Sunteți pe pagina 1din 59

CURS FIZIOLOGIE PENTRU MEDICIN DENTAR ( suport de curs ) Dr. T t !"! Co"st!"t " CAPITOLUL #.

FIZIOLOGIE CELULAR Organismul uman este alcatuit din 1x10 la 17 celule, grupate in tipuri si subtipuri. Fiecare celula a fost conceputa prin exprimarea unei gene ce apartine genomului celular comun uman si care imprima acelei celule functia si structura sa specifica. Mai multe celule grupate alcatuiesc tesuturile. Tesuturile grupate si integrate prin functii care se interconditioneaza alcatuiesc organele. Organele sunt grupate pe criterii functionale complexe, in tracturi si sisteme. Tracturile si sistemele alcatuiesc treapta finala de organizare biologica, organismul. Bolile, de orice tip, isi au originea in celula, aceasta fiind prima structura afectata. COMPOZITIA MATERIEI VII Celula reprezinta ni elul elementar de organizare a materiei ii, la care apare prima data cea mai importanta caracteristica ! capacitatea de autoreproducere. "n raport cu celula, a em# $ structuri supracelulare % ezi mai sus&' $ structuri subcelulare %organite ! alcatuite din macromolecule organice formate din elemente c(imice&. Compozitional, materia ie prezinta doua categorii de elemente c(imice# $ macroelemente %elemente plastice&, in cantitati mari' $ microelemente %oligoelemente, infinite celulare&, in cantitati mici, cu rol catalitic. Macroelementele celulare reprezinta )),7* din compozitia materiei ii. +cestea sunt# carbon %C ! in cantitate de 1, -g intr$un organism cu greutatea standard de 70 -g&' oxigen %O. ! ,, -g/70 -g&' (idrogen %0. ! 7 -g/70 -g&' azot %1. ! 1,* din greutatea organismului&' sulf %2 ! ,30 g/70 -g&' fosfor %4 ! ,,0 g/70 -g&' calciu %Ca ! 1 -g/70 -g&' clor %Cl . ! 1.3 g/70 -g&' sodiu %1a ! 33 g/-g&' potasiu %5 ! 160g/70 -g&' magneziu %Mg ! 73g/70 -g&. Microelementele celulare reprezinta mai putin de 0,7* din greutatea organismului si au rol ma8or in procesele c(imice cu participare enzimatica %cu rol de coenzima&. +cestea sunt# fier %Fe $ 3g/70 -g&, cupru %Cu&, mangan %Mn&, iod %".&, fluor %F.&, zinc %9n&, cobalt %Co&, nic(el %1i&, aluminiu %+l&, molibden %Mo&, crom %Cr&, seleniu %2e&, siliciu %2i&, brom %Br&, etc. COMB"1+T"" O:;+1"C< 2" +1O:;+1"C< ="1 M+T<:"+ >"< Macroelementele si microelementele celulare se asociaza in combinatii di erse, rezultand# $ substante organice' $ substante anorganice. +cestea sunt# $ apa %?0*&' $ proteine %13*&' $ lipide %1,*&'

$
$

glucide %3*&' saruri minerale %aprox. 3*&.

Substantele organice 1. Proteinele 4roteinele isi configureaza identitatea prin sec enta aminoacizilor in multiple ar(itecturi spatiale ale moleculelor. Clasificarea proteinelor se poate face in functie de# a. parametrul functional $ proteine structurale %formeaza structura celulara&' $ proteine functionale %executa di erse roluri in celule&' b. parametrul c(imic $ aminoacizi %aa& esentiali' neesentiali' $ peptide ! oligopeptide %dipeptide, tripeptide&' $ polipeptide %(ormoni, peptide biologic acti e&' $ protide ! (oloproteine %albumine, globuline&' $ (eteroproteine %lipoproteine, glicoproteine, fosfoproteine&' 4roteinele au urmatoarele caracteristici fizico$c(imice# $ greutate moleculara mare %g.m.&' $ caracter amfoter %acizi in medii alcaline/baze in medii acide&' $ solubilitate diferita' $ capacitate de (idratatre %influenteaza presiunea coloid$osmotica a compartimentului lic(idian&' $ capacitate optica %de iatia planului luminii polarizate&. 2inteza proteinelor se realizeaza la ni elul organitelor celulare numite ribozomi, pornind de la aa si aflata sub control dublu, ner os si umoral. 2. Glucidele ;lucidele sunt substante organice cu functii multiple# $ energogena esentiala' $ structurala %tesut cartilaginos&' $ sinteza %ribozele acizilor nucleici&. Clasificarea glucidelor se face in functie de parametrul c(imic# $ oze %trioze, pentoze, (exoze, deri ati&' $ ozide %(olozide$oligozide si poliozide, (eterozide$poliuronide, poli(exozamine, acid (ialuronic&. 4rincipalul reprezentant al glucidelor folosit de organism este glucoza. :olul sau primordial este cel de sursa energogena %reactie de oxidare& in functiile itale ale organismului. :eactia care sta la baza acestei functii este o reactie de oxidare efectuata in . etape# $ anaeroba %<mbden$Ma@er(of&, cu formare de acid piru ic si acid lactic' $ aeroba %ciclul 5rebs al acizilor tricarboxilici&, cu formare de CO. si 0.O si eliberarea unor mari cantitati de energie stocata in +T4 %adenozintrifosfat&. 3. Lipidele Aipidele sunt substante organice cu roluri multiple# $ functionale %energetic, metabolic&' $ structurale %intra in compozitia biomembranelor&. Clasificarea lipidelor se face in functie de parametrul c(imic# $ lipide simple %gliceride, ceride, steride&'

lipide complexe %fosfatide$glicerofosfatide %lecitine&,sfingolipide, glicolipide$cerebrozide, lipoproteine&. Substantele anorganice 1. Apa +pa reprezinta componenta principala a materiei ii. 2tructural, apa se comporta ca un dipol electric, cu urmatoarele consecinte# $ interactioneaza usor cu substantele (idrofile' $ fa orizeaza formarea si desfacerea legaturilor slabe de (idrogen, determinand in functie de temperatura, aran8amente spatiale diferite# tri(idroli %g(eata&, di(idroli %apa lic(ida&, mono(idroli % apori&' $ disociaza usor in protoni si ioni de (idroxil. +pa are functii multiple# $ dipol electric' $ mediu de desfasurare a reactiilor c(imice din organism' $ participa la formarea legaturilor de (idrogen' $ participa la desfasurarea reactiilor enzimatice de (idroliza. +pa prezinta urmatoarele proprietati fizico$c(imice# $ tensiune superficiala mare cu rol in circulatia sanguina si in fixarea substratului pe suprafata enzimei' $ rezistenta electrica specifica mare' $ caldura specifica mare, cu rezultat inmagazinarea unei mari cantitati de energie termica' $ conductibilitate calorica mare, cu rezultat uniformizarea temperaturii apei' $ e aporare, cu rezultat eliberarea unei mari cantitati de energie termica. 2. Sarurile minerale

2arurile minerale au proprietatea de fi sol ite in mediul intracelular si cel extracelular, de enind importante functiilor organismului prin electrolitii pe care ii contin# sodiu, potasiu, clor, bicarbonat, fosfat. 4:O4:"<T+T"A< FB1=+M<1T+A< +A< M+T<:"<" >"" 4roprietatile fundamentale ale materiei ii sunt# $ excitabilitatea ' $ metabolismul' $ reproducerea. 1. EXCITA ILITATEA De$ " t e <xcitabilitatea inseamna proprietatea materiei ii de a reactiona prin manifestari specifice, contractie, secretie, elaborarea influxului ner os, etc., la actiunea unor stimuli din mediul ambiant. <ste o proprietate comuna tuturor structurilor ii. <xcitabilitatea este in relatie de polaritate cu starea de repaus celular %care reprezinta o stare de ec(ilibru metabolic celular&.

2timulii sau excitantii % ariatii energetice& interni sau externi, actioneaza asupra unei celule ii, determina perturbarea ec(ilibrului de repaus, declansand un lant de reactii fizico$ c(imice intracitoplasmatice, cu rezultat un raspuns specific celular numit excitabilitate. C%!s $ c!re! excitantilor identifica urmatoarele tipuri# 1. generali %artificiali&# $ fizici %mecanici, termici, electrici, radiatii&' $ c(imici %acizi, baze, saruri&' .. specifici %fiziologici&# $ influxul ner os. <xcitabilitatea respecta legi de executie, numite legile generale ale e!citabilitatii" 1. reactia de raspuns a unui tesut iu la un stimul, se produce numai cand excitantul are o anumita intensitate numita intensitate prag %liminara&' .. stimularea subliminara produce modificari membranare locale care pot genera starea de excitatie in cazul in care se repeta la scurte inter ale de timp' 7. cresterea intensitatii stimulului este urmata in anumite structuri de o amplificare proportionala a reactiei de raspuns pana la o manifestare maxima numitareactie maximala. =upa acest arf, reactia de raspuns nu se mai modifica, oricat ar creste intensitatea stimulului' ,. raspunsul celular apare dupa un anumit inter al de timp %cand se produc modificari fizico$c(imice intracitoplasmatice capabile sa con erteasca excitantul in reactie de raspuns& din momentul actiunii stimulului, numit perioada %timp& de latenta' 3. stimulul trebuie sa actioneze cu o anumita brusc(ete si sa persiste o durata minima de timp pentru a produce stimularea celulei' ?. stimularea produce modificari de excitabilitate in structura ie, astfel incat aceasta se a comporta diferit in conditiile unui nou impact cu ariatii energetice din mediul incon8urator. Actiunea excitantului se desfasoara la ni elul membranei celulare, debutand prin modificari ale permeabilitatii membranare' aceasta se traduce iesirea membranei din starea de repaus in cea de acti itate, adica prin in ersarea sarcinilor electrice ale mediului intracelular cu cel extracelular. =atorita acestor transformari, se indi idualizeaza urmatoarea clasificare a membranelor celulare# $ membrane inexcitabile %modificari de permeabilitate reduse, fluxuri ionice reduse, deci absenta potentialelor de actiune&' $ membrane excitabile propriu$zise %modificari de permeabilitate ce conduc la ariatii mari de potential electro$c(imic, numite potentiale de actiune&. "n estigarea excitabilitatii tesuturilor se face prin inregistrarea cu microelectrozi intracelulari. &!'e%e e%ectro(c) * ce !%e e+c t!, % t!t "euro"!%e Celula ner oasa %neuronul& are ca principale caracteristici functionale # $ excitabilitatea' $ conductibilitatea. A. E+c t!, % t!te! 1. Potentialul de repaus 4otentialul de repaus este sinonim cu ec(ilibrul ionic la ni elul membranei celulare generat de fenomene electro$c(imice %in conditii de flux net al ionilor ce tra erseaza membrana in ambele sensuri, dinspre celule inafara ei si in ers, egal cu zero&. <xista doua tipuri de forte ce gu erneaza starea de ec(ilibru %numit ec#ilibru $onnan%# $ fortele de difuziune %F=&' $ fortele electrostatice %F<&. +ceste forte sunt egale intre ele si opuse ca sens si influenteaza repartitia ionilor de o parte si alta a membranei celulare, miscarea neta transmembranara fiind egala cu zero. 2tarea de

ec(ilibru se exprima prin legea &ernst %permite aflarea diferentei de potential generate de repartitia ionica perimembranar, dar a unei singure specii ionice&. <a a fost optimizata prin ecuatia Goldman'(odg)in si *at+, care generalizeaza ecuatia 1ernst aratand ca potentialul de repaus transmembranar este suma potentialelor de ec(ilibru pentru cei mai importanti ioni aflati in mediile intra$ si extracelulare# sodiu, potasiu, clor. Cercetari de laborator au demonstrat ca in potentialul de repaus # $ permeabilitatea membranara fata de sodiu este practic nula %cauze# diamterul mare al ionului fata de CporiiD membranari' numarul mic de canale ale membranei de repaus pentru ion' barierele transmembranare inc(ise in repaus pentru acest ion' anularea fluxului intracelular al acestui ion in repaus de catre un factor electrogen, pompa de sodiu/potasiu& ' $ permeabilitatea membranara fata de potasiu si clor atinge alori foarte mari. "n geneza potentialului de repaus, repartitia potasiului este fenomenul primar, iar repartitia clorului este fenomenul secundar. "n concluzie, potentialul de repaus este generat de inegalitatea de concentratie ionica dintre mediul intracelular si cel extracelular, fiind un fenomen electro$c(imic de membrana. "negalitatea este mentiunta de# $ permeabilitatea selecti a %factor pasi &' $ ec(ilibrul =onnan %factor pasi &' $ transportul acti de sodiu/potasiu %factor acti &. 2. Parametrii e!citabilitatii 4arametrii excitabilitatii sunt# !. pr!-u% de e+c t!t e (PE) =efinim prag de excitatie depolarizarea locala a membranei de catre un stimul declansator, pana la alori ce induc potentialul de actiune. 2timulii au un rol important in definirea pragului de excitatie. <i se pot clasifica dupa intensitatea lor in# $ stimuli subliminali ' $ stimuli liminali %prag& ' $ stimuli supraliminali. +stfel, un stimul slab, subliminal determina un raspuns local, de depolarizare limitata la o portiune a membranei. Bn stimul cu intensitate progresi a conduce la accentuarea depolarizarii. Bn stimul de 10$13 m> %stimul prag& conduce la declansarea potentialului de actiune' cresterea ulterioara a stimulului nu determina cresteri ale raspunsului %legea -totului sau nimic.%. ,. Re%!t ! "te"s t!te(dur!t! (reo,!'!. cro"!+ !) 2$a propus definirea excitabilitatii prin durata necesara aplicarii unui stimul de intensitate mare, in ederea atingerii pragului de excitatie. Aa baza acestei definitii sta metoda Lapic/ue, ce permite o determinare precisa a excitabilitatii. 4arametrii pe care se bazeaza metoda sunt# $ reobaza %cea mai mica intensitate de curent ce produce excitatie intr$un timp nedefinit&' $ timp util principal %cel mai scurt inter al de timp in care un curent de intensitatea reobazei atinge pragul de excitabilitate&' $ cronaxia %timpul util minim in care un curent rectangular de intensitate egala cu dublul reobazei determina excitatie&. c. Pote"t !%u% de !ct u"e $e0initie 4otentialul de actiune reprezinta expresia electrica a unui fenomen membranar explozi , declansat la atingerea pragului de excitatie. Fenomenele ce alcatuiesc in succesiune potentialul de actiune sunt# #. per o!d! de %!te"t!

<ste definita ca fiind inter alul de timp dintre momentul stimularii si inceputul depolarizarii. 4otentialul de membrana se deplaseaza progresi de la aloarea de repaus la aloarea pragului de excitatie. 4ermeabilitatea membranei la sodiu creste rapid de la aloarea de repaus %aproape zero&, la alori maxime %de cate a sute de ori&. =urata este de 0,1 ms %milisecunde&' /. depo%!r '!re! 2e produce ca urmare a permeabilizarii membranare un influx masi de sodiu, fenomen ce determina procesul de depolarizare masi a a membranei %-o1ers#oot.&, in timp rapid, de 1msec' 0. repo%!r '!re! I. primul moment de excitatie +cumularea intracelulara de sodiu este autocontrolata, prin fenomenul de 0eed'bac) negati1 franandu$se patrunderea masi a a acestui ion in celula' se inc(id automat canalele de sodiu, ionii raman in celula' potentialul electric se mentine la alori de arf' urmeaza II. al doilea moment de excitatie "onii de potasiu, datorita diferentei de concentratie, trec extracelular, determinand re enirea potentialului spre zona alorilor negati e %fenomen numit repolari+are&. :aportul sodiu/potasiu este in ersat fata de repaus' 1. postpote"t !%u% "e-!t 2 4ostpotentialul negati reprezinta partea finala a repolarizarii, ca un proces mai lent desfasurat fata de debutul rapid al acesteia. Fenomenul se explica prin lipsa compensarii rapide a excesului de sodiu intracelular de catre iesirea inafara celulei a potasiului. :amane ca excesul de sodiu sa fie compensat prin alte doua procese# $ difuziunea ionica a sodiului in toata citoplasma' $ pomparea acti a a sodiului in spatiul extracelular' 3. postpote"t !%u% po' t 2 <ste definit ca fiind re enirea la alori de repaus a potentialului transmembranar la sfarsitul postpotentialului negati . :eprezinta un proces legat de acti itatea de transport acti , realizat cu a8utorul pompei ionice sodiu/potasiu. +ceasta inter ine in gestionarea excesului de sodiu intracelular si a pierderii masi e de potasiu extracelular. MO="F"C+:" +A< <EC"T+B"A"T+T"" "1 CB:2BA 4OT<1T"+ABAB" =< +CT"B1< 1. Perioada de latenta" $ numarul canalelor de sodiu desc(ise creste treptat' $ membrana celulara este excitabila. 2. $epolari+area $ canalele de sodiu sunt desc(ise in totalitate, membrana de enind inexcitabila la stimuli' $ apare perioada refractara absoluta. 3. 2epolari+area rapida $ conductanta la sodiu scade la normal, iar membrana rede ine excitabila prin desc(iderea canalelor de sodiu prin stimul, precum si prin iesirea rapida a potasiului extracelular prin stimul' $ pragul de excitatie este ridicat' $ apare perioada refractara relati a. 3. Postpotentialul negati1 $ exista o (iperexcitabilitate prin inc(iderea canalelor de sodiu si persistenta unei depolarizari membranare' $ pragul de excitaite este coborat. 4. Postpotentialul po+iti1

$ exista o (ipoexcitabilitate prin (iperpolarizare membranara. 2. C5&$6CTI ILITATEA Conductibilitatea este definita ca fiind proprietatea structurii ner oase de a conduce la distanta potentialul de actiune generat de un stimul supraliminar. Conductibilitatea reprezinta tot un fenomen de membrana. Conducerea potentialului de actiune se face prin# $ fibre ner oase amielinice' $ fibre ner oase mielinizate. a. Conducerea in 0ibrele ner1oase amielinice Fibrele ner oase conduc potentialul de actiune, precum un cablu electric, curentul. Mecanismul conducerii influxului ner os se realizeaza prin curenti locali 0ermann %167)&. "n momentul producerii potentialului de actiune pe o anumita lungime a membranei %1?$ ?0 mm&, potentialul membranar se in erseaza, cu alori pe fata interna a membranei de ,0 m>, fata de ! 60 m> cat reprezinta aloarea potentialului de repaus din imediata ecinatate. =iferenta de potential creata determina migrarea cationilor transportori de sarcina spre zona polarizata %de repaus&, unde acumulandu$se determina fenomenul de depolarizare. +cest proces se arepeta din aproape in aproape, realizandu$se un circuit local intra$ si extracelular. Cand depolarizarea realizata prin acest circuit local atinge pragul, se declanseaza mecanismele ionice care genereaza un nou potential de actiune in zona imediat in ecinata. "n acelasi timp, prin mecanismul repolarizarii, in zona initiala se restabileste potentialul de repaus. +stfel, potentialul de actiune se propaga autoregenerati si nedecremential din aproape in aproape. "n zona de propagare, curentul este de tip catodic %depolarizant& pentru fibra ner oasa in cauza si de tip anodic %(iperpolarizant& pentru fibrele ner oase in ecinate, ceea ce impiedica propagarea excitatiei la alte fibre amielinice in ecinate %conducere i+olata%. 4ropagarea la fibrele ecine este posibila doar in leziuni membranare. "n fibra ner oasa amielinica, conducerea se realizeaza in ambele directii % conducere indi0erenta&. >iteza de conducere a influxului ner os in fibrele amielinice este mica, 3 m/secunda. Frec enta conducerii ner oase depinde de rapiditatea cu care se produce repolarizarea membranei, ariind de la cate a sute la 1$. mii de 0z. b. Conducerea in 0ibrele ner1oase mielini+ate "n fibrele ner oase mielinizate, potentialele de actiune se produc usor si se propaga saltatoriu si electrotonic de la un nod %strangulatie :an ier$ elemente definitorii pentru fibrele ner oase mielinizate& la altul. +cest tip de propagare se explica prin excitabilitatea crescuta a nodurilor % excitabilitatea este crescuta datorita numarului mare al canalelor de sodiu&. >iteza de conducere prin fibrele mielinizate este mare. 4ierderea tecii de mielina %ex. in boala scleroza in placi& conduce la scaderea itezei de propagare, precum si la pierderea capacitatii de conducere. . 4 te'! de co"ducere ! "$%u+u%u "er2os >iteza de conducere ariaza de la o fibra ner oasa la alta, in fun ctie de urmatoarele caracteristici morfo$functionale# $ prezenta tecii de mielina %aceasta creste iteza&' $ diametrul fibrei %relatia este direct proportionala&' $ lungimea internodului %relatia este direct proportionala&. +ceasta interconditionare a permis clasificarea fibrelor ner oase in# 7 tipul A, cu urmatoarele subcategorii# $ alfa %fibre motorii si aferente ale fusului muscular&' $ beta %fibre eferente ale receptorilor cutanati&' $ gamma %fibre eferente, intrafusale musculare&' $ delta %fibre eferente ale receptorilor termici si nocicepti i&' 7 tipul 8 fibre preganglionare si eferente postganglionare simpatice'

7 tipul C ! fibre eferente din radacina dorsala. Fibrele + si B sunt fibre mielinizate, fibrele C sunt fibre amielinice. Fibrele B au postpotential amplu care prin (iperpolarizare, le reduce excitabilitatea. Pote"t !%u% de !ct u"e co*pus. E%ectro"er2o-r!*! 4otentialul de actiune compus este definit ca fiind un potential de actiune compus obtinut prin stimularea supraliminara simultana a tuturor fibrelor dintr$un trunc(i ner os. Fe"o*e"e *et!,o% ce ce "sotesc co"ducere! " $ ,r! "er2o!s! "n fibra ner oasa mielini+ata metabolismul de repaus este predominant aerob si furnizeaza 1,. cal/g/(, suficiente pentru intretinere' in acti itate consumul energetic creste cu 30*. "n fibra ner oasa amielinica consumul energetic este de trei ori mai mare. Materialul ner os cerebral consuma de 7$10 ori mai mult oxigen. "n (ipoxia prelungita, acumularea de acid lactic duce la incetarea conducerii. Fibrele + si B sunt cele mai sensibile. O,ose!%! "er2o!s!. I") , t ! 4ede"s5 2timularea fibrei ner oase cu stimuli# $ de 8oasa frec enta , prelungita nu determina modificari ale conducerii' $ de inalta frec enta, prelungita conduce la cresteri ale perioadei refractare si la scaderea numarului de impulsuri generate si conduse' $ maximi, genereaza labilitate functionala a ner ului in cauza. =epasirea acestei frec ente de stimulare duce la bloca8e ale conducerii ner oase, la alori foarte mari instalandu$se un bloca9 complet pe toata perioada stimularii % 0enomenul :edens)i de in(ibitie prin excitatie supraliminara&.

CAPITOLUL /. SANGELE
2angele este un tesut lic(id circulant format din elemente figurate suspendate in plasma. +cesta se afla in organism in cantitate de 3,3 litri si este repartizat astfel# $ ,0$,3* se afla cantonat in iscere si plexuri subpapilare %sangele stagnant sau de re+er1a&' $ 33$?0* se afla in ase %sangele circulant&. Cei 3,3 litri reprezinta 7* din greutatea corporala. =in aceasta cantitate# $ 7,3 litri %33*& sunt reprezentati de plasma' $ . litri %,3*& sunt reprezentati de elementele figurate %(ematocrit&. Masa sanguina % olemia& ariaza in functie de# 1. situatii fiziologice $ creste in efort fizic, cresteri ale temperaturii, emotii puternice, altitudine, a doua 8umatate a sarcinii' $ scade in des(idratari' .. situatii patologice $ creste in policitemii, ciroza (epatica, leucemii, (ipertiroidii' ! scade in arsaturi, diaree, arsuri, (emoragii, anemie. Fu"ct %e s!"-e%u 2angele are urmatoarele functii# 1. circulatorie" $ mentine si regleaza presiunea sanguina' 2. respiratorie" $ realizeaza transportul de oxigen de la plamani la tesuturi, necesar desfasurarii normale a proceselor tisulare energetice'

$ realizeaza transportul de bioxid de carbon rezultat din reactiile celulare spre zona de eliminare al eolo$capilara' 3. e!cretorie" $ transporta catabolitii de la ni el tisular spre organele excretoare %uree, acid uric, amoniac, bioxid de carbon, acid lactic, compusi cetonici' 3. nutriti1a" $ este principalul mi8loc de transport al principiilor alimentare %glucoza, aminoacizi, lipide& de la locul de absorbtie al acestora, spre locul de prelucrare al lor si mai apoi spre locul de utilizare, tesuturile' 4. mentinere a ec#ilibrului #idro'electrolitic" $ inter ine prin cei ?700 mm patrati de suprafata corporala interpusi intre compartimentul plasmatic si cel interstitial, asigurand astfel (omeostazia organismului %ec(ilibrul (idro$electrolitic intre cele trei compartimente ale mediului intern ! intracelular, intra ascular, interstitial&' ?. termoreglare# $ mentine o temperatura constanta corpului, asigurand iteza si randamentul optime reactiilor metabolice' ;. aparare" $ inter ine in imunitate prin anticorpii e(iculati, precum si prin elementele figurate specializate %leucocitele&' <. reglare a principalelor 0unctii ale organismului" $ inter ine in reglarea functiilor circulatorii, digesti e, excretorii, etc. prin proprietatile fizico$c(imice si prin substantele acti e continute' =. asigurare a unitatii organismului" $ asigura simultaneitatea de actiune a unor organe si sisteme, alaturi de sistemul ner os. Propr et!t %e $ ' co(c) * ce !%e s!"-e%u 2angele prezinta urmatoarele proprietati# 1. culoarea" $ este data de (emoglobina %pigment respirator aflat in (ematii&, de la rosu aprins in artere %(emoglobina saturata cu oxigen 100*& la rosu inc(is in ene %(emoglobina saturata cu oxigen ?0*&' 2. densitatea" $ este cuprinsa intre 10?1 %barbati& ! 1037 %femei&' $ depinde de cantitatea si densitatea substantelor sol ite, precum si de numarul de elemente figurate' $ ariaza fiziologic, in sensul cresterii sale %pierderi lic(idiene&, sau in sensul scaderii sale %ingestie de lic(ide&. Modificari ale densitatii sunt prezente, in sensul cresterii in (iperproteinemii, poliglobulii, des(idratari febrile, sau in sensul scaderii sale in (ipoproteinemii, anemii' 3. temperatura" $ ariaza intre 77,7$76 grade Celsius' $ este mai ridicata in zonele profunde si mai coborata in zonele superficiale %fenomenul de termoreglare&' 3. 1asco+itatea" $ reprezinta lipsa de alunecare intre straturi in ecinate de fluid %teoria lui 1eFton&' $ media este de ,,? %cu limite intre ,,7 si ,,,&' $ mecanismul de producere a ascozitatii consta in fenomenul de opozitie fata de curgerea sangelui a fortelor de coeziune generate atat de frecarea dintre particulele de sange, cat si de frecarea dintre sange si peretele ascular'

$ ariaza in stari patologice de tipul leucemiilor %creste&, de tipul (emoragiilor %scade&. Pres u"e! os*ot c! s pres u"e! co%o dos*ot c! 1. Presiunea osmotica %4 osm& reprezinta acea forta pe unitate de suprafata care aplicata de partea cu concentratie crescuta a membranei, este suficienta pentru a impiedica difuzarea apei dinspre solutia slab concentrata spre acea parte. 4 osm depinde de concentratia substantelor difuzibile din plasma, disociabile %sodiu, potasiu, calciu& sau nedisociabile %glucoza&. 4 osm se determina prin masurarea# $ punctului crioscopic' $ presiunii de apori' $ punctului de fierbere. 4 osm depinde de numarul moleculelor si nu de concentratia sau g.m. a unei substante. 4 osm se exprima in osmoli/l sau mosm/l si este de .63 mosm/l. 2. Presiunea coloid'osmotica >oncotica?P co% 4resiunea oncotica reprezinta presiunea osmotica conferita sangelui de proteinele din plasma. Caracteristic acestui tip de presiune este ca diferentele de presiune intre doua compartimente separate de o membrana dispar numai prin circulatia apei. 4resiunea oncotica se determina prin masuratori efectuate cu a8utorul unor aparate numite osmometre si se exprima in centimetri 0.O sau mm0g# $ 700 $ ,00 cm 0.O' $ .3 ! .6 mm0g. 4resiunea osmotica si presiunea coloid$osmotica sunt doi parametri definitorii pentru mentinerea ec(ilibrului (idro$electrolitic al organismului. Ec) % ,u% !c do(,!' c. Re!ct ! s!"-e%u 4lasma este o solutie apoasa de baze si acizi care disociaza, eliberand 0G si O0$. 1eutralitatea c(imica se obtine la un p0H7. 40$ul reprezinta un mar-er al ec(ilibrului acido$ bazic. Aa ni elul plasmei p0$ul este cuprins intre 7,7 ! 7,,. %usor alcalin&, iar la ni el intracelular p0$ul este cuprins intre7,0 ! 7,.. Bn p0 acid % alori scazute, sub 7& sau un p0 alcalin % alori ridicate, peste 7& compromite procesele itale din organismul uman. =eterminarea p0$ului sanguin se face prin calcularea re+er1ei alcaline >2A%, care reprezinta cantitatea de bicarbonati circulanti capabili sa combata tendinta la acidoza a organismului aparuta in urma producerii de 0G in cursul metabolismului. >alorile normale ale rezer ei alcaline sunt ,3 ! 30 ol CO.* ml sange enos. Modificarile p0$ului stau la baza a doua procese importante in fiziologia si fiziopatologia organismului# $ acidoza' $ alcaloza. 1. Acido+a presupune# $ p0$ul mai mic de 7,7' $ rezer a alcalina mai mica de ,0 ol CO.*. Aa alori ale p0$ului de 7 , organismul uman intra in coma, iar la alori ale p0$ului de ?,6 se produce decesul. 2. Alcalo+a presupune# $ p0$ul mai mare de 7,,.. Aa alori ale p0$ului de 7,? ! 7,6 si instlaeaza coma, iar la alori ale p0$ului de 6 se produce decesul. +cidoza este intalnita in digestia intestinala, in timpul somnului, la batrani, in timpul efortului fizic %mecanismde producere# pierderi de bicarbonati sau acumulari de acizi$acidul lactic, de exemplu$&.

10

+lcaloza este intalnita in digestia gastrica, la tineri %mecanism de producere# pierderi de protoni&. 2eglarea ec(ilibrului acido$bazic se realizeaza prin# $ mecanisme fizico$c(imice %sistemele tampon&' $ mecanisme biologice. 1. @ecanismele 0i+ico'c#imice sunt reprezentate de sistemele tampon. Bn sistem tampon se compune din # $ un acid puternic si o baza slaba' $ un acid slab cu sarea sa si o baza puternica. :olul sistemelor tampon este de reduce amploarea ariatiilor p0$ului. "n organism functioneaza urmatoarele sisteme tampon# $ bicarbonat/acid carbonic' $ (emoglobina redusa/(emoglobinat de potasiu' $ oxi(emoglobina/oxi(emoglobinat de potasiu' $ fosfat monosodic/fosfat disodic' $ proteine acide/proteine alcaline. "n tamponarea excesului de acizi, inter one in mod fundamental 0enomenul (amburger. +cesta reprezinta un proces de inter entie al sistemului acid carbonic/bicarbonat precum si a sistemelor (emoglobinice in scopul transformarii bioxidului de carbon rezultat din arderile tisulare in bicarbonat de sodiu. "mportanta fenomenului 0amburger rezida in# $ reprezinta principala forma de neutralizare a 0.CO7' $ reprezinta principala sursa de bicarbonat. :ezulta ca acest fenomen a conditiona neutralizarea acizilor organici ne olatili rezultati din metabolismele intermediare %acidul lactic, acidul acetiacetic, etc.&. <xista# $ fenomenul 0amburger direct %periferic& ! la ni el tisular' $ fenomenul 0amburger indirect %pulmonar& ! la ni el pulmonar. 2. @ecanismele biologice presupun participarea urmatoarelor organe# $ plamanii %prin eliminarea CO., prin tamponarea acizilor organici rezultati din metabolism&' $ rinic(ii %prin eliminarea urinara a excesului de baze si acizi&' $ pielea %prin eliminarea sudorala a excesului de baze si acizi&' $ ficatul % prin functiile sale# proteoformatoare, de oxidare a acidului lactic, sulfo$ si glucuronocon8ugare a catabolitilor acizi &' $ tubul digesti % eliminarea excesului de acizi si baze&' $ aparatul cardio$ ascular % prin omogenizarea si transportul sarcinilor in exces spre organele epuratoare&. 40$ul sanguin poate aria spre# $ acidoza %gazoasa ! prin acumularea de CO. in circulatie# boli respiratorii, obezitate' negazoasa ! prin eliminarea crescuta de 0CO7# transpiratii, ome, diaree, insuficienta renala&' $ alcaloza %gazoasa ! prin cresterea eliminarii de CO.# (iper entilatie al eolara' negazoasa ! prin cresterea aportului de substante alcaline de origine metabolica# (ipo-aliemii, regim egetarian&. CAPITOLUL 0. APARATUL CARDIO ( 4ASCULAR

11

CAPITOLUL 1. APARATUL DIGESTI4


Ap!r!tu% d -est 2 apro izioneaza organismul cu substante nutriti e# apa, itamine, sarurui minerale. <l se interpune intre mediul intern si cel extern. <ste format din tu, d -est 2 s or-!"e !"e+e. Tubul digesti este alcatuit din# $ ca itatea bucala' $ faringe' $ esofag' $ stomac' $ intestin subtire % duoden, 8e8un, ileon&' $ intestin gros %cec, colon ascendent, colon trans ers, colon descendent, colon sigmoid si rect& Organele anexe sunt# limba, dintii, glandele cu secretie externa %sali are,pancreas si ficat&. 4eretele tubului digesti este format din , tunici# mucoasa, submucoasa, musculara si ad entice. 1. *uco!s! %spre interior& ! formata din celule epiteliale ce difera de la o regiune la alta' $ musculatura mucoasei a carei contractie formeaza pliurile mucoasei' .. su,*uco!s! cu tesut con8uncti , glande, fibre ner oase si ase de sange. 7 .Str!tu% *uscu%!r din doua componente# $ Muscu%!tur! c rcu%!r! spre interior, de 7$3 ori mai groasa decat *uscu%!tur! %o"- tud "!%! dispusa spre exterior. 1. Ad2e"t ce! ! %tunica externa& un in elis con8uncti dispus la suprafata. Componenta abdominala a tubului digesti este acoperita de seroasa peritoneala a and o foita parietala aplicata pe peretele abdomenului si una iscerala ce incon8oara stomacul, intestinul subtire, colonul trans ers si sigmoid si se continua cu mezenter care contin ase de sange si ner i. 4eritoneul trece peste colonul ascendent si descendent si peste pancreas %organe retroperitoneale& 4!scu%!r '!t ! pro ine din# $ Aort! desce"de"t! pentru organele din abdomen %splan(ne&' $ !ort! !,do* "!%! prin# trunc(iul celiac artera mezenterica superioara' artera mezenterica inferioara' artera (iogastrica. "ntoarcerea enoasa se face prin# $ 2e"! port! care se arsa in capilarele sinusoide ale ficatului' $ 2e"! ce"tro(%o,u%!r!6 $ 2e"e%e supr!)ep!t ce' $ 2e"! c!2! "$er o!r!.

1.

"n acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin celulele reticulo$ endoteliale ! ce%u%e%e 7up$er, opreste microorganismele si particulele straine patrunse pe cale digesti a. Ficatul opreste si prelucreaza I $ ./7 din substantele absorbite. Circulatia splan(nica se intensifica in timpul digestiei deoarece# $ unii (ormoni secretati in timpul digestiei produc asodilatatie %CC5, gastrina, >"4, secretina&' $ in timpul acti itatii secretorii se formeaza bradi-inina ! substanta asodilatatorie' $ in timpul digestiei se consuma oxigen ! scade presiunea oxigenului ceea ce produce asodilatatie. P!r!s *p!t cu% produce asodilatatie indirect prin stimularea acti itatii glandelor. S *p!t cu% produce asoconstrictie, dar tesutul scapa repede de aceasta actiune prin factorii asodilatatori rezultati din metabolism. Constrictia enelor din teritoriul splan(nic sub actiunea 212 %sistem ner os simpatic& indreapta sangele spre teritorii cu importanta itala in situatii cum ar fi socul (emoragic %se pot mobiliza .00$700 ml de sange&. I"er2!t ! este asigurata in primul rand de 21< %sistemul ner os enteric&. 21< este reprezentat de cele . plexuri# 1. * e"ter c s!u Auer,!c) % egetati & $situat intre cele . straturi musculare circular si longitudinal. .. su,*ucos s!u Me ss"er % egetati & situat in submucoasa. SNE e format din cca 100 milioane de neuroni %aproximati numarul neuronilor din madu a spinarii& si prelungirile lor amielinice. 1euronii sunt# $ senziti i' $ efectori' $ interneuroni. Neuro" se"' t 2 %1/7& trimit dendritele spre mucoasa si spre musc(i. <le %dendritele& 8oaca rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori c(imici din compozitia c(imului. 2timulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori. Neuro" e$ector (*otor ) din plexul mienteric trimit axonii spre musc(ii celor doua straturi, determinand contractia lor. 1euronii efectori din plexul submucos iner eaza glandele, celulele endocrine, epiteliile si asele de sange comandand asoliditatia. 1euronii din 21< elaboreaza un numar mare de mediatori c(imici cum ar fi# +cc( %acetilc(olina&, 1+ %noradrenalina&, serotonina, 2ubstanta 4, somatostatina, >"4, neurotensina, bombezina, encefalina, 1O etc, unii cu actiune incomplet elucidata %+cc( si >"4 ! 2!sod %!t!t e, +cc(, substanta 4 ! co"tr!ct e *uscu%!r!. >"4 si 1O ! re%!+!re *uscu%!r!) etc. 21< este cel care regleaza acti itatea aparatului digesti . +supra lui se exercita influenta din partea sistemului ner os egetati %21>&. P!r!s *p!t cu% <ste reprezentat de ner ii agi si ner ii pel ici. Ner2 2!- au originea in nucleul dorsal al agului din bulb. Cel de$al .$lea neuron se gaseste in 21<$ neuronul efector din plexuri. Ner2 pe%2 c au originea in madu a sacrala %2.$2,&. +l doilea neuron se afla in plexuri.

17

S ste*u% "er2os s *p!t c (SNS) 212 are primul neuron in coarnele laterale al madu ei spinale %T.$A3&, axonul acestuia prin ner ii splan(nici strabat ganglionii para ertebrali. +l .$lea neuron este situat in ganglionii pre ertebrali# celiac, mezenterici, (ipogastric. +xonii acestui neuron a8ung in plexuri unde# $ unii in(iba acti itatea neuronilor efectori' $ altii produc asoconstrictie sau influenteaza negati direct acti itatea musculara. 2impaticul stimuleaza contractia musculaturii mucoasei. "n general reduce acti itatea digesti a. L! " 2e%u% SNE se "c) d re$%e+e%e scurte, locale de reglare a acti itatii digesti e %arcul reflex e format din receptor$neuron senziti ! neuron efector ! efectori&. Bnele reflexe se inc(id in ganglionii pre ertebrali %gastro$colic, entero$gastric etc.& SNE p!rt c p! s %! re!% '!re! u"or re$%e+e %u"- ce se inc(id in axul cerebro$spinal %de ex. de defecatie ! in madu a' ago$ agal ! in nucleul dorsal din bulb& aceasta deoarece ner ii egetati i % agi, pel ici& pe langa fibre eferente are si foarte multe fibre aferente, %senziti e&. +ceste fibre senziti e au corpul neuronal in ganglionul atasat ner ului, dendrita a8unge la mucoasa sau musculatura 8ucand un rol de receptor sau face sinapsa cu un neuron senziti din plex. 2timulul a8unge in nucleul din axul cerebro$spinal unde se inc(ide reflexul. FUNCTIILE APARATULUI DIGESTI4 Fu"ct e *otor e ! aparatul digesti fragmenteaza si transporta alimentele' Fu"ct e secretor e $ secreta sucurile digesti e necesare digestiei' Fu"ct ! de d -est e ! sucurile contin enzime ce degradeaza prin (idroliza principiile alimentare in componente simple' ,. Fu"ct ! de !,sor,t e ! componentele simple sunt trecute prin peretele digesti in mediul intern. Fu"ct ! secretor e ! e realizata de glande. 4e toata suprafata mucoasei digesti e sunt bilioane de glande unicelulare, celule mucoase care secreta mucus cu rol de protectie si de fa orizare a alunecarii continutului digesti ca si de formarea bolului din ca itatea bucala si din colon. "n submucoasa se gasesc glande tubuloase ce secreta pe langa mucus si enzime. "n afara tubului digesti exista glannde anexe# $ 2ali are %seroase, mucoase, mixte&' $ pancreas' $ ficat. Secret %e su"t dec%!"s!te de actiunea unor substante specifice # 1. produsi ai secretiei neurocrine' .. produsi ai secretiei endocrine' 7. produsi ai secretiei paracrine.

1. .. 7.

1. Produs secret e "eurocr "e sunt eliberati de terminatiile ner oase din 8urul celulelor secretoare. 2timularea 214 %sistem ner os parasimpatic& prin +cc( stimuleaza secretiile 212 %sist. ner os simpatic& in unele regiuni stimuleaza secretiile, dar actiunea e tranzitorie deoarece produce asoconstrictie.

1,

Produs e"docr " sunt (ormoni, se arsa in sange si transportati prin sange a8ung la locul de actiune. 7. Produs p!r!cr " sunt elaborati in ecinatatea celulelor secretoare a8ungand la ele prin difuziune. Su,st!"te%e ce st *u%e!'! secret ! se "u*esc secreto-o-e. <le actioneaza printr$unul din urmatoarele doua mecanisme# $ dupa interactiunea cu receptorul acti eaza adenilciclaza, se formeaza c+M4 care actioneaza prin protein-inaze, enzime ce fosforileaza deci acti eaza diferite procese' $ dupa interactiune cu receptorul acti eaza fosforilaza C din membrana, care prin fosforilare acti eaza fosfatidil$inozitolu rezultand inozotoltrifosfatul. +cesta mobilizeaza CaGG din depozite si stimuleaza transportul transmembranar de CaGG . Materialul necesar secretiei pro ine din sangele capilar iar energia ! din scindarea +T4. Mec!" s*u% secret e 2ubstantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, trecute in reticolul endoplasmatic si transportate la aparatul ;olgi unde se desa arseste sinteza. 2unt incon8urate de membrana si depozitate sub forma de ezicule la extremitatea apicala a celulei. <liminarea se face la sosirea stimulului cand creste permeabilitatea pentru CaGG , patrunderea CaGG determina fuzionarea eziculelor cu membrana apicala, ruperea membranei si eliminarea continutului eziculei in lumenul glandei %exocitoza& . +pa si sarurile, dupa una din teorii se elibereaza astfel# Aa sosirea stimulului creste permeabilitatea membranei pentru Cl, care patrunde in celula. 1egati itatea din celula atrage ionii poziti i, creste presiunea osmotica din celula, ceea ce atrage apa prin osmoza. "n celula creste presiunea, apar mici rupturi ale membranei apicale si continutul de apa si saruri este eliminat in lumenul glandei. 4arasimpaticul stimuleaza secretiile la ni elul ca itatii bucale, a stomacului, duodenului si portiunii distale a colonului. "n intestinul subtire si ./7 proximale ale colonului secretia e stimulata prin reflexe scurte si (ormonal %gastrina, secretina, CC5&. Fu"ct ! *otor e e realizata de musculatura neteda formata din fibre cu lungime de 300 Jm si latime de 3$.0 Jm. <le sunt aran8ate in benzi, fiecare din cate a sute de fibre, intre care transmiterea impulsului se face cu usurinta atat longitudinal cat si trans ersal incat se considera ca unitatea functionala o reprezinta banda si nu fibra musculara. Benzile se ramifica si in in contact cu benzile ecine. Aa ni elul acestor musc(i exista o stare de semicontractie continua numita to"us , peste care se suprapune contractia fazei. +ceasta acti itate mecanica are la baza fenomene electrice ale mambranei . "n repaos membrana prezinta un potential de $30 $ $?0 m>. +cest potential poate de eni mai negati ! ) perpo%!r '!re sau mai putin negati ! depo%!r '!re. 0iperpolarizarea se insoteste de scaderea excitabilitatii, depolarizarea ! de crestere. =e aloarea acestui potential depinde tonusul. 4este acest fond au loc ariatii de potential de 10$13 m> cu o frec enta de 7$1./min care se numesc Cunde luateD sau Cr t* e%ectr c de ,!'!8 (&ER). <le se datoreaza generarii de 4+ in niste celule interstitiale situate intre cele . straturi musculare, intr$un strat cu o grosime de 7$3 celule. <le elaboreaza spontan 4+. +ceste celule trimit prelungiri ce fac 8onctiuni cu celulele musculare, prin care transmit 4+ generand undele lente.

..

13

4e partea ascendenta sau pe platoul undelor lente pot apare niste 4+. <le apar cand potentialul de membrana a de enit mai putin negati de $,0m> ce reprezinta pragul electric si sunt cu atat mai frec ente cu cat stimulul care le$a declansat este mai puternic sau depolarizarea mai mare. 4+ se datoresc desc(iderii canalelor lente de CaGG . Cum CaGG cupleaza excitatia cu contractia, aparitia 4+ coincide cu raspunsul mecanic$contractia. Controlul acti itatii motorii se face predominant prin 21<, 21> doar o moduleaza. +cti itatea motorie fazica e reprezentata de# $ miscari de propulsie' $ miscari de amestecare. M sc!r %e de propu%s e sunt miscari peristaltice. Oridecate ori o portiune de tub prezinta distensie sau o excitare printr$un factor iritati , se produce o contractie a musculaturii circulare in sens oral si o relaxare in sens ab oral , ceea ce propulseaza continutul (%e-e! "test "u%u ). +ceasta contractie si relaxare se propaga propulsand continutul pe o distanta ariabila. Miscarea peristaltica necesita integritatea plexului mienteric. M sc!r %e de !*estec!re se pot datora# $ fie prezentei unui sfincter contractat in fata undei peristaltice' $ fie sunt contractii segmentare adica contractii ale musculaturii circulare ce impart tubul digesti in segmente, urmeaza relaxarea lor si contractia musculaturii circulare la mi8locul segmentelor anterioare. FIZIOLOGIA CA4ITATII &UCALE C!2 t!te! ,uc!%! este $or*!t! d "# $ estibul , situat intre buze si arcadele dentare' $ ca itatea propriuzisa, delimitata de# a& palatul dur superior' b& planseul bucal inferior' c& arcadele dentare anterioare' d& orificiul buco$faringian, delimitat de pilierii amigdalieni posterior. Mucoasa acestei ca itati e formata dintr$un epiteliu pa imentos stratificat. 2c(eletul prezinta o parte mobila ! mandibula, ale carei miscari se datoreaza articulatiei temporo$ mandibulare si este determinata de contractia unor grupe musculare. "n ca itatea bucala se gaseste un organ muscular ! limba, pe suprafata careia exista receptori gustati i sub forma mugurilor gustati i. 4!scu%!r '!t ! este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe. I"er2!t ! se"' t 2! se face prin# a& "er2u% $!c !% ("4II& care are receptorii in ./7 anterioare ale limbii, are soma in ganglionul geniculat si fibrele senziti e se termina in centrul sali ar superior din punte' b& "er2u% -%oso$!r "- !" ("I9& cu receptorii in 1/7 posterioara a limbii, soma in ganglionul pietros si terminatiile ner oase in centrul sali ar inferior din bulb' c& "er2u% 2!- ("9) cu receptorii in mucoasa faringiana si esofagiana, soma in ganglionii 8ugular si plexiform' d& "er2u% tr -e*e" ("4), cu receptorii pentru tact, termici si durerosi din mucoasa ca itatii bucale si cu soma in ganglionul ;asser. I"er2!t ! secretor e p!r!s *p!t c!

1?

$ Cu punct de plecare din centrul sali ar superior, prin ner ul facial, face sinapsa in ganglionii din (ilul glandelor submaxilare si sublinguale, fibrele postganglionare terminandu$ se in glandele respecti e. $ Cu punct de plecare din centrul sali ar inferior din bulb, prin ner ul glosofaringian, face sinapsa in ganglionul otic, fibrele postganglionare se termina in glanda parotida. I"er2!t ! s *p!t c! are primul neuron in coarnele laterale T1 , T., sinapsa se face in ganglionul cer ical superior, fibrele postganglionare in 8urul carotidei externe si ramurile sale a8ung la glandele sali are. Aa ni elul ca itatii bucale are loc# 1. o functie secretorie ! secretie sali ara' .. o functie motorie ! masicatia.

1. Secret ! s!% 2!r! este produsa de trei perec(i e glande exocrine si de un numar mare de glande unicelulare de pe suprafata mucoasei.
Cele trei perec(i de glande sunt# $ G%!"de%e p!rot de ! sunt situate in lo8ele parotidiene de langa conductul auditi extern. +u o greutate de .3$70 gr., fiecare si isi arsa produsul de secretie prin canalul lui 2tenon in estibul, la ni elul molarului "" superior. $ G%!"de%e su,*!+ %!re ! sunt situate in planseul bucal, in ecinatatea ung(iului intern al mandibulei. +u fiecare cate 7 gr. greutate si isi arsa produsul de secretie prin canalul Karton lateral de fraul limbii' $ G%!"de%e su,% "-u!%e ! sunt situate deasupra planseului bucal in lo8a sublinguala, au greutate fiecare de 7$3 gr., iar produsul de secretie se arsa in apropierea fraului limbii prin 3$? canale :i inus %sau canal unic Bart(olin&. Toate sunt glande tubulo$acinoase formate din acini si ducte. +cinii sunt captusiti cu celule piramidale, a and apexul spre lumen.Celulele au caracter secretor %prezinta reticul endoplasmatic si aparat ;olgi& si granulatii de secretie. Celulele sunt de doua feluri# !) sero!se. cu granulatii de zimogen, ce secreta ptialina %amilaza&' ,) *uco!se. cu granulatii de mucinogen, ce secreta mucina. Ac " sunt serosi in glandele parotide, mucosi in glandele sublinguale si micsti in glandele submaxilare. Ducte%e sunt# a& intercalate' b& striate' c& excretoare. =uctele intercalate si excretoare 8oaca rol de conducte. =uctele striate sunt marginite de celule cuboidale, inalte cu micro ili spre extremitatea luminala, cu aspect striat spre baza determinat de prezenta in aginatiilor membranei si a mitocondriilor % la fel ca cel din tubul proximal renal&. =uctele striate participa la formarea sali ei, ele lipsesc la glandele sublinguale. +cinul si cele 7 ducte formeaza o unitate morfofunctionala numita s!% 2o". +tat in acin cat si in ducte exista celule mioepiteliala cu rolin eliminarea sali ei. "n citoplasma celulelor acinare exista miofilamente cu acelasi rol.

17

;landele unicelulare raspandite pe suprafata mucoasei secreta mucus sub actiunea stimulilor locali. <le sunt mai numeroasa in regiunea palatina si labiala. >ascularizatia e asigurata de ramuri din carotida externa si realizeaza un sistem port a and primul rand de capilare in 8urul ductelor si al doilea in 8urul acinilor, acinul primind sangele ce a irigat ductul. "ner atia e egetati a ! decrisa mai sus. FORMAREA SALI4EI S!% 2! formata in acini este sali a primara. <a contine ptialina %amilaza&, mucina, intr$un mediu ionic asemanator lic(idului extracelular deci izoosmotic cu plasma. 2ubstantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, transportate prin reticul endoplasmatic la aparatul ;olgi si depozitate sub forma de ezicule la extremitatea apicala a celulei de unde sunt eliminate in acin prin exocitoza. "n ceea ce pri este substantele anorganice, semnalul secretor creste permeabilitatea pentru Cl$ la ni elul membranei bazale si laterale. Cl$ e transportat acti , ceea ce atrage ionii poziti i in celula. Creste osmolaritatea ceea ce atrage apa. Creste presiunea in celula, aceasta isi mareste olumul, apar mici rupturi ale marginii apicale prin care se elimina continutul celular in acin. 2ali a primara a8unsa in ductul striat isi modifica compozitia. +ici 1a G este reabsorbit acti iar 5G secretat. :eabsorbtia 1aG este mai puternica ceea ce determina in interiorul ductului un potential de $70m>. +cest potential determina reabsorbtia pasi a a Cl$ . 4rin sc(imb cu Cl dar si printr$un proces acti este secretat 0CO7$ . "n consecinta, in repaos secretor concentratia in sali a a 1a si Cl este scazuta %1a G 13 m<g/l fata de 1,. in plasma&, cele ale 5G si 0CO7$ sunt crescute %5G $ 70 m<g/A fata de , in plasma, 0CO7$ 30$70 m<g/A fata de ., in plasma&. Cum reabsorbtia este mai puternica decat secretia iar ductele sunt f.putin permeabile pentru apa, sali a finala este (ipotona % cu xceptia celei sublinguale unde nu exista ducte striate&. "n cresterea debitului sali ar, sali a trece mai repede prin ducte, procesele de la acest ni el sunt mai reduse. "n exces de aldosteron, care ca si la ni el renal stimuleaza absorbtia de 1a G si secretia de G 5 , Cl1a din sali a poate fi redua c(iar la zero, iar eliberarea 5G creste. 4rin ducte se elimina o serie de ioni, fenomen constatat prin in8ectarea unor ioni radioacti i intr$o artera din apropierea glandei. "n ordinea aparitiei# 0CO7$ ,Cl$ ,B.$ ,5G ,"$ , ureea. COMPOZITIA SALI4EI 4arnc(imul glandular de cca ?0 gr. 2ecreta in ., de ore 1000$1300 ml sali a, adica 0,3$ 1ml pe gr. /pe ora, in conditii bazale. "n timpul masticatiei 1$. ml, iar in secretie maxima ! 3$6ml pe gr. 2i pe ora. 2ali a este un lic(id incolor, transparent, filant %din cauza mucinei& usor opalescent % celule descuamate, leucocite&, (ipoton ! densitatea de 1007$1006, presiunea osmotica 30 mosm/A, cu un p0 acid in repaos %3,,$?&, ce se alcalinizeaza cand secretia creste %7,6&. Compozitia se modifica cu tipul alimentelor ingerate# $ de ine abundenta si apoasa cand se consuma alimente uscate' $ abundenta in cazul substantelor acide' $ bogata in mucus cand se consuma carne. <ste formata din#

16

$ $

)),,* apa' 0,?* rezidu uscat# 0,.* substante anorganice 0,,* substante organice.

2ubstantele anorganice sunt saruri de 1a, 5, sub forma de cloruri, bicarbonati, fosfati. <xista si CaGG care creste cu fluxul sali ar. "n mediul acid CaGG e mobilizat din smaltul dentar. "n mediul alcalin se formeaza saruri insolubile de CaGG dand calculi$sialolati in ductele sali are. CaGG participa si la formarea tartrului dentar. "n sali a exista si sulfocianat $ forma de eliminar a ionului C1 rezultat din metabolizarea proteinelor. <l are rol antiseptic. 4rin sali a se elimina si iod, glandele sali are il concentreaza de ?0 de ori %rol necunoscut&. 2e elimina si Fl $ necesar mentinerii integritatii dentare. Su,st!"te%e or-!" ce sunt reprezentate in primul rand de proteine, cele mai importante fiind enzimele# +milaza %ptialina& este o Lamilaza ce desface legaturile L 1$, glicozidice din amidonul sau glicogenul preparate. < acti ata de Cl$ , are p0$ul optim de ?,6 si temperatura optima de 77 0 C.<ste acti a intre p0 ,$11, de aceea isi continua actiunea in stomac pana cand p0$ul bolului scade sub ,. =egradarea amidonului preparat are loc pana la maltoza, maltotrioza si dextrine %dextrinele rezulta deoarece ptialina nu scindeaza legaturile 1$? glicozidice de la ni elul ramificatiilor&. Aizozimul (idrolizeaza capsula glicozidica a bacteriilor a8utand patrunderea sulfacianatului. 5alicreina formeaza bradi-inina, o substanta asodilatatoare. "n sali a mai exista mucoproteine care participa la formarea mucusului ce adera de alimente fa orizand formarea bolului alimentar. =e asemenea adera de mucoasa bucala formand un filtru protector. Mucusul fa orizeaza alunecarea bolului si prin 0CO7 neutralizeaza substantele acide. Mai exista !"t -e"e de -rup s!"-u " care se intalnesc la persoanele secretoare %60*& ! sunt glicoproteine. <xista si "g+, anticorp cu rol de aparare impotri a bacteriilor. Su,st!"te cu ro% ,!cter c d # $ ,!cter c d "! ! impotri a lactobacilului si a streptococului' $ %!cto$er "! ! ce s$a gasit la persoanele fara carii. Su,st!"te !'ot!te "eprote ce# $ uree' $ acid uric' $ creatinina' $ aminoacizi' $ glucoza 0$3 mg*' $ acid lactic' $ lipide# colesterol, acizi grasi, fosfolipide. Ro%ur %e s!% 2e 1&. Faciliteaza masticatia si deglutitia' .&. Aubrefiaza mucoasa fa orizand orbirea'

1)

7&. 2olubilizeaza multe substante excitand papilele gustati e' ,&. :ol digesti ! descompune amidonul preparat' 3&. +re proprietati bactericide' ?&. :eprezinta calea de eliminare a unor substante toxice %0g, 4b&, a microorganismelor, a ureei. "n lipsa sali ei apar ulceratii ale mucoasei bucale deoarece sali a o spala indepartand microorganismele si resturile alimentare si are efect bactericid. Re-%!re! secret e s!% 2!re se face exclusi pe baza ner oasa, prin reflexe neconditionate si conditionate. :eglarea reflex neconditionata este innascuta, se face pe calea unui arc reflex existent, se mentine cat timp acest arc exista si e declansat de un stimul cu importanta biologica. :eceptorii sunt cei gustati i, tactili sau durerosi din ca itatea bucala. Calea aferenta %descrisa anterior& e reprezentata de fibrele senziti e ale ner ilor# facial, glosofaringian, ag si trigemen. Centrii# $ sali ari superiori din punte' $ sali ari inferiori din bulb. Calea eferenta %descrisa anterior& prin ner ii facial si glosofaringian. :eflexul desfasurat pe aceasta cale este parasimpatic si declanseaza o secretie abundenda dar saraca in amilaza. Concomitent se produce asodilatatie prin badi-inina. 2istemul ner os parasimpatic stimuleaza dez oltarea glandelor sali are, metabolismul lor. =ener area parasimpatica duce la atrofia glandelor sali are. 2istemul ner os simpatic stimuleaza secretia amilazei, dar secretia este putin abundenta deoarece contracta asele. =ener area simpatica nu duce la modificari ale glandelor sali are. :eglarea reflex conditionata are o importanta redusa la om. < declansat de stimuli care nu au importanta biologica daca acestia se asociaza repetat cu administrarea mancarii. +cesti stimuli capata astfel semnificatie de semnal. :eflexele conditionate se formeaza in timpul ietii, arcul lor reflex fiind completat la ni elul scoartei cerebrale prin stabilirea unei conexiuni temporare intre centrul stimulului indiferent % az, auz,etc.& si proectia corticala a centrilor sali ari. "n acest fel, la aparitia excitantului indiferent se declanseaza sali atia inainte de aparitia excitantului cu semnificatie biologica$alimentul. =eci prin reflex conditionat organismul este pregatit pentru a incepe digestia inainte de introducerea alimentului in ca itatea bucala, reprezinta un mi8loc mai fin de adaptare. :eflexul conditionat se poate stinge daca excitantul care l$a produs nu e intarit prin administrarea alimentului. <xista factori umorali ce pot influenta acti itatea secretorie sali ara astfel# $ aldosteronul stimuleaza reabsorbtia 1aG si eliminarea 5G ' $ +=0 % asopresina& stimuleaza si la acest ni el reabsorbtia apei' $ 2T0 % (ormon somatotrop& are actiune trofica asupra acinilor sali ari. +cti itatea centrilor sali ari bulbo$pontini este influentata de alti centrii# 1$ participarea scoartei este demonstrata de# $ disparitia secretiei sali are in timpul somnului# $ formarea reflexelor conditionate'

.0

$ modificari ale secretiei sali are in dereglari psi(ice %scade la maniaci, creste la sc(izofrenici&. .. participarea sistemului limbic e do edita prin modificari ale secretiei in timpul reactiilor emotionale. Secret ! s!% 2!r! !re s ro% e"docr ". "n sali a se secreta substante biologic acti in functie de specie %de ex. eninul , panza de paian8en etc.& Aa soareci s$a gasit somatostatina si glucagon. =e asemenea 1;F %factor de crestere al ner ilor in ganglionii submandibulari& cu rol in dez oltarea ganglionilor simpatici si in ser la om. +dministrata creste concentratia 1+ %noradrenalinei& in tesuturi. 2erul anti1;F e folosit pentru desimpatizare. Bn alt factor, tot la soareci <;F %factor de crestere al epidermei& produce -eratinizarea epidermei, fiind necesar pentru eruptia dintilor, desc(iderea fantei palpebrale %desc(iderea oc(ilor la puii de pisica si caine&. 2$au gasit sialogastrona ! un in(ibitor al secretiei gastrice, parotina cu rol in metabolismul glucidelor. +zi s$a realizat un extract din glanda parotida, ce usureaza fixarea CaGG in oase. MASTICATIA Masticatia reprezinta primul act motor digesti , poate fi efectuata oluntar, dar in general este un act reflex. Consta in farmitare prin taiere si zdrobire a alimentelor introduse in ca itatea bucala si amestecarea lor cu sali a. 2e realizeaza prin apropierea suprafetelor ocluzale ale dintilor ,prin ridicarea mandibulei, emailul dentar fiind cel mai dur tesut din organism. "n timpul masticatiei se dez olta o forta de ?$70 5g. +mortizarea socului ocluzal se face prin elasticitatea dintelui si prin ligamentul periodental. L! *!st c!t e p!rt c p!# 1. articulatia temporo$mandibulara care permite miscari de# $ coborare$ridicare' $ propulsie$retropulsie' $ lateralitate' $ circumductie. "n timpul masticatiei miscarile sunt combinate. 4unctul de spri8in al articulatiei, forta dez oltata de contractia musculaturii si rezistenta opusa de alimente realizeaza parg(ii. Aa masticatie participa musc(ii masticatori, in primul rand cei mandibulari, care dez olta forta necesara. Musc(ii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre arcadele dentare si musc(ii orofaciali ce mentin sali a si alimentele in ca itatea bucala si le plaseaza intre arcadele dentare. Musc) *!"d ,u%!r su"t# 1. :idicatori ai mandibulei# $ m. maseter' $ m. temporal' $ m. pterigoidian intern. .. Coboratori ai mandibulei#

.1

m. digastric' m. milo(ioidian' $ m. genio(ioidian ' $ m. pterigoidian extern. Musc(ii sunt iner ati de ramura mandibulara a ner ului trigemen %n>c&. Re$%e+u% *!st c!tor "n repaos cand ca itatea bucala e inc(isa arcadele dentare sunt in raport ocluzal prin tonusul musc(ilor ridicatori. Coborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este oluntara. R d c!re! *!"d ,u%e care urmeaza este reflexa si se datoreste intinderii fusurilor musculare din musc(ii ridicatori alungiti in timpul coborarii mandibulei. 2timulul a8unge prin 1.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal, apoi trece la nucleul motor al trigemenului din portiunea entrala a puntii, iar de aici sunt comandati musc(ii ridicatori. <ste un reflex miotatic, monosinaptic. Co,or!re! *!"d ,u%e care urmeaza este si ea reflexa. 4rin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din ligamentele periodentale, din pulpa dentara, mucoasa gingi ala %3$? mm& apasati de alimente. "nter in si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din mucoasa palatului dur. 2timulul ia calea 1.trigemen ! nucleul senziti mezencefalic ! nucleul motor din punte si se comanda contractia m. ridicatori si relaxarea celor coboratori. +cest reflex prote8eaza arcadele dentare de o supraincarcare. +cti itatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri propriocepti e din articulatia temporo$mandibulara. "ntre nucleul senziti din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal, care este un nucleu integrator al masticatiei. <l e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori %deci cu semnificatii diferite& si are rolul de coordonare a miscarilor complexe de masticatie. Centrii masticatiei sunt stimulati si de la ni elul amigdalei, a (ipotalamusului entro$ medial%centrul satietatii&. 0ipoglicemia produce 442< in musc(ii ridicatori. 4!%o!re! $u"ct o"!%! a masticatiei ! pregateste alimentele pt.digestia c(imica fa orizand contactul cu enzimele. O dantura proasta afecteaza alimentatia prin selectia alimentelor pe criterii mecanice si nu gustati e. "n cazul consumului de fructe masticatia sparge camasa de celuloza. Masticatia fereste mucoasa digesti a de escoriatii si usureaza golirea diferitelor segmente ale tubului digesti . De-%ut t ! :eprezinta trecerea bolului alimentar din ca itatea bucala prin faringe si esofag in stomac. <a presupune trei timpi# 1. Timpul bucal' .. Timpul faringian' 7. Timpul esofagian. #.T *pu% ,uc!% este oluntar, incepe prin plasarea bolului alimentar pe partea dorsala a limbii, aplicarea limbii pe palatul dur si contractia musc(ilor limbii. Bolul este impins ca de un piston in faringe care il aspira % 4H $.0 cm 0.O&. /.T *pu% $!r "- !" Faringele are o lungime de 1.$1, cm si e format din nazo$buco si (ipofaringe.

$ $

..

"n pereti se gaseste musculatura striata bogat iner ata ceea ce permite o fina coordonare a miscarilor in timpul respiratiei, orbirii, deglutitiei %in deglutitie respiratia se opreste&. Timpul faringian este reflex. :eflexul incepe la contactul bolului alimentar cu receptorii din 8urul orificiului buco$faringian%mai ales pilierii amigdalieni&. Contractia limbii impiedica refluxul spre ca itatea bucala, ridicarea alului palatului impiedica refluxul spre ca itatea nazala. Trecerea spre tra(ee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea lui sub epiglota si de contractia corzilor ocale. Bnda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in 1 secunda, sfincterul esofagian superior desc(is, permite trecerea bolului in esofag. =esc(iderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei peristaltice. 0.T *pu% eso$!- !" <sofagul este un organ musculotubar in forma de tub, cu o lungime de .3 cm. in perete sunt . straturi de musc(i# $ circulari' $ longitudinali. "n 1/7 superioara musc(ii sunt striati, iner ati de ner ul ag %n.E& cu originea in nucleul ambiguu, prin placi motorii. "n 1/7 medie musculatura este mixta# striata si neteda. "n 1/7 inferioara musculatura este neteda, iner ata de ner ul ag %nE& cu originea in nucleul dorsal al agului din bulbul ra(idian, al .$lea neuron in plexul mienteric %si aici exista cele . plexuri&. Eso$!-u% !re dou! s$ "ctere# $ super or s!u $!r "-o(eso$!- !", striat, format din ingrosarea musculaturii circulare' $ "$er or s!u eso$!-o(-!str c . care nu are aspect de sfincter, e reprezentat de ultima portiune de .$3 cm a esofagului ce functioneaza ca un sfincter. 2fincterul superior in inter alele dintre deglutitie este contractat %presiune H ,0 mm 0g&, ceea ce impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul miscarilor respiratorii. 2fincterul inferior, in inter alul dintre deglutitie are un tonus crescut % presiune H 70 mm 0g&, impiedicand refluxul gastric in esofag. Bnda peristaltica faringiana introduce bolul alimentar in esofag. Aa contactul cu esofagul se declanseaza o unda peristaltica $ u"d! pr *!r! care strabate esofagul in 3$10 secunde %lic(idele trec in 1 secunda datorita gra itatiei&. 2fincterul inferior se desc(ide in momentul declansarii undei peristaltice %prin inter entia neuronilor in(ibitori mienterici& si continutul esofagian este eliminat in stomac. =aca in esofag au ramas resturi, in locul distensiei esofagului se declanseaza o u"d! per st!%t c! secud!r!. pana la completa eliminare a continutului esofagian in stomac. Co"tro%u% s$ "cteru%u "$er or To"usu% de repaus realizeaza o presiune de 70 mm 0g, reglat prin n. ag, dar tonusul persista si dupa sectionarea agului, deci un rol important ii re ine 21<. <l depaseste cu 3 mm 0g presiunea din stomac impiedicand refluxul gastro$esofagian. Re%!+!re! are loc prin fibre agale in(ibitorii %>"4, 1O& si scaderea impulsurilor prin fibre agale excitatorii %+c c(& produce relaxarea sfincterului. Re-%!re! de-%ut t e in timpul faringean si esofagian se face reflex. 2timulii sunt mecanici $ contactul mucoasei cu bolul alimentar. :eflexul e declansat la contactul cu receptorii din pilierii amigdalieni, apoi cu restul mucoasei. Caile aferente prin ner ii# glosofaringian %n."E&, trigemen %n.>& si ag %nE&.

.7

Centrul se afla in bulb . Caile eferente prin ner ii# (ipoglos %n.E""&, glosofaringian %n."E&, facial %n>""&, ag %nE&. +cest reflex declanseaza unda peristaltica in faringe si esofag. DIGESTIA GASTRICA 2tomacul este un organ ca itar, situat intre esofag si duoden. < format din trei portiuni# $ $u"du% sto*!cu%u %fornix& ! deasupra orificiului esofago gastric ' $ corpu% sto*!cu%u ! portiunea erticala' $ !"tru% p %or c ! portiunea orizontala care se termina cu sfincterul piloric ! o portiune ingosata a musculaturii circulare gastrice. 4eretele stomacului e format ca tot restul tubului digesti din# $ mucoasa' $ submucoasa' $ musculatura formata din 0 str!tur # circular' longitudinal' oblic intern. Aa exterior stomacul e acoperit de seroasa peritoneala. 4!scu%!r '!t ! pro ine din aorta descendenta. I"er2!t ! ! si aici exista cele . plexuri ale 21< %sistem ner os enteric&. "ner atia egetati a e realizata prin n. ag %214& ! sistem ner os parasimpatic si ner ii splan(nici %212& ! sistem ner os simpatic. 2i stomacul are# $ o functie secretorie' $ o functie motorie. 1. Fu"ct ! secretor e e realizata de glande. 4e intreaga suprafata a mucoasei exista numeroase glande unicelulare ce secreta mucus. ;landele tubuloase patrund in submucoasa si dupa regiunea in care se gasesc se numesc# $ -%!"de c!rd !%e : pe o distanta de cati a cm in 8urul orificiului esofago$gastric. <le secreta mucus. $ G%!"de p %or ce ! situate in antrul piloric din apropierea pilorului. 2ecreta mai ales *ucus dar si peps "o-e". Celulele gastrice din aceasta regiune secret! )or*o"u% -!str "!, pe care % 2!rs! " s!"-e. $ G%!"de%e $u"d ce s!u o+ "t ce : cele mai importante, se gasesc in corpul si fundul stomacului si au un col si un cap. Aa ni elul colului se gasesc celule ce secreta un mucus. Aa ni elul corpului ! ce%u%e%e o+ "t ce secret! ;C% s $!ctoru% "tr "sec C!st%e , iar spre fundul glandei se gasesc ce%u%e pr "c p!%e ce secret! peps "o-e". Ce%u%e%e ep te% !%e de pe suprafata mucoasei exfoliaza in timpul functionarii normale si sunt inlocuite prin celulele mucoasei ce migreaza din colul glandelor oxintice. 4rodusul de secretie al acestor glande este sucu% -!str c ! un lic(id incolor, transparent sau usor opalescent, in olum de 1$1,3l/., ore, (ipoton %densitate 100.$1003&, $o!rte !c d : cu u" p;<#.3(/. < format din# $ ))* apa' $ 1* reziduu uscat# 0,?* substante anorganice' 0,,* substante organice.

.,

Su,st!"te%e !"or-!" ce 2unt reprezentate de# 0Cl, cloruri de 5 si de 1a, fosfat de calciu si bicarbonat de 1a. C%( e principalul anion, concentratia 1aG e in ers proportional cu secretia, 5G si 0CO7 ! se gasesc in concentratie mai mare ca in plasma. 0Cl, la rate mari ale secretiei se apropie de o solutie izotona de 0Cl.

Su,st!"te%e or-!" ce 2unt reprezentate de# 1. e"' *e= $ pepsinogen' $ labfermentul la sugari' $ tributiraza' $ gelatinaza' /. *ucoprote "e bogate in 0CO7 ! 7. $!ctor "tr "sec C!st%e Peps "o-e"u% se secreta in forma inacti a' $ in mediu acid trece in peps "! ! forma acti a, prin cli area unor legaturi peptidice, cu atat mai repede cu cat p0$ul e mai acid. P;(u% opt * e de #.>(0.3. Aa un p0 de 3 pepsina este inacti ata. <a are si o actiune autocatalitica. 4epsina incepe digestia proteinelor scindandu$le pana la albumoze si peptone care sunt de fapt niste peptide. L!,$er*e"tu% are o actiune optima la un p; 1.3(3.3 fiind acti a la sugari la care coaguleaza laptele. +ceasta actiune la adult o are pepsina. Tr ,ut r!'! este lipaza ce actioneaza optim la p; peste 1(3, fiind acti a la sugari. <a scindeaza trigliceridele gata emulsionate din alimente ca laptele, smantana, frisca. +re o importanta redusa la adult. Ge%!t "!'! lic(efiaza gelatina. F!ctoru% "tr "sec C!st%e este necesar pentru absorbtia it. B1.. < o glicoproteina secretata de celulele parietale care fixeaza it. B1., complexul fiind rezistent la digestie. 2ub aceasta forma it. B1. a8unge in ileon unde este absorbita. <liberarea factorului intrinsec din celulele parietale e stimulata de factorii ce stimuleaza secretia de 0Cl. +lte substante organice din sucul gastric sunt *ucoprote "e%e care *preu"! cu ;CO0 : $or*e!'! *ucusu%. +cesta acopera mucoasa cu un strat de cca 1mm grosime a and rol de protectie a mucoasei de actiunea factorilor mecanici dar si de actiunea 0Cl %il neutralizeaza& si de actiunea pepsinei %inacti ata de p0 3&. Mucusul este secretat permanent deoarece 0CO7 ! si mucina sunt permanent degradate de pepsina. 2ecretia de mucus e stimulata prin stimuli mecanici si prin 1 ag. 21 simpatic prin receptorii L in(iba secretia de mucus %aparitia u%ceru%u -!str c in stari de stres&. +spirina si factorii antiinflamatori nesteroidieni in(iba si ei secretia de mucus. Secret ! de ;C%

.3

Celulele oxintice prezinta canalicule ce se desc(id in lumenul glandei. 4e suprafata canaliculelor exista numerosi cili. "n interiorul acestor canalicule se formeaza 0Cl printr$un mecanism incomplet elucidat. 1. Cl$ e transportat acti din citoplasma in canalicul scazand potentialul in canalicul la $,0M.$70 m>, ceea ce atrage pasi ionii de 5 si 1a. .. "n citoplasma apa se disociaza in 0G si O0$ . 0G e secretat acti in canalicul in sc(imbul 5G prin actiunea +T4$azei 0G ,5G dependente. 1a e trecut in citoplasma printr$o pompa de 1aG , astfel in canalicul se formeaza 0Cl. 7. +pa trece in canalicul prin osmoza astfel incat 0Cl in canalicul are o concentratie de 1?0 mmoli/A, un p0G0,6. +ici se formeaza si Cl5 in concentratie de 13m<g/A. Cei doi componenti trec in lumenul glandei. ,. "n citoplasma CO. % din metabolismul celulei sau din plasma sanguina& se uneste cu O0 rezultat din disocierea apei, sub actiunea an(idrazei carbonice formand 0CO7 $ . +cesta difuzeaza in afara celulei in plasma sanguina in sc(imbul Cl$ . 2ecretia 0Cl se insoteste de alcalinizarea sangelui ce ine in contact cu mucoasa gastrica. "mportanta an(idrazei carbonice in formarea 0Cl reiese din faptul ca in(ibitorii an(idrazei carbonice ca acetazolamida reduce formarea 0Cl. F!ctor ce st *u%e!'! secret ! de ;C% #. !cet %c)o% "!6 /. -!str "!6 0. ) st!* "!6 #.Acet %c)o% "! ! secretie neurocrina ! este mediatorul c(imic eliberat in terminatiile agale sau prin reflexe scurte. 2timulii sunt mecanici %distensia stomacului& si c(imici % substante rezultate din degradarea proteinelor, aciditatea c(imului&. /.G!str "! eliberata in sange din celulele ; ! secretie endocrina ! secretia sa e stimulata de n. ag prin bombezina %;:4& si in(ibata de somatostatina si p0 mai mic de .. 0.; st!* "! secretata de mastocitele mucoasei din apropierea glandelor, a8unge la glande prin difuziune %secretie paracrina& . <a potenteaza actiunea celorlalti . factori %in(ibitorii (istaminei ca cimetidina si ranetidina reduc secretia de 0Cl&. 2ecretia de 0Cl e in(ibata de somatostatina eliberata de interneuronii din plexuri. 2omatostatina e stimulata de p0 mai mic de . si de factorii duodenali %;"4, >"4& si in(ibata de acetilc(olina. 40 acid %mai mic de .& in(iba nu numai secretia de gastrina dar in(iba si direct secretia de 0Cl. <ste un mecanism de autoreglare. Cat timp 0Cl este tamponat de substantele proteice din continutul gastric p0$ul scade putin. Cand substantele proteice sunt neutralizate, p0$ul scade in(iband secretia de 0Cl. 0Cl format de celulele oxintice din glandele fundice se amesteca cu secretia celorlalte glande gastrice. <l se gaseste sub forma libera in sucul gastric si combinat cu mucoproteine si da un p0 de 1,3$.. "n timpul secretiei bazale 0Cl se formeaza in cantitate de 1,3$. m<g/ora, dupa stimulare maxima %cu (istamina& secretia sa a8unge la .. m<g/ora la barbat si 13m<g/ora la femei. <xprimat in m<g/A in sucul gastric se gaseste sub forma de aciditate libera 13 m<g/A, combinat .3m<g/A, totala ,0$?0m<g/A. Ro%ur %e ;C% 1. +cti eaza pepsinogenul si creeaza p0$ul optim pentru actiunea pepsinei.

.?

.. Formeaza cu proteinele acid albuminele, labilizand structura proteinelor care pot fi mai usor atacate de pepsina. 7. "mpiedica procesele de fermentatie si putrefactie. ,. "mpreuna cu pepsina desprinde FeGGG din combinatiile organice permitand actiunea substantelor reducatoare din alimente care reduc FeGGG la FeGG absorbabil. Pr "c p!%! e"' *! d -est 2! din sucul gastric este peps "! care initiaza degradarea proteinelor. St *u%!re! secret e de peps "o-e" "n general toti factorii ce stimuleaza secretia de 0Cl stimuleaza si pe cea de pepsinogen, cei mai puternici stimuli fiind acetilc(olina si gastrina. 0Cl stimuleaza secretia de pepsinogen prin reflexe locale. "n lipsa secretiei de 0Cl, nu se secreta nici pepsinogenul. 2ecretia si CC5 stimuleaza secretia de pepsinogen. Re-%!re! secret e -!str ce se face in 7 faze in functie de locul de actiune al stimulilor# 1.F!'! ce$!% c! ..F!'! -!str c! 7.F!'! duode"!%! #.F!'! ce$!% c! asigura 1/3 din secretia gastrica. "n aceasta faza excitantul actioneaza asupra unor receptori mecanici sau c(imici inainte de introducerea bolului alimentar in stomac. +cesti receptori pot actiona prin reflexe neconditionate sau conditionate asupra secretiei gastrice. "n cazul reflexelor neconditionate introducerea alimentelor in ca itatea bucala stimuleaza receptorii de tact si gustati i. Calea aferenta e cea descrisa la reglarea secretiei sali are. Centrul gastro$secretor se gaseste in bulb %nucleul dorsal al agului&. Calea eferenta e reprezentata prin 1. ag. >agul stimuleaza direct celulele oxintice si parietale, dar stimuleaza si secretia de gastrina %printr$un interneuron ce elibereaza bombezina&. <l in(iba secretia de somatostatina.4rin toate aceste actiuni agul stimuleaza secretia de 0Cl si pepsinogen. Calea reflexa conditionata se explica la fel ca in cazul secretiei sali are .Calea eferenta si aici e reprezentata de 1.>ag. Faza cefalica a fost demonstrata prin prin pranzul ficti %fistula esofagiana si gastrica&. ..F!'! -!str c! dureaza 7$, ore, raspunde de ./7 din secretia gastrica %cca 1300ml&. Aa patrunderea bolului alimentar in stomac sunt excitati receptorii mecanici prin d ste"s e si cei c(imici prin produsii de degradare ai proteinelor. 2e declanseaza# $ reflexe ago$ agale' $ reflexe scurte. fiind stimulate secretia de 0Cl si pepsinogen. D ste"s ! antrului piloric prin# $ reflexe ago$ agale' $ reflexe scurte, stimuleaza secretia de gastrina ! deci de 0Cl si pepsinogen. 0Cl stimuleaza prin refexe scurte secretia de pepsinogen. 0.F!'! "test "!%! (duode"!%!) raspunde de o secretie gastrica redusa, stimulata de prezenta c(imului in duoden. Aa inceputul golirii stomacului, cand p0$ul in duoden e mai mare de 7 predomina efectul stimulator.

.7

Cand p0$ul scade sub . predomina efectul in(ibitor. 2timularea are loc prin# $ distensia duodenului %mecanic&' $ produsii de digestie proteica %c(imic& Ca raspuns la acesti stimuli se secreta gastrina duodenala si e stimulata secretia gastrica. <nteroxintina secretata de mucoasa duodenala are efect stimulator asupra secretiei gastrice. +minoacizii din sange pot stimula secretia de 0Cl. "n(ibarea secretiei de 0Cl are loc prin prezenta in duoden de# $ substante acide' $ produsi de digestie ai lipidelor' $ (ipertonie. Su,st!"te%e !c de actioneaza prin determinarea secretiei de secretina care in(iba eliberarea de gastrina si in(iba raspunsul celulelor parietale la gastrina. 2ubstantele acide elibereaza si bulbogastrona cu aceleasi efecte. Ac ' -r!s cu lant lung, monogliceridele elibereaza CC5 % colecisto-inina& si ;"4 %gastroin(ibitor peptid&. +mbele in(iba secretia de 0Cl. ; perto" ! elibereaza un (ormon necunoscut ce in(iba secretia de 0Cl. FUNCTIA MOTORIE A STOMACULUI D " pu"ct de 2edere *otor sto*!cu%= $ 8oaca un rol de rezer or pentru alimentele ingerate la o singura masa' $ 8oaca un rol de di izare a bolului alimentar si transformarea lui in c(im gastric, ceea ce permite inceputul digestiei' $ goleste continutul gastric in duoden in mod controlat, intr$un ritm ce permite digestia in duoden' :elaxarea sfincterului esofagian inferior este urmata de relaxarea fundului si a corpului stomacului %relaxarea recepti a& ce se realizeaza prin fibrele in(ibitorii ale ner ului ag %secreta >"4, 1O&. +limentele se dispun in corpul stomacului concentric, incepand cu regiunea apropiata de peretii gastrici. 4ana la olumul de 1,3 l presiunea in stomac nu creste. M +!re! continutului gastric alimentar cu sucul gastric se datoreste contractiei stomacului care apare la 1$. ore dupa alimentatie. <le incep la I curburii mici si sunt in numar de 7/min. 2unt determinate de ritmul electric de baza a carui pacema-er se gaseste intre stratul muscular circular si cel longitudinal, pe curbura mare mai sus de mi8loc. 4otentialul de actiune generat in acest pacema-er determina pe membrana fibrelor musculare aparitia de unde lente. Cand depolarizarea a8unge la pragul de (1?*4 declanseaza raspunsul motor. +cetilc(olina si gastrina cresc durata platoului acestor unde crescand intensitatea contractiei. 1oradrenalina, neurotensina, secretina, scad platoul si reduc intensitatea contractiei. Aa ni elul corpului stomacului aceste contractii sunt slabe. <le pun in contact suprafata mucoasei pe care se gasesc enzimele, cu alimentele. <le au un usor rol de mixare si propu%s e. Aa ni elul antrului piloric contractiile de in mai puternice. "nelele peristaltice patrund profund intre alimente realizand propulsia spre pilor. 4ortiunea terminala a antrului si pilorul se contracta simultan cu contractia pilorului %contractia sistolica a antrului& impingand continutul inapoi ! retropu%s e.

.6

4rin aceste miscari ale propulsiei si retropulsiei antrul realizeaza amestecarea si maruntirea continutului gastric transformandu$l intr$o pasta semilic(ida numita c) * % antrul se numeste moara pilorica&. Go% re! sto*!cu%u se realizeaza prin intensificarea peristaltismului antral. %de ? ori mai intens decat undele de mixare&. Cand tonusul sfincterului piloric e normal, fiecare unda peristaltica puternica antrala impinge in duoden cati a ml de c(im gastric prin sfincterul piloric care in cazul tonusului normal are un orificiu mic prin care permite si trecerea lic(idelor dar impiedica trecerea fragmentelor alimentare. Fu"ct ! @o"ct u" -!stro(duode"!%e este# 1. de a regla golirea continutului gastric cu o frec enta ce sa perimta prelucrarea c(imului de catre duoden' .. de a pre eni regurgitarea c(imului din duoden in stomac % mucoasa gastrica poate fi atacata de bila&. Re-%!re! r!te -o% r co"t "utu%u -!str c " duode" se face prin factori ner osi si umorali a and ca punct de plecare stomacul si duodenul. F!ctor -!str c su"t= $ distensia stomacului ce actioneaza prin ag si reflexe locale' $ gastrina. +cesti factori stimuleaza peristaltismul antral si distensia relaxeaza sfincterul piloric. F!ctor duode"!% in general reduc rata golirii. :ata golirii depinde de capacitatea duodenului de a prelucra c(imul. 4rezenta in duoden a acizilor grasi, a monogliceridelor, a produsilor de degradare proteica, a p0$ului sub 7,3, a (ipertoniei scad rata golirii prin scaderea peristaltismului antral si cresterea tonusului piloric. Med u% !c d %sub p0 7,3& actioneaza pe cale ner oasa %sectionarea agului aboleste raspunsul& dar si prin secretina. 4rin ambele cai se reduc peristaltismul antral si creste tonusul piloric. 2ecretina stimuleaza secretia pancreatica si biliara fa orizand neutralizarea c(imului din duoden. Produs de d -est e ! -r!s * %or actioneaza prin colecisto-inina %CC5& care reduce peristaltismul antral si contracta pilorul. "n acest caz se secreta si ;.".4. cu aceeasi actiune. ; peros*o%!r t!te! actioneaza prin osmoreceptorii din duoden si 8e8un deci pe cale ner oasa dar si prin eliberarea unui (ormon neidentificat. Produs de d -est e prote c! , prin gastrina duodenala contracta sfincterul piloric, deci scad golirea stomacala. "n concluzie reglarea stomacului se face in mai mici masuri sub actiunea factorilor gastrici, mai ales prin mecanisme de feed bac- de la ni el duodenal, acestea din urma a and rol in(ibitor. O e2!cu!re !"or*!%! este 2o*!. <ste un reflex controlat si coordonat de centrul omei din bulb. :eceptorii se gasesc in diferite regiuni ale corpului %distensia stomacului, a duodenului, leziuni al sistemului genito$urinar, ameteala etc.&. 2ubstantele emetirante actioneaza prin receptorii din stomac, duoden sau de pe planseul entriculului ">. +cest reflex incepe printr$un peristaltism in ers de la mi8locul intestinului subtire spre duoden. 2fincterul piloric si stomacul se relaxeaza.Brmeaza o inspiratie cu glota inc(isa prin care scade presiunea intratoracica, iar prin coborarea diafragmului crete presiunea abdominala. +re loc o contractie a musculaturii abdominale, sfincterul esofagian inferior se relaxeaza reflex, de asemenea si cel superior si continutul gastric e proiectat in faringe ! ca itate bucala.

.)

C(imul gastric a8uns in duoden sufera procese de completare a digestiei mai ales in partea superioara a intestinului subtire %duoden, 8e8un& si procese de absorbtie mai ales la ni elul 8e8unului si a ileonului. 4rocesele de digestie au loc sub actiunea secretiilor pancreatice si biliare care se arsa in duoden si a secretiei intestinale. Sucu% p!"cre!t c 4ancreasul, o glanda mixta situata inapoia stomacului, are capul incadrat de potcoa a duodenala si corpul ce se intinde spre splina. <ste un organ retroperitoneal. +re o secretie externa! sucul pancreatic, realizata de acini si o secretie interna, realizata de celulele insulelor Aanger(ans %care secreta (ormoni cu rol predominant in metabolismul glucidic&. 4ancreasul exocrin se aseamana ca structura cu glandele sali are fiind format din acini si ducte. +cestea se unesc in canalul pancreatic al lui Kirsung, ce se desc(ide in ampula lui >ater impreuna cu canalul coledoc. +mpula lui >ater se desc(ide in duoden prin orificiul pre azut cu sfincterul lui Oddi. Bneori exista un canal accesoriu ! al lui 2antorini. Sucu% p!"cre!t c are un olum de cca 1000 ml/., ore si contine enzime pentru toate principiile alimentare secretate la ni elul acinilor si o solutie de bicarbonat secretata de ducte. E"' *e%e p!"cre!t ce # #. tr ps "!6 /. c) * otr ps "!6 7. c!r,o+ pept d!'!' ,. elastaza' 3. nucleaza' ?. amilaza pancreatica' 7. lipaza pancreatica' 6. colesterol esteraza' ). fosfolipaza. Cele trei enzime principale# tripsina, c(imiotripsina si carboxipeptidaza se secreta sub forma inacti a de# $ tripsinogen' $ c(imiotripsinogen' $ procarboxipeptidaza. Tripsinogenul este acti at in duoden de entero-inaza in tripsina. +cesta are o actiune autocatalitica, dar acti eaza celelalte . enzime proteolitice. Tripsina si c(imiotripsina sunt endopeptidaze, ele actionand in interiorul moleculelor proteice pe care le scindeaza pana la peptide. Carboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de la extremitatea ce se termina cu COO0, deci in urma acestei actiuni rezulta niste aminoacizi. 4entru a impiedica digestia pancreatica, celulele care secreta tripsina secreta si un in(ibitor al tripsinei. "n leziuni pancreatice sau obstructii de ducte, acumularea de enzime proteolitice poate depasi actiunea in(ibitorului si intreg pancreasul poate fi digerat in cate a ore %pancreatita acuta&. =egradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta sub forma acti a. <ste mai puternica decat amilaza sali ara, poate actiona asupra amidonului crud pe care il degradeaza tot pana la maltoza si dextrine maltotrioza. 4entru lipide exista#

70

o lipaza secretata sub forma acti a, ce degradeaza trigliceridele din grasimile emulsionate de sarurile biliare pana la acizi grasi, glicerol si monogliceride %nu scindeaza ac. gras de la C. &' $ o colesterol$ esteraza, ce (idrolizeaza esterii colesterolului' $ o fosfolipaza, ce desprinde acizii grasi din fosfolipide. Secret ! , c!r,o"!tu%u %0CO7$& are loc la ni elul ductelor, in secretii mari bicarbonatul poate creste la 1,3 m<g/A a and rolul de neutralizare a 0Cl. Mec!" s*u% secret e "n celulele din ducte CO. G 0.O sub actiunea an(idrazei carbonice formeaza 0.CO7 %acid carbonic& care disociaza in bicarbonat % 0CO7$ & si ioni de (idrogen % 0G&, 0CO7$ e transportat acti in lumenul ductului. "onii de (idrogen se sc(imba cu 1aG din plasma sanguina prin proces acti . 1aG trece in lumenul tubar prin proces acti , sau difuzeaza. Transportul bicarbonatului si ionilor de 1a creeaza un gradient osmotic fata de interiorul celui ce determina osmoza apoi secretia din ducte asigura olumul secretiei pancreatice. Re-%!re! secret e p!"cre!t ce se face prin# $ acetilc(olina din terminatiile agale sau neuronii din plexuri' $ gastrina din antrul piloric' $ CC5 %colecisto-inina&' $ 2ecretina, ambele %CC5 si secretina& secretate de mucoasa duodenala si a 8e8unului superior. 4rimele 7 stimuleaza secretia acinara, bogata in enzime dar in olum mic. 2ecretina stimuleaza secretia ductala determinand olumul secretiei. Cei patru factori se potenteaza reciproc. F!'e%e secret e p!"cre!t ce , ca si a celei gastrice sunt# 1. Faza cefalica' .. Faza gastrica' 7. Faza intestinala. I" $!'! ce$!% c! actioneaza aceiasi stimuli ca pentru secretia gastrica, calea eferenta e reprezentata de ag care stimuleaza secretia de enzime, dar 2o%u*u% de secretie este * c. I" $!'! -!str c! ! continua stimularea prin ag dar inter ine si gastrina. F!'! "test "!%! incepe odata cu patrunderea c(imului in duoden, este faza cea mai importanta, in care se secreta# a& CC5' b& secretina. Co%ec sto5 " "! (CC7) se secreta sub actiunea alimentelor, mai ales de natura lipidica. <ste un peptid din 77 aminoacizi secreata de celulele C"D din mucoasa intestinului superior. 2timuleaza secretia de enzime. Secret "! este un peptid din .7 aminoacizi secretat de celulele C2D din mucoasa intestinului superior sub actiunea c(imului %sub p0 ,,3 ! mai ales p0 7&. 2timuleaza secretia ductala bogata in bicarbonat si cu 2o%u* *!re. 2ecretina prezinta importanta deoarece bicarbonatul neutralizeaza acidul clor(idric %0Cl& din c(imul gastric a8uns in duoden si astfel impiedica aparitia ulcerului duodenal. =e asemenea ceeaza un p0 potri it actiunii enzimelor pancreatice %p0H6&. Secret ! , % !r! & %! este secretia externa a ficatului, intr$un olum de ?00$1.00 ml/., ore.

71

Bnitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul (epatic, de forma piramidala %30.000$100.000&. +re in centru ena centrolobulara de la care sunt dispuse radiar (epatocitele. "ntre (epatocite se gasesc capilarele sinusoide in care se arsa atat sangele din artera (epatica cat si cel din ena porta, iar capilarele se desc(id in ena centrolobulara . "ntre doua siruri ale (epatocitelor se gasesc canalicule biliare, intralobulare, care nu au pereti proprii si in care (epatocitele elaboreaza componentii bilei. Canaliculele biliare intralobulare se continua cu cele extralobulare care capata pereti proprii si care prin unire formeaza cele doua canale (epatice# drept s st!"-, iar acestea unindu$ se in dreptul (ilului formeaza c!"!%u% )ep!t c. Canalul (epatic se continua cu c!"!%u% co%edoc ce se desc(ide in ampula lui >ater. O deri atie a canalului coledoc este c!"!%u% c st c care se desc(ide in ezica biliara. Secret ! , % !r! se face in doua etape si este continua# Secret ! de )ep!toc te ! co*po"e"t %or , %e # $ sarurui biliare' $ pigmenti biliari' $ colesterol' $ lecitina. .. Secret ! de ;CO0 N! (, c!r,o"!t de N!) s !p! %! " 2e%u% ducte%or. secret e st *u%!t! de secret "! !2!"d ro%u% de ! "eutr!% '! ;C% d " duode". Secret ! , % !r! !re dou! ro%ur = a& " d -est ! s tr!"sportu% -r!s * %or : pr " s!rur %e , % !re6 b& " e+cret ! u"or produs de c!t!,o% s* "e) droso%u, % c! = , % ru, "! s co%estero%u%. Depo' t!re! " 2e' cu%! , % !r! "n ezica biliara cu un olum de .0$?0 ml se depoziteaza secretia a 1. ore ! cca ,30 ml., deoarece apa si sarurile sunt absorbite continuu ca urmare in special a absorbtiei acti e a 1aG , iar restul bilei se concentreaza de 3$.0 de ori. "n compozitia bilei %difera bila (epatica de cea biliara& se gasesc# $ sarurui biliare' $ bilirubina' $ colesterol' $ lecitina'. S!rur %e , % !re sunt formate din colesterol. +cesta este transformat in acizi biliari primari # colic si c(enodezocicolic care se combina cu glicocolul si taurina % acid glicocolic, taurocolic, etc& si se gasesc sub forma de saruri biliare cu 1a G $ %glicocolatul de 1a, taurocolatul de 1a, etc&. Cantitatea de acizi biliari secretata in ., de ore este de 0,3gr. S!rur %e , % !re su"t s "-uru% co*po"e"t !% , %e cu ro% " d -est e# $ ele emulsioneaza lipidele deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime care prin agitare se sparg oferind o suprafata mare de contact lipazelor' $ fa orizeaza transportul componentilor ne(idrosolubili ai lipidelor spre mucoasa intestinala, deoarece formeaza cu acestia complexe (idrosolubile numite micelii %grupuri de acizi biliari dispusi cu partea ne(idrosolubila spre centru si cu extremitatile incarcate electric spre periferie' in partea centrala se dizol a lipidele&. "n lipsa sarurilor biliare se pierd prin scaun cca ,0* din lipide.

1.

7.

C rcu%!t ! s!rur %or , % !re "n ileonul distal se absorb ),* din sarurile biliare, restul se elimina. Cele absorbite pe calea enei porte a8ung la ficat, unde, la prima trecere sunt resecretate de (epatocite in bila. Acest c rcu t se "u*este )ep!to(e"tero()ep!t c. recirculatia are loc de cca 16 ori pana la eliminare, iar cantitatea eliminata prin scaun este inlocuita prin formarea la ni elul (epatocitului. "n circuitul (epato$entero$(epatic exista cca .,3 gr. saruri biliare. Formarea sarurilor biliare e stimulata de ingerarea de saruri biliare. Co%estero%u% se elimina cca 1$. gr/., ore. <ste ne(idrosolubil. 2arurile biliare si lecitina formeaza cu el micelii (idrosolubile. "n conditii patologice poate precipita formand calculi biliari. +ceasta se intampla # $ daca absorbtia apei din bila este prea intensa' $ daca lecitina si sarurile biliare scad in bila' $ daca secretia colesterolului e prea mare' $ in caz de inflamare a epiteliului ezicii biliare, care modifica absorbtia apei. Calciul, care se concentreaza in ezicula biliara poate precipita formand calculi opaci la raze E. Go% re! 2e' c , % !re +re loc in timpul digestiei, mai ales la patrunderea lipidelor in duoden, prin contractia peretilor ezicali si relaxarea sfincterului Oddi. Cel mai puternic stimul pentru golirea ezicii biliare este (ormonul CC7 %colecisto-inina&, eliberat de prezenta lipidelor in duoden. +lt stimul mai slab este !cet %c)o% "!, elibrata de fibrele colinergice din ag si plexul enteric. Re%!+!re! s$ "cteru%u Odd !re %oc= $ sub actiunea CC5' $ e determinata de unda de relaxare ce precede peristaltismul coledocului' $ relaxarea determinata de trecerea undei peristaltice peste duoden ! efectul relaxant cel mai puternic, de aceea bila patrunde in duoden pe fractiuni, odata cu trecerea undei peristaltice duodenale. Cand cantitatea de grasimi in duoden e suficienta, ezica biliara se goleste intr$o ora. 2ubstantele care st *u%e!'! secret ! , % !r! se numesc co%!-o-e ! saruri biliare. 2ubstantele care st *u%e!'! -o% re! 2e' c , % !re se numesc co%eret ce ! rol important ii re ine CC5. DIGESTIA IN INTESTINUL SU&TIRE "ntestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si al ula ileo$ cecala. +re o lungime de cca 7 m la omul iu.Aa acest ni el are loc# $ definiti area digestiei' $ absorbtia produsilor rezultati din digestie' $ eliminarea rezidurilor in intestinul gros. "ntestinul subtire este format din 7 parti # 1. duoden' .. 8e8un' 7. ileon. Duode"u% este partea fixa a intestinului subtire, cu o lungime de cca .3 cm si diametrul de 3 cm, are forma de potcoa a si e situat retroperitoneal.

77

4artea mobila a intestinului subtire e formata din 8e8un %./3& si ileon %7/3&, neexistand intre ele o separare distincta. 4eretele este format ca in tot restul tubului digesti din mucoasa, submucoasa, . straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar incon8oara restul intestinului subtire continuandu$se cu mezenterul prin care trec asele de sange si ner ii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului. 2uprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei ! al ule coni ente si a numeroase prelungiri digitiforme ! ilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a 8e8unului. >ilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale %enterococite&, care la suprafata dinspre lumen prezinta micro ilozitati ce formeaza marginea in perie. "n interiorul ilozitatii se gaseste tesut con8uncti strabatut de capilare sanguine, in centru se gaseste c(iliferul central %capilar limfatic&. ;landele din intestinul subtire sunt# $ glandele lui Brunner? $ glandele %criptele& lui Aieber-u(n ;landele lui Brunner se gasesc in prima parte a duodenului. <le secreta mucus. "n tot intestinul subtire, la buza ilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui Aieber-u(n care sercreta sucul intestinal. Fu"ct ! *otor e e reprezentata de# $ contractii de mixare ! co"tr!ct se-*e"t!re $ contractii de propulsie ! u"de per st!%t ce. =e fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite. Co"tr!ct %e se-*e"t!re sunt contractii ale musculaturii circulare la inter ale regulate ce impart intestinul in segmente. <le se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mi8locul segmentelor anterioare. +ceste contractii deplaseaza c(imul de 6$10 ori pe minut amestecandu$l cu sucurile digesti e. Frec enta lor e determinata de ritmul electric de baza care este de 1./min in duoden si de 6$)/min in restul intestinului. U"de%e "test "u%u au o directie aborala, se deplaseaza mai repede in intestinul proximal %0,3$. cm/sec&, ele mor dupa 7$3 cm %miscarea reala este de 1 cm/min deci distanta de la pilor la al ula ileo$cecala este parcursa in 7$3 ore&. +cti itatea peristaltica este influentata de factori ner osi si umorali. 214 st *u%e!'!, 212 ") ,! acti itatea motorie intestinala. F!ctor "er2os # $ reflexul gastro$enteric # distensia stomacului prin plexurile mienterice st *u%e!'! peristaltismul' $ reflexul duodeno enteric #distensia duodenului are acelasi efect ! st *u%e!'! peristaltismul. =istensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe mienterice contractia musc(ilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal, declansand o unda peristaltica %contractie precedata de relaxare& acest aspect fiind considerat A%e-e! "test "u%u 8. F!ctor u*or!% su"t= #. -!str "!6

7,

CC76 I"su% "!6 ,. Seroto" "!. Cei patru factori umorali st *u%e!'! peristaltismul. 3. secret "!6 ?. -%uc!-o"u%. Factorii 3 si ? ") ,! peristaltismul. Aa ni elul al ulei ileo$cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc reflexul gastro$ileal ce intensifica peristaltismul la acest ni el.

/. 0.

Fu"ct ! 2!%2u%e %eo(cec!%e "ntre ileon si cec se gaseste o al ula, precedata de o ingrosare a musculaturii circulare ! sfincterul ileo$cecal. <l ramane usor contractat impiedicand trecerea c(imului cu exceptia refluxului gastro$ileal cand se relaxeaza. ;astrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si relaxeaza sfincterul ileo$cecal. +supra eliminarii c(imului din ileon actioneaza si stimuli de la ni elul cecului. =estinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si in(iba peristaltismul. +cesti stimuli actioneaza pe cale reflexa prin reflexe ce se inc(id in plexurile mienterice dar si in ganglionii pre ertebrali simpatici. "n ., de ore se elimina in cec un olum de 1300 ml c(im. Fu"ct ! de secret e ! "test "u%u su,t re ;landele Brunner din duoden secreta mucus, secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritati i, stimuli agali, (ormoni mai ales secretina. Mucusul prote8eaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. 2impaticul in(iba secretia de mucus ceea ce explica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres. Criptele lui Aieber-u(n situate la baza ilozitatilor secreta sucul intestinal intr$un olum de 1600 ml/., ore care are compozitia lic(idului extracelular, cu un p0 de 7,3$6. +cest lic(id reprezinta e(icolul pentru absorbtia substantelor din c(im, fiind rapid reabsorbit la ni elul ilozitatilor. 2ecretia se datoreste unor procese acti e atat pentru clor cat si pentru bicarbonat, care determina si secretia de natriu conform gradientului electric, de asemenea osmoza apei. <nterocitele contin enzime digesti e in marginea in perie, digestia a and loc la contactul cu suprafata luminala a micro ilozitatilor %digestia de contact& inainte de absorbtie. <nzimele sunt# $ pept d!'e $ scindeaza peptidele in aminoacizi' $ d '!)!r d!'e# za(araza $ scindeaza za(aroza in glucoza si fructoza' maltaza ! scindeaza maltoza in . molecule de glucoza' izomaltaza$ scindeaza dextrinele in glucoza' lactaza ! scindeaza lactoza in glucoza si galactoza. =eci diza(aridele sunt scindate in monoza(aride. $ % p!'! (exista in cantitati mici& $ ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi.

73

Celulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze, celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre arful ilozitatii se descuameaza si a8ung in secretiile intestinale. Ciclul lor de iata dureaza 3 zile. "n sucul intestinal propriuzis nu exista enzime. :eglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe locale declansate de stimuli tactili sau de iritare, deci depinde de sosirea c(imului si de cantitatea lui. 2ecretina si CC5 stimuleaza si ele secretia, dar rol dominant il au enzimele. DIGESTIA IN COLON I"test "u% -ros (co%o"u%) are un diametru mai mare decat cel subtire, are o lungime de cca 1,3 m si e format din# $ cec ! o prima portiune largita la care este atasat apendicele' $ o portiune ascendenta ! co%o" !sce"de"t ce se termina cu flexura (epatica' $ co%o" tr!"s2ers ! ce se intinde intre flexura (epatica si cea splenica' $ co%o" desce"de"t. s -*o d. rect. ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care se desc(ide la exterior prin anus pre azut cu . sfinctere# "ter" : din musculatura neteda, in oluntar' e+ter" ! din musculatura striata, supus ointei 4eretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digesti cu unele modificari# $ mucoasa nu prezinta nici al ule, nici ilozitati' $ stratul muscular longitudinal e discontinuu, format din 7 benzi numite te" . =in cauza tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand )!ustre . Functia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din c(im. +ceasta absorbtie are loc in prima 8umatate a colonului si se refera la )0* din apa si electroliti, principalul mecanism fiind cel de absorbtie acti a a 1aG. "n colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare a8unse aici %inclusi celuloza&. <a sintetizeaza itamine# 5, B1., complex B absorbite de mucoasa colonului. Fu"ct ! *otor e 2i aici exista # $ contractii de mixare' $ contractii de propulsie. Co"tr!ct %e de * +!re sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta de cca .,3 cm. Contractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de (austre, aceste contractii numindu$se (australe. <le mixeaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala. 2e intalnesc mai frec ent in cec si in colonul ascendent fa orizand absorbtia apei si a electrolitilor %din cei 1300 ml apa patrunsa in cec raman 60$.00 ml&. "n 6$13 ore c(imul e transportat de la al ula ileo cecala la colonul trans ers de enind semisolid %bol fecal&. M sc!r %e de propu%s e sunt Cmiscari in masaD. <le apar de cate a ori pe zi, mai frec ent in prima ora dupa de8un. Constau in formarea unui inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca .0 cm.

7?

Contractia dureaza cca 70 de secunde, urmeaza o relaxare .$7 minute, apoi o noua contractie in masa %acest fel de contractie dureaza 10$70 minute& continutul fiind impins in sens anal. Cand materiile fecale au a8uns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de necesitate. +paritia contractiei in masa e facilitata prin reflexe gastro si duodenocolice. 214 le creste intensitatea, 212 o reduce. "ritarea colonului %colita ulceroasa& poate initia contractiile in masa, deasemenea distensia unui segment de colon. De$ec!t ! "n cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un sfincter functional la .0 cm de anus, la 8onctiunea dintre rect colonul sigmoid. +ici exista si un ung(i ce opune rezistenta la umplerarea rectului. Cand contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar# $ senatia de necesitate' $ distensia peretelui, prin reflexe locale scurte initiaza o unda peristaltica in colonul descendent. +ceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli in(ibitori din 21<. :eflexul e slab, e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inc(ide in madu a sacrala, caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din ner ii pel ici. Ca urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din colonul descendent si se relaxeaza sfincterul intern. 2imultan sunt declansate si alte reflexe# $ inspiratie profunda' $ expiratie cu glota inc(isa. 4rin contractia musc(ilor abdominali creste presiunea in abdomen deci si in colon. =aca sfincterul extern oluntar se relaxeaza defecatia are loc. =efecatia e oprita de contractia oluntara a sfincterului extern striat. "n acest caz reflexul moare in cate a secunde si reapare cand o noua cantitate de materii fecale a8ung in rect. Aa noii nascuti si la cei cu madu a sectionata reflexul de defecare pro oaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului extern. Fu"ct ! secretor e ! "test "u%u -ros Functia secretorie a intestinului gros consta in principal in secretia de mucus de celulele mucoase de pe suprafata mucoasei colonului. +ici se secreta se bicarbonat %0CO7 $ & prin transfer acti . 2ecretia de mucus si bicarbonat e stimulata mecanic direct si prin reflexe scurte. 2i aici se gasesc criptele Aiebr-u(n care secreta numai mucus. 2timularea parasimpaticului %ner ag, ner i pel ici& stimuleaza secretia. Mucusul are rolul de a prote8a mucoasa si fiind aderent fa orizeaza formarea bolului fecal. "n caz de iritare intensa la ni elul intestinului se secreta cantitati mari de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree. DIGESTIA SI A&SOR&TIA =igestia, adica descompunerea principiilor alimentare are loc prin (idroliza sub actiunea enzimelor specifice.

77

+bsorbtia consta in trecerea produsilor finali ai digestiei prin mucoasa intestinala din lumenul intestinal in mediul intern %sange sau limfa&. +cest proces este fa orizat de suprafeta mare a mucoasei digesti e %.30$700 m. & datorita al ulelor coni ente %maresc suprafata de 7 ori&, a ilozitatilor %maresc de 10 ori& si a micro ilozitatilor %maresc de .0 de ori&. =easemenea mentinerea tonusului sfincterului ileo$cecal, mentine c(imul mai mult timp in intestin. +bsorbtia are loc la toate ni elele tubului digesti dar cea mai mare parte a procesului are loc la ni elul mucoasei intestinului subtire. Mec!" s*e%e !,sor,t e sunt# $ p!s 2e $ !ct 2e "n cazul *ec!" s*e%or p!s 2e trecerea substantelor are loc conform gradientilor de concentratie si electrici, fara consum de energie. Aceste *ec!" s*e p!s 2e co"st!u "= $ difuziune simpla' $ difuziune facilitata de un transportor' $ osmoza. "n cazul *ec!" s*e%or !ct 2e trecerea se face impotri a gradientilor de concentratie sau electrici, cu consum de energie rezultata din scindarea +T4. Mec!" s*e%e !ct 2e su"t= $ Mecanism primar' $ Mecanism secundar.

a& Mec!" s*u% !ct 2 pr *!r se bazeaza pe un transportor cu actiune +T4$azica, energia rezultata din scindarea +T4 fiind folosita direct in acest proces de transport. b& Mec!" s*u% !ct 2 secu"d!r consta intr$un cotransport' o substanta transportata pasi , dar pe un transportor %difuziune facilitata&, o alta substanta se fixeaza pe acelasi transportor dar e transportata acti folosind energia data de diferenta electro$c(imica pentru prima substanta. =ar acest gradient electroc(imic este realizat printr$un mecanism acti primar % ex. cotransport glucoza$1aG &. +stfel la ni elul membranei bazale, 1aG e trnsportat din celula in sange cu a8utorul +T4$azei 1a$5 dependente, deci prin mecanism acti primar. +cesta scade 1aG din celula creind un gradient de concentratie a 1aG intre lumen si celula. =in lumen 1aG se transporta prin difuziune facilitata deci cu un transportor pe care fixeaza si o alta substanta ! de ex. glucoza, care e transportata acti .
D -est ! s !,sor,t ! -%uc de%or 4rincipalii (idrati de carbon din regimul alimentar sunt# amidonul, za(aroza %fructe&, lactoza %lapte&. I" c!2 t!te! ,uc!%!, sub actiunea amilazei sali are se digera 7$3* din amidonul preparat, dar ageasta digestie continua in stomac cca 1 ora %pana la p0 ,& timp in care amidonul, in proportie de 70$,0* este degradat la maltoza, maltotrioza si dextrine. I" duode". in 13$70 minute tot amidonul %inclusi cel crud& e degradat de amilaza pancreatica inn maltoza, maltotrioza, dextrine. Aa contactul cu marginea in perie a enterocitelor din ilozitati diza(aridele sunt degradate in monoza(aride astfel# $ *!%t!'! descompune *!%to'! in . molecule de glucoza' $ 'o*!%t!'! descompune de+tr "e%e in glucoza'

76

$ '!)!r!'! descompune '!)!ro'! in glucoza si fructoza' $ %!ct!'! descompune %!cto'! in glucoza si galactoza.
"n regimul alimentar predomina amidonul, iar produsul final e reprezentat in proportie de >?B de -%uco'!. A,sor,t ! se face sub forma de monoza(aride in duoden si partea superioara a 8e8unului, in mai mica masura in restul intestinului subtire. 4rincipalele monoza(aride absorbite sunt# $ galactoza %1,1&' $ glucoza %1&' $ fructoza %0,,&. 4rimele doua prin mecanism acti secundar, de contratransport cu 1aG , iar fructoza prin difuziune facilitata. <a este transformata in enterocit in glucoza. =in enterocit in sange trecerea se face prin difuziune facilitata. =in cele .0$?0 gr. amidon, ?$10* nu sunt absorbite si se elimina, ser ind in colon ca substrat pt. bacterii. D -est ! s !,sor,t ! prote "e%or 1ecesarul de proteine este de 0,3$0,7 gr/-g/., ore, la care se adauga proteinele din secretiile digesti e %10$70gr/., ore& si din celulele descuamate %10$70 gr/., ore&. Toate sunt digerate. =igestia proteinelor incepe in stomac sub actiunea 0Cl si a pepsinei, care (idrolizeaza 10$.0* din proteine pana la albumoze si peptone. "mportanta este degradarea colagenului ce se gaseste in carne intre fibrele musculare si impiedica patrunderea enzimelor la fibrele musculare. "n intestinul superior inter in tripsina, c(emotripsina si carboxipeptidaza care (idrolizeaza proteinele in peptide mici, rezultand si putini aminoacizi %carboxipeptidaza&. "n marginea in perie a enterocitelor se gasesc peptidaze care (idrolizeaza peptidele la aminoacizi . A,sor,t ! se face sub forma de amino$acizi dar si di si tripeptide care sunt scindate in enterocit in aminoacizi de peptidazele din citoplasma enterocitului. Mecanismul absorbtiei este acti secundar, de cotransport cu 1a %exista cel putin 3 proteine transportoare diferite&. Aa ni elul membranei bazo$laterale %spre sange& absorbtia se face prin difuziune facilitata. "n colon se adauga proteinele din mucus, bacterii, celule descuamate. D -est ! s !,sor,t ! % p de%or "n alimente lipidele se gasesc sub forma de# $ trigliceride' $ colesterol si esteri ai acesuia' $ fosfolipide. =igestia lipidelor incepe in stomac unde exista o tributiraza cu actiune slaba, care actioneaza asupra lipidelor emulsionate din alimente. "n intestin are loc emulsionarea lipidelor sub actiunea sarurilor biliare, ce permite contactul lipazelor cu lipidele pe o suprafata mare. +ici actioneaza lipaza pancreatica , foarte puternica care (idrolizeaza in 1 minut grasimile neutre patrunse in duoden, in glicerol, acizi grasi. :ezulta si monogliceride %C.&. Colesterolesteraza scindeaza esterii colesterolului.

7)

Fosfolipaza desprinde acizii grasi din fosfolipide rezultand lizofosfatidele. Transportul de la locul (idrolizei la mucoasa intestinala se face sub forma de micelii, ceea ce permite continuarea digestiei si absorbtiei produsilor rezultati din (idroliza transportati intre micro ili. CDB din lipide se absorb. "n lipsa acizilor biliari se absorb doar 30*, in lipsa lipazei pancreatice se absorb foarte putine deoarece lizofosfotidele participa la formarea miceliilor. 4rodusii reultati prin scindarea lipidelor tra erseaza prin difuziune membrana luminala a enterocitului. +cizii grasi cu lant scurt sunt trecuti in in sange. =upa intrare in enterocit lipidele patrund in reticolul endoplasmatic neted se resintetizeaza trigliceridele, esterii colesterolului, fosfolipidele. +ici se sintetizeaza si trigliceride noi folosind pentru sinteza L glicerofosfatul %forma acti a a glicerolului& rezultat din metabolismul glucozei. "n enterocit se formeaza c(ilomicronii din# $ colesterol 1*' $ trigliceride 63$).*' $ fosfolipide ?$6*. Fosfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera 6.* din suprafata. :estul de .0* e acoperit de N lipoproteine sintetizate in enterocit N lipoproteinele sunt necesare exocitozei c(ilomicronilor, in lipsa lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza. C(ilomicronii trec in# c(iliferul central$ circulatia limfatica$ circulatia sanguina. +bsorbtia lipidelor este totala la 8umatatea 8e8unului. +cizii biliari se absorb in ileon prin# $ proces acti de cotransport cu 1a pentru acizii biliari con8ugati' $ difuziune pentru acizii biliari necon8ugati sau de(idroxilati. A,sor,t ! !pe s ! o" %or "n ., de ore se ingera .l apa, in sucurile digesti e ! cca 7l in ., ore, deci in total, in tubul digesti in ., de ore sunt cam )l de apa, din care 1,3l trec in colon si cca 100$.00 ml se elimina prin ,materiile fecale, restul se absoarbe. +bsorbtia apei se face pasi prin osmoza. =e fapt prin osmoza apa trece in ambele sensuri prin mucoasa digesti a. "n duoden, daca c(imul care a8unge aici este (iperosmotic, apa din sange trece in duoden pana cand c(imul de ine izoosmotic. "n 8e8un si ileon apa urmeaza prin osmoza substantele absorbite % se pot absorbi cca 3$7l in ., ore, excesul se elimina ca diaree&. 1aG $ 3$6 gr din alimente/., ore si .3$70 gr din sucurile digesti e. < absorbit dealungul intregului intestin# $ din enterocit in sange trece prin transport acti primar cu a8utorul +T4$azei 1a G G $ 5 dependente' $ la ni elul membranei luminale ! prin difuziune facilitata. "n 8e8un rata absorbtiei este mai mare datorita prezentei glucozei, galactozei, a aminoacizilor care folosesc acelasi transportor la ni elul membranei luminale si astfel se stimuleaza reciproc. Tot la ni elul membranei luminale are loc antiportul 0G 5G care se secreta. "n colon transportul de 1aG se face impotri a unui gradient mare %.3 mM in lumen, 1.0 in plasma&. +bsorbtia 1aG este urmata pasi de Cl$ . 4rocesul de absorbtie a 1aGe stimulat e aldosteron.

,0

C%( s ;CO0$ "n duoden 0CO7$ se secreta intra in structura mucusului. "n 8e8un Cl$ si 0CO7 se absorb pro eniti din suc pancreatic si bila. "n ileon si colon Cl$ se absoarbe, 0CO7 ! se secreta % in antiport, cu o proteina transportoare.& 0CO7 ! se absoarbe ca CO. %0CO7 ! G 0G H 0. CO7 O 0.O G CO. & 7E (pot!s u%) "n 8e8un si ileon se absoarbe, in colon se poate secreta sau absorbi % in lumen sub .3 mM ! se secreta, peste .3 mM se absoarbe&. "n diarei se pierde, putand duce la (ipopotasemie ce determina aritmii. Ca mecanism de absorbtie# apa si ionii pot tra ersa mucoasa prin 8onctiunile dintre enterocite deci paracelular sau prin celule transcelular. "n duoden predomina transportul paracelular %8onctiunile sunt mai putin stranse& in rest ! transcelular. <nterocitele de la arful ilozitatilor participa la absorbtie %cele de la baza ! la secretii&. Re-%!re! !,sor,t e SN S *p!t c. Adre"!% "!. Nor!dre"!% "!. so*!tost!t "!. e"ce$!% "! stimuleaza absorbtia apei si a electrolitilor, ) st!* "! si alte substante eliberate de mastocite stimuleaza secretia %diarea din starile inflamatorii&. SN P!r!s *p!t c scade absorbtia. A,sor,t ! C!EE <ste acti a la ni elul duodenului si a 8e8unului. 4rin marginea in perie transportul se face cu a8utorul unei proteine transportoare, tot o proteina il transporta prin enterocit fiind in sc(imb cu CaGG din mitocondrii si din reticulul endoplasmatic. "n membrana bazo$laterala exista# $ o +T4$aza dependenta de CaGG ' $ scimb 1aG/ CaGG prin mecanism acti secundar. Metabolitul it.= ! 1,.3 di(idroxi it.= se fixeaza pe receptorul nuclear si induce sinteza proteinelor transportoare de CaGG si +T4$azei dependente de CaGG . A,sor,t ! $ eru%u (Fe) 2e ingera 13$.0mgr/., ore din care se absoarbe 0,3$1mgr. +bsorbtia e limitata de tendinta Fe de a forma complexe insolubile cu fosfati, tanin, fibre. >itamina C reduce Fe tri alent la Fe bi alent %Fe GGG O FeGG& ce are tendinta mai mica de a forma complexe insolubile. <nterocitele din duoden si 8e8un elibereaza in lumen o transferina care fixeaza Fe, receptorii de pe membrana enterocitelor fixeaza acest complex care este introdus in enterocit prin endocitoza. "n lipsa Fe din circulatie capacitatea de absorbtie creste. 4entru pre enirea excesului, Fe se pierde odata cu descuamarea enterocitelor. 4 t!* "e%e ) droso%u, %e % complex B$uri, it.C& >itaminele (idrosolubile sunt absorbite prin difuziune simpla sau facilitata, it.B1. necesita combinarea cu factorul intrinsec.

,1

4 t!* "e%e % poso%u, %e % it. +,=,<,F,5& >itaminele liposolubile se absorb la fel ca lipidele, fiind transportate de micelii si trecute in limfa sub forma de c(ilomicroni. +bsorbtia e stimulata de prezenta lipidelor in alimentatie. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR Comportamentul alimentar la omul sanatos asigura un ec(ilibru intre necesitatile organismului si aportul alimentar. +cesta se realizeaza prin senzatiile de foame si de satietate de care depinde aportul alimentar. 2enzatia de foame, o senzatie a necesitatii ingestiei de alimente e insotita de o stare de agitatie, uneori insotita de o 8ena epigastrica. 2enzatia de satietate e o senzatie de satisfactie, de placere, de lipsa necesitatii ingestiei de alimente. +ceste senzatii se datoresc existentei in (ipotalamus a . centrii# 1. ce"tru% $o!*e situat in (ipotalamusul lateral' .. ce"tru% s!t et!t situat in (ipotalamusul entro$medial. +cesti centrii au fost e identiatipe animale. <xperientele au aratat ca excitarea lor produce senzatiile de foame sau satietate, iar distrugerea lor ! lipsa acestor senzatii. Centru foamei este acti permanent si este temporar in(ibat de centrul satrietatii. =aca se face o sectiune sub (ipotalamus dar deasupra mezencefalului senzatiile amintite dispar dar se mentine sali atia, masticatia, acte legate de alimentatie, a caror centrii se gasesc in trunc(iul cerebral. O serie de centrii situati mai sus, mai ales cei apartinand sistemului limbic influenteaza acti itatea centrilor (ipotalamici, astfel lezari ale amigdalei duce la (iperfagii insotite de orbire psi(ica, adica lipsa alegerii mancarii % consuma alimente alterate, c(iar obiecte&. "n mecanismele de functonare a acestor centrii inter in o serie de factori umorali# $ "or!dre"!% "! in(iba centrul satietatii, determina aparitia senzatiei de foame' $ dop!* "!. seroto" "! stimuleaza centrul satietatii' $ pept de%e op o de %<ndorfina& dezin(iba centrul foamei, ceea ce duce la obezitate. "n acest fel se explica obezitatea in starile de stres. Mec!" s*e%e de re-%!re ! !ct 2 t!t !cestor ce"tr su"t= $ pe termen scurt' $ pe termen lung. Cele pe ter*e" scurt se numesc si mecanisme alimentare. <le regleaza aportul alimentar in timpul unei mese. Cele pe ter*e" %u"- sau nutritionale mentin depozitele energetice deci greutatea corpului. Mec!" s*e%e pe ter*e" scurt au la baza stimuli cu punct de plecare din tubul digesti , cum ar fi distensia stomacului, a duodenului. 2ecretia de CC5, insulina, glucagon, ar a ea si ele un rol in cadrul acestor mecanisme. 2i stimuli cu punct de plecare de la receptorii din ca itatea bucala inter in in aparitia senzatiei de satietate deoarece un animal cu fistula esofagiana, deci la care alimentele se elimina din tubul digesti , a8unge la satietate in timpul unei mese, dar aceasta actiune este mai slaba si de durata mai scurta. Mec!" s*e%e pe ter*e" %u"- sunt incomplet elucidate. 2$a constatat ca functionarea centrului satietatii depinde de consumul de glucoza al lui.

,.

+dministrarea de glucoza marcata indica concentrarea glucozei in acest centru, iar (iperglicemia sau administrarea insulinei %centrul este situat in afara barierei (emato$ encefalice& determina o utilizare crescuta a glucozei si in acelasi timp cresterea frec entei 4+ in acest centru al satietatii %explica senzatia de foame si tendinta la obezitate la diabetici&. "n ultimul timp se acorda o tot mai mare atentiei influentei asupra centrului satietatii, a concentratiei acizilor grasi din sange care il stimuleaza. "n acelasi timp s$a constatat ca depozitele lipidice mai ales cele iscerale nu sunt doar simple depozite energetice ci, celule adipoase si monocitele de la acest ni el secreta substante acti e cu diferite roluri printre care si cel de reglare a aportului energetic. +cum 1. ani s$a descoperit ca celulele adipoase secreta o substanta ! leptina, care la ni el central stimuleaza centrul satietatii, iar periferic creste consumul acizilor grasi si scade depunerea de tesut adipos din iscere. Cresterea concentratiei amino$acizilor in sange stimuleaza si ea centrul satietatii. =eci ar exista teorii# glicostatica, lipostatica si aminostatica ce ar participa le reglarea acti itatii centrilor (ipotalamici. <xpunerea la frig determina (iperfagie, la cald reduce consumul de alimente, deci ar exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung. 4rincipalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice acti eaza centrul foamei, iar cresterea lor, la omul sanatos ! il in(iba. A% *e"t!t ! este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si om. 4rincipiile alimentare au rol# $ p%!st c %de refacere a structurii uzate&' $ e"er-et c %de furnizare a energiei&' $ $u"ct o"!% %de formare a unor substante ce indeplinesc niste functii ca# enzime, (ormoni, etc.& 4rin alimentatie trebuie stabilit un ec(ilibru intre aportul alimentar si consum. +nimalele pot alege alimentele in functie de substantele lipsa din organism.=e ex. un animal suprarenopri , deci care din lipsa de aldosteron pierde 1aG , mananca sare. Omul are apetitul per ertit in sensul ca alege alimentele in special in functie de gustul lor. =e aici necesitatea stabilirii unei ratii alimentare care sa$i asigure performantele fizice si intelectuale, adaptabilitate, longe itatea. R!t ! !% *e"t!r! trebuie sa contina# $ glucide' $ lipide' $ proteine' $ itamine' $ saruri minerale' $ fibre alimentare' $ apa in cantitate adec ata. G%uc de%e reprezinta sursa energetica principala pentru sistemul ner os si muscular %1grH,,1 Cal&. 1ecesarul minim este de 100 gr/., ore. "n mod normal trebuie sa reprezinte ?0$?3* din necesarul energetic adica ,00 gr/., ore, din care za(ararurile rafinate sa nu depaseasca P din aport. =aca consumul de glucide este scazut, se consuma proteine ca sursa energetica, de asemenea are loc degradarea acizilor grasi cu formarea de corpi cetonici. <xcesul de glucide suprasolicita pancreasul, duce la carenta de it.B1, iar excesul de fainoase duce la scaderea CaGG . Copiii trebuie sa consume 700$300 gr./zi. "n efortul fizic consumul creste pana la 300gr/zi.

,7

Oamenii in arsta e bine sa limiteze consumul la .00$700gr./zi. L p de%e, trebuie sa reprezinte 13$73* din necesarul energetic adica cca 1 gr/5gr/., ore. Trebuie sa predomine in alimentatie acizii grasi nesaturati, esentiali din uleiurile egetale, din peste. "n lipsa lipidelor din alimente apar# denutritia, tulburari de termoreglare, oprire in crestere, c(iar leziuni renale, micsorarea randamentului la efort fizic, oboseala. "n exces apare (ipercolesterolemia si tendinta la arteroscleroza. Copiii trebuie sa consume .$7 gr/-gr//zi. 4ersoanele in arsta ! 0,? ! 0,) gr/-gr/zi. "n efort fizic intens sau in expunere la frig pana la 73* din necesarul energetic. =e asemenea este necesar aportul de factori lipotropi in lipsa carora are loc incarcarea grasa a ficatului. Prote "e%e Minimul fiziologic este de 1gr/-gr/., ore. Optimul fiziologic este de 1,, gr/-gr/., ore sau de 1.,3* din necesarul energetic. 4roteinele animale trebuie sa reprezinte ,0$30* din aportul proteic deoarece aminoacizii esentiali se gasesc in proteinele animale. 4roteinele egetale sunt incomplecte %de ex. zeina din malai nu are lizina si triptofan&. =e asemenea proteinele de origine animala contin aminoacizii in proportii optime. "n perioada de crestere sunt necesare .$7gr/-g/zi, la arstnici ! 1,3gr/-g/zi. Aa femei in timpul sarcinii, al alaptarii .$.,.gr/-g/zi. 4 t!* "e%e s * "er!%e%e sunt asigurate de alimentatia mixta obisnuita. 1ecesarul de $ ,re ! 3$.3gr/zi, din fructe, legume, paine integrala. <le retin apa, cresc olumul materiilor fecale accelerand tranzitul, fixeaza si elimina toxine, irusuri, substante cancerigene, influenteaza fa orabil acti itatea bacteriana. 1ecesarul de apa # .000$.300 ml/., ore pro enind din# $ apa exogena $ 1000$1300 ml' $ din alimente ! 700 ml' $ apa metabolica ! 700 ml. 4rincipalele criterii ale unei alimentatii rationale 1. optime' .. 7. ,. 3. ?. 7. 6. a. b. c. .. 7. suficient. +sigurarea unei bune stari de nutritie' +limentatia sa fie adec ata arstei, acti itatii, starii fiziologice' 2a fie di ersificata' :egimul sa fie ariat' < itarea alimentelor noci e sau insalubre' 4roprietatile organoleptice ! conform obisnuintei :epartizarea pe 7$, mese' "n cazul a 7 mese# 70* dimineata 30* la pranz' .0* seara +sigurarea cu material fibros' :espectarea conditiilor fiziologice#ore fixe,ordinea felurilor, ambianta, timp +sigurarea tuturor componentilor alimentari in cantitati optime si in proportii

CAPITOLUL 3. META&OLISMUL ENERGETIC

,,

Organismul necesita energie pentru# $ procesele de sinteza' $ contractia musculara' $ transport acti prin membranele celulare' $ conducere ner oasa' $ secretie glandulara. +ceasta energie este furnizata de ATP, care se formeaza prin# $ degradarea oxidati a a glucozei, acizilor grasi, aminoacizilor' $ glicoliza anaeroba %. moli +T4 pe mol de glucoza&. "n fiecare din cele . legaturi macroergice %legaturi fosfat& sunt depozitate 1..000 Calorii/mol in conditii fiziologice. O alta substanta ce furnizeaaza energie este creatin fosfatul %C4&, legatura macroergica a acestuia contine 17.000 Cal/mol. 2pre deosebire de +T4, C4 nu poate ceda energie pentru procesele itale ci furnizeaza energia pentru refacerea +T4. "n efort, energia din +T4 e suficienta timp de 1 secunda, +T4 se reface pe seama C4 %cate a secunde&, pe seama glicolizei anaerobe %1$. minute&, degradarea oxidati a reface rezer ele de +T4 si C4. %datoria de O.&. "n timpul formarii +T4 73* din energie se transforma in caldura. "n timpul transferului energetic de la +T4 la sistemele functionale celulare se elibereaza o noua cantitate de caldura astfel incat cca .7* din energia din alimente este folosita de sistemele functionale celulare. 2i in timpul acestei utilizari o mare parte se transforma in caldura %frecarea singelui de peretii asului, frecarea dintre structurile din musc(i in timpul contractiei&. 2ingura exceptie o reprezinta lucrul mecanic efectuat de musc(i. =in aceasta cauza se poate considera ca in repaos toata energia din alimente este transformata in caldura, iar consumul energetic al organismului se exprima in calorii. Bnitatea de masura ! c!%or ! ! este cantitatea de caldura necesara pt. a ridica temperatura 1 gr. de apa cu 10 C. Caloria mare sau -ilocaloria este de 1000 ori mai mare. "n repaos %in pat& un barbat de 70 -g consuma 1?30 Cal/., ore. F!ctor care influenteaza consumul energetic# 1. E$ortu% $ ' c ! consumul energetic creste cu intensitatea efortului. O persoana ce depune o acti itate sedentara consuma .000 ! .300 Cal/., ore. Consumul maxim ! de ?000 ! 7000 Cal/., ore %cosasi, alpinisti&. .. Act u"e! d "!* c! spec $ c! ! este cresterea consumului energetic dupa ingestii de alimente# dupa glucide, lipide ! de ,*' dupa proteine ! 70* si dureaza 7$1. ore .. 4!rst! ! consumul energetic scade cu arsta' 7. ;or*o" t ro d e" # in (ipertiroidie consumul energetic creste cu 30$100*' in (ipotiroidie consumul energetic scade la ,0$?0* ,. S ste*u% "er2os s *p!t c prin +drenalina si 1oradrenalina stimuleaza acti itatea celulara' 3. ;or*o" *!scu% " cresc consumul energetic cu 10$13*' F. ST; : creste co"su*u% e"er-et c cu #3(/?B6 7. C% *! ! consumul energetic este cu 10$.0* scazut la tropice' 6. So*"u% ! scade consumul energetic cu 10$13*. ). M!%"utr t ! pre%u"- t! ! scade cu .0$70* consumul energetic. 4entru compararea consumului energetic intre indi izi se determina *et!,o% s*u% ,!'!% H consumul energetic minim in conditii de eg(e, determinarea facandu$se in conditii bazale#

,3

$ inanitie de 1. ore, inanitie de proteine de ., ore' $ repaos fizic 1$. ore' $ la temperatura de confort' $ se elimina factorii de excitare fizici, psi(ici, alimentari, medicamentosi. Metabolismul bazal se exprima in functie de aloarea standard, fiind cuprins intre G10* si $3*.

CAPITOLUL F. TERMOREGLAREA
Temperatura orala este in medie 7?,3$77 grade % in rect cu 0,? mai putin&. <a ariaza usor cu temperatura mediului si cu efortul fizic deoarece mecanismele de reglare nu sunt perfecte % in efort intens poate a8unge la 76 grade, in mediu rece ! 7? grade Celsius&. +ceasta (omeostazie termica %omul ! animal (omeoterm& se realizeaza printr$un ec(ilibru intre productia de caldura %ter*o-e"e'!) si pierdere de caldura %ter*o% '!&. Ter*o-e"e'! are loc prin mecanisme c(imice# $ rata bazala a tuturor celulelor % foarte ridicata in ficat, unde temperatura sQ e de ,00 C&' $ acti itatea musculara' $ efectul tiroxinei' $ efectul tonusului simpatic. Ter*o% '! are loc la ni elul pielii prin procese fizice. Caldura produsa in organism e transferata pielii prin intermediul sangelui si se pierde spre aer sau alt mediu incon8urator %apa in cazul innotului&. Tesutul adipos din (ipoderm reprezinta un strat izolator termic, conductibilitatea lui calorica fiind scazuta %i/7 din a altor tesuturi&. <l permite mentinerea temoeraturii centrale constanta c(iar daca temperatura pielii se apropie de cea a mediului extern. =ebitul sanguin prin plexul enos al pielii ariaza intre 0 si 70*, din debitul cardiac si este controlat de 212impatic care contracta arteriolele si anastomozele arterio$ enoase. "n acest fel se modifica si conducerea caldurii spre piele. Mec!" s*e%e $ ' ce !%e ter*o% 'e su"t= 1. "radierea' .. Conductia' 7. < aporarea. Ir!d ere! este pierderea de caldura prin radiatii infrarosii %RH3$.0Sm&. Toate obiectele care nu sunt la 0 absolut emit aceste radiatii. =aca temperatura corpului este mai mare ca a mediului incon8urator, corpul pierde o mai mare cantitate de caldura decat primeste de la obiectele din 8ur. O persoana dezbracata intr$o camera la temperatura normala pierde prin iradiere ?0* din caldura. Co"duct ! Caldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor. Moleculele cutanate prezinta continuu o miscare ibratorie, care este transferata aerului mai rece crescand iteza de miscare a moleculelor din aer. Cand temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin con ectia curentilor de aer. O mica con ectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica. Bn om dezbracat intr$o camera fara miscarea aerului pierde prin conductie 1.* din caldura. >antul creste pierderea de caldura prin con ectie.

,?

"n apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o conductibilitate calorica mare. E2!por!re! +pa are o caldura latenta mare ! la e aporarea 1 gr apa se pierd 0,36 Cal. +pa de pe suprafata corpului pro ine din# $ perspiratie insensibila' $ transpiratie. Persp tr!t ! "se"s , %! are loc prin difuziunea apei prin piele, are o aloare de cca ?00ml/., ore, prin ea se pierd 1.$1, Cal/ora. <a nu poate fi controlata. Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de simpaticul colinergic controlat de (ipotalamusul anterior. < aporarea transpiratiei reprezinta singurul mi8loc de pierdere a caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura corpului. 4rin transpiratie se pierde 1aG E$ectu% )! "e%or 0ainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de (aine. "n acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de con ectie scade. Bn costum obisnuit de (aine reduce pierderea calorica la 30*. <ficienta (ainelor scade daca ele se uda %transmiterea caldurii creste de .0 de ori&. Ac% *!t '!re! %! c!%dur! se face prin# $ intensificarea transpiratiei' $ scaderea concentratiei 1aG din transpiratie prin secretie de aldosteron' Aa neaclimatizati, expusi unui mediu cald transpiratia e de 700 ml/ora. =upa 1$? saptamani creste la .l/ora, iar concentratia 1aG scade de la 13$70 gr/zi la 7$3 gr/zi. Re-%!re! te*per!tur :eceptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt ! centrali si periferici. 4rin termode s$a demonstrat ca in (ipotalamusul anterior, in aria preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii sangelui si mai putini %cca /7& sensibili la scaderea temperaturii sangelui. Frec enta 4+ in acesti termodetectori creste de .$10 ori ca raspuns la cresterea respecti scaderea temperaturii cu 10 grade Celsius. "n piele se gasesc mai ales receptori pentru rece, pentru cald de 10 ori mai putini. 2e gasesc termoreceptori si in restul corpului mai ales in # madu a spinarii, rinic(i, inima, iscere abdominale, in 8urul enelor mari. 2i aici predomina receptorii pentru rece. :eceptorii periferici transmit impulsurile (ipotalamusului. Mec!" s*e%e e$ecto!re au centrii in (ipotalamusul posterior. #.Mec!" s*e de sc!dere ! te*per!tur # $ asodilatatia cutanata prin in(ibarea centrului simpatic din (ipotalamusul posterior, ceea ce poate creste transferul de caldura spre piele pana la de 6 ori' $ transpiratia, la peste 77 grade Celsius, fiecare grad in plus determina cresterea transpiratiei ce indeparteaza de 10 ori rata bazala de producere a caldurii. $ scaderea producerii de caldura. /. De crestere ! te*per!tur = $ asoconstrictie cutanata prin centrii 21 2impatic din (ipotalamusul posterior' $ piloerectie ! importanta la animale deoarece mentine un strat izolator de aer' $ cresterea producerii de caldura prin # frison, tonus simpatic crescut, secretie de (ormoni tiroidieni. St *u%!re! $r so"u%u Centrul primar pentru frison e localizat in regiunea dorso$mediana a (ipotalamulsului posterior. +ceasta regiune e in(ibata de centrul detector pentru cald din (ipotalamusul anterior si e excitat de termoreceptorii pentru rece din piele si organele interne.

,7

2timulul e transmis neuronilor motori si creste tonusul in musc(ii sc(eletici. Cand acesta depaseste ni elul critic apare frisonul %probabil prin mecanism oscilant de intindere a fusurilor neuromusculare. "n frison maxim producerea de caldura creste de ,$3 ori. E+c t!re! s *p!t c! creste rata metabolismului in parte ca rezultat al decuplarii fosforilarii oxidati e direct proportionala cu cantitatea de grasime bruna %se gaseste la animal si la copil in regiunea interscapulara, "u si la adult&. Crestere! e% ,er!r de (ormoni tiroidieni se realizeaza ca urmare a cresterii secretiei T:0. 0ormonii tiroidieni cresc oxidarile celulare. 2ecretia (ormonilor tiroidieni se intensifica doar dupa cate a saptamani necsare (ipertrofiei glandei tiroide. Re-%!re! te*per!tur corpu%u 2$a constatat ca procesele de termogeneza si cele de termoliza incep de la o anumita temperatura numita pu"ct de re$er "t!, la om in 8ur de 77,1 grade Celsius. Termodetectorii din (ipotalamusul anterior au un ritm spontan de elaborare a 4+ % acti itate de pace ma-er&. <i sesizeaza temperatura (ipotalamica si o traduce intr$un anumit ritm de elaborare a 4+ care corespunde unui anumit punct de referinta ce mentine temperatura corpului la o anumita aloare. 2timulii de la receptorii periferici modifica punctul de referinta in sensul ca# $ termoreceptorii pentru rece cresc aloarea lui adica o scadere mai mica a temperaturii (ipotalamice initiaza raspunsul termogenetic' $ termoreceptorii pentru cald scad aloarea punctului de referinta, reactiile termolitice fiind declansate la o crestere mai mica a temperaturii (ipotalamice. =eci regiunea preoptica din (ipotalamusul anterior integreaza stimulii de la receptorii periferici cu cei de la termodetectorii (ipotalamici. +ceasta integrare determina marimea si sensul raspunsului (ipotalamic care declanseaza mecanismele termogenetice si termolitice mentinand constanta temperatura corpului. "n ariile corticale cu care acesti centrii au legatura este initiata acti itatea termoreglatoare comportamentala. Co"tro%u% co*port!*e"t!% "ncalzirea centrala %(ipotalamica& duce la senzatia psi(ica de supraincalzire, iar cea de racire la senzatia de racire. 4ersoana a8usteaza corespunzator mediul pentru a reface confortul termic. Aa om este singurul mecanism eficient mai ales in regiunile reci. Tu%,ur!r %e de re-%!re ter* c! Fe,r! apare in# $ afectiuni bacteriene' $ tumori cerebrale' 2ubstantele care produc febra se numesc p ro-e"e. <le sunt# $ proteine straine' $ proteine proprii denaturate' $ bacterii' $ toxine bacteriene. <le actioneaza direct asupra centrilor (ipotalamici sau prin interleu-ina ", deoarece bacteriile si toxinele fagocitate de de leucocite, macrofagele tisulare sau de celulele 5iller sunt digerate si se elibereaza interleu-ina " numita si pirogen care actioneaza asupra (ipotalamusului anterior. 4irogenul creste punctul de referinta deci face ca temperatura corpului sa creasca. Organismul reactioneaza prin instalarea frisonului, asoconstrictie cutanata si temperatura creste pana la cea stabilita de noul punct de referinta.

,6

Aeziuni la ni elul (ipotalamusului sau compresia (ipotalasmului prin tumora determina si ele instalarea febrei. 0ipertermia consta in cresterea temperaturii corpului in conditiile in care capacitatea organismului de a se apara de excesul de caldura este depasita. +ceasta se intampla cand temperatura mediului a a8uns la 7,,3 grade Celsius si umiditatea este de 100*. Cand temperatura corpului a a8uns la ,1$,. grade Celsius se instaleaza socul caloric caracterizat prin# $ ameteli' $ dureri abdominale' $ delir' $ pierderea cunostintei. +par (emoragii locale, leziuni celulare inclusi in creier, ce pot fi letale. +climatizarea la cald se instaleaza dupa cate a saptamani de lucru la temperaturi si umiditate ridicata prin# $ cresterea olumului de transpiratie' $ cresterea olumului plasmatic' $ diminuarea pierderii de 1aG prin transpiratie si urinii sub actiunea aldosteronului a carui secretie creste. E+pu"ere! %! $r - duce %! ) poter* e =upa .0$70 minute de imersie in apa ing(etata, cand temperatura centrala scade la .3 de grade Celsius se instaleaza moartea prin stop cardiac sau fibrilatie entriculara. 2e poate e ita daca se aplica caldura extern. 2caderea temperaturii sub .? de grade Celsius duce la pierderea capacitatii de reglare termica %scade rata termogenezei&.2e dez olta somnolenta sau coma ce deprima acti itate 21C. 2caderea locala a temperaturii produce de-er!tur . =aca in celule s$au format cristale de g(eata afectarea e permanenta, poate duce la gangrena. ; poter* ! !rt $ c !%! se foloseste in inter entii c(irurgicale pe cord deoarece scade frec enta cardiaca si intensitatea proceselor metabolice permitand oprirea circulatiei pentru cate a minute. 2e administreaza un sedati puternic %scade acti itatea centrilor (ipotalamici&, apoi se face racirea corpului prin aplicare de g(eata %sau alte mi8loace&. 4oate fi mentinuta temperatura la 7. grade Celius cate a zile, c(iar o saptamana.

CAPITOLULD. SISTEMUL NER4OS


O:;+1"9+:<+ 2"2T<MBAB" 1<:>O2 2"2T<MBA 1<:>O2 4<:"F<:"C este interfaTa dintre mediul Uncon8urVtor Wi sistemul ner os central, include# componenta sen+orialA reprezentatV de#receptorii senzoriali si neuronii primari aferenTi din $ ggl. rVdVcinii dorsale si ggl. Cranieni. :ol $ detecteazV e enimentele din mediu componenta motorie reprezentatV de# neuronii motori somatici localizaTi Un mVdu a spinVrii si neuronii egetati i localizaTi Un trunc(iul cerebral.:ol $ genereazV miWcVri sau secreTii glandulare 2"2T<MBA 1<:>O2 C<1T:+A %21C&

,)

FB1CT""# $ primeWte Wi proceseazV informaTiile din mediu, organizeazV rVspunsuri reflexe Wi comportamentale, planificV Wi executV miWcVrile oluntare. <ste sediul funcTiilor Unalt cogniti e, orbirii, gXndirii, memoriei. Compus din# mAdu1a spinArii $ organizare segmentarV, metamericV conectatV cu rec. Wi ef. prin ner ii spinali creier $ subdi izat Un 3 reg. $ mielencefal %bulb&, metencefal %punte, cerebel&, mezencefal, diencefal %talamus, (ipotalamus&,telencefal FB1CY""A< ;<1<:+A< +A< 2"2T<MBAB" 1<:>O2 =<T<CY"+ 2<19O:"+AZ # procesul prin care neuronii traduc di erse forme de energie Un semnale neuronale 4:OC<2+:<+ "1FO:M+Y""AO: # transmisia informaTiei Un reTeaua neuronalV, transf. semnalelor prin combinarea acestora cu alte semnale H integrare neuronalV, stocarea informaTiei H memoria , utilizarea informaTiei senzoriale pentru percepTie, procesele de gXndire, Un VTarea, planificarea Wi implementarea comenzilor motorii,emoTiile COM4O:T+M<1TBA # totalitatea rVspunsurilor organismului faTV de mediul sVu ,poate fi# $ un act intern %cunoaWterea&, un act motor %motilitatea sau rVspunsul 21>& COM4O1<1T<A< C<ABA+:< +A< 2"2T<MBAB" 1<:>O2 1<B:O1"" # celulele Unalt diferenTiate, excitabile care nu au capacitate de di iziune cu rol Un# $ recepTionarea, generarea si transmiterea impulsului ner os C<ABA<A< ;A"+A< au rol# $ trofic , de susTinere si de protectie pentru neuroni

NEURONUL =<F"1"Y"< este unitatea celularV structuralV Wi funcTionalV a sistemului ner os 2T:BCTB:Z corpul celular $ nucleul cu un nucleol , citoplasma $ citosol %organite cel. comune Wi specif.& si citosc(elet prelungirile# dendritele $ prelungirile scurte cu rol Un recepTionarea impulsurilor ner oase , conducere celulipetV axonul $ prelungirea unicV a neuronului, din conul axonal O ia naWtere 4+ , conducerea impulsului este celulifugV si transport de material citosolic ! anterograd si retrograd 4OT<1Y"+ABA =< :<4+B2 %4:& reprezintV diferenTa de potenTial Untre suprafaTa internV %electric negati V& Wi suprafaTa externV %electric poziti V& a membranei neuronale Un condiTii de repaus funcTional, aloarea $ ?0 m> O $ )0 m> cauza O repartiTia neuniformV a ionilor de o parte Wi de alta a membr., permeabilitatea selecti V a membr. % 5G [ 1aG & , prezenTa +T4$azei 1aG / 5G 4OT<1Y"+ABA AOC+A se realizeazV prin stimularea unei zone limitate a membranei celulare si se manifestV prin# depolari+are $ influx de ioni de 1aG sau Ca.G #iperpolari+are $ creWterea efluxului de 5G, influx de Cl$ ! caracteristici# sunt gradate $ stimuli mai puternici determinV o depol. mai mare, se UnsumeazV temporo$spaTial si dacV prin Unsumare ating un ni el critic %prag& O la ni elul conului axonal a fi generat un potenTial de acTiune propagat. 4OT<1Y"+ABA =< +CY"B1< 1<B:O1+A %4+& reprezintV in ersarea rapidV Wi complet re ersibilV a polaritVTii membranei neuronale, care de ine electric poziti V la interior Wi electric negati V la exterior, fazele#

30

perioada de latenBA H 0,1 ms depolari+area $ pXnV la G70 m>, influx de 1aGO canale rapide olta8 depend. repolari+area ' re enire la aloarea potenTialului de repaus, sistarea influxului ionilor de 1aG, efluxul ionilor de 5G postpotenBialul po+iti1 $ +T4 $ aza 1aG/5G , restabilirea ec(ilibrului ionic 4<:"O+=<A< <EC"T+B"A"TZY"" 1<B:O1BAB" Perioada re0ractarA absolutA cuprinde faza de depolarizare Wi o parte din repolarizare, neuronul nu rVspunde la alTi stimuli, importanTV funcTionalV O fixeazV un maxim de frec enTV a impulsului ner os Perioada re0ractarA relati1A Perioada recepti1A optimalA CO1=BC<:<+ 4OT<1Y"+ABAB" =< +CY"B1< \1 F"B:<A< 1<:>O+2< Cn 0ibrele ner1oase amielinice # depolarizarea unei zone membranare produce acti area canalelor de 1aG adiacente, 4+ se propagV ! sec enTial din aproape Un aproape, cu itezV mica Cn 0ibrele ner1oase mielinice conducerea este saltatorie de la un nod :an ier la altul %explicaTia $ densitatea foarte mare a canalelor de 1aG la ni elul nodurilor :an ier si teaca de mielinV permeab. ] a membr. "nternodale&.>iteza de conducere depinde de#grosimea fibrei ner oase si de distanTa dintre nodurile :an ier. NE4ROGLIA =<F"1"Y"< #componenta non$neuronalV a sistemului ner os central Wi periferic C+:+CT<:"2T"C" # nu genereazV, nu conduce impulsul ner os , nu formeazV sinapse, are capacitate de di iziune, sunt de 10 ori mai numeroase decXt neuronii, interdependenTV strXnsV Untre neuroni Wi celulele gliale CA+2"F"C+:< Central macroglia % astroglia, oligodendroglia, celulele ependimare,celulele epiteliale coroidiene& si microglia 4eriferica

31

TRANSMITEREA SINAPTIC =<F"1"Y"<# procesul prin care cel. ner oase comunicV Untre ele sau cu efectorii %muWc(iul, glandele& CA+2"F"C+:<+ 2"1+42<AO:# electrice # conducerea directV a curentului de la o celulV la alta prin 8oncTiuni specializate ^gap 8unctionsD, canalul unei celule se uneWte cu canalul altei celule molec. mici Wi ionii trec de la o celulV la alta, curentul electric poate trece la ni elul ^8oncTiunii gapD Un ambele direcTii, se gVsesc Un retinV Wi bulbul olfacti . c(imice structura $ componenta presinapticV, fanta sinapticV, componenta postsinapticV sec enTa fenomenelor transmiterii sinaptice# in azia butonului sinaptic de cVtre influxul ner os eliberarea mediatorului Un fanta sinapticV propagarea transsinapticV a influxului ner os difuziune mediatorului c(imic acTiunea med. c(imic asupra membranei postsinaptice inacti area mediatorului c(imic T"4B:" =< :Z24B12B:" 2"1+4T"C< PotenBialul postsinaptic e!citator se poate realiza prin# desc(iderea canalelor de 1aG ce permit unui numVr mare de sarcini electrice poziti e sV pVtrundV Un celulele postsinaptice reducerea conductanTei canalelor de Cl$ sau 5G sau ambele acti area metabolismului intern celular a creWte numVrul receptorilor membranari excitatori sau a scVdea numVrul celor in(ibitori PotenBialul postsinaptic in#ibitor se poate produce prin# desc(iderea canalelor de Cl$ ce a induce o negati are rapidV a interiorului celulei creWterea conductanTei ionilor de 5G spre exterior, cu efect (iperpolarizant acti area unor enzime ce in(ibV funcTii metabolice celulare sau cresc numVrul de receptori sinaptici in(ibitori PotenBialul de in#ibiBie presinapticA se manifestV la ni elul sinapselor axo$axonice de tip excitator mediator ;+B+ S6@ADIA sumaBia temporalA apare cXnd 4+ in adeazV terminaTiile ner oase dupV ce primul potenTial postsinaptic a dispVrut sumaBia spaBialA apare cXnd terminaTiile ner oase sunt stimulate aproximati Un acelaWi timp T:+12M"YZTO:"" 2"1+4T"C" T:+12M"YZTO:" CB +CY"B1< :+4"=Z &E625PEPTI$E %T2A&S@IDET52I C6 ACDI6&E LE&TE% T:+12M"YZTO:"" CB +CY"B1< :+4"=Z sunt sintetizaTi Un citosolul terminaTiilor presinaptice, stocaTi Un ezicule cuplarea cu receptorii postsinaptici determinV#_ conductanTei pt. 1aG excit. 2i _ conductanTei pt. 5G/Cl$ in(ib.

3.

rol# transmiterea semnalelor senzoriale la creier motoare la muWc(i

si transmiterea semnalelor

Clasa " +mine Clasa ""#

+cetilcolina 1oradrenalina =opamina 2erotonina 0istamina +cid gama$aminobutiric gama$aminobutiric %;+B+& ;licina ;lutamat +spartat

Clasa +minoacizi

"""#

Clasa ">

Oxidul nitric %1O&

1<B:O4<4T"=<A< %T:+12M"YZTO:"" CB +CY"B1< A<1TZ& se sintetizeazV Un cantitate micV, numai la ni elul corpului celular neuronal , stocaTi Un ezicule si sunt transportaTi Un fluxul axonal cu itezV micV au acTiuni mai prelungite# sc(imbVri pe termen lung a numVrului de receptori neuronali, desc(iderea sau Unc(iderea pe termen lung a canalelor pentru anumiTi ioni , sc(imbarea numVrului de sinapse sau a dimensiunii sinapselor . 0ormoni 0ormoni de eliberare (ipotalamici 4eptide (ipofizare T:0 %T(@rotropin$releasing (ormone& A:0 %Auteinising$releasing (ormone& 2omatostatina +CT0 %+drenocorticotropic (ormone& N$<ndorfina 4rolactina 0ormon luteinizant Tirotropina 2T0 %;roFt( (ormone& >asopresina >asopresina Oxitocina

37

4eptide care acTioneazV pe intestin Wi creier

<n-efalina 2ubstanTa 4 ;astrina Colecisto-inina 4olipeptidul intestinal asoacti %>"4& Factor de creWtere ner oasV 1eurotensinV "nsulina ;lucagon

NEUROMODULATORII sunt substanTe neuroacti e neimplicate direct Un procesul transmiterii sinaptice care pot acTiona presinaptic modificXnd cantitatea Wi durata eliberVrii neurotransmiTVtorilor.Aa ni el postsinaptic modificV sensibilitatea receptorilor pentru mediator. 4ot a ea efecte moderatoare sau facilitatoare Un funcTie de receptorul asupra cVruia acTioneazV. +cTiunile neuromodulatorilor cresc complexitatea procesVrii informaTiei la ni elul fiecVrui neuron. "ntre neurotransmiTVtor Wi neuromodulator nu existV o distincTie netV O rolul lor este dependent de tipul de receptor asupra cVruia acTioneazV ORGANIZAREA STRUCTURAL GI FUNCHIONAL A SCOARHEI CERE&RALE este situatV la suprafaTa emisferelor cerebrale CA+2"F"C+:< criteriul 0ilogenetic Fi #istologic # ar(icortex %alocortex& , paleocortex %8uxta$ alocortex& ,neocortex %isocortex& criteriul anatomic# lobi , circum oluTii %girusuri& criteriul particularitABilor structurale Fi 0uncBionale +onale # ,7 de cXmpuri sau arii Brodmann criteriul neuro0i+iologic# arii senziti o$senzoriale, arii motorii, arii de asociaTie O:;+1"9+:<+ A+M"1+:Z $ este realizatV prin dispunerea Un straturi a mai multor tipuri de celule # ? pentru neocortex, 7 pentru ar(icortex , , $ 3 pentru paleocortex celule piramidale au dimensiuni care cresc dinspre straturile superficiale spre cele profunde si reprezintV principala celulV efectorie interneuroni # clasificare# celule stelate sau granulare %principalul interneuron&, celule 0u+i0orme, celule @artinotti , celule ori+ontale Ca9al rol $ conecteazV celula piramidalV la circuite interneuronale complexe, intracorticale Wi cortico$subcorticale O:;+1"9+:<+ COABM1+:Z dispunerea corpului celular Wi a prelungirilor neuronale Un coloane perpendiculare pe straturile corticale celula piramidalV mare din stratul > reprezintV elementul principal care participV la circuite 0uncBionale 1erticale si prezintV# dendrita apicalA lungA $ se distribuie stratului ", stabileWte sinapse cu axonii altor cel. Corticale, are colaterale care fac sinapsV cu celula stelatV de la ni elul stratului "> si cu dendrita apic. a cel. piramid. mici din str."" dendritele laterale scurte $ stabilesc sinapse cu axonii celulelor piramidale mici din straturile "" Wi """

3,

un a!on lung ' cale eferentV destinatV structurilor subcorticale, face sinapsV cu celula stelatV situatV la ni elul str. "> ansamblul sinapselor din str. " Wi celula stelatV din str. "> asigurV circuite 0uncBionale ori+ontale CA+2"F"C+:<+ +F<:<1Y<AO: B1"TZY"" COABM1+:< Corticale pro in din alte unitVTi columnare, adiacente sau situate Un di erse arii corticale %ale ambelor emisfere cerebrale&, care se terminV Un straturile "", """ Wi ">.Celulele stelate au un rol ma8or Un recepTionarea Wi sincronizarea informaTiilor primite din alte straturi corticale Subcorticale talamice speci0ice Fi nespeci0ice ! cVile de proiecTie talamice speci0ice se terminV prin sinapse axo$somatice la ni elul celulei stelate din stratul "> ! cVile de proiecTie talamice nespeci0ice se terminV prin sinapse axo$dendritice la ni elul celulelor piramidale din toate straturile corticale DI4IZIUNEA SCOARHEI CERE&RALE Criteriul neuro0i+iologic# sistem funcTional complex Wi dinamic ! +:"" MOTO:"" $ originea cVilor piramidale Wi extrapiramidale ! +:"" 2<19"T">< $ cuprind centrii somestezici Wi senzoriali primare $ de proiecTie pentru cea mai mare parte a cVilor aferente specifice, produc senzaTii elementare secundare $ de integrare complexV a senzaTiilor elementare ! +:"" =< +2OC"+Y"< dispuse Untre ariile motorii Wi senziti e primare, cele mai recente filogenetic, mai dez oltate la om , se mielinizeazV mai tXrziu, se descriu arii# de percepBie ' primesc informaTii de la ariile senziti e primare Wi aferenTe talamice si cu 0uncBie gno+icA $ adiacente ariilor senziti e $ ;1O9"+ H totalitatea operaTiunilor care permit identificarea obiectelor pornind de la senzaTii , cu 0uncBie pra!icA $ adiacente ariilor motorii $ 4:+E"+ Hte(nica gestului, execuTia unei miWc. conform obiecti . propus la om funcTiile ariilor simetrice sunt asemVnVtoare Untre ele existV un transfer de informaTie prin cVile comisurale excepTie# ariile cu fcT. integrati V sup. care sunt asimetrice, predominXnd la ni elul unei emisfere la ma8oritatea indi izilor, pe baza unui determinism genetic, emisfera stXngV este cea dominantV Un integrarea unor funcTii asociati e psi(ice specific umane# emis0erul dominant %ma8or& $ perceperea Wi UnTelegerea orbirii auzite Wi scrise %componentV senziti V& si exprimarea erbalV prin grai sau Un scris %componentV motorie& emis0erul nedominant %minor& $ integrarea sc(emei corporale, recunoaWterea spaTialV, ideaTia ne erbalV ACTI4ITATEA REFLE9 A SISTEMULUI NER4OS CENTRAL +:CBA :<FA<E <A<M<1T+: 2OM+T"C +:CBA :<FA<E <A<M<1T+: ><;<T+T"> +:CBA :<FA<E <A<M<1T+: 2OM+T"C RECEPTORII =<F"1"Y"<#sunt celule diferenTiate pentru detectarea Wi recepTionarea ariaTiilor energetice din int. sau din ext. organismului O transformV Un impuls ner os prag de excitabilitate diferit Un funcTie de# $ aspectul structural , extinderea suprafeTei receptoare si intensitatea Wi durata stimulului CA+2"F"C+:< %Un fcT. de natura excitantului&#

33

mecanoreceptori , termoreceptori , fotoreceptori ,c(emoreceptori , interoceptori % isceroceptori& ,proprioceptori %corpusculii tendinoWi ;olgi, fusurile neuro$musculare& T:+12FO:M+:<+ "1FO:M+Y""AO: 24<C"F"C< \1 "M4BA2 1<:>O2# producerea unui potenTial generator# efectul mecanic sau c(imic al stimulului asupra terminaTiei ner oase libere modif. permeab. membr. celulare pentru diferiTi ioni depolarizarea membr. care se propagV pXnV la primul nod :an ier O genereazV 4+ producerea unui potenTial de receptor# prin fenomene electrice Wi c(imice de depolarizare membranarV se comportV ca un electrod de stimul. excit. termin. ner . senziti e din 8ur amplitudinea potenTialului este direct proporTionalV cu intensitatea stimulului durata relati mare apariTia unor 4+ repetate la ni elul terminaTiei ner oase CALEA AFERENT prelungiri dendritice Wi axonice ale neuronilor senziti i O asigurV conducerea ascendentV a informaTiilor de la ni elul receptorilor specifici spre centrii ner oWi reflecWi fibrele spinale au prelungiri axonale# scurte O Unc(id arc. reflex la ni . Medular lungi, de asociaTie, ascendente sau descendente O realiz. cordoanele de conducere spino$talamo$corticale transmiterea impulsului ner os spre centrii reflecWi se realizeazV prin# fibrele mielinice $ saltatoriu, cu itezV mare de conducere fibrele amielinice $ din aproape Un aproape, cu itezV ] de cond. stimulii subliminari $ pot atinge pragul de excitaTie prin fenomene de sumaTie temporo$spaTialV la ni elul sinapselor interneuronale O fenomene de in(ibare, filtrare Wi amplificare a aferenTelor senziti o$senzoriale cauzate de# modalitVTile de articulare a terminaTiilor presinaptice cu cele postsinaptice %con ergenTV, di ergenTV, fen. de re erberaTie& $ eliberarea de med. c(im. cu efect excit./in(ib. Un fanta sinapticV CENTRUL REFLE9 localizare O intrane raxial# mVdu a spinVrii , trunc(iul cerebral , centrii ner oWi superiori rol# $ prelucrarea, integrarea Wi stocarea informaTiile primite pe cVile aferente si elaborarea de reacTii adec ate clasif. arcurilor reflexe %Un fcT. de numVrul neuronilor intercalari& arcuri reflexe directe, monosinaptice arcuri reflexe difuze, polisinaptice %segmentare Wi intersegmentare& procesul de prelucrare al informaTiilor la ni el sinaptic# parte foarte micV din multitudinea de informaTii specifice sosite la ni elul centrului reflex este utilizatV la generarea reacTiei reflexe restul de informaTie este depozitat la ni elul releelor sinaptice ale arcului reflex Unlesnit de repetarea stimulVrii senziti o$ senzoriale O dupV un numVr de impulsuri a8unse la ni el sinaptic sinapsele reacTioneazV mult mai intens sau c(iar spontan la stimulare %centrii ner oWi superiori O acti itatea poate fi stim./in(ib. Wi pe cale reflex$ condiTionatV& CALEA EFERENT fibre motorii care asigurV contracTia muWc(. sc(eletici constituitV dintr$un singur neuron O coarnele anterioare ale mVdu ei spinVrii O mediator c(imic acetilcolina %placa motorie&

3?

a organismului

fibre mielinice +$alfa O itezV mare de conducere fibre gama$motorii H ^bucla gamaD O rol# contractil asupra extremitVTilor fibrei intrafusale adaptarea tonusului muscular bazal la necesitVTile ariabile ale acti itVTii motorii

stimuleazV indirect motoneuronul +$alfa declanWeazV reflex contracTia ORGANELE EFECTOARE reprezentate de musculatura striatV sc(eleticV , rVspunsul acestora depinde de tipul Wi densitatea receptorilor specifici de la ni elul membranelor celulare iar la ni elul fibrelor musculare sc(eletice se gVsesc numai receptori colinergici, predominant nicotinici . :<FA<E<A< M<=BA+:< 2OM+T"C<# acti itatea reflexV a mVdu ei se desfVWoarV Un cadrul rVspunsului Untregului sistem ner os la acTiunea unui excitant, reflexe pur spinale se pot UntXlni numai la Comul spinalD $ cu mVdu a separatV de centrii encefalo$bulbari CA+2"F"C+:<# =upV numVrul de sinapse de pe traseul arcului reflex# monosinaptice $ cu o singurV sinapsV Untre neuronul senziti situat Un gg.spinal Wi neuronul motor situat la ni elul coarnelor anterioare polisinaptice $ prezintV pe traseul medular un numVr ariabil de neuroni intercalari acti atori Wi in(ibitori %celula :ens(aF& =upV tipul de receptor# propriocepti1e $ declanWate de# Untinderea porTiunii centrale a fusului neuro$ muscular $ reflexul miotatic de Untindere , Untinderea organului tendinos ;olgi $ reflexul miotatic in ersat , punerea Un tensiune a organului tendinos ;olgi O :OT e!terocepti1e ! declanW. de acT. unor fact. nocicepti i/tactil asupra tegum. reflexele de nocicepTie $ de flexie Wi de extensie UncruciWatV reflexele cutanate reflexele intersegmentare :<FA<E< 2OM+T"C< MO1O2"1+4T"C< ! 4:O4:"OC<4T">< C+:+CT<:"2T"C" FB1CY"O1+A<# rapide, cu perioadV de latenTV foarte scurtV %1$ 7 msec.&,fVrV postdescVrcare, limitate ca suprafaTV, nefatigabile. CA+2"F"C+:<# 1. :<FA<EBA M"OT+T"C =< \1T"1=<:< %=< <ET<12"<& .. :<FA<EBA M"OT+T"C "1><:2+T 7. :<FA<E<A< O2T<OT<1="1O+2< %:OT& 1. :<FA<EBA M"OT+T"C =< \1T"1=<:< %=< <ET<12"<& existV Un toTi m. sc(eletici, dar sunt mult mai puternice Un m. extensori antigra itaTionali Wi Un m. maseter C5@P5&E&TA GAHICE >$I&A@ICE%de scurtV duratV, reprezintV reflexul de corectare prin contracTie a lungimii m. modificatV Un urma Untinderii FB2 1<B:O$MB2CBA+:# alungirea porTiunii centrale det. excitaTia fibrelor senziti e "a de la ni elul fibrelor cu sac nuclear Wi declanWarea unui rVspuns de tip dinamic MZ=B>+ 24"1Z:""# acti area motoneuronilor alfa extensori, acti area motoneuronilor dinamici, in(ibiTia prin intermediul interneuronilor :ens(aF a motoneuronilor flexori F"B:< <ET:+FB2+A< #acti area sincronV a mai multor unitVTi motorii Wi contracTia muWc(iului extensor, relaxarea muWc(iului flexor C5@P5&E&TA T5&ICE >STATICE%se desfVWoarV atXta timp cXt acTioneazV forTa care Untinde muWc(iul, Un cazul muWc(ilor extensori forTa gra itaTionalV

37

FB2 1<B:O$MB2CBA+: $ alungirea porTiunii centrale determinV acti area terminaTiilor de tip "" de la ni elul fibrelor intrafusale cu lanT nuclear Wi declanWarea unui rVspuns de tip static MZ=B>+ 24"1Z:""# acti area exclusi V a motoneuronilor destinaTi grupului extensor, acti area motoneuronilor statici F"B:< <ET:+FB2+A<# acti area succesi V a .$7 unitVTi motorii la ni elul m. extensor determinV tonusul postural ce permite pVstrarea lungimii m. restabilitV de componenta fazicV 1. :<FA<EBA M"OT+T"C "1><:2+T este declanWat de punerea Un tensiune a tendonului muscular Wi excitarea organului tendinos ;olgi este asociat Untotdeauna cu un reflex miotatic de Untindere Wi are ca scop limitarea extensiei excesi e pe calea fibrelor "b Wi a conexiunilor la ni el spinal cu interneuroni in(ibitori Wi acti atori, are loc relaxarea selecti V muWc(iului extensor Wi contracTia muWc(iului flexor .. :<FA<E<A< O2T<OT<1="1O+2< %:OT& contracTii musculare obTinute prin percuTia tendonului muscular Wi excitarea organului tendinos ;olgi ca receptor de Untindere, cele mai importante reflexele osteo$tendinoase sunt# stilo$radial %C3$C?&,bicipital %C3$C?&, tricipital %C7$C6&, rotulian %A.$A,&, ac(ilian %A3$ 2.& . :<FA<E<A< 4OA"2"1+4T"C< $ <ET<:OC<4T">< C+:+CT<:"2T"C" FB1CY"O1+A<# perioadV de laTenTV lungV %minim 1. msec& presupun fenomene complexe de iradiere, sumaTie, recrutare, postdescVrcare, inducTie reciprocV sunt extinse ca suprafaTV sunt fatigabile :<FA<EBA 1OC"C<4T"> O reacTia de apVrare Un faTa unui agent noci 2EGLEX6L $E GLEXIE $ apare la intensitate ] a excitaTiei dureroase e!terocepti1 stimulul dureros acTioneazV asupra terminaTiilor ner oase libere din tegumentul unui membru , determinV flexia membrului excitat prin acti area motoneuronilor flexori Wi in(ibiTia %prin celule :<120+K& celor extensori 1iscerocepti1 $ determinV re0le!e sau semne locale# iritaTia cronicV a meningelui determinV Crigiditatea cefeiD iritaTia peritonealV determinV Cabdomenul de lemnD 2EGLEX6L $E EXTE&SIE C&C26CIIATE apare la intensitate mare a excitantului dureros care determinV flexia membrului excitat Wi extensia membrului opus la om, extensia membrului inferior contralateral asigurV suportul greutVTii corporale Un timpul retragerii membrului excitat :<FA<E<A< CBT+1+T< contracTia reflexV a m. declanWatV prin excitarea superficialV a pielii sunt reflexele cu cea mai mare componentV supramedularV clasificare# cutanat abdominal $ superior %T? $ T7&, mi8lociu %T6 $ T)&, inferior %T10 $ T1.& reflexul cremasterian %A1$ A.& reflexul cutanat plantar %A3 $ 21& $ semnul Babins-i

36

:<FA<E< "1T<:2<;M<1T+:< sunt reflexele polisinaptice cele mai complexe ,cuprind mulTi centrii medulari situaTi la di erse segm. ,au la bazV fen. de inducTie succesi V clasificare# reflexul de pVWire $ stV la baza locomoTiei %mers, alergare& prin declanWarea succesi V Wi alternanTa ritmicV a reflexelor de flexie Wi extensie la ni elul membrelor inferioare reflexul coordonare a miWcVrilor mXinilor cu cele ale picioarelor Un timpul locomoTiei reflexul de Wtergere si reflexul de scarpinare

3)