediu non co"'etitiv +i care-i sus&ine %n 'er"anen&(, concentr/ndu-se 'e individualitatea co'ilului +i 'e nevoile lui s'ecifice. Co'iii sunt %ncura6a&i s( "unceasc( inde'endent, %n rit"ul lor, educatorul 'ut/nd s( lucreze cu fiecare %n 'arte sau %n gru'uri "ai "ici. Atunci c/nd "ediul r(s'unde tuturor tre#uin&elor co'iilor, ace+tia devin, f(r( vreo "ani'ulare din 'artea adultului, sanatos fizic, %"'linit intelectual +i 'sihologic, foarte #ineeducat, e"anand #ucurie +i #un(tate unul fa&( de altul. Fru'a Montessori e for"ata din co'ii cu v/rste cu'rinse %ntre 0 3 ani, 3 - ; ani (Casa dei :a"#ini), ; - ani +i - 13 ani. Co'iii %nva&( astfel at/t de la educatori, dar +i inde'endent, sau unii de la al&ii. Acest siste" atri#uie co'iilor anu"ite res'onsa#ilit(&i +i %i a6ut( s( %+i dezvolte stilul

'ersonal de acu"ulare a cuno+tin&elor, ti"' %n care educatorii ac&ioneaz( ca un ghid care le %ncura6eaz( +i le faciliteaz( ac&iunile. )eco"'ensele e=trinseci sunt evitate, de aceea Maria Motessori a 'rivit reco"'ensele e=trinseci, cu" ar fi stelu&ele aurite sau notele, ca fiind de natur( s( deran6eze +i s( intreru'( concentrarea unui co'il. 0erioadele sus&inute de intens( concentrare sunt esen&iale %n educa&ia Montessori. )eco"'ensele %n acest siste" ar tre#uis( fie doar cele interne +i s( 'rovin( din "ultu"irea co'ilului care a reusit s( duca la #un sf/r+it o activitate. .n 'rinci'iu esen&ial al educa&iei Montessori este c( educatorul tre#uie s( fie %n 'er"anen&( atent la ce face co'ilul +i nu invers. @ducatorul este, desigur, o 'arte foarte i"'ortant( a acestui 'roces. @l tre#uie s( creeze "ediul deose#it +i ordonat, %n care co'ilul s( 'oat( s( inve&e. @ducatorul +i co'iii %"'art tot s'a&iul dintre ei. 4u e=ist( o arie destinat( educatorului sau o catedr( +i tot s'a&iul este folosit 'entru activit(&i. @ducatorii Montessori sunt 'regati&i 'rofesional 'entru aceast( "etod( +i utilizeaz( "ateriale Montessori s'ecial create. Aceste "ateriale nu nu"ai c( sti"uleaz( si"&urile +i i"agina&ia, dar sunt +i auto-corectoare, 'er"i&/nd co'ilului s( evolueze %n rit"ul lui +i s( %nve&e din 'ro'riile lui gre+eli. Materialele s'eciale +i "odul %n care acestea %i sunt 'rezentate invit( +i las( co'ilului s( aleag( nu"ai acele activit(&i care %i incit( interesul 'ersonal. *u# %ndru"area educatorului, co'iii dintr-o clasa Montessori acu"uleaz( cuno+tin&e f(c/nd 'ro'riile lor desco'eriri. *unt astfel %ncura6ate concentrarea, "otiva&ia, autodisci'lina +i dragostea 'entru %nv(&atur(. Mediul unei gradinite Montessori unific( func&iile sociale, 'sihologice, fizice +i acade"ice care %i sunt necesare unui co'il 'entru adezvolta o atitudine 'ozitiva fa&( de +coal($ %ncredere %n sine, si"&ul ordinii, curiozitate +i concentrare, ini&iativ( +i 'erseveren&(, a#ilitatea de a lua decizii, +i si"&ul res'onsa#ilit(&ii fa&( de al&i "e"#rii ai clasei, +colii +i co"unit(&ii. Aceast( funda&ie solid( %i va 'er"ite co'ilului educat %ntr-un "ediu Montessori s( #eneficieze de ea 'e tot 'arcursul educa&iei +colare, dar +i "ai de'arte %n via&(.

Principiile peda o iei !ontessori 0rinci'iul de #az( este auto-educarea i a'licarea celor %nvaate direct, ne"ediat. ,ncura6area co'iilor de a lua "ereu decizii 'ro'rii 'e care s( le res'ecte. " #emnitatea 7e"nitatea fiec(rui o" este de neatins. *ti"a reci'roc( se #azeaz( 'e a'recierea egalit(ii oa"enilor indiferent de diferenele individuale, cunostine, ca'acit(ti sau 'ozitie social(. 0re"isa unei relaii #une este res'ectul care se reflect( %n "odul de a vor#i, de a aciona, %n dis'oziia de a discuta si de a arata %ntelegere 'entru senti"entele celuilalt. " Respect si respectul de sine 1iecare 'ersoan( se str(duieste sa arate res'ect celuilalt si 'ro'riei 'ersoane. )es'ectul de sine 'resu'une a nu fi fortat a se su'une cuiva si a 'utea sta %n s'atele 'ro'riei '(reri, f(r( a se l(sa i"'licat in conflicte de 'utere cu altii.

)es'ectul fa( de celalalt %nsea"n( a nu se folosi de 'ersoane sau "ai tinere, a nu 'ede'si 'e altii 'entru a nu acce'ta 'ro'riile viziuni sau '(reri. 1iecare se str(duieste s( actioneze cu res'ect, chiar si atunci cand cel(lalt nu o face. " $i%ertate si responsa%ilitate *coala d( 'rofesorilor si elevilor li#ertate %n "(sura %n care aceasta 'oate fi dusG cu res'onsa#ilitate. Cine 'artici'( la luarea deciziilor tre#uie sa 'oarte si res'onsa#ilitatea acestora. Cine acce'ta regulile si le res'ect( 'oate avea 'retentia asu'ra acestei li#ert(ti. H Relatii interpersonale 5oti, at/t elevii c/t si 'edagogii se str(duiesc s( creeze un cli"at 'rietenos, res'ectuos si de %ntra6utorare. 1iecare %ncearcG s( %l trateze 'e cel(lalt asa cu" %si doreste sa fie tratat el %nsusi si sa a6ute acolo unde a6utorul este cerut. "Inv&tarea CA6ut(-"( s( fac singurB, 'ro'oziie rostit( de un co'il din 'ri"a gr(dinit( deschis( de Maria Montessori, ce a devenit "ai a'oi o tez( de #az( a 'edagogieiMontessori, este un 'rinci'iu de care tine" cont %n "od s'ecial %n scoala noastr(. 1iecare este r(s'unz(tor 'entru inv(tarea sa. 0edagogii %si asu"( rolul de %ndru"(tor si ofer( a6utor acolo unde este necesar. !nv(tarea se 'oate realiza doar 'rin 'ro'ria "inte, 'rin 'ro'riile "/ini si 'ro'ria ini"(. H 7es're succes 1iecare individ este r(s'unz(tor de #unul "ers al scolii si al 'rocesului de %nv(t("/nt. 1iecare co'il si fiecare 'edagog se str(duieste s( se co"'orte %n asa fel %nc/t s( contri#uie %n "od constructiv la 'rocesul educativ si s( fac( %n asa fel %nc/t 'auzele s( fie recreative. HConflictul ?iolenta nu este o solutie. 4e str(dui" s( a'lan(" conflicte %ntr-un "od c/t "ai corect f(r( a a'ela la violent(. Cine critic(, tre#uie sa fie constient de ce doreste s( i"#un(t(teasc( cu critica sa. Atunci aceasta devine constructiv( si de folos. Acel ce critic( tre#uie s( o fac( %n asa fel %nc/t s( nu r(neasc( 'e altii. H *erviciul In folosul co"unit(ii 1iecare 'reia sarcini 'entru co"unitate. !n ti"'ul unei zile 'etrecute la scoal( sunt de %nde'linit sarcini "ai "ari sau "ai "ici, care fac ca ti"'ul 'etrecut aici de c(tre fiecare dintre noi sa fie unul 'l(cut. @ste corect ca fiecare s( 'artici'e la aceste actiuni. HCola#orare *coala are nevoie de %ncrederea si cola#orarea '(rinilor, a 'edagogilor si a elevilor. 7iscutii deschise si o cola#orare str/ns( %n cadrul colii este indis'ensa#il( 'entru a crea conditii o'ti"e 'entru %nv(tare. H Mediul 'regatit J s'atii 4e cree" "ediul %n asa fel %nc/t s( ne si"i" #ine %n el. !n fiecare clas( se caut( solutii 'entru a sti"ula %nv(tarea. 1iecare dintre noi contri#uie la '(strarea si %ngri6irea "ediului intern si e=tern %n care se desf(soar( activitatea.

a. Conceptele promovate Conce'te 2i#ertatea 'entru %nv(tare auto-diri6at( Metoda Montessori res'ect( li#ertatea individual( a co'ilului de a alege 'ro'riile activit(ti, li#ertate care tine at/t de co'il c/t si de "ediu (de e=e"'lu unele "ateriale, chiar si lucrarea lui, o 'oate alege nu"ai dac( este dis'oni#il(). 0lanul de dezvoltare 0rocesul de dezvoltare natural( a co'iilor se 'roduce 'e "ai "ulte 'lanuri distincte, fiecare av/nd 'ro'riile sale conditii si 'erioade de v/rst(. - 'lanul ! (0-; ani) 'resu'une for"area 'ersonalit(tii si %nv(t(rii 'rin inter"ediul si"turilor fiziceD - 'lanul al !!-lea (;-13 ani) 'resu'une %nv(tarea 'rin rationa"ente a#stracte cu a6utorul i"aginatiei si al relatiilor cu ceilaliD - 'lanul al !!!-lea (13-18 ani) re'rezint( 'erioada adolescentei cu schi"#(rile se"nificative #iologice si de 'u#ertateD - 'lanul al !?-lea (de la 18 ani In sus) re'rezint( 'lanul %n care se finalizeaz( toate 'rocesele de "aturizare. Fru'area 'e "ai "ulte v/rste Co'ii sunt gru'ati %n cadrul gru'elor 'e "ai "ulte v/rste, ocazie cu care %nvat( unii de la altii, totul %ntr-un "od s'ontan. 0regatirea "ediului Materialele de %nv(tare 'entru co'ii tre#uie sa fie organizate %n functie de su#iecte, gradul de dificultate si co"'le=itateD tre#uie aezate 'e rafturi deschise 'entru a 'utea fi utilizate, dar si %ntr-un "od c/t "ai atractiv si estetic 'entru a ii atrage 'e co'ii. K 9#servarea si 'redarea 0rofesorul este cel care %i ur"(reste 'e co'ii, acestia fiind i"'licati %ntr-o activitate la alegere. 0rofesorul va nota, iar toate o#servatiile vor indica dac( co'ilul este 'regatit 'entru trecerea de la o eta'(, 'rovocare 'entru el. Atentia *'ecific( 'entru co'ii cu v/rsta cu'rins( %ntre 0 si ; ani, la aceast( v/rst( ei sunt foarte atenti si incor'oreaz( e='erientele din "ediul lor, %nvat( f(r( efort, %ntr-un "od s'ontan.

:i#liografie$

S-ar putea să vă placă și