Sunteți pe pagina 1din 9

Politic, civilitate, moralitate Vaclav Havel ORICIT de ridicol si donchisotesc ar putea suna in aceste vremuri, un lucru mi se pare dincolo

de orice indoiala: ca este responsabilitatea mea sa subliniez, fara incetare, originea morala a oricarei politici autentice, sa accentuez insemnatatea valorilor si criteriilor morale in toate sferele vietii sociale, inclusiv economia, si sa lamuresc ca, daca noi nu ne straduim, in interiorul nostru, sa descoperim sau sa redescoperim si sa cultivam ceea ce eu numesc o responsabilitate mai adinca, atunci evolutia tarii noastre va fi, intr-adevar, pe un drum gresit Regasirea libertatii intr-o societate moralmente detracata a avut, in mod limpede, urmari inevitabile, pe care le-am fi putut, asadar, anticipa, dar care s-au dovedit mult mai grave decit orice previziune: ele s-au concretizat intr-o enorma, uluitoare e!plozie a oricarui viciu uman imaginabil O vasta panoplie de tendinte umane indoielnice sau, cel putin, moralmente ambigue, incura"ate discret de-a lungul anilor si, totodata, silite sa serveasca functionarii zilnice a sistemului totalitar, au fost brusc eliberate, ca si cum ar fi scapat din strinsoarea unei camasi de forta Regimul autoritar a impus o anumita ordine # daca o putem numi astfel # asupra acestor vicii $si, astfel, le-a legitimat intr-un sens% &ceasta ordine a fost spulberata, dar o noua ordine care sa stavileasca si nu sa e!ploateze aceste vicii, o ordine intemeiata pe responsabilitatea acceptata liber fata de si pentru intregul societatii inca nu a fost edificata # si nici nu s-ar fi putut altfel, intrucit dezvoltarea si cultivarea unei atare ordini se numara in ani &stfel, sintem martorii unei situatii bizare: societatea s-a eliberat, e adevarat, insa, intr-un fel, se manifesta mai rau decit in timpul inrobirii sale Criminalitatea a crescut rapid, iar acea scursura bine cunoscuta # ce se revarsa in momentele de rascruce istorica din subteranele ps'che-ului colectiv # a inundat mass-media, mai ales presa senzationalista (ar e!ista alte simptome, mai serioase si mai nocive: dihonie intre natiuni, suspiciune, rasism, chiar semne ale fascismului) politizarea, zelul neinfrinat si nechibzuit pentru interese complet particulare, ambitia nemasurata, fanatismul de orice fel, modalitati noi si nemaivazute de a "efui, aparitia diverselor retele mafiote) si o absenta covirsitoare a tolerantei, intelegerii, bunului-gust, moderatiei si ratiunii & aparut si o noua aplecare pentru ideologii # ca si cum mar!ismul ar fi lasat in urma sa un imens vacuum nelinistitor ce trebuia inlocuit cu orice pret *ste suficient sa privim scena noastra politica $a carei lipsa de civilitate este doar o rasfringere a unei crize mai generale a civilitatii% +n lunile dinaintea alegerilor din iunie ,--., aproape fiecare activitate politica, inclusiv importante dezbateri legislative din /arlament, a avut loc in conte!tul campaniei electorale, marcata de o insatiabila foame de putere si tentatia de a cuceri simpatia unui electorat buimacit prin tot soiul de nonsensuri sclipitor ambalate &cuzatiile reciproce, denunturile si calomniile intre adversarii politici nu au nici o limita 0n politician va demola munca altuia doar fiindca cei doi apartin unor partide politice diferite Consideratiile partizane cistiga teren in dauna incercarilor pragmatice de a gasi solutii rezonabile si utile +n presa, analiza este data deoparte de invective & spri"ini guvernul pentru o cauza buna este realmente rusinos) a-l cotonogi, pe de alta parte, este demn de toata lauda & sfirteca politicienii care isi declara spri"inul pentru un alt grup politic este de la sine inteles Oricine poate acuza pe oricine de intrigi sau incompetenta, sau de a fi avut un trecut maculat sau intentii necurate (emagogia este la ordinea zilei, si chiar chestiuni importante, precum dorinta fireasca a unui popor pentru autonomie, sint instrumentate in "ocurile puterii, iar adversarii se intrec in a minti opinia publica 1umerosi membri ai elitei de partid, asa-numita nomen2latura, care, pina de curind, fluturau steagurile

inselatoare ale "ustitiei sociale si ale clasei muncitoare, si-au aruncat mastile si, peste noapte, au devenit fatis speculanti si hoti 3ulti dintre temutii comunisti de odinioara sint acum capitalisti fara scrupule, rizind fara rusine in fata aceluiasi muncitor ale carui interese pretindeau, nu demult, ca le apara Cetatenii sint din ce in ce mai dezgustati, iar dezgustul lor se indreapta, e de inteles, impotriva guvernului democratic pe care ei insisi l-au ales *!ploatind con"unctura, unele persona"e cu un trecut suspect au ademenit gratiile cetateanului cu idei precum urgenta de a arunca intregul guvern in riul 4ltava 5i totusi, daca o mina de prieteni si eu insumi am rezistat spunind adevarul despre totalitarismul comunist in vreme ce ne incon"ura un ocean de apatie, nu am nici un motiv sa nu rezist in continuare si sa vorbesc ad nauseam, in ciuda unor zimbete condescendente, despre responsabilitate si moralitate in fata actualului marasm social 1u e!ista nici un motiv sa credem ca aceasta infruntare este o cauza pierduta 5ingura cauza pierduta este aceea de la care dezertam inainte de lupta &m fost incredintat deseori ca un urias potential de bunavointa inca dormiteaza in societatea noastra (oar ca el este incoerent, inabusit, confuz, paralizat si dezorientat # ca si cum nu ar sti pe ce sa se spri"ine, de unde sa inceapa, unde si cum sa gaseasca modalitatile potrivite de a se e!prima +n atare circumstante, este datoria politicienilor de a trezi acest potential toropit, sa ii ofere o directie si sa ii inlesneasca revenirea, sa ii permita prezenta si sa il stimuleze, sau pur si simplu sa insufle speranta 5e spune ca o natiune se alege cu politicienii pe care ii merita +ntr-un fel, e adevarat: politicienii sint, de buna seama, o oglinda a societatii lor si, intr-un sens, intruparea potentialului ei +n acelasi timp, parado!al, si reversul este adevarat: societatea este si ea o oglinda a politicienilor (epinde in mare masura de politicieni ce forte sociale aleg sa elibereze si ce forte sint suprimate, daca ei se spri"ina pe eul nostru launtric mai bun sau pe cel rau Regimul anterior a mobilizat sistematic cele mai rele tare umane: egoismul, invidia si ura &cel regim nu a fost numai ceea ce meritam) el a fost de asemenea responsabil pentru ceea ce am devenit Oamenii politici poarta, asadar, o mai mare responsabilitate pentru conditia morala a societatii si este de datoria lor sa caute ce e mai bun in acea societate, sa il dezvolte si intareasca +n aceasta ordine de idei, chiar si acei politicieni care ma irita prin malitia si vidul lor de perspectiva nu sint, in cea mai mare parte a lor, rau-intentionati 6e lipseste, mai degraba, e!perienta, astfel ca pot ceda usor in fata intereselor private si a manipularii de catre tendinte semnificative si obiceiuri dominante) adesea ei sint pur si simplu capturati, fara voie, in virte"ul politicii rele, din care nu se pot elibera de teama riscurilor asociate 0nii spun ca sint un visator naiv care incearca intruna sa imbine cele ce nu se imbina: politica si morala Cunosc bine refrenul) l-am auzit tot timpul +n anii 789, un filosof ceh care traia in California a publicat, intr-o serie de articole, o critica devastatoare a politicii antipolitice adoptate de Charta 7:: # si, indeosebi, a felului in care am e!plicat ideea in eseurile mele /rins in capcana propriilor erori mar!iste, el credea ca stiinta ii pune la indemina intreaga istorie a lumii, dat fiind statutul sau de cercetator 6umea era, in opinia lui, o istorie a revolutiilor violente si a luptei vicioase pentru putere Ideea ca lumea ar putea fi schimbata realmente prin forta adevarului, puterea cuvintului adevarat si taria spiritului liber, prin constiinta si responsabilitate # fara arme, fara patima puterii, fara sforariile politice # era relativ departe de orizontul intelegerii sale (aca prin decenta intelegi doar o suprastructura a fortelor de productie, atunci niciodata nu vei putea intelege puterea politica in termenii decentei ;iindca doctrina sa il invatase ca burghezia nu va ceda de bunavoie rolul ei conducator, si ca trebuie aruncata la lada de gunoi a istoriei printr-o revolutie violenta, acest filosof a presupus ca nu e!ista o alta

modalitate de a sfirsi cu guvernul comunist Totusi s-a dovedit ca este posibil 1u numai atit, dar s-a dovedit ca era singurul fel posibil 3ai mult, era si singurul mod cu sens, intrucit violenta, asa cum stim, stirneste mai departe violenta &stfel se e!plica de ce revolutiile degenereaza in dictaturi care isi devoreaza tinerii, dau nastere unor noi revolutionari care se pregatesc pentru alte violente, fara sa inteleaga ca ei isi sapa singuri groapa si astfel societatea se afunda in cercul fatal al revolutiilor si contrarevolutiilor Comunismul a fost invins de viata, de gindire, de demnitatea umana Istoria noastra recenta a confirmat ca profesorul ceh-californian s-a inselat (e asemenea, cei care sustin in continuare ca politica este, in principal, manipularea puterii si a opiniei publice, si ca moralitatea nu- si are locul aici, se insala deopotriva Intriga politica nu inseamna a face intr-adevar politica, iar paravanul vremelnic al politicii superficiale nu asigura succesul pe termen lung Cineva poate a"unge usor primministru prin uneltiri, insa e doar o reusita personala) lumea nu poate fi schimbata in bine in acest mod +n ce ma priveste, las intriga politica pe seama altora) nu voi rivaliza cu ei # sau, in mod cert, nu cu armele lor /olitica autentica # politica demna de acest nume si singura careia ii pot fi loial # este pur si simplu o modalitate de a-i slu"i pe cei din "ur: slu"ind comunitatea si pe cei care vor veni dupa noi Radacinile ei cele mai adinci sint morale, intrucit este o responsabilitate, e!primata prin actiune fata de si pentru intreg, o responsabilitate care se defineste in felul acesta # o responsabilitate mai adinca #, fiindca are o intemeiere metafizica: cu alte cuvinte, ea se origineaza in certitudinea, constienta sau nu, ca moartea noastra nu inseamna sfirsitul, deoarece fiecare lucru este pentru totdeauna consemnat si evaluat in alta parte, undeva deasupra noastra, in ceea ce am numit memoria ;iintei: un aspect integral al ordinii secrete a cosmosului, al naturii, al vietii, pe care credinciosii il numesc (umnezeu si a carui "udecata se intinde asupra a orice Constiinta autentica si responsabilitatea autentica sint intotdeauna, in ultima instanta, e!plicabile numai ca e!presie a asumarii tacute ca sintem vegheati de sus, ca toate lucrurile sint vizibile, ca nimic nu este uitat si ca timpul pamintesc nu are nici o putere sa inlature crudele dezamagiri ale esecului pamintesc: spiritul nostru stie ca nu este singura entitate in cunostinta de aceste esecuri Ce pot face nu numai pentru a ramine loial acestei conceptii despre politica, ci si pentru a incerca sa o aduc la implinire, macar partial, in calitate de presedinte< $+n definitiv, este de neconceput sa separi cele doua lucruri (aca nu as incerca sa imi concretizez ideile, intrevad doua urmari: fie, intr-un final, as fi inlocuit din functie, fie as deveni un e!centric tolerat, declamind in fata unei audiente nepasatoare # nu numai o optiune mai putin demna, ci si una profund necinstita, intrucit ar semnifica o alta forma de demisie, atit a mea, cit si a idealurilor mele % Ca si in ale privinte, e indicat sa incep cu propria persoana: in toate impre"urarile incearca sa fii decent, drept, tolerant, intelegator si, in acelasi timp, sa rezisti coruptiei si deziluziilor Cu alte cuvinte, trebuie sa fac tot ce imi sta in putinta pentru a actiona in armonie cu constiinta mea si eul meu launtric mai bun (e pilda, sint adesea sfatuit sa fiu mai tactic, sa nu spun totul dintru inceput, sa disimulez delicat, sa nu imi fie teama sa curtez pe cineva mai mult decit imi sta in fire, sau sa ma distantez de cineva impotriva dorintei mele 5int indemnat de asemenea, pentru a avea mai multa autoritate, sa subscriu ambitiei cuiva pentru putere, sa flatez doar spre a fi placut, sa resping o persoana impotriva propriilor convingeri, din cauza ca nu se bucura de simpatia altora (e asemenea, aud tot timpul si alt tip de sfat: ar trebui sa fiu mai dur, mai hotarit, mai autoritar +n numele unei cauze bune, nu ar trebui sa evit sa dau uneori cu pumnul in masa, sa vociferez, sa stirnesc putina teama si incordare Totusi, daca ar fi sa-mi ramin consecvent mie insumi si viziunii mele asupra politicii, nu ar trebui sa dau ascultare unor astfel de sfaturi, nu numai in interesul propriei mele sanatati mintale $care ar putea trece drept o dorinta privata, egoista%, ci in primul rind pentru ceea ce ma

preocupa in cel mai inalt grad: simplul fapt ca directetea nu poate fi niciodata impusa prin ocolisuri, adevarul prin minciuni ori spiritul democratic prin directive autoritare (esigur, nu stiu daca directetea, adevarul sau spiritul democratic vor avea cistig de cauza (ar stiu cum nu as putea reusi # anume, alegind mi"loacele ce contrazic scopul &sa cum stim din istorie, nu este o mai buna cale de a elimina chiar scopurile dorite Cu alte cuvinte, e!ista un singur mod, cu sorti de reusita, de a aspira la decenta, ratiune, responsabilitate, sinceritate, civilitate si toleranta # si acest mod este actiunea decenta, rationala, responsabila, sincera, civilizata si toleranta +mi dau seama ca, in politica cotidiana, acesta nu este vazut drept cel mai practic mod de conduita (ar am un avanta": intre defectele mele se intimpla ca unul sa lipseasca: obsesia sau patima pentru putere 6ipsit de aceasta povara, sint in mod esential mai liber decit cei care se leaga de puterea sau pozitia lor, iar acest lucru imi ingaduie privilegiul de a ma purta netactic $5 > % 5ingurul drum inainte il vad in acea "onctiune veche, familiara: a trai in adevar (ar cum se face acest lucru, practic vorbind, in pozitia de presedinte< +ntrevad trei posibilitati principale /rima posibilitate: 5int nevoit sa repet raspicat si fara echivoc anumite lucruri 1u imi place sa ma repet, dar in acest caz e de neevitat +n aparitiile mele publice, simt ca trebuie sa subliniez si sa e!plic dimensiunea morala a intregii vieti sociale, sa accentuez ca moralitatea se regaseste, de fapt, pretutindeni 5i e adevarat: ori de cite ori intimpin o problema in munca mea si incerc sa ii dau de capat, descopar intotdeauna un substrat moral, fie ca e vorba de apatie, neasumarea unei erori sau a unei vini personale, incremenirea in anumite pozitii pentru avanta"ele asociate, invidie, suficienta oarba sau orice altceva *ste imperativ, cred, sa reanimam bunavointa ce dormiteaza in oameni Oamenii trebuie sa auda ca are sens sa se comporte decent sau sa-i a"ute pe ceilalti, sa ordoneze interesele comune deasupra celor personale, sa respecte regulile elementare de coe!istenta umana *i resimt nevoia de a li spune in mod public aceste lucruri *i doresc sa stie daca cei de sus sint de partea lor *i se simt astfel intariti, confirmati, plini de speranta 1imic nu lipseste mai mult bunei-credinte decit recunoasterea si cultivarea (e aceea, pentru a se dezvolta si pentru a avea un impact, buna-credinta trebuie sa auda ca nu este subiectul deriziunii &desea, ascultatorii obisnuiti ai discutiilor mele de la radio catre natiune, Conversatii de la 6?n', cer sa auda ceea ce s-ar numi reflectii filosofice sau etice 0neori omit aceste subiecte de teama sa nu ma repet, insa oamenii le solicita mereu 1u incerc sa ofer oamenilor sfaturi practice despre cum sa se raporteze la raul din "urul lor, nu as putea nici daca as vrea: si totusi oamenii doresc sa auda ca decenta si cura"ul au sens, ca lupta impotriva afacerilor murdare comporta anumite riscuri *i doresc sa stie ca nu sint stingheri, uitati, clasati & doua posibilitate: /ot incerca sa creez in "urul meu, in asa-numita lume a politicii inalte, un mediu pozitiv, un mediu al generozitatii, tolerantei, transparentei, deschiderii si un gen de convivialitate elementara si incredere reciproca +n aceasta sfera sint departe de a fi factorul decisiv (ar pot avea o influenta psihologica & treia posibilitate: *!ista o arie semnificativa in care pot avea o influenta politica directa din pozitia de presedinte 5int nevoit sa iau anumite decizii politice &stfel, pot si trebuie sa concretizez conceptia mea despre politica, sa inserez in ea idealurile mele politice, nazuinta mea pentru dreptate, decenta si civilitate, ideea mea despre ceea ce, date fiind scopurile de fata, voi numi statul moral (aca am sau nu succes, altii sint chemati sa "udece, dar rezultatele vor fi intotdeauna inegale, de vreme ce sint o fiinta umana failibila, ca oricine altcineva @urnalistii si, indeosebi, cores pondent ii straini ma intreaba deseori cum pot fi transpuse in realitate ideea de a trai in adevar, ideea politicii antipolitice sau ideea politicii subordonate constiintei *i vor sa afle daca, aflindu-ma in aceasta pozitie inalta, nu am fost fortat sa revizuiesc ceea ce am scris in trecut ca critic independent al politicienilor si politicii 1u cumva am fost constrins sa retez, ca e!-

disident, asteptarile mele de la politica, prin care ei inteleg criteriile derivate din e!perienta disidentei, prin urmare atit de putin aplicabile in afara acelei sfere< +n al doilea mandat de presedinte, intr-o tara coplesita de probleme pe care presedintii democratiilor stabile nu si le-au inchipuit vreodata, poate nu voi fi crezut de toata lumea, dar pot afirma cu mina pe inima ca nu am fost obligat sa ma dezic de nimic din ceea ce am scris anterior sau sa imi modific gindurile /oate parea incredibil, dar asa stau lucrurile: nu numai ca nu am fost nevoit sa imi schimb ideile, dar opiniile mele au fost adeverite +n ciuda tensiunii politice zilnice, sint deplin incredintat ca politica nu este in mod esential o afacere "osnica: iar in masura in care e, doar oamenii "osnici sint responsabili pentru acest lucru /ot concede ca politica, mai mult decit alte activitati umane, poate tenta cu practici "osnice si ca, prin urmare, impune oamenilor o alta masura a probitatii (ar pur si simplu nu este adevarat ca un politician trebuie sa minta sau sa se dedea intrigilor * un nonsens categoric, diseminat de oamenii care, din varii motive, doresc sa-i demoralizeze pe cei care vor sa se implice in problemele publice (esigur, in politica, la fel ca peste tot in viata, este imposibil si absurd sa spui orice, dintr-o data, si chiar oricui (ar asta nu inseamna ca trebuie sa minti 1u ai nevoie decit de tact, de instincte potrivite si bun-gust O e!perienta surprinzatoare a politicii la nivel inalt este urmatoarea: am descoperit ca bunul-gust este mai util decit o diploma post-universitara in stiinta politica +n cel mai inalt grad, este o chestiune de eticheta: a sti cit de mult sa vorbesti, cind sa incepi si cind sa termini) cum sa spui politicos un lucru pe care omologul tau nu ar agrea sa il auda) cum sa spui, intotdeauna, ce este cel mai relevant la un anumit moment, si sa nu vorbesti despre ceea ce este lipsit de importanta sau irelevant) cum sa aperi o pozitie fara a ofensa) cum sa creezi acel gen de atmosfera amicala pentru a inlesni negocierile comple!e) cum sa intretii o conversatie, evitind atit intruziunea, cit si tonul distant) cum sa echilibrezi subiectele politice serioase cu altele mai usoare, mai confortabile) cum se programeaza calatoriile oficiale in mod cumpanit, inclusiv sa stii cind nu este potrivit sa mergi undeva, cind sa fii deschis si cind retinut, si in ce masura (ar mai mult decit atit, politica la nivel inalt inseamna sa ai un anume instinct al vremurilor, al atmosferei, al firii oamenilor, al naturii temerilor lor, al felului in care vad lumea # lucruri care, de asemenea, pot fi mai utile decit toate sonda"ele sociologice 5tudiile in stiinta politica, drept, economie, istorie si cultura sint o resursa nepretuita pentru orice om politic, insa am fost convins, in nenumarate rinduri, ca alte insusiri sint mai importante Calitati precum empatia pentru cei din "ur, deprinderea de a discuta cu ceilalti, intuitia, capacitatea de a intelege repede nu numai problemele, ci si firea umana, usurinta de a stabili legaturi, un simt al moderatiei: toate acestea sint mai importante in politica 1u vreau sa spun, (oamne feresteB, ca eu insumi sint inzestrat cu toate aceste calitati) citusi de putinB 5int doar observatiile mele +n concluzie: daca intentiile bune se intilnesc cu bunul-gust, nu numai ca vei corespunde standardelor politicii, ci esti sortit politicii (aca esti modest si nu tin"esti morbid dupa putere, locul tau este categoric aici Conditia sine Cua non a unui politician nu este abilitatea de a disimula) nu e nevoie decit sa fie receptiv si sa stie cind, ce, cui si cum sa spuna lucrurile pe care le are de spus 1u este adevarat ca un om cu principii nu-si are locul in politica) este suficient ca el sa caute sa-si implineasca principiile sale cu rabdare si chibzuinta, cu simtul masurii si intelegerea celorlalti 1u este adevarat ca doar cinicul indiferent, arogantul, nerusinatul si meschinul pot avea succes in politica) astfel de persoane, e drept, sint minate spre politica, dar, in final, bunacuviinta si bunul-gust intotdeauna vor atirna mai greu *!perienta si observatiile mele confirma ca politica inteleasa drept practica a moralitatii este posibila 1u neg, insa, ca acest drum este usor de urmat 1ici nu am pretins vreodata (intre idealurile mele

politice, ar trebui sa fie suficient de limpede ca ceea as dori sa accentuez, in orice mod posibil, in practica mea politica este cultura Cultura in cel mai larg sens al termenului, acoperind tot ceea ce ar putea fi numit cultura vietii cotidiene # sau civilitatea #, pina la ceea ce numim cultura inalta, inclusiv artele si stiinta 1u as dori sa se inteleaga ca statul ar trebui sa stipendieze masiv cultura ca un domeniu special al straduintelor umane, si nici nu impartasesc in vreun fel temerea indignata a multor artisti ca perioada prin care trecem acum va ruina cultura si, in cele din urma, o va distruge Cei mai multi dintre artistii nostri, fara voia lor, s-au obisnuit cu generozitatea nesfirsita a statului socialist *l a finantat mai multe institutii si birouri culturale, fara a tine seama daca un film costa un milion sau zece milioane de coroane, sau daca cineva il va vedea vreodata *ra nesemnificativ citi actori in plus erau pe statele de plata ale teatrelor) esential era ca fiecare avea un loc unde tragea spuza pe turta sa 5tatul comunist stia, mai bine decit filosoful ceh-californian, unde se afla cea mai mare amenintare: in planul intelectului si al spiritului 5tia cine trebuie domesticit prin marinimia irationala Ca statul, incetul cu incetul, a esuat in planul sau este o alta chestiune, care doar confirma cita indreptatire avea nelinistea sa) deoarece, in pofida tuturor peschesurilor, premiilor si distinctiilor oferite, artistii au fost printre primii revoltati 6amentatia nostalgica a artistilor care rememoreaza gales securitatea lor sociala sub socialism nu ma misca deloc Cultura trebuie, cel putin partial, sa invete cum sa-si croiasca propriul drum *a ar trebui sa fie finantata prin reduceri fiscale, prin fundatii, fonduri de dezvoltare si altele asemenea # care, altminteri, sint si instrumentele care ii asigura cel mai bine pluralitatea si libertatea Cu cit mai variate sursele finantarii pentru arte si stiinte, cu atit mai mari vor fi diversitatea si competitia in arte si cercetarea academica 5tatul ar trebui sa spri"ine # intr-un mod rational, deschis criticii si bine cumpanit #toate acele aspecte ale culturii care sint fundamentale pentru identitatea noastra nationala si traditiile civilitatii tarii noastre si care nu pot fi conservate numai prin mecanismele economiei de piata 3a gindesc la siturile de patrimoniu $nu poate e!ista un hotel in fiecare castel $ori chateau% pentru a-si plati intretinerea, nici nu putem astepta ca vechea aristocratie sa se intoarca si sa le plateasca intretinerea doar pentru ca tin la onoarea familiei%, la biblioteci, muzee, arhive publice si institutii similare, care sint astazi intr-o deplorabila paragina $ca si cum vechiul regim al uitarii a tinut deliberat sa distruga aceste importante marturii ale trecutului nostru% (e asemenea, este dificil sa ne imaginam ca >iserica, sau bisericile, vor avea intr-un viitor apropiat mi"loacele sa restaureze toate capelele, catedralele, manastirile si cladirile ecleziastice, in ruina dupa patruzeci de ani de comunism *le fac parte din bogatia culturala a intregii tari, nu sint numai mindria >isericii 3entionez toate aceste lucruri ca un fel de introducere, pentru a fi cit mai riguros +nsa altceva vreau sa subliniez Cred ca e coplesitor de important sa ne preocupam de cultura nu numai ca referinta a activitatilor umane, ci in sensul cel mai larg: cultura atotcuprinzatoare, altfel spus nivelul general al manierelor publice /rin asta inteleg in primul rind natura relatiilor care e!ista intre oameni: intre cel puternic si cel slab, intre cel sanatos si cel bolnav, intre tinar si batrin, adult si copil, om de afaceri si client, barbat si femeie, profesor si student, ofiter si soldat, politist si cetatean, si asa mai departe 3ai mult, ma gindesc si la relatiile oamenilor cu natura, cu animalele, cu atmosfera, mediul, orasele, parcurile si caminele lor # toata cultura locuintei si arhitecturii, a alimentatiei publice, a marilor afaceri si micilor pravalii) cultura muncii si a rela!arii) cultura modei, a conduitei si a distractiei 5i nu numai atit: toate acestea ar fi greu de imaginat fara o cultura "uridica, politica si administrativa, fara cultura relatiilor dintre stat si cetatean +nainte de razboi, in toate aceste deprinderi si preocupari, noi eram in rind cu democratiile prospere occidentale din acea vreme, poate chiar mai bine /entru a evalua situatia noastra din prezent este suficient sa pasim in *uropa de 4est 5tiu ca acest declin catastrofic al nivelului cultural general, al nivelului manierelor publice are legatura cu declinul economiei si chiar este preponderent o consecinta directa a acestuia Totusi imi da fiori mai mult decit declinul economic *ste

mult mai vizibil) te afecteaza mult mai fizic, sa spun asa 3i-e usor sa imi imaginez ca, in calitate de cetatean, m-ar supara mai mult daca bistroul la care merg ar fi un loc unde clientii scuipa pe podea sau anga"atii se poarta grobian cu mine decit daca nu mi-as mai permite sa merg zilnic acolo si sa comand cea mai scumpa mincare din meniu (e asemenea, m-ar supara mai putin daca nu as putea sa imi permit o casa spatioasa decit daca nu as vedea case frumoase pretutindeni /oate ca in termenii acestia e mai limpede ce vreau sa spun: oricit de important ar fi ca economia noastra sa-si revina, aceasta nu e singura misiune ce ne revine 1u este mai putin important sa facem tot ce este posibil pentru a imbunatati nivelul cultural general al vietii cotidiene /e masura ce economia va creste, lucrul acesta se va intimpla oricum (ar nu trebuie sa ne incredem doar in asta * imperativ sa initiem un program cuprinzator pentru a creste standardele culturii generale 5i nu e deloc adevarat ca trebuie sa asteptam pina cind avutia ne va permite acest lucru) putem incepe imediat, fara o letcaie in buzunare 1imeni nu ma poate convinge ca o asistenta mai bine platita se va purta mai gri"uliu cu un pacient, ca doar o casa costisitoare poate fi placuta, sau ca doar un intreprinzator instarit poate fi amabil cu clientii sai si poate prezenta magazinul sau intr-un fel atractiv, sau ca doar un fermier prosper se poate ingri"i bine de animalele sale &s merge mai departe spunind ca, in multe privinte, imbunatatind civilitatea vietii cotidiene putem grabi cresterea economica # de la cultura cererii si ofertei, a comertului si a initiativei private pina la cultura valorilor si a stilurilor de viata 4reau sa fac tot ce imi sta in putinta pentru a contribui, in propriul meu fel, la un program de insufletire a nivelului general al civilitatii, sau cel putin sa fac tot ce sta in puterea mea pentru a-mi e!prima implicarea personala intr-o astfel de insufletire, indiferent daca din pozitia de presedinte sau nu Consider ca este parte constitutiva si urmarea logica a viziunii mele despre politica drept practica a moralitatii si aplicarea notiunii de responsabilitate mai adinca +n definitiv, oare e!ista un alt lucru de care cetatenii # si cu atit mai mult politicienii # sa fie mai preocupati decit, in ultima instanta, de dorinta lor de a incerca sa-si transforme viata in ceva mai placut, mai interesant, mai variat si mai usor de suportat< (aca discut aici despre programul meu politic # sau, mai e!act, civil #, despre viziunea politica, valorica si ideatica fata de care ma simt anga"at, asta nu inseamna ca nada"duiesc, naiv, ca aceasta straduinta se va sfirsi intr-o buna zi Raiul pe pamint, in care fiecare iubeste pe toata lumea si va fi vrednic, civilizat si virtuos, in care pamintul rodeste si totul este roz si usor, conlucrind armonios spre multumirea lui (umnezeu: asa ceva nu va e!ista (impotriva, lumea a avut cele mai cumplite e!periente cu ginditorii utopici care au fagaduit toate aceste lucruri Raul va ramine cu noi, nimeni nu va stirpi vreodata suferinta omeneasca, scena politica va atrage intotdeauna aventurieri iresponsabili, plini de ambitie si escroci Iar oamenii vor distruge in continuare planeta +n aceasta privinta nu am nici o iluzie 1ici eu, nici altcineva nu va cistiga aceasta infruntare odata pentru totdeauna +n cel mai bun caz putem cistiga, insa nu e nimic cert, citeva batalii Cred in continuare ca are sens sa ducem consecvent aceasta infruntare 5ecole intregi ea nu s-a intrerupt si, nada"duim, va tine alte secole Trebuie sa actionam din principiu: pentru ca asa trebuie sa facem 5au, altfel spus, fiindca (umnezeu vrea astfel *ste o lupta eterna, nesfirsita, purtata nu doar de oamenii buni $printre care ma numar si eu, mai mult sau mai putin% impotriva oamenilor rai, de catre oamenii de onoare impotriva oamenilor lipsiti de onoare, de catre oameni care se gindesc la lume si eternitate impotriva oamenilor care se gindesc doar la ei insisi si la imediat *a are loc in interiorul fiecarui om *ste ceea ce defineste persoana, ceea ce face viata sa fie viata &sadar, oricine afirma ca sint un visator care isi imagineaza sa preschimbe infernul in paradis se insala &m putine iluzii (ar resimt o responsabilitate de a ma anga"a fata de idealurile pe care le consider bune si drepte 1u stiu daca voi fi in stare sa schimb sau nu in bine anumite lucruri &mbele rezultate sint posibile +nsa e!ista o singura idee la care nu voi renunta vreodata: aceea ca ar fi lipsit de sens sa te straduiesti pentru o cauza buna

Reconstruim tara noastra din nou 3i-a fost sortita o pozitie in care am o influenta mai mare asupra acestui proces decit cei mai multi concetateni 5e cuvine, asadar, sa e!pun ideile mele despre ce fel de tara ar trebui sa fie si sa articulez viziunea care ma calauzeste # sau, mai degraba, viziunea care decurge firesc din propria mea intelegere a politicii 1e dorim cu totii un stat fundamentat pe domnia legii, democratic $avind un sistem politic pluralist%, pasnic si cu o economie de piata prospera 0nii insista ca acest stat s-ar cuveni, de asemenea, sa fie socialmente drept &ltii percep in aceasta sintagma o remanenta a socialismului si argumenteaza impotriva *i se opun notiunii de dreptate sociala ca fiind vaga, si afirma ca ea nu semnifica nimic, iar o economie de piata functionala nu poate garanta vreodata dreptatea sociala autentica *i subliniaza ca oamenii sint, si intotdeauna vor fi, intr-un mod inegal inzestrati cu talent, harnicie si, nu in ultimul rind, noroc +n mod evident, dreptatea sociala in sensul de egalitate sociala este ceva pe care sistemul de piata nu poate sa il asigure, prin insasi natura sa 5i mai mult, a constringe economia de piata sa faca astfel ar fi profund imoral $*!perienta socialismului ne-a oferit destule e!emple de ce lucrurile stau astfel % Totusi nu inteleg de ce un stat democratic, apelind la parlament si la constructia bugetara, nu poate aspira la o anume echitate, de pilda, in domeniul politicilor ce privesc pensiile sau sistemul fiscal, spri"inul pentru someri, salariile functionarilor publici, asistenta pentru batrinii care traiesc singuri, pentru oamenii cu probleme de sanatate sau pentru cei care, din diverse motive, se afla la marginea societatii ;iecare stat civilizat incearca, cu strategii si rezultate diferite, sa gaseasca politici rezonabile in aceste domenii si nici cei mai pasionati avocati ai economiei de piata nu au nimic impotriva, principial vorbind 6a urma urmei, nu este un conflict al ideilor, ci mai degraba al terminologiei Repet aceste idei fundamentale, evidente prin sine si mai curind generale, din dorinta de a fi complet si riguros +nsa as dori sa spun mai mult despre alte aspecte ale statului care sint mai putin manifeste si, cu certitudine, sint discutate mult mai putin, desi nu mai putin importante # pentru ca ele consfintesc si sint preconditia a tot ce este privit ca evident prin sine 5int incredintat ca nu vom edifica un stat democratic fundamentat pe domnia legii daca nu construim in acelasi timp un stat care este # indiferent de cit de putin stiintific suna acest lucru pentru un teoretician al politicului # uman, moral, intelectual, spiritual si cultural Cele mai bune legi si cel mai bine concepute mecanisme nu vor garanta prin ele insele legalitatea, libertatea sau drepturile omului # altfel spus, finalitatea in vederea careia au fost constituite # daca ele nu sint intemeiate pe anumite valori umane si sociale 6a ce bun, de pilda, ar fi o lege de care nu asculta nimeni, pe care nu o apara nimeni si pe care nimeni nu o respecta in mod responsabil< 1u ar fi decit un petic de hirtie Cu ce folos alegerile, daca singura dilema a alegatorului ar fi intre doi ticalosi, unul mai mare si altul mai mic< 6a ce bun diversitatea partidelor politice, daca interesul general al societatii nu ar fi litera de lege pentru nici unul dintre ele< 1ici un stat # nici un sistem constitutional, legal si politic # nu este ceva in sine si prin sine, in afara timpului istoric si al spatiului social 5tatul nu este inventia tehnica inteligenta a unei echipe de e!perti, precum un computer sau un telefon ;iecare stat, dimpotriva, se dezvolta din traditii intelectuale, spirituale si culturale specifice care ii inspira substanta si ii confera inteles 1e-am intors, asadar, in acelasi punct: fara valori si obligatii morale impartasite si adinc inradacinate, nici legea, nici guvernamintul democratic si nici macar economia de piata nu vor functiona bine *le sint, in intregime, splendide emanatii ale spiritului uman, mecanisme care pot slu"i magnific spiritul # asumind ca spiritul uman doreste ca aceste mecanisme sa il slu"easca, le respecta, crede in ele, le garanteaza, intelege sensul lor si nu ar evita, daca se impune, sa lupte sau sa faca sacrificii pentru ele

4oi face apel din nou la lege spre ilustrare 6egea este neindoios un instrument al dreptatii, insa ar fi un instrument complet inutil daca el nu ar fi folosit in mod responsabil (in e!perienta noastra recenta cunoastem cu totii prea bine ce se poate intimpla chiar si cu o lege decenta in miinile unui "udecator lipsit de scrupule si cit de usor oameni fara scrupule pot folosi institutiile democratice pentru a introduce dictatura si teroarea 6egea si celelalte institutii democratice nu reprezinta nimic daca nu sint sustinute de bunavointa si cura"ul oamenilor decenti de a le prote"a impotriva abuzurilor &ceste institutii ne pot a"uta, fireste, sa devenim mai umani) in acest scop au fost create si de aceea le edificam acum (ar pentru a-si indeplini rolul de garantii pentru noi este imperativ ca, mai intii de toate, noi sa garantam pentru ele 1u e lipsit de miza sa ne reamintim, in activitatea haotica si sub semnul provizoratului ce tin de amanuntele tehnice ale constructiei statului, ca intelesul statului este si trebuie sa ramina cu adevarat uman # ceea ce inseamna ca trebuie sa fie intelectual, spiritual si moral Care sint pasii necesari pentru a edifica un astfel de stat< Care sint obligatiile pe care le impune un astfel de deziderat sau ce ne ofera, in termeni practici< 1u e!ista nici un set simplu de instructiuni despre cum trebuie procedat 0n stat moral si intelectual nu poate fi statornicit printr-o constitutie, prin legi sau prin directive, ci numai prin educatie si autoeducatie neintrerupte, intr-un proces comple! si de lunga durata *ste nevoie de o chibzuinta inteligenta si responsabila a fiecarui pas politic, a fiecarei decizii) o aplecare necontenita pentru deliberarea morala si "udecata morala) o continua autoevaluare si autoanaliza) regindirea neincetata a prioritatilor +n putine cuvinte, nu este ceva pe care il putem pur si simplu declama sau introduce *ste un mod de a face lucrurile ce reclama cura"ul de a insufla oricind motivatia morala si spirituala, de a cauta dimensiunea umana in toate lucrurile 5tiinta, tehnologia, e!pertiza si asa-numitul profesionalism nu sint suficiente Ceva in plus este necesar /entru simplitate, ar putea fi numit spirit 5au simtamint 5au constiinta Nota redactiei: Politica, moralitate si civilitate face parte din volumul Letn Prmtn, Odeon, Praga, 1991 (versiunea engleza !ummer "editations, #andom $ouse, %e& 'or(, 199)*+ #edactia multumeste autorului pentru permisiunea de a pu,lica acest eseu+