Sunteți pe pagina 1din 24

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Electroencefalograma
(EEG)

Indrumator Asist. Univ.,Doctor Mirela Giurgiu Intocmit de student Geambazu Raluca-Elena

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Cuprins: Aspecte istorice Generalitai Principiile encefalografiei Realizarea procedurii Manifestari electroencefalografice Ritmul alfa Ritmul mu Ritmul beta Unde teta Unde lambda Unde delta Unde vertex Parametrii de analiza Somnul Clasificare EEG Utilitatea clinica EEG Bibliografie

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Aspecte istorice
Primul care a evideniat activitatea electric cerebral a fost Richard Caton(18421926).Medic in Liverpool,el a devenit interesat de fenomenele electoofiziologice si a primit fonduri de cercetare din partea Asociatiei Medicale Britanice pentru studiile sale asupra existentei activitatii electrice cerebrale.Studiile efectuate pe iepuri si maimute au fost concretizate mai intai intr-o comunicare publica a observatiilor sale facute in sedinta asociatiei medicale britanice pe 24august 1875,iar apoi intr-o serie de articole aparute in British Medical Journal.Folosind un galvanometru el a observant curenti de joasa intensitate,cu directii variate[] la aplicarea electrozilor in doua puncte ale suprafetei externe,sau la aplicarea unui electrod in substanta cenusie si a altuia pe calota osoasa.El a facut o serie de alte observatii importante precum ca suprafata externa a substantei cenusii este pozitiva in raport cu structurile profunde si ca orice structura corticala prezinta in stare de activitate functionala variatii negative de current. In paralel cu studiile doctorului Caton o serie de fiziologi din Europa de Est au inceput studii independente privind creierul si activitatea sa electrica.Intr-un studiu comun din 1870 Fritsch(1838-1927) si Hitzig(1838-1907) au aratat faptul ca cortexul cerebral uman poate fi stimulat electric.Observatiile lui Fritsch se bazau pe experienta sa de medic militar in timpul razboiului danezo-prusac din 1864,cand a observant in timpul unei operatii deschise pe creier contractii musculare contralaterale. Pravdich-Nieminsky(1879-1951),fiziolog rus,a inceput sa inregistreze activitatea electrica a creierului in 1912 folosind un galvanometru cu oglinda care reflecta un fascicul de lumina pe suprafata unei hartii fotografice.Rezultatele sale publicate in cursul aceluiasi an sunt considerate primele inregistrari grafice ale activitatii electrice cerebrale.El a inregistrat activitatea electrica la caine,in tesutul cerebral,pe suprafata durei mater si pe suprafata scalpului intact.El a descris un ritm de 12-14Hz in conditii normale care deveneau mult mai lent in conditii de asfixie. Hans Berger(1873-1941)este primul om de stiinta care a inregistrat activitatea electrica cerebrala umana.Inregistrariele sale publicate in 1929 au fost realizate folosind un galvanometru considerat extreme de sensibil pentru acea data(130V/cm) produs de Siemens si au fost realizate de asemenea pe hartie fotografica.In primul sau articol din 1929 el decria ritmul alfa si raspunsul de blocare a acestuia(deci implicit si ritmul beta).Studiile sale ulterioare au constituit fundamentul dezvoltarii electroencefalogramei ca tehnica de investigare electrofiziologica,ele abordand aspect diferite,de la studiul EEG al somnului si al starilor de constienta,la investigarea efectelor hipoxiei asupra creierului uman,de la descrierea manisfestarilor EEG ale afectiunilor cerebrale difuze si localizate,la prezentarea fenomenelor epileptic.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Incepand cu anul 1935 centrul de greutate se muta pe continentul nord-american o data cu aparitia la Universitatea Harvard a unui nucleu de cercetatori reprezentati in principal de Frederic Gibbs,Erna Gibbs si Hallowell Davis preocupati de studiul fenomenelor epileptic.Acestora li se alatura ulterior William Lennox care isi va adduce o contributie fundamental la studiul fenomenelor paroxistice si la dezvoltarea epileptologiei ca stiinta. Dupa o perioada de stagnare determinata de cel de al doilea razboi mondial,anii 50 sunt caracterizati pe de o parte de progresele electroencefalografiei clinice realizate de oamenii de stiinta nord-americani,iar pe de alta parte de reaparitia unor importante centre de cercetare in Europa.Wilfred Penfield,neurochirurg interest de fenomenele epileptice si EEG,cunoscut pentru operatiile sale chirurgicale de inlaturare a focarelor epileptogene,asociat cu stimularea electrica cerebrala si cu studiul sistematic al efectelor comportamentale,publica impreuna cu Herbert Jaspers o lucrare fundamentala intitulata Epilepsy and the Functional Anatomy of the Human Brain in 1954.Tot in aceasta perioada apar adevarate scoli europene de electroencefalografie in jurul unor laboratoare precum cele conduse de Rudolf Hess(Zurich),Storm van Leeuwen(Utrecht,Richard Jung(Freiburg). Ultimii 40 de ani au insemnat in electroencefalografie dezvoltarea tehnicilor computationale ale analizei formelor de unda(desi este de notat ca primele incercari in acest sens le-a avut chiar Berga in 1923 cu ajutorul fizicianului Dietsch care a aplicat analiza Fourier la segmente scurte de EEG,dezvoltarea de tehnici EEG intraoperatorii si folosirea de microelectrozi,studiul somnului folosind inregistrari poligrafice,progresul evident al tehnicii potentialelor evocate in anii 70,dar si scaderea interesului anumitor clinicieni fata de EEG ca tehnica de investigatie incepand cu anii 70-80 ca urmare a dezvoltarii tehnicilor imagistice precum tomografia compiuterizata si rezonanta magnetica nucleara.Trebuie insa inteles ca electroencefalograma,prin insasi natura ei,este o tehnica orientata spre evaluarea functionala si nu structural a creierului,iar atuul ei major ramane faptul ca ofera informatii in timp real despre starea functionala a creierului.Ca raspuns la aparitia tehnicilor imagistice,diagnosticul electroencefalografic topograpic a reusit sa prinda contur o data cu aparitia cartografierii cerebrale compiuterizate(brain mapping),dezvoltare recenta si fascinanta legata mai ales de numele lui Franck Duffy.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Generalitati
Electroencefalografia reprezint inregistrarea potenialelor electrice sumare a activitaii spontane a neuronilor corticali cu ajutorul electrozilor aplicai pe scalp. Electroencefalografia in trecut era o metod de diagnostic cu o aplicabilitate vast. La un moment dat EEG a fost inlocuit de metodele mai performante de diagnostic precum tomografia computerizat (TC) si rezonana magnetic nuclear (RMN). Cu toate acestea, electroencefalografia ramane a fi utilizata pe larg, in special in diagnosticul epilepsiei, a encefalopatiilor, in monitorizarea activiaii cerebrale in timpul anesteziei si a pacienilor aflai in coma si in stabilirea mortii cerebrale. Etiologic termenul este de origine greaca(<<electro>> <<enkephalo>> <<gram>>)si a fost introdus de Berger in 1929,care a preferat termenul de electrocerebrogramafolosit de Pravdich-Nieminsky.El este folosit astazi mai ales in contextual inregistrarilor realizate folosind electrozi plasati pe scalp. EEG constituie instrumentul de lucru, atat in neurofiziologia experimentala, cat si in stabilirea diagnosticului clinic. Structura grafica a EEG reprezinta trasee EEG ca inregistrari ale fluctuatiilor de potential electric pe trasee EEG, situate intre doi electrozi plasati pe craniu(neizolator); inregistrarea este macroscopica si vede un numar mare (~1 000 000) de neuroni de pe traseul respectiv, care raspund sincron; forma semnalului EEG este o curba care descrie variatia periodica a fluctuatiilor amplitudinii potentialului membranar, a caror frecventa si valoare a amplitudinii sunt specifice starii biologice in care se face inregistrarea. Semnalele EEG sunt codificate in frecventa, amplitudine si forma, si caracterizeaza stari biologice normale. Abateri in aceste caracteristici, vizibile pe EEG, se datoreaza unor abateri de la starea normala (actiune stimuli externi, patologie). In functie de valorile frecventei, in sensul cresterii acesteia, semnalele EEG sunt codificate ca unde ,,,,. La om, inregistrarea traseelor EEG se face la nivelul craniului, deoarece acesta nu este un izolator electric. In acest caz, electrozii de inregistrare sunt departe de cortex si de aceea amplitudinea potentialelor inregistrate este mica. Daca inregistrarea s-ar face direct de la nivelul cortexului, amplitudinea curentilor ar fi de 10 ori mai mare. Electrozii de inregistrare, care au o suprafata mare, inregistreaza un amestec de curenti extracelulari de la nivelul tuturor neuronilor aflati in vecinatatea lor. Daca inregistrarile se fac direct de la suprafata cortexului cu un electrod avand, sa zicem, o suprafata de 1mm2, atunci aproximativ 100.000 neuroni vor fi localizati sub electrod pe o adancime de 0,5 mm. Cand inregistrarea este facuta prin craniu, se poate estima ca aria de pe care inregistreaza electrodul este de 10 ori mai mare. Electrodul inregistreaza astfel activitatea a aproximativ 106 neuroni. Fluctuatiile de mare amplitudine ale potentialelor se pot produce cand majoritatea neuronilor de sub electrod sunt activati in acelasi timp (sincron). De aceea, se poate pre-supune

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

ca principala sursa a curentilor EEG sunt neuronii cu dendrite orientate paralel cu scoarta cerebrala sau neuronii localizati ceva mai profund in scoarta cerebrala care se extind spre suprafata. n mod tradiional, aceste metode de analiz / monitorizare (ECG, EEG, EMG, EOG) se utilizau echipamente analogice de nregistrare cu peni. nregistrarea semnalelor folosind penia prezint mari dezavantaje tehnologice. Spre exemplu, exist o limitare fizic a frecvenelor semnalelor ce pot fi msurate n acest fel, iar analiza computerizat a unui semnal nregistrat pe hrtie nu era posibil. De asemenea, aceste metode, avnd pna la 100 de ani vechime (cum este cazul EEG), modalitile de interpretare i asociere a maladiilor erau n strns legtura cu limitrile tehnice impuse de echipamentele folosite. Astfel, acum 25 de ani, era imposibil identificarea ritmurilor cerebrale de 600 Hz, nregistrate n urma stimulrii sistemului somatosenzorial al maimuei (Baker et al., 2003). Cu toate astea, pentru identificarea epilepsiei este suficient analiza semnalelor EEG nregistrate de un encefalograf cu peni, indicatorul epilepsiei fiind un ritm cerebral dominant de 3 Hz, ce poate fi observat cu ochiul liber, de ctre un medic experimentat (se observ gradul mare de subiectivism n astfel de metode de diagnosticare, fcute n lipsa unei analize computerizate).

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Principiile electroencefalografiei
Sistemul nervos central este alcatuit din doua populatii celulare,neuronii si celulele gliale.La nivel cortical neuronii prezinta o arhitectura laminara in timp ce celulele gliale sunt localizate intre neuronii fara a avea o distributie specifica.Neuronii piramidali sunt cele mai mari cellule corticale jucand ca atare cel mai important rol in gererarea EEG-ului.Ei primesc aferente de la diverse structure subcorticale sau de la cortexul contralateral prin intermediul sinapselor care se realizeaza pe arborizatia lor dendritica,aflata in straturile cerebrale superficiale,iar eferentele se realizeaza printr-un axon situate inferior de corpul neuronal. At neuronii cat si celulele gliale prezint o diferenta transmmembranara de potential.Potentialul transmembranar glial este relative constant in timp reflectand mai ales potentialul de echilibru al potasului.Neuronii insa,sunt cellule active din punct de vedere electric care integreaza semnale,le prelucreaza si dau semnale de iesire specific.Depolarizarile facilizeaza generarea de potentiale de actiune,in timp ce hiperpolariarile fac capotentialul prag sa fie mai dificil de atins.Potentialul transmembranar neuronal prezinta atat unde depolarizante denumite EPSP-uri(excitatory postsynaptic potentials),provenite de la sinapse excitatorii,cat si unde de hiperpolarizare,denumite IPSP-uri(inhibitory postsynaptic potentials),provenite de la sinapse inhibitorii;dar mai mult decat atat membrane celulara sumeaza ambele tipuri de semnal.Activitatea sinaptica produce in ambele cazuri o redistribuire de sarcina pe suprafata externa a celullei.Acesti curenti din spatial extracellular sunt considerati a fi responsabili de potentialele de camp inregistrate electroencefalografic). Inregistrarea EEG-ului de profunzime a evidentiat diferente considerabile fata de EEG-ul de suprafata in ceea ce priveste polaritatea frecventa si amplitudinea.Primul lucru evidentiat a fost schimbarea polaritatii electrodului inteacortical fata de un electrod de suprafata a data ce se depaseste o adancime de aproxiamativ 300de micron(in studiile experimentale la sobolan).La adancimi mai mare pot exista si alte inversari de potential functie de conditiile experimentale.Acesta aborbare in termini de distributie laminara a neuronilor in cortex si a acoperirii prelungirilor dendritice neuronale de sinapse la diverse nivele este deci foarte important pentru aplicarea distributiei spatiale vertical a potentialelor de camp Electroencefalografia inregistreaza curentii extracelulari corticali, formati din sumarea atat a potentialelor excitatoare cat si inhibitoare generate de neuroni. Sursa acestor potentiale o reprezinta neuronii corticali, odata ce campurile electrice scad odata cu patratul distantei de la suprafata corticala. Totusi, activitatea neuronilor corticali este influentata puternic de structurile subcorticale, si anume talamusul si formatiunea reticulata. Impulsurile de la aceste formatiuni, sunt responsabile pentru formarea paternurilor caracteristice observate la electroencefalografie.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Realizarea procedurii
Electroencefalografia se realizeaza ca regula la un pacient aflat cu ochii deschisi, fiind relaxat intr-un fotoliu comod sau culcat. Electrozii de argint, sub forma de discuri de 0,5 cm in diametru sunt atasati de scalp cu ajutorul unei substante adezive asa ca colodiu si a unei paste conductive (sau doar pasta conductiva). Prin conventie, electrozii sunt plasati la intervale de 10% sau 20% din circumferinta capului. Aceasta metoda este cunoscuta ca sistemul international 10-20. La o electroencefalografie standart, sunt aplicati 21 sau mai multi electrozi de suprafata. Electrozii plasati pe partea stanga a scalpului sunt notati cu numere impare iar cei plasati pe partea dreapta cu numere pare. Electrozii plasati pe linia medie sunt notati cu litera z de la "zero". Electrozii frontali sunt notati cu "F" ("Fp" reprezinta polii frontali), electrozii temporali cu "T", electrozii occipitali sunt notati cu litera "O", s.a.m.d. Semnalele preluate de electrozi sunt amplificate in masura in care sa fie suficient de puternice pentru a devia trasorul cu cerneala, determinand trasarea unei linii ondulante pe o hartie care se misca cu o viteza de 3 cm/s. Ca regula se inregistreaza concomitent mai multe semnale din diferite regiuni ale boltii craniene. Traseele obtinute si reprezinta electroencefalograma. In ultimul timp, tot mai mult se utilizeaza electroencefalografia digitala, in care traseele sunt vizualizate pe ecranul monitorului si stocate in forma electronica. Pe langa inregistrarea electroencefalografiei in repaos, se mai utilizeaza si cateva proceduri de activare, destinate a amplifica activitatea electrica corticala sau de a genera activitati electrice care nu sunt observate in mod normal in timpul repaosului. Proba cu hiperventilare. Pacientul este rugat sa respire profund timp de 3 minute cu o frecventa aproximativa de 20/min. Hiperventilarea printr-un mecanism care inca urmeaza a fi elucidat poate determina aparitia activitatii epileptice specifice sau a altor anormalitati electrice la EEG. Proba cu lumina. O sursa puternica de lumina oscilanta (un stroboscop) este plasata la aproximativ 30 de cm de ochii pacientului si este pusa sa oscileze cu o frecventa de la 1 la 20/s in timp ce pacientul tine ochii deschisi sau inchisi. Proba cu somn. Electroencefalogradia este inregistrata in timp ce pacientului i se permite sa adoarma de sine stator sau cu ajutorul sedativelor. Somnul este extrem de util in evidentierea anormalitatilor, in special in caz de prezenta a epilepsiei de lob temporal sau altor tipuri de epilepsie.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Manifestari electroencefalografice
Aspectul electroencefalogramei este specific pentru principalele stari de vigilenta:starea de veghe,somnul cu unde lente si somnul paradoxal.Fiecareia dintre aceste stari ii sunt asociate o serie de ,,ritmuri cerebrale.

Ritmul alfa
Ritmul alfa este un ritm cu o frecventa de oscilatie de 8-13Hz care apare in timpul starii de veghe in regiunile posterioare ale capului,in general cu valori ale voltajului mai mari in zona occipital.Amplitudinea este variabila dar in general nu depaseste 50V la adulti.Se observa mai bine cu ochii inchisi si in condintii de relaxare fzizica si relative inactivitate mentala.Este blocat sau atenuat de atentie si mai ales de stimuli vizuali.Ritmul este caracterizat de forme de unda rotunjite,aproape sinusoidale. Distributia spatiala se intinde deasupra ariilor occipital,parietale si temporale posterioare desi se poate estinde spre vertex si ariile temporale medii,caz in care trebuie diferentiat de ritmul mu rolandic si exista cazuri in care ritmul a fost inregistrat si in derivatiile frontale superioare.In profunzime,studiile effectuate pe animale de laborator l-au indentificat in profunzimea lobului occipital si chiar in vecinatatea corpului geniculate lateral.Poate fi inregistrat in nucleul pulvinar dar nu si in ceilalti nuclei talamici. S-au observant de asemenea ca stimularea aferenta produce o diminuare initiala,dar eficienta unui anumit stimul scade prin repetare.In mod similar,deschiderea ochilor in intuneric complet produce doar o diminuare initiala,ritmul reaparand curand in absenta oricarui alt stimul desi fusese redus printr-un effort constient de a vedea.Un efect comparabil a fost observant in timpul unei concentrari mentale,de orice natura ar fi aceasta..S-a mai aratat ca cele doua emisfere produc ritmuri alfa la frecvente apparent identice si in cantitati aproximativ egale,desi amplitudinile nu fluctueaza intotdeauna simultan in cele doua parti. Hughes si Cayaffa au observant ca frecventele alfa peste 11 Hz sunt intalnite mai ales la femei,la care exista o crestere usoara a frecventei medii in timpul fazei luteale dinaintea mentruatiei. Posibilitatea formarii unui reflex de conditionare intre stimuli vizuali si auditivi,prin repetarea unor stimuli auditivi indiferenti in conjunctie cu stimularea vizuala care blocheaza ritmul alfa,a fost descrisa initial de Durup si Fessard in 1935,La sfarsitul anilor 60 a existat un interes crescut fata de studiul controlului voluntary al ritmului alfa.Nowlis si Kamyra au asociat efectul de facilitare voluntara al ritmului alfa la subiectii care practica diverse procedee de meditatie cu descrierea unei senzatii de liniste si de bine.Studii ulterioare in acest domeniu realizate de Wallace au aratat modificari ale amplitudinii ritmului nalfa la bubiecti in timpul meditatiei transcendentale,sau aparitia de scurte perioade de activitate teta cu voltaj redus.Knott subliniaza insa ca toate avceste stari sunt in esenta perioade de vigilenta scazuta si isi exprima indoieli asupra validitatii afirmatiei ca astfel de stari de constiinta cu ritm alfa crescut sunt dezirabile.Hipnoza induce,de asemenea,relaxare si vigilenta scazuta.Mai mult decat atat,Stigsbz et al. au

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

aratat ca nu exista aspect EEG definitorii care pot fi associate cu succesul sau insuccesul meditatiei transcedentale,EEG reflectand doar nivelul vigilentei. Cnd esti perfect relaxat, activitatea creierului scade de la tiparele r apide ale strii Beta n undele mult mai blnde ale strii Alpha. Nivelul de constient se expansioneaza. Proaspta energie creativ ncepe s curg. Fricile dispar. Ai o senzatie eliberatoare de pace si de bine. Tratamentul Alpha este recomandat pentru tratarea stresului. Programele bazate pe starea Alpha te ajut s iti scoti la iveal creativitatea si sunt excelente pentru rezolvarea problemelor, gsirea de noi idei si practicarea vizualizrii creative. Alpha este recomandat cnd vrem s obtinem stri profunde de relaxare care sunt esentiale snttii noastre. Undele Alpha se ntind de la 7 la 12 Hz. Acesta este un loc de relaxare profund, dar nu chiar meditatie. n Alpha incepem s accesm creativitatea subconstientului este poarta ctre o stare de constient mult mai profund. Ritmul mu Ritmul Mu rolandic este un ritm care in termini de frecventa si amplitudine este legat de ritmul alfa posterior,insa total diferit de acesta ca topografie si semnificatie fiziologica.Are o frecventa in jur de 10Hz iar aspectul tipic de unda este o deflective nmegativa ascutita urmata de o unda pozitiva rotunjita ceea ce a facut sa fie numita rhythme en arceau.Amplitudinea este de obicei in scurte saccade in derivatiile central.In general nu este afectat de stimuli vizuali sau de effort intellectual,desi sau descries cresteri ale acestui ritm in aproape 50%in timpul paternului visual.El este insa blocat de catre miscarile membrului collateral,fie ele active,passive sau reflexes i de stimularea tactile a acestuia.Ritmul mu la adult dispare in timpul starii de somnolenta si nu se intalneste in ttimpul somnului,dar o activitate ritmica similara este intalnita uneori la copii,mai ales in timpul somnului.Blocarea ritmului Mu pare a fi legata de designul conceptual al miscarii ce urmeaza a fi exacutata. Ritmul beta Astazi se considera ca ritmul beta este ritmul care apare cu o frecventa mai mare de 13Hz.In conditiile clasice ale inregistrarii activitatii electrice cerebrale frecventele peste 70Hz sunt considerabil attenuate datorita efectelor de filtrare ceea ce face ca sa se stabileasca automat limita superioara a ritmuluui beta in jur de 50-100Hz.Amplitudinea nu depasesste usual 30V,insa poate fi amplificata de defecte locale ale scalpului sau de administtrarea de anestezice barbiturice si tranchilizante minotre. Activitatea beta poate fi difuza sau poate sa apra in numeroase zone la adultii normali,cel mai frecvent fiind intalnita in regiunea precentrala .O activitate ritmica cu o frecventa de 40Hz a fost observata in regiunile central la initierea miscarilor voluntare. Cand apare posterior,poate fi mascata de ritmul alfa,devenind evidenta doar la deschiderea ochilor.Pe de alta parte,in absenta ritmului alfa,intalnita la subiectii de tip M,deschiderea ochilor poate duce la diminuarea ritmului beta posterior.Cand apare in regiunea precentrala,este frecvent independent de ritmul alfa si fluctueaza asincron,uneori fiind diminuat de miscarile membrului

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

contralateral sau de stimuli tactili.Mundy-Castle au observant in 1951 ca activitatea ritmica beta,detectabila la inspectia vizuala,a aparut la 53%din adultii tineri studiati si la 62%din grupul de subiecti varstnici,acest raport fiind inversat in aceea ce priveste ritmul alfa.La varstnici,se observa o activitate alfa mult diminuata si o activitate beta crescuta,fata de adultii tineri,constatare confirmata de Matousek. n starea de tip Beta esti treaz, alert. Mintea ta este ascutit si concentrat. Face conexiuni rapide si poate face lucruri care necesit ntreaga ta atentie. n aceasta stare, neuronii sunt activi, lucreaz n succesiuni rapide, ajutndu-te s ajungi la performante. Noi idei si solutii la anumite probleme fulger n mintea ta. Antrenarea in Beta este una dintre cele mai frecvente metode fol osite de ctre terapeuti n tratarea deficitului de atentie. Exercitiile bazate pe starea Beta te ajut s te pregatesti pentru un examen, pentru o prezentare sau s analizezi si s organizezi informatiile si alte activitti ce necesit vigilent mental si nivele nalte de concentrare. Undele Beta se ntind de la 13 la 40 Hz. Starea Betha este asociat cu piscul concentrrii, vigilenta crescut si acuitate vizual. Cercetatorii care au facut studii asupra subiectului consider c frecventa Betha de 40 Hz poate fi cheia actului de perceptie.

Undele teta Numele de unda teta a fost introdus de Walter si Dovey pentru undele aflate in zona de frecvente cuprinsa intre 4 si 7Hz.Inregistrarile EEG la adultii normali contin doar o mica cantitate de frecvente teta grupata sub forma de unde isolate si nu sub forma unui ritm propriu-zis.Cel mai important aspect in ceea ce priveste acest ritm este cel de maturare al sistemului nervos,deoarece frecventele teta si ritmul teta joaca un rol important la copii,apoi dispare treptat o data cu inaintarea in varsta,la adulti putand aparea doar in situatii patologice sau in timpul somnului. Activitatea lenta EEg(teta si delta)a fost corelata cu activitatea activarea cailor cailor central colinergice. colinergica si cu

Mai departe n relaxare, intri n zona cu mistere a fiintei tale. Starea Theta, unde activitatea creierului scade aproape pn la momentul somnului, dar nu total. Theta este starea creierului unde magia se ntampl. Theta aduce receptivitate crescut, flashuri ce se aseamn cu visele, inspiratie si amintiri de mult uitate. Theta poate aduce o stare profunda de meditatie, o senzatie de plutire datorat starii expansive, poti simti c mintea ta se expansioneaza dincolo de granitele corpului tu. Theta este starea ce rezid n subconstient. De asemena, Theta are un rol important in programele de modificare a comportamentului si a fost folosit ca tratament mpotriva dependentei de droguri sau alcool. Este o stare a invtrii supreme, a reprogramrii propriei minti, a amintirii viselor si a auto-inductiei.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Undele Theta se ntind ntre 4 si 7 Hz. Este un domeniu extraordinar pe care-l putem explora. Este cunoscut ca zona crepuscular pe care n mod normal nu o putem experimenta dect vag atunci cnd ne trezim din adncimile Delta (cnd ne trezim din somn sau cnd adormim). n Theta, suntem ntr-un vis treaz, flashuri cu imagini vivide trec prin fata ochilor mintii si suntem receptivi la informatie mai mult dect suntem in starea noastr normal. Theta a fost indentificat ca poarta ctre nvtare si memorie. Meditatia in regim Theta creste creativitatea si puterea de a invta, reduce stresul, trezeste intuitia si alte perceptii extra-senzoriale. Undele lambda Undele lambda sunt observate cel mai frecvent atunci cand subiectul priveste active ceva care il intereseaza.In traseul electroencefalografic caracteristice sunt undele electrice positive cu amplitudine ce ajunge pana la 20V si dupara de 250ms care apar la nivel occipital si se extend spre regiunile parietale.Forma undelor este de tip dinti de fierastrauiar faza initiala pozitiva poate fi precedata si uneori urmata de una mai mica de polaritat opusa. Undele lambda au fost puse in evidenta pentru prima oara de Evans si apoi descries in detaliu de Bastaut..Roth si Green au aratat ca aceste unde sunt un fenomen normal care poate fi demonstrate la majoritatea adultilor utilizam o inregistrare de mare sensibilitate.Green,in 1957,inregistrand cu electrozi plasati in jurul ochilor,a aratat ca fiecare unda lambda e precedata de o usoara miscare a globilor ocular,amplitudinea careia este de obicei insuficienta pentru a da nastere unui artifact detectabil in derivatiile anterioare ale montajelor standard.Prin scaderea iluminarii se diminua incidental or desi subiectul este capabil inca sa detecteze detaliile enei poze. Scott,Groethuysen si Bickford folosind metode de inregistrare conventionale,au constatat ca undele lambda apar la 65%din subiectii normali in timpul scanarii unei poze complexe.17,5%din ei au prezentat unde lambda spontane in timpul cititului;insa Barlow a evidentiat ca totusi unde mici lambda-like apar dupa miscari sacadate ale ochilor. Exista o asemanare semnificativa intre undele lambda si raspunsul la flash-uri isolate de lumina.Ambele prezinta aceeasi distributie si aceeasi polaritate predominanta.Subiectii cu unde lambda evidente raspund si la stimularea luminoasa ritmica. Undele delta Undele delta sunt undele cu o frecventa inferioara valorii de 4Hz,associate fazelor profunde de somn,denumit si somn cu unde lente.Prezenta activitatii delta la subiectii adulti in stare de veghe e consideranta anormala,desi Aird si Gastaut au constatat in 1959 existenta ocazionala de unde posterioare cu o frecventa de 3-4Hz la 10%din 500de subiecti normali cu varste cuprinse intre 19 si 22 de ani. Lunga, nceata, ondulatorie. Starea Delta este cea mai nceat dintre cele patru frecvente ale creierului. Cel mai des asociat cu somnul adnc, anumite frecvente ale strii Delta declanseaz eliberarea hormonului cresterii umane (Human Growth Hormone) att de benefic pentru vindecare si regenerare.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Delta este semnalul undelor cerebrale ale subconstientului, de unde intuitia se ridic. Asta nseamn c programele bazate pe starea Delta nu sunt ideale doar pentru somn si regenerare profund, dar si pentru a accesa activitatea inconstient si a ajuta valul de informatii ce curge spre mintea noastr constient, pentru curtire si nu numai. Unde vertex Sunt unde ascutite cu o amplitudine variabila,reprezinta un tip de descarcare ce poate aparea pe electroencefalograma ca raspuns la un sunet sau la alt stimul in timpul somnului,putand atinge 300V la copii. Undele vertex electronegative(V-wave) sunt provocate de un stimul auditiv atunci cand subiectul este treaz.In aceste stuatii amplitudinera raspunsului poate fi relative mica comparative cu cea a activitatii de baza si poate necesita stimuli evocative mai puternici fata de cei c ear fi fost suficienti la subiectii adormiti.

Parametrii de analiza
Potentialele de actiune din fibrele aferente care ajung la neuronii piramidalii sunt generate simultan,fiind descarcari tonice .Fiecare potential de actiune din aceste fibre produce EPSP-uri individuale in dendritele neuronilor piramidali care se pot suma in depolarizari majore functie de frecventa descarcarilor.Aceste depolarizari modifica campul inregistrat electroencefalografic,deci durata si amplitudinea undelor din EEG depinzand de durata si de frecvents descarcarilor din fibrele aferente.Folosind un amplificator DC-ul ca tenhnica de inregistrare a campului superficial se pot evidentia si fluctuatiile potentialului membrane dendritice. Daca in fibrele aferente exista un influx grupat isi sincron catre lamele superficiale ale creierului undele care vor aparea in EEG vor fi de amplitudine mare si separate distinct unele de alttele.In cazul unei secvente periodice de descarcari in bufee inregistrarea potentialelor de camp va prezenta fluctuatii de potential cvasi-sinusoidale.Acest mechanism a fost propus de mai multi cercetatori pentru generarea ritmului alfa si a undelor lente,bulele cortico-talamice de feed-back jucand un rol deosebit de important. Daca influxul aferent este de inalta frecventa sau/si nu este sincron atunci campuil va prezenta potentiale negative,cu mici fluctuatii,care vor rezulta din variatiile curentilor extracelulari.Ca atare EEGul va inregistra unde de mica amplitudine si frecventa mare.Acest mechanism se aplica generarii ritmului beta.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Modalitatea teoretic de ntocmire a buletinului de interpretare EEG.


Modalitatea de intocmire a buletinului EEG. a.Analiza activitii electrice spontane Se va descrie traseul de fond in repaus, menionand ritmurile care apar, frecvena lor, morfologia, amplitudinea,topografia, reactivitatea. De asemenea, trebuie descrise anomaliile aprute in mod spontan pe traseu- modificri epileptiforme, cu caracteristicile de form, amplitudine, eventual reactivitate, schimbri brute de amplitudine, frecven. b. Analiza activitii electrice activate Descrierea efectului metodelor de activare (DO/ IO, HV, SLI, D/I pumn, zgomot) asupra: traseului de fond,modificrilor anormale,declanrii de noi modificri. c. Analiza somnului (dac exist): stadii, elemente normale, anomalii d. Descrierea artefactelor Pentru a intelege mai bine modalitatea de intocmire a buletinului de interpretare a EEG-ului ma voi folosi de cateva exemple. 1.Pacient T.S- 13 ani,sex masculine(fig.) Traseu de fond normal, cu ritm alfa 12 c/s in derivaiile posterioare, modulat in fusuri, reactiv la deschiderea ochilor, cu amplitudinea cuprins intre 60 i 100 microvoli, beta frontal de mica amplitudine(aproximativ 5 microvoli), frecvene mixte alfa, beta i teta slab reprezentat in derivaiile temporo-parietale. La proba de hiperventilaie, traseul de fond devine amplu i lent, iniial in banda teta, ulterior in banda delta. Spontan i la hiperventilaie apar descrcri de complexe varf-und cu distribuie bilateral, simetrice, sincrone, cu frecven de 3 c/s, cu amplitudine maxim in derivaiile anterioare, cu debut i sfarit brusc, avand o durat cuprins intre 7 i 12 secunde. Stimularea luminoas intermitent nu modific traseul. Pe traseu se descriu artefacte de clipit in derivaiile frontale, bilateral, de deschiderea i inchiderea ochilor, cu aceeai localizare, de micare a capului, in special in cursul hiperventilaiei i artefacte musculare. Concluzii: traseu de fond normal cu descrcri bilaterale, simetrice, sincrone de CVU 3 c/s sugerand crize epileptice. Suspiciune diagnostic: crize absene in cadrul unei Epilepsii absene juvenile (cel mai probabil diagnostic,dat fiind varsta), Epilepsia absen tipic a copilului (mai puin probabil), sau crize focale frontale cu intrare rapid in circuitul cortico-talamo-cortical, cu punct de plecare frontal i cu aspect EEG de absene tipice.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

2.Pacient R.R-sex masculin,7 ani (fig.) Traseu de fond normal, cu ritm alfa 10 c/s in derivaiile posterioare, modulat in fusuri, reactiv la deschiderea ochilor, cu amplitudinea cuprins intre 50 i 70 microvoli, beta frontal de mic amplitudine (aproximativ 5 microvoli), frecvene mixte alfa,beta hipovoltat i teta slab reprezentat in derivaiile temporo-parietale. La proba de hiperventilaie, traseul de fond devine amplu i lent, iniial in banda teta, ulterior in banda delta luand form de hipersincronism lent fiziologic.Acest aspect dispare dup primul minut dup incetarea hiperventilaiei.Spontan i la hiperventilaie apar descrcri de varfuri bifazice izolate, cu component pozitiv avand amplitudinea cea mai mare, cu amplitudine maxima centro-temporal dreapta (pan la 160 microvoli). Stimularea luminoas intermitant nu modific traseul. Pe traseu se descriu artefacte de clipit in derivaiile frontale, bilateral, de deschiderea i inchiderea ochilor, cu aceeai localizare, de micare a capului, in special in cursul hiperventilaiei i artefacte musculare. Concluzii: traseu de fond normal cu descrcri intercritice focale de varfuri centro-temporale drepte. Suspiciune diagnostic: epilepsie focal stang, aspectul varfurilor sugerand epilepsie partial Rolandic (Epilepsie cu varfuri centro-temporale). Se pot discuta i alte etiologii cu argumente pro i contra, din punct de vedere al aspectului EEG. 3.Pacient I.B.-sex masculin, 9 ani Traseu de fond normo-hipovoltat, neregulat, cu ritm alfa in derivaiile posterioare foarte srac reprezentat, nemodulat in fusuri i mixat cu frecvene lente teta, delta si rapide beta. Frecvene beta difuz repartizate, in derivaiile fronto-centrale de mica amplitudine. Frecvene teta temporo-parietal. Nu sau efectuat probe de stimulare pentru a evidenia reactivitatea ritmului de fond: hiperventilaie sau stimularea luminoas intermitent. Spontan se evideniaz descrcri generalizate foarte ample (400-450 microvoli) de grupaje de unde lente in banda delta, unde ascuite, care se detaeaz net de restul traseului, repetandu-se cu aproximativ aceeai morfologie pe aceleai derivaii la aproximativ 2,5-3 secunde, intervalele dintre ele nefiind absolut egale, sugerand complexe periodice. Artefacte: se pot evidenia artefacte de clipit, de inchiderea i deschiderea ochilor situate in mod caracteristic pe derivaiile frontale, artefacte de micare i artefacte musculare (in special in derivaiile temporale). NB nu a putut fi reprodus tot traseul. Concluzii: traseu de fond lent, cu descrcri repetitive sugerand complexe periodice.Suspiciuni diagnostice: PESS, boala degenerative.

4.Pacient N.A.- sex masculin, 15 ani(fig.)


Traseu de fond hipovoltat diferen mare dreapta/stanga:derivaiile stangi - ritm alfa 9 c/s, 50 microvoli, minim reactiv la DO (atenueaz); ritm beta microvoltat frontal; frontal - bufee de delta 2-3c/s, rotunjite;derivaiile drepte - traseu de fond dominat de ritm teta-delta amplu, 150-250 microvoli, cu amplitudine maxim centro-temporal posterior,sugerand aspect lezional, intricat cu numeroase elemente de tip iritativ-varfuri, unde ascuite, CVU. Spontan - elemente de tip iritativ - CVU, varfuri,in special in derivaiile drepte, centro-temporal posterior, cu tendina la descrcare bilateral frontal. La hiperventilaie se modific minim traseul de fond, cu uoar crestere a ampitudinii i scdere a frecvenei. Crete amplitudinea i frecvena descrcrilor epileptiforme care au i o arie mai mare de distribuie (centro-temporal anterior).

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Concluzie: traseu sugerand leziune dreapt temporal posterior cu caracter iritativ. Suspiciune diagnostic: epilepsie focal simptomatic.(Acest pacient a fost operat de o tumor frontal dreapt la 5 ani).

Somul
n metodologia studiilor de somn sunt implicate doua aspecte:un aspect subiectiv care priveste investigarea somnului prin folosirea unei serii de chestionare si prin intermediul discuiilor cu pacientul si un aspect obiectiv care concretizeaza investigaia prin nregistrarea unui numar de funcii fiziologice. Polisomnografia este tehnica de nregistrare folosit pentru analiza organizarii somnului.Ea asociaz nregistrarea simultan a activitaii electroencefalografice,a potenialelor generate de micarile oculare-electrooculagrama si a activitaii electrice musculareelectromiograma,cel mai frecvent la nivelul muchilor mentonului.n clinica sunt associate de asemenea electrocardiograma si parametrii respiratori. Somul este divizat in cinci stadia: a. Somnul lent cu i. Stadiul 1 ii. Stadiul 2 iii. Stadiul 3 iv. Stadiul 4 b. Somnul paradoxal n timpul unui somn nocturne obinuit,adultul normal alterneaza periade de somn paradoxal si de somn lent,cu aparitia perioadelor de somn paradoxal la interval regulate,de 46ori pe noapte.Dup prima perioada de somn paradoxal,intervalele de somn intre perioadele de somn paradoxal scad de-a lungul noptii,in timp ce durata fiecarui episode de somn paradoxal tinde sa creasca. Din durata totala a somnului intr-o noapte la adultul tanar somnul REM ocupa aproximativ 20-25%,in timp ce stadiul 2 din somnul lent 50%,stadiile 3si4 acupand 15%. Cele mai profunde stadia ale somnului lent(stadiile 3 si 4)apar prioritar in prima jumatate a somnului.Stadiile mai superficiale ale somnului lent si perioadele mai lungi de somn paradoxal apar indeosebi in a doua jumatate a somnului,ceea ce explica aparitia mai frecventa a trezirilor in orele diminetii. Cand un subiect devine somnoros,primul semn pe electroencefalograma este reprezentat de o reducere a miscarilor ocular si a celor musculare si o usoara crestere a amplitudinii distributiei ritmului alfa.Acesta este ulterior interrupt de perioade cu activitate de voltaj scazute

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

in timpul carora apar miscari ocular lente de lateralitate.In aceste perioade de activitate electroencefalografica cu voltaj redus orice stimul oricat de slab va determina imediat o reaparitie a ritmului alfa-efect opus celui care apare la stimulare in stare de veghe-motiv pentru care a fost denumit raspuns alfa paradoxal. Timp de 1-2 minute,apare o alternanta de unde de voltaj scazute,neregulate si unde cu voltaj crescute-alfa.Durata primelor creste progresiv cu scaderea celor din urma pana la disparitia complete a ritmului alfa.In acest stadiu subiectul e usor adormit-stadiul 1.De asemenea se poate observa aparitia undelor vertex. Cu cat somnul devinde mai profund,apare o crestere progresiva a componentelor teta si delta si o activitate asincrona la nivelul celor doua emisfere.\ Fusurile defines inceputul stadiului 2,ele au o frecventa de 7-14Hz si o amplitudine mare de aproximativ 100V.Apar in regiunile fronto-centrale si desi de obicei sunt simetrice pot uneori sa creasca sis a scada independent pe una din parti. Un alt fenomen care poate fi observa in studiile incipiente de somn este aparitia izolata sau grupata a unor unde ascutite predominant electropositive,in regiunile occipital.Acestea sunt asemanatoare ca forma,polaritate si localizare cu undele lambda,dar de obicei au o durata mai mare si o amplitudine crescuta si au fost denumite POSTS(positive occipital sharp transients of sleep)in 1974.Ele apar independent de undele vertex,dar ambele pot fi observate in profunzimea somnului.In stadiul 2 de somn mai putem observa complexele K care,de cele mai multe ori sunt determinate de un stimul auditiv. In stadiile 3si4 creste neregulat activitatea delta in toate zonele,tranzitia intre aceste stadia fiind determinate de momentul in care undele delta apar intr-un procent de peste 50%din timp. Exista mai multe teorii despre somn,si anume: 1. Teoria restaurativa Somnul lent ar fi necesar revigorarii somei,iar cel paradoxal creierului.In sprijinirea acestei teorii stau cresterea secretiei hormonilor anabolizanti si nivelele scazute ale hormonilor catabolici in timpul somnului,reboundul de somn dupa deprivarea de somn,precum si rolul somnului lent in dezvoltarea sistemului nervos central al organismelor tinere.Exista studii care sustin cresterea sintezei de acizi nucleici si de protein la nivelul creierului in somn,dar datele sunt putine si controversate.Confirmarea proceseolor anabolice in timpul somnului ar adduce un argument puternic in favoarea acestei teorii. 2. Teoria conservarii energiei are la baza constatarea ca animalele cu viteza metabolica mare dorm mai mult decat cele cu un metabolism mai lent.In timpul somnului lent metabolismul energetic si fluxul sanvin cerebral scad ,in timp ce in

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

3.

4.

5.

6.

somnul paradoxal metabolismul este similar celui din starea de veghe,ir fluxul sangvin creste.Desi aceste date sugereaza ca in somnul lent s-ar conserva energie,per total dupa 8 ore de somn sunt economisite numai 120de calorii. Teoria consolidarii memoriei se aplica in special somnului paradoxal despre care se crede ca faciliteaza memoria si invatarea prin fluctuatiile de neurotransmitatori si hormani pe care le presupune.Alti autori sugereaza ca somnul paradoxal ar indeparta din memorie date nedorite.De asemenea,invatarea perceptuala scade semnificativ in timpul deprivarii de somn paradoxal comparative cu cea de somn lent. Teoria integritatii sinaptice si a retelelor neuronale este o noua teorie,care sustine ca somnul este important pentru mentinerea sinapselor care au fost insuficiente in timpul starii de veghe. Teoria functiei termoreglatorii sustine ca somnul asigura homeostazia termoreglatorie.Argumente in favoarea acestei ipoteze sunt anomaliile termoreglatorii severe dupa deprivarea totala de somn si influenta neuronilor hipotalamici termosenzitivi asupra mesanismului somn-veghe. Teoria adaptativa. Somnul este un comportament adaptativ,care permite supravietuirea intr-o gama larga de conditii de mediu.

Clasificare
Se vorbeste despre EEG clasica si EEG computerizata / digitala. EEG clasica / conventionala se utilizeaza pentru diagnostic medical, nu pentru feedback dat pacientului. Acesta este pus de catre medicii neurologi, pe baza analizei morfologice a undei, undelor respective. In exemplul urmator sunt prezentate si analizate morfologic (clasic) traseele produse de 16 diferente de potential intre puncte de pe scalp codificate standard. EEG computerizata / digitala se poate utiliza atat clasic (pentru diagnostic medical) cat si pentru NF. In cazul NF se utilizeaza pentru (1) diagnostic specific NF si pentru (2) feedback,in timp aproape real,catre cel instruit, in cadrul NFT. Unda sau undele (semnalele) brute ale EEG classic sunt prelucrate de catre un program de calculator care executa, de asemenea, in timp aproape real, o descompunere a lor, in componentele standard d, q, a, SMR (), b, g. Aceasta descompunere se numeste analiza spectrala (computerizata), prin analogie cu Conf. Dr. Liviu Dragomirescu. Neurofeedback - Notiuni de baza (Model de referat) descompunerea unui fascicol de lumina alba in spectrul de culori standard. (D.p.v. mathematic se aplica asa numita transformare rapida Fourier.)

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Electroencefalografia cantitativa (quantitative EEG, prescurtat qEEG). ISNR si AAPB nu furnizeaza (pe site-ri, cel putin) o descriere / definitie standard. Kaiser in 2005 mentioneaza in [5] ca Berger a analizat calitattiv EEG-urile, dar in 1932, G. Dietch a aplicat analiza Fourier la 6 inregistrari EEG si a devenit primul cercetator a ceea ce mai tarziu s-a denumit QEEG (EEG cantitativ). QEEG inseamna masurarea, utilizand tehnologia digitala, a modelelor / tiparelor electrice de la suprafata scalpului care, inainte de toate, reflecta activitatea corticala sau undele cerebrale. Activitatea undelor cerebrale este inregistrata simultan din mai multe locatii si este convertita in numere de catre un calculator. Aceste numere sunt apoi analizate statistic si pot fi convertite intr-o harta color a functionarii creierului. Performanta pacientului / clientului poate fi comparata statitic in cadrul unei baze de date populationala. Aceste comparatii permit clinicianului sa determine daca functionarea creierului este anormala sau nu, in ce grad, in ce locatii si in ce benzi de frecventa Aceste informatii pot fi apoi utilizate pentru a planifica cea mai buna forma de antrenament de Neurofeedback. Exemplu de harta a creierului unei persoane cu un sever ADHD si simptome de anxietate.Aceasta arata un exces considerabil de unde Alfa pe toata potiunea din fata a creierului. Pe masura ce prin NFT se va scadea activitatea frontala alfa, simptomele sale de anxietate, problemele de atentie, distractibilitate si impulsivitate vor scadea. Tot in cadrul qEEG se elaboreaza un alt tip de harti pentru ceea ce se numeste conectivitate sau coerenta, care este o masura a gradului in care diferite regiuni ale creierului si undele cerebrale asocitate sunt similare ca forma sau sunt in aceleasi benzi de frecvente. In concluzie, putem spune ca qEEG: - este un mijloc de cercetare, investigatie si diagnostic specific si /sau clasic - presupune un EEG digital, de regula, cu 19 canale2, care printr-un program de calculator face
analiza spectrala - preleveaza replicate temporale (la acelasi individ) ori spatiale la mai multi indivizi din aceeasi clasa de interes (varsta, tip clasic de patologie etc.), pe care le analizeaza statistic (medie, abatere standard etc.) pe diferetele benzi de frecvente etc. - face comparatii statistice prin raportare la baze de date populationale pe diverse clase, punanad, pentru fiecare banda de frecvente diagnostic de normalitate ori anormalitate specific qEEG, caz in care se apreciaza sensul (peste, respectiv sub medie) si gradul anormalitatii (usoara, medie, severa) - masoara conectiviatea intre oricare doua puncte de pe scalp in termenii benzilor de frecventa standard. Numarul minim de canale pentru un qEEG este 4, caz in care se vorbeste de miniQEEG. Exista qEEG si cu 16 canale. Nu se utilizeaza pentru NFT. Pentru NFT se folosesc EEG digitale cu 1-2 canale, prin care se antreneaza cresteri si/sau descresteri in diverse benzi de frecventa, ori de coerente doar pentru doua puncte de pe scalp. Acestea se pot stabili cel mai bine dupa un qEEG. Nu se lucreaza in NFT cu mai mult de doua puncte (canale) pentru ca s-ar propune scheme de antrenament mult. prea complicate pentru a putea fi urmate.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Utilitatea clinica a EEG-ului


EEG se utilizeaza cel mai frecvent in: 1. Studiul starii de constiinta
In timpul activitatii normale zone mici,unitati modulare functionale(cu diametru de aproximativ 100m)vorbesc intre ele.Aceste unitati se activeaza si se dezactiveaza in continuu si de obicei nu functioneaza deodata.Acest asincronism care se reflecta in ritmurile rapide alfa si beta este absolut necesar pentru pastrarea constiintei.Daca activitatea neuronala se sincronizeaza apar unde lente,cu amplitudine mare(teta,delta)si sunb 4-5Hz constiinta se pierde.Urmarind ritmul cortical se poate monitoriza sau chiar se poate comanda automat narcoza(fig.).

2. Studiul somnului si al visului


Exista doua feluri de somn Somn cu unde lente(somn classic,non-REM)care are patru stadia caracterizate de scaderea progresiva a frecventei si a cresterii amplitudinii corelat cu adancimea somnului.In timpul somnului lent musculature este relaxata,predomina activitatea parasimpatica. Somn cu miscari rapide ale globilor ocular(REM-Rapid Eye Movements)care este denumit si somn paradoxal.EEG devine brusc desincronizata(voltaj scazut.frecventa mare),predomina activitatea simpatico,tonusul muscular dispare cu exceptia musculaturii ochilor si a muschilor respiratorii.Aceasta este perioada viselor.Somnul REM ocupa 20-25%din timpul total al somnului,apare discontinuu,de 5-7ori intr-o noapte,predominand catre dimineata.

3. Diagnosticul epilepsiei
Descarcarile epileptiforme reprezinta marca interictala a epilepsiei. Acestea se coreleaza strans cu tulburarile epileptice si nu sunt observate la adultii sanatosi. Diferite paternuri ale descarcarilor epileptiforme vor sugera diferite sindroame epileptice specifice, dupa cum urmeaza. Descarile epileptiforme lateralizate periodice (PLED) ca regula indica prezenta unei leziuni cerebrale destructive acute. Descarcarile epileptice survin cu o frecventa de 1-2 Hz pe fonul unei activitati focale de fon lente sau atenuate. Intr-un studiu a circa 600 de pacienti cu PLED, infarcte cerebrale acute au survenit in 35% din cazuri, alte formatiuni de volum au cauzat 26% din tulburari, iar abcesele cerebrale, anoxia sau alte cauze variate au inclus restul cazurilor. Din punct de vedere clinic, PLED se asociaza cu convulsii, obnubilare si semne neurologice de focar. Unde ascutite periodice generalizate, cunoscute ca spike-uri, tipic survin cu o frecventa de 0,5-1 Hz pe un fon atenuat. Acest patern este frecvent observat in cazul anoxiei cerebrale. El este deasemenea inregistrat la aproximativ 90% din pacientii cu maladia Creutzfeldt-Jakob.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Epilepsia afecteaza 1%sin populatia globului.Apare atunci cand o populatie mare de neuroni se descarca cu un sincronism anormal.Semnul EEG al acestei descarcari sincronizate este o unda cu amplitudine de varf.Epilepsia se imparte in doua mari categorii: a. Epilepsie partial(focala)neuronii activati anormal sunt grupati doar intr-un focar,de aceea apar varfuri numai la un grup de electrozi.Cunoscand pozitia electrozilor,focarul poate fi localizat. b. Epilepsia generalizata(nonfocala)cuprinde parti mari ale creierului,deci varfuri se inregistreaza in toate derivatiile.Se subimpart in doua tipuri: i. Epilepsia Petit mal care se caracterizeaza de o pierdere tranzitorie a constiintei,in acest caz zona motorie nu este afectata.Pe EEG este patognonic complexul varf-unde(asocierea dintre un varf si o unda ampla,lenta cu durata de 0,20,5sec si amplitudinea 150300V). ii. Epilepsia Grand mal este caracterizata de pierderea constiintei asociata cu miscari tonico-clonice.Din cauza afectarii centrilor vegetative parae scurgere de saliva precum si tulburari sfincteriene Intre atacuri,EEG poate fi normal sau periodic,se inregistreaza unde ascutite(fig.)

4.Declararea mortii cerebrale


Daca nu exista nici o activitate nervoasa corticala se va inrefistra traseul EEG nul,ceea ce indica moartea creierului. 5.In diagnosticul encefalopatiilor (EEG este practic unica metoda de diagnostic a encefalitei spongiforme subacute). 6.In monitorizarea si pronosticul pacientilor comatosi 7. Monitorizarea electroencefalografica continua sau video-EEG este utilizata cu scop de: a. Caracterizare a tipului accesului convulsiv pentru elucidarea diagnosticului sau ajustarea a tratamentului b. Pentru elucidarea regiunii corticale de unde s-a initiat accesul epileptic, in vederea unei interventii chirurgicale ulterioare 8.Pentru monitorizarea unui status epileptic non-convulsiv 9.diagnosticarea si descoperirea cauzelor care duc la pierderi de cunostinta sau dementa;

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

10. evaluarea stadiului in care se afla creierul unei persoae in coma ( in acest caz scopul electroencefalogramei este sa descopere daca activitatea cerebrala a incetat); 11.monitorizarea activitatii unui pacient cu anestezie generala, efectuata in timpul unei interventii chirurgicale pe creier; 12. diagnosticarea unei probleme fizice, cum sunt afectiuni ale creierului, ale coloanei vertebrale, sau a sistemului nervos, precum si probleme de sanatate mentala.

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

(fig)Pacientul T.S, sex masculin, EEG in veghe, traseu spontan

(fig.)Pacientul R.R, sex masculin, 7ani, EEG in veghe,Traseu spontan

(fig.)Pacient I.B, sex masculin, 9 ani, EEG n veghe

(fig.) Pacientul NA, sex masculin, 15 ani EEG veghe ochi deschii, repaus,

(fig.)

NA, sex masculin, 15 ani EEG veghe, hiperventilaie, ochi deschii

Facultatea De Medicina Si Farmaciei Carol Davila

2012

Bibliografie Leon Zgrean,Mihai Moldovan,Ana-Maria Zgrean,Drago Al. Ni,Daniela P.Popa,Neurotiine-noiuni fundamentale Dumitru Constantin,Electroencefalograma clasica si moderna la adult si copil http://emedicine.medscape.com/article/1138154-overview http://www.liviu-dragomirescu.ro/nf/NF.html http://www.thebrainlabs.com/qeeg.shtml

S-ar putea să vă placă și