Sunteți pe pagina 1din 82

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Motoarele cu ardere interna. Cinematica si dinamica


INTRODUCERE
Lucrarea analizeaz fenomenele specifice modelrii fenomenelor gazodinamice din
sistemul de evacuare al motoarelor cu ardere intern. n ipoteza fluidului ideal! la care se
adaug negli"area for#elor masice! $n compara#ie cu for#ele de presiune! din ecua#iile Navier %
&to'es se o(#in ecua#iile lui Euler care stau la (aza analizei mi)crii gazelor de ardere.
Capitolul *! +&tadiul actual $n studiul gazodinamic )i termic al sistemului de
evacuare, con#ine date privind sistemul de evacuare al unui motor! parte component a
sistemului de distri(u#ie al gazelor! care are rolul de a asigura o golire c-t mai perfect a
cilindrilor de gazele de ardere reziduale $n condi#iile unor rezisten#e gazodinamice minime.
&upapele de evacuare sunt piesele mecanismului de distri(u#ie care prin mi)carea lor asigur
evacuarea gazelor de ardere $n timpul destinderii. .entru a mri eficien#a etan)rii supapa se
desc/ide $n interiorul cilindrului astfel $nc-t s fie aplicat pe suprafa#a de reazem de for#a de
presiune a gazelor. Un rol foarte important $n cursul procesului de sc/im(are a gazelor $l au
arcurile de supap. 0cestea! $n timpul func#ionrii tre(uie s re#in supapa $n pozi#ie $nc/is
)i s preia ac#iunea for#elor de iner#ie a ansam(lului mecanismului de ac#ionare a supapei!
care are tendin#a s desprind tac/etul de cam pe por#iunea accelera#iei negative.
&e prezint (azele stoic/iometriei arderii! compozi#ia produ)ilor arderii! ecua#ia
arderii complete $n aerul atmosferic a /idrocar(urii Cm1n! su( forma
m n 2 2
2 2 2
C 1 3m n 4 563O 7! 887N 6
mCO 3n 4 261 O 7! 8873m n 4 56N
+ + +
+ + +
.
)i cldurile de reac#ie )i de formare.
&e analizeaz $n sintez regimurile de ardere )i se reprezint cur(ele
1ugoniot pentru o valoare

)i dou valori 9. Cur(a o(#inut pentru 9 : ; 3cazul fr aport


de cldur6 trece prin punctul care define)te condi#iile ini#iale * 3p
*
! *4

*
6 )i ilustreaz cazul
undei de )oc simple.
Pagina 1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
&unt prezentate ecua#iile fundamentale ale dinamicii gazelor )i solicitrile mecanice la
care este supus supapa de evacuare.
Capitolul 2! +0naliza gazodinamic a procesului de evacuare, con#ine date privind
gradul de perfec#iune a evacurii! analiza procesului de evacuare )i gazodinamica traseului de
evacuare )i admisie. Evacuarea reprezint partea din procesul de func#ionare a motorului $n
cursul cruia gazele de ardere prsesc cilindrul. Evacuarea for#at are loc numai su( ac#iunea
pistonului! $n ultima parte a cursei de evacuare apro<imativ pe *2;= R0! de la

: >;; =R0.
.rin deplasarea pistonului! se men#ine diferen#a de presiune p ?
ge
p
sau p ? p
;
necesar
pentru a $nvinge rezisten#ele gazodinamice ale orificiului oferit )i ale traseului de evacuare.
@aloarile unor parametri caracteristici $n procesul de evacuare la motorul autoturismului
Dacia *7;; sunt reprezenta#i $n matricea Adata, )i prelucrate statistic prin polinoame de
regresie de gradul trei )i patru. &Bau o(#inutC
B Dunc#ia polinomial +Cursa supap ev. : pozi#ie 0C,
/*
( )
7.EFG *;
7
;.FE2 2.FFE *;
7

2
+ 7.5G7 *;
>

7
*.5EF *;
E

5
+ :
B Dunc#ia polinomial +&uprapresiunea gazelor : func#ie de pozi#ia 0C,
p
( )
GG.7>E ;.5;7 >.2** *;
5

2
+ 7.2*2 *;
8

7
:
Capitolul 7! +Denomene acustice, cuprinde caracteristici ale vi(ra#iilor acustice! tipuri
constructive de amortizoare de zgomot! principii de func#ionare ale amortizoarelor de zgomot
)i modalit#i de reducere a zgomotului.
&e analizeaz reducerea zgomotului prin modificarea profilului elementelor
componente ale amortizorului de zgomot )i tendin#ele $n evolu#ia configura#iilor
amortizoarelor de zgomot. Doi factori sunt lua#i $n considerare c-nd se dore)te o(#inerea unei
configura#ii silen#ioase. .rimul este zgomotul datorat func#ionrii mecanismelor de
distri(u#ie! care este un zgomot de origine mecanic. 0l doilea )i principalul factor de
zgomot! pe plan cantitativ! este datorat e<pansiunii (ru)te a gazelor $n atmosfer. .entru a
defini e<act eficacitatea practic a unui amortizor de zgomot! se determin reducerea
numrului de deci(eli pe care o realizeaz acesta $n condi#ii (ine precizate. Cifra care
corespunde diferen#ei dintre valorile msurate fr )i cu amortizor de zgomot! este cea
indicat ca marc a eficacit#ii amortizorului de zgomot. 0ceast cifr reprezint atenuarea
zgomotului realizat cu un amortizor de zgomotC
Pagina 2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a
L L L
3dH6 $n care L reprezint valoarea nivelului de presiune
acustic fr amortizor! iar L
a
valoarea nivelului de presiune acustic cu amortizor.
n studiul care se efectueaz asupra zgomotului rezultat la evacuarea gazelor din
motorul cu ardere intern este important a(sor(#ia $n mediul de propagare al sunetului.
&e analizeaz atenuarea undelor acustice ca rezultat al disiprii de energie con#inut $n
aceste undesu( formaC frecri interioare 3efecte de v-scozitate6! conducti(ilit#i termice!
radia#ia cldurii )i sc/im(rii intermoleculare de energie.
Este prezentat analiza vi(ra#iilor acustice la evacuarea gazelor din to(a de e)apament
de la Dacia *7;;.
Capitolul 5! +&tudiul rezisten#ei termice )i dura(ilit#ii sistemului de evacuare la
motoarele cu ardere intern, con#ine date care eviden#iaz faptul c rezisten#a termic )i
dura(ilitatea structurilor sunt printre cei mai importan#i factorii $n proiectarea componentelor.
&upunerea componentelor la temperaturi $nalte com(inate cu o sarcin mecanic varia(il
poate ini#ia o deteriorare datorat o(oselii.
0plicarea metodei D&0 3Designing &treses 0pplI6 permite optimizarea proiectrii
consider-nd rezisten#a la o(oseal ca un criteriu de proiectare. Jetodele utilizate $n D&0 sunt
(azate pe c-mpuri de temperatur sta(ile cu $ncrcri mecanice varia(ile. .rincipalii factori
care influen#eaz durata de via# a unei componente 3dura(ilitatea6 suntC compozi#ia
materialului! direc#ia )i mrimea granulelor! tratamentul termic! te/nica de prelucrare!
discontinuit#ile geometrice! starea suprafe#ei! temperatura la care lucreaz! corodarea.
n studiul de caz 5.* se analizeaz transferul de cldur prin conduc#ie )i
convec#ie lateral in regim sta#ionar. Este utilizat ecua#ia cldurii in transferul termic
unidimensional )i dedus varia#ia temperaturii $n func#ie de temperatura
;

)i a(scisa < 3fig.


5.56. n studiul de caz 5.2 se determin ecua#ia cldurii in transferul termic unidimensional in
regim nesta#ionar )i se calculeaz varia#ia temperatuii $n func#ie de distan#a <! timpul t!
factorul a )i lungimea (arei L.
&e eviden#iaz modele de o(oseal unia<iale )i se realizeaz analiza termomecanic a
galeriei de evacuare a unui motor cu ardere intern.
Capitolul F! +Jetode numerice utilizate $n studiul componentelor sistemului de
evauare la motoarele cu ardere intern, con#ine analiza cu elemente finite a solicitrilor
mecanice ale supapei de evacuare! analiza solicitrilor mecanice ale arcului de supap de
evacuare )i analiza modal a arcului de supap.
Pagina 3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dolosirea metodelor numerice $n calculul strilor de tensiune )i deforma#ii este
deose(it de util at-t din punct de vedere al relativei u)urin#e de calcul a unor structuri
complicate c-t )i cel al posi(ilit#ilor de postprocesare grafic. De asemenea metoda ofer
posi(ilitatea discretizrii diferite a regiunilor solicitate intens! $n acest mod cresc-nd
acurate#ea rezultatelor! pe l-ng multe alte facilit#i foarte utile $n calculul ingineresc.
Capitolul >! +Jodelarea numeric a curgerii $n to(ele de e)apament, prezint
modelarea curgerii gazelor cu metodele de calcul )i analiz a sistemelor specifice CDD! prin
to(ele de e)apamnent. &e prezint rela#iile de (az specifice CDDC Ecua#ia de conservare a
masei! ecua#iile de conservare a mi)crii! ecua#ia conservrii energiei. Este prezentat modelul
de tur(ulen# utilizat $n integrarea numeric a ecuatiilor NavierB&to'es! )i anume! ecuatiile de
transport pentru modelul 'B3 standard.
.entru modelarea curgerii sBa folosit programul Dluent.
Capitolul 8! +Concluzii )i contri(u#ii, con#ine concluzii asupra modelrii fenomenelor
gazodinamice la mi)crile din sistemul de evacuare la motoarele cu ardere intern.
C0.ITOLUL *
&T0DIUL 0CTU0L N &TUDIUL K0LODIN0JIC
MI TERJIC 0L &I&TEJULUI DE E@0CU0RE
*.* &istemul de evacuare al motoarelor cu ardere intern
&istemul de evacuare al unui motor! parte component a sistemului de distri(u#ie al
gazelor! are rolul de a asigura o golire c-t mai perfect a cilindrilor de gazele de ardere
reziduale $n condi#iile unor rezisten#e gazodinamice minime.
Elementele sistemului de evacuare 3supapele de evacuare cu canalele din c/iulas!
colectorul de evacuare! conducta sau conductele comune! atenuatorul de zgomot )i #eava de
evacuare6 tre(uie s mai asigure N7G! 5*! F8! *;;! *25OC
$nclzirea minim! pentru a se reduce temperatura su( capotP
asam(larea comod la motor )i la )asiuP
interferen#a minim cu alte organe ale motorului )i )asiuluiP
te/nologie simpl )i cost redus.
n timpul func#ionrii supapa de evacuare se $nclze)te foarte mult. Distri(u#ia de
temperatur este neuniform pe talerul supapei )i depinde de forma )i modul de rcire al
Pagina din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acesteia. Temperatura ma<im a supapei de evacuare udat de gazele fier(in#i a"unge la 8F; %
G;; QC )i variaz cu regimul de func#ionare 3sarcin! tura#ie6! cu tipul motorului )i cu
procedeul de rcire.
Un rol foarte important $n cursul procesului de sc/im(are a gazelor $l au arcurile de
supap. 0cestea! $n timpul func#ionrii tre(uie s re#in supapa $n pozi#ie $nc/is )i s preia
ac#iunea for#elor de iner#ie a ansam(lului mecanismului de ac#ionare a supapei! care are
tendin#a s desprind tac/etul de cam pe por#iunea accelera#iei negative.
.entru a se asigura condi#iile normale de lucru! arcurile pentru supape tre(uie s ai(
o mare rezisten# la o(oseal iar $n construc#ia lor se va evita regimul de rezonan#.
Elementele de comand ale supapei c-nd ar(orele cu came este amplasat $n (locul
motorului este realizat prin lan#ul cinematic tac/e#iBti"Bcul(utori. .ro(lema principal a
construc#iei acestor elemente este s fie c-t mai u)oare )i c-t mai rigide. n acest caz se pot
accepta accelera#ii mai mari )i se pot folosi arcuri mai sla(e! cu rezerv mai mic.
*.2 Compozi#ia produ)ilor arderii
*.2.* &toic/iometria arderii
0erul atmosferic uscat cuprinde 2;!EF R 3vol.6 o<igen! 8G!;E R azot )i ;!E7 R argon!
ceilalal#i componen#i fiind $n propor#ii considerate negli"a(ite. n calculele o(i)nuite! care
urmresc definirea propriet#ilor termodinamice ale reactan#ilor )i produ)ilor se negli"eaz )i
prezen#a argonului! consider-nduBse c aerul const din 2* R 3vol.6 )i o<igen )i 8E R azotP
e<primat $n moli! pentru fiecare mol de o<igen se consider prin urmare 3* % ;!2;EF64;!2;EF
: 7!887 moli de azot! de asemenea $n calculele o(i)nuite se consider c azotul nu particip la
reac#iile arderii.
n consecin#! ecua#ia arderii complete! $n aerul atmosferic! a /idrocar(urii C
m
1
n
! are
forma
m n 2 2
2 2 2
C 1 3m n 4 563O 7! 887N 6
mCO 3n 4 261 O 7! 8873m n 4 56N
+ + +
+ + +
3*.76
Cantitatea de aer disponi(il pentru ardere 0 se e<prim $n func#ie de cantitatea
stoic/iometric 0
s
! cu a"utorul coeficientutui de doza"

s
: 040
3*.>6
Pagina ! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Raportul dintre masa com(usti(ilului m
c
! )i masa aerului m
a
! $n amestec! numit
doza"ul com(usti(ilului $n aer! d
c a
d m 4 m
.
3*.86
n func#ie de raportl maselor de com(usti(il )i aer 3doza"6 se mai define)te raportul de
ec/ivalen# com(usti(il4aer

: 3m
c
4m
a
643 m
c
4m
a
6
s
: d4d
s
3*.E6
Com(usti(ilii comerciali lic/izi pentru motoare! de origine petrolier! ca )i gazele
naturale! reprezint $n general amestecuri comple<e de /idrocar(uri )i alte su(stan#e organice.
De cele mai multe ori! se consider $ns mai convena(il s se efectueze calculele pe
(aza compozi#iei elementare a com(usti(ilului! e<primat masicC car(on c N'g4'g com(.O!
/idrogen / N'g4'gcom(.O )i o<igen o N'g4'gcom(.O. Jasa atomic a car(onului este *2 3cu
e<actitate *2!;**6 )i a /idrogenului * 3*!;;G6! iar masa molecular a o<igenului 72. n
consecin#! cantitatea de o<igen necesar pentru arderea teoretic complet a unui 'ilogram
de com(usti(il va fi suma cantit#ilor necesare pentru arderea car(onului )i /idrogeniilui
3c4*2 S /456! mic)orat cu cantitatea de o<igen prezent $n com(usti(il 3o4726!
s
c / o
O %
*2 5 72
+
N'mol4'gO
3*.**6
*.2.2 Compozi#ia produ)ilor arderii
Kazele de ardere sunt compuse $n general dintrBun mare numr de su(stan#e! ca
rezultat al mecanismului comple< al reac#iilor arderii NF! 5F! ***O.
n cazul

* 3amestec cu e<ces de aer! sau doza" srac6! se admite! $n general! c
reac#iile de o<idare se dezvolt complet! rezult-nd CO
2
! 1
2
O! O
2
3cantitatea $n e<ces6 )i N
2
.
n cazul
<
* 3amestec cu lips relativ de aer! sau doza" (ogat6! arderea
com(usti(ilului este evident incompletC car(onul este par#ial o<idat complet! $n reac#ia C S
O
2
: CO
2
)i par#ial o<idat incomplet! $n reac#ia C S 3*426O
2
: COP de asemenea o parte din
/idrogen este o<idat complet! $n reac#ia 1
2
S 3*426O
2
: 1
2
O! i.ii iar restul rm-ne neo<idat. n
consecin#! se consider c produ)ii arderii cuprind CO
2
! CO! 1
2
O 1
2
N
2
.
Pagina " din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
*.2.7 Determinarea doza"ului pe (aza analizei gazelor de ardere
0naliza mai complet a gazelor de ardere! necesar de e<emplu la studiul arderii sau
la verificarea nivelului emisiilor poluante! se realizeaz cu analizoare specializate! cu care se
msoarC con#inutul de CO
2
)i CO 3$n general prin metoda spectroscopiei fr dispersie! $n
infraro)u6.
.e (aza concentra#iei cunoscute de CO
2
! CO! O
2
! NO
<
)i /idrocar(uri! )i cunosc-nd de
asemenea com(usti(ilul utilizat 3rapotul /4c6! se poate determina doza"ul coeficientului de
doza"ul 3coeficientul de doza"

6 pentru amestecul care a participat la ardereP de asemenea!


se pot calcula concentra#iile de 1
2
O )i 1
2
. Rela#iile de calcul cunoscute se deose(esc prin
ipotezele adoptate )i numrul de componente luate $n considerare 3ta(elul *.*6.
Ta(elul *.*
Ecua#ii pentru determinarea coeficientului de doza"! pe (aza analizei gazelor de ardere
Rela#ia 0utorul
%*
a
c
2 2 2
2 2
7>! >83E8! 8 % c % *! Fc % c % c
m
d
m Gc **c % 5c G>c G5T
CO CO O 1 O
CO CO O 1C
6

+ + +

Leonard
[ ]
[ ] { } 6 ;!F % F 43*;; > *;; * ;!72E
6 ;!Fc % F 43*;; > *;; % E>!E
CO 1C 1C CO CO
CO 1C 1C CO CO
* %
2
2
c c c c c h/c
c c c c
d
m
m
c
a
+ + + +
+ + +

U *
[ ]
[ ] { } 6 ;!F % F 43*;; > *;; * ;!5*>
6 ;!Fc % F 43*;; > *;; E8!8
CO 1C 1C CO CO
CO 1C 1C CO CO
* %
2
2
c c c c c h/c
c c c c T
d
m
m
c
a
+ + + +
+ + + +

>
*
&/ell
TRC II
( )
( )
G 7 2
2
2
2 2 2
1 C CO CO
CO CO
CO CO
NO O CO CO
2
%
5
*
2
%
4 5
F ! ; F ! ;
c c c
p
m
n
c c
p
c c K
K
m
n
c c c c
+ +

,
_

+
+

,
_

+
+ + + +

HrettB
sc/neider

+
+ + +

G 7 2
2
1 C CO CO
;G**7*E ! ; % ;F5;G5G ! ; % 8;78>E8 ! 2
4 ;;2G>EG ! 7 *
2*
c c c
c c
c h
CO CO

1
1
1
]
1
+ +
+
+ c h
c c c
c c c
4 *>2578G ! ; %
;5;F>FE ! ; ;G**7*E ! ; % ;G*22;8 ! ;
G 7 2
2 2 G 7
1 C CO CO
NO O 1 C
pentru c : ;!G>F>! / : ;!*755! n4m : *!GF! rezult
&imons
Pagina # din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
+
+ +

G 7 2
2
1 C CO CO
CO CO
7
*7FG57F ! * % F272*GE ! * % 825;8E ! 7G
c c c
c c

G 7 2
2 2 G 7
1 C CO CO
O O N 1 C
*>*EE*8 ! * % FG;EEFG ! ; % ;8EFG*> ! ;
c c c
c c c
+ +
+
2 7 G 2 2
CO CO C 1 O NO 1C
c ! c ! c ! c ! c ! c
% concentra#ii $n gaze arse uscate! R vol.P
n4m % raportul numrului de atomi de /idrogen4car(onP p % raportul numrului de
atomi de o<igen4car(onP
T : 3E8!8 %
2 2
CO CO O 1C
c %*!Fc %c % c 648E
P
T : 743* S /4c643* S c4/6
0stfel! formula propus de Hrettsc/neider presupune ec/ili(rul c/imic $n reac#ia
gazului de apP pentru constanta de ec/ili(ru V
c
! sBa propus valoarea 7!F. n ultimii ani! au
fost concepute )i instrumente destinate determinrii directe a coeficientului de doza"

.
Instrumentul realizat de e<emplu de firma Nissan este o aplica#ie a traductorului de o<igen!
(azat pe pompa"ul electroc/imic.
*.2.5 Cldura de reac#ie. Cldura de formare
.e (aza primului principiu al termodinamicii )i $n a(sen#a lucrului mecanic! cldura
cedat $n calorimetru este egal cu varia#ia de entalpie NF! 5F! ***O!
T
p
: %31
p
% 1
r
6 : %

1
r
3*.276
undeC indicii r )i p se refer la reactan#i )i respectiv la produ)i 3fig. *.*6.
Pagina 8 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. *.* Cldura de reac#ie la presiune constant $n diagrama entalpie4temperatur
*.7 Regimuri de ardere. Ecua#ia 1ugoniot
Un sistem omogen com(usti(ilBo<idant poate fi antrenat $n reac#ii e<plozive atunci
c-nd sunt realizate anumite condi#ii termodinamice )i de concentra#ie! care s asigure
dezvoltarea unor reac#ii rapide de o<idare. Limitele de concentra#ie $ntre care este posi(il
formarea )i propagarea undei de ardere se numesc limite de inflama(ilitate NF! 5F! ***O.
Caracterizarea celor dou tipuri de unde de ardere! de deflagra#ie )i de detona#ie! se
poate face pe (aza ecua#iei 1ugoniot! care define)te rela#ia dintre propriet#ile gazelor din
avalul )i amontele undei de ardere.
Ecua#ia 1ugoniot este sta(ilit pentru cazul unui amestec com(usti(ilBo<idant $n
regim de curgere plan! sta#ionar! unidimensional. &e accept urmtoarele ipoteze
simplificatoareC gazele au! $n amonte )i $n aval de unda de ardere! o compozi#ie c/imic
constant! care nu depinde de regimul de propagare a undeiP masele medii moleculare ale
gazelor din amonte )i aval de unda de ardere sunt egaleP cldurile specifice ale gazelor din
amontele )i avalul undei de ardere nu depind de temperatur.
Pagina $ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. *.7 &c/ema undei de ardere fi<e $n raport cu pere#ii
tu(ului $n care se afl amestecul com(usti(il
&e o(#ine $n final
( )
2 *
2 *
2 * * 2
p p * * *
% % p % p 9
%* 2
_ _
+


, ,
3*.F*6
Ecua#ia 3*.F*6 este numit ecua#ia 1ugoniot )i e<prim dependen#a varia(ilei p
2
$n
func#ie de *4

2
)i de mrimile cunoscute ! p
*
!
*
)i 9.
Dig. *.5 0dia(ata 1ugonoit pentru unda de )oc fr reac#ie )i unda de ardere
Ecua#ia 1ugoniot se rezolv $n func#ie de
2
*
p
p
p
%
C
( ) ( )
( ) ( )
29 * 4 %* %
p !
* 4 %* %*


+ + 1
]

+ 1
]
% %
%
%
3*.F56
Pagina 1% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cu nota#iile
*
*
9 9
p

%
)i
*
2
p

%
.
*.5 Ecua#iille fundamentale ale dinamicii gazelor
&e o(#in urmatoarele ecua#ii cu a"utorul crora se studiaz mi)carea unidimensionalaC
ecua#ia de continuitateC
. const v
3*.>E6
ecua#ia de mi)careC
; dv v
p
+

3*.8;6
ecua#ia energieiC
;
2
i
2
v
i +
3*.8*6
ecua#ii suplimentareC
. const
p

3*.826
n
;
;
T
T

,
_


3*.876
*.F Curgerea stationar $n tu(uri )i a"uta"e
*.F.* Curgerea gazelor $n tu(uri
&e consider un tu( de cur(ur mic )i de sec#iune varia(il deBa lungul lungimii sale!
dar suficient de mic astfel $nc-t presiunea! densitatea! temperatura )i viteza sa poat fi
considerate constante $n toat sec#iunea )i egale cu valorile medii corespunztoare! presupuse
c sunt situate pe linia sa medie. 0cest tu( este evident un tu( de current N5! *2! **7! **5O.
Pagina 11 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Introduc-nd numrul Jac/ 3
a
v
J
6! rezult ecua#ia lui 1ugoniotC
( ) ;
d
v
dv
J *
2

+
! 3*.8E6
e<presie ce reprezint legea de curgere $ntrBo sec#iune oarecare

.
Dac $ntrBun punct oarecare avem o sec#iune minim
m

! sau ma<im
J


3figurile *.8 a )i *.8 (6! $n acest punct
; d
! de unde rezult
; dv
sau
* J
.
Dig. *.8 Cazul a"uta"elor cu sec#iune minim )i ma<im
Condi#ii posi(ile pentru
; d
C
a6 0"uta" convergentBdivergent cu sec#iunea minim
m

la care este posi(il trecerea


din regim su(sonic $n regim supersonicP
(6 Tu( cu sec#iune ma<im
M

pentru care nu este posi(il trecerea din regim


su(sonic $n regim supersonic.
Cazul
* J
se realizeaz $n cazul $n care curgerea poate fi su(sonic sau
supersonic $n amonte! trece prin viteza critic $n sec#iunea minim 3
* J
6! dup care
urmeaz e<pansiunea sau compresiunea. 0ceast sec#iune se nume)te col sonic sau sectiune
critic )i se noteaz $n general cu
c

.
*.F.2 0"uta"ul convergent. Dormula lui &aintB@enant
Pagina 12 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
&e consider un rezervor oarecare! care contine un gaz $n stare de repaus! av-nd
presiunea
;
p
! densitatea
;

)i temperatura
;
T
P rezervorul este prevzut cu un a"uta"! a
crui sec#iune la ie)ire este minim N5! *2! **7! **5O.
.rin acest a"uta" gazul curge $n e<terior. &e presupune c mi)carea este izentropic )i
c presiunea la ie)irea gazului din a"uta" este egal cu presiunea mediului e<terior
e
p
.
De(itul masic va fiC
v m
3*.G86
Win-nd acum seama de ecua#ia presiunii! de unde vom scoate pe v )i consider-nd o
transformare izentropic! vom o(#ine ecua#ia lui &aintB@enantC
1
1
1
]
1

,
_

,
_

*
;
e
2
;
e
; ;
p
p
*
p
p
p
*
2
m
3*.GG6
$n care se poate introduce )i un coeficient de de(it
*
p
<
! pentru a se #ine seama de
pierderile care pot apare 3de e<emplu! contrac#ia "etului $n cazul orificiilor cu muc/iile
ascutite! pierderi prin frecare etc.6.
*.>.* Jetoda analitic de dimensionare a supapei
.entru a se sta(ili dimensiunile supapei 3fig.*.E6 se pleac de la
Dig. *.E Dimensiunile principale ale supapei
Pagina 13 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ar/itectura )i dimensiunile galeriei de evacuare sta(ilite pe (aza legii continuit#ii
curgerii gazelor de ardere! $n cilindru N7G! 5*! F8! *;;! *25OC
g g .
v i f v 0
!
3*.E*6
$n careC
v
g
B viteza fluidului prin galeriiP
i B numrul de cilindriiP
f
g
B suprafa#a sec#iunii de curgere a fluidului $n galerieP
v
p
B viteza pistonului
0 B suprafa#a pistonului
.entru galeria de evacuare se admite viteza de curgere vg : 8;X*;;m4s.
n literatura de specialitate se folosesc uzual urmtoarele valori 3nota#iile conform
figurii *.E! indicii a respectiv e reprezint admisie respectiv evacuare6C
Dig. *.*; &c/em pentru determinarea ariei orificiului oferit de supap 3d* : dg6
d
*
B diametrul mare al talerului
d
*e
: 3;!5;X.;!F;6d
g
t
*
B grosimea talerului
t
*e
: 3;!;GX.;!*26d
g
d
g
B diametrul galeriei
d
2
B diametrul mic al talerului
d
2e
: 3;!8>X.;!E;6d
g
Pagina 1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
( Bl#imea suprafe#ei de a)ezare
(
e
: 3;!;FX.;!*26d
g
d
t*
B diametrul por#iunii de prindere a elementelor de fi<are ale arcurilor.
d
tl
:3;!>FX.;!8F6d
g
d
t
B diametrul ti"ei
d
t
: 3;!2FX.;!5;6d
g

l B lungimea ti"ei
l : 32!F;X.7!F;6d
g

R : 3;!2FX.;!7F6d
g

YB ung/iul suprafe#ei de a)ezare
nl#imea ma<im de ridicare a supapei /
sma<
se alege sau se calculeaz #in-nduBse
cont de urmtoarele cerin#eC
supapa s nu ating pistonul $n timpul func#ionriiP
s nu apar for#e de iner#ie mariP
sec#iunea de curgere a gazelor pe l-ng supap f
s
s fie egal cu sec#iunea de curgere
prin galerie f
g
.
Rezult urmtoarele valori apro<imativeC
/sma< : ;!2> dg pentru Y : 7;Q!
3*.E86
/sma< : ;!7; dg pentru Y : 5FQ.
3*.EG6
Dig. *.*; ( .ozi#ia supapei $n timp
Pagina 1! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Determinarea ariei orificiului oferit de supap 3d
*
Ud
g
6
dac normala din 0 cade $n H
7
C
( ) ( )
2
2
* 2 * 2
* 2
s7 s7
d d d d d d
f / tg
2 5 2

+
_
+

,
. 3*.*;*6
&uprafa#a f
s7
pentru /
ma<
tre(uie s fie cel mult egal cu f
g
. Egal-nd f
s7
cu f
g
se o(#in
valorile lui /
ma<
.
&uprafe#ele de curgere oferite de supap se verific dup aceea din punctul de vedere
al vitezelor ma<ime realizate prin curgerea gazelor.
.entru dimensionarea sediului supapei se folosesc date statistice care $n mod uzual au
urmtoarele valoriC
$nl#imea sediuluiC / : 3;!*>X;!2F6 d
g

grosimea sediuluiC Z : 3;!;GX;!*F6 d
g
unde d
g
este diametrul galeriei. Ulterior se face o verificare a presiunii pe sediu
folosinduBse rela#ia folosit pentru talerul supapei.
K/idul supapei se dimensioneaz din punct de vedere al cerin#elor constructive! av-nd
uzual urmtoarele valoriC
lungimea g/iduluiC l : 3*!8FX2!F6d
t

grosimea pereteluiC Z : 32!FX56mm
"ocul termic $ntre g/id )i ti"a supapei de admisieC [a : 3;!;;5X;!;*6dt
"ocul termic $ntre g/id )i ti"a supapei de evacuareC [
e
: 3;!;;>X;!;*2F6d
t

C0.ITOLUL 2
0N0LIL0 K0LODIN0JIC\
0 .ROCE&ULUI DE E@0CU0RE
2.* &istemul de evacuare. Kradul de perfec#iune a evacurii
La motorul cu admisiune normal! sistemul de evacuare este alctuit 3fig. 2.*6 din
galeria de evacuare KE! prevzut $n c/iulas! din conducta de evacuare CE )i amortizorul de
zgomot 0L.
Pagina 1" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 2.* &c/ema sistemului de admisie )i evacuare
Orificiul li(er
L
O
al galeriei de evacuare este controlat de supapa de evacuare &E. La
motorul cu admisiune for#at! c-nd supraalimentarea se efectueaz cu o tur(osuflant!
sistemul de evacuare cuprinde $n plus o tur(in pus $n mi)care de gazele evacuate din
cilindru.
0naliza procesului de evacuare la motorul turismului Dacia *7;; prezint urB
mtoareledate dateC
B supapa de evacuare $ncepe ridicarea de pe sediu spre finele cursei de destindere!
c-nd presiunea $n cilindri este de c-teva ori mai mare dec-t presiunea p; P p-n la pme! cursa
de ridicare a supapei a"unge la FGR din cursa ma<im de ridicare ! presiunea scade sensi(il
dar rm-ne $nc la o valoare ridicat 32!5 daN4cm26P
B su( ac#iunea diferen#ei de presiune 3p?pge6 gazele scap $n galerie! trec prin
orificiul oferit cu o viteza de >;;...8;; m4s )i se deplaseaz prin galeria de evacuare cu viteza
de F; ... 2F; m4sP
B la $nceputul evacurii presiunea
ge
p
cre)te repede.
Evacuarea for#at are loc numai su( ac#iunea pistonului! $n ultima parte a cursei de
evacuare apro<imativ pe *2;= R0! de la : >;;= R0.
@aloarile unor parametri caracteristici $n procesul de evacuare la motorul
autoturismului Dacia *7;; sunt da#i $n matricea Adata, C
Pagina 1# din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
data
5G;
F;;
F2;
F5;
F>;
FG;
>;;
>2;
>5;
>>;
>G;
8;;
82;
85;
;.F;
*.2;
2.F;
5.F;
>.2;
8.;;
8.G;
8.E;
8.;;
>.2;
5.F;
2.F;
*.2;
;.F;
;.;*
F
*2
2F
7G
5F
FG
>F
8;
G;
G2
GF
E2
E7
2.5;
2.;F
*.>F
*.7;
*.2;
;GF
;.>;
;.>;
;.>;
;.>;
;.>;
;.>;
;.2F
;.;*

,
:

unde semnifica#ia termenilor din coloane este urmtoareaC
Coloana *Ba grade rota#ie ar(ore cotit! $n timpul ciclului de func#ionareP
Coloana 2Ba cursa supapei de evacuare! $n mmP
Coloana 7Ba masa gazelor evacuate! $n RP
Coloana 5Ba suprapresiunea gazelor 3
g atm
p p
6! $n
2
daN4 cm
.
.olinom de a"ustare polinomial de gradul patru
/ /3 6
.entru determinarea polinomului +cursa supapei de evacuare func#ie de pozi#ia
ar(orelui cotit, se aplic urmtorul algoritmC
/*
( )
7.EFG *;
7
;.FE2 2.FFE *;
7

2
+ 7.5G7 *;
>

7
*.5EF *;
E

5
+ :
Pagina 18 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 2.2 @aria#ia cursei supapei de evacuare$n func#ie de pozi#ia 0C
.olinom de a"ustare polinomial de gradul trei p : p36
.entru determinarea polinomului +&uprapresiunii gazelor din cilindru func#ie de
pozi#ia ar(orelui cotit, se aplic urmtorul algoritmC
p
( )
GG.7>E ;.5;7 >.2** *;
5

2
+ 7.2*2 *;
8

7
:
Dig. 2.7 @aria#ia suprapresiunii gazelor $n func#ie de pozi#ia 0C
.olinom de a"ustare polinomial de gradul trei
ge ge
m m 3 6
.entru determinarea polinomului +Jasa gazelor evacuate func#ie de pozi#ia ar(orelui
cotit, se aplic urmtorul algoritmC
Pagina 1$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
m
( )
57*.28G 7.27> >.GEF *;
7

2
+ 5.258 *;
>

7
:
Dig. 2.5 @aria#ia procentual a gazelor evacuate $n func#ie de pozi#ia 0C
Din fig. 2.5 rezult c masa de gaze evacuate m
ge
$n procente! $n func#ie de = R0! la
motorul autoturismului Dacia *7;;! la evacuarea li(ere! masa m
ge
a"unge la 7;R din masa de
gaze de ardere m
ga
. 0ceast informa#ie o(#inut prin calcul arat c la motoarele rapide
evacuarea li(er are o pondere cu mult mai mic dec-t aceea evaluat la motoarele de tura#ie
mic! la care a"unge p-n la >;.. .8; R. n momentul $nc/iderii supapei de evacuare! $n
cilindru mai rm-n gaze de ardere B gazele reziduale de mas m
gr
sau numrul de 'ilomoli
gr

care particip la efectuarea ciclului urmtor.


La motoarele $n patru timpi cu admisiune normal!
gr

se determin presupun-nd c
masa gazelor de ardere care ocup volumul
c
@
3@olumul camerei de ardere6! c-nd pistonul
se afl la pmi! la presiunea p
g
)i temperatura
g
T
C
g c gr g
p @ R T
!
32.76
)i apoi se determin
r

$mpr#ind rela#ia 32.76 la


fp

. Dac se noteazC
; v s
@ @
!
c s
@ 4 @

rezulC
Pagina 2% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
( )
g
;
r
; g v
p
T *
p T *


.
32.56
Rela#ia 32.56 eviden#iaz faptul c
r

este invers propor#ional cu


v

! ceea ce e<plic
dezideratul general de a mic)ora pe
r

pentru a o(#ine o valoare ridicat a lui


v

. 0poi se
o(serv c
r

este direct propor#ional cu p


g
)i invers propor#ional cu T
g
. n fine rezult c
r

este invers propor#ional cu

. 0ceast dependen# tre(uie evaluat prudent deoarece! cu


c-t

este mai mare! gazele de ardere se destind mai mult $n cilindru )i T


g
scade. Totu)i! la
mrirea lui

produsul
6 * 3 T
g

cre)te! iar
r

se mic)oreaz. &u( aspect energetic


perfec#iunea evacurii se determin prin lucrul mecanic consumat pentru evacuarea gazelor
de ardere. .ar#ial! efectul energetic se apreciaz prin lucrul mecanic de pompare.
2.2 0naliza procesului de evacuare
Un parametru semnificativ al evacurii este temperatura gazelor evacuate T
ge
care
define)te regimul termic al motorului. Temperatura gazelor evacuate se msoar $n galeria de
evacuare sau $n apropierea ei! cu un termocuplu care indic temperatura medie a gazelor
evacuate N5F! F8! FE! GE! EF! ***O.
Dig. 2.F Temperaturii gazelor de evacuare
.rocesul de evacuare se cerceteaz pe (aza diagramei de presiune care se
$nregistreaz cu un traductor de presiune. &e $nregistreaz presiunea $n galeria de evacuare
Pagina 21 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sau $n conducta de evacuare )i se o(#in informa#ii cu privire la rezisten#ele gazodinamice ale
traseului de evacuare )i la fenomenele dinamice din conductele de evacuare.
Evacuarea are loc! par#ial $n regim critic de curgere! par#ial $n regim su(critic.
Regimul de curgere este critic dac presiunea p
ge
din poarta supapei de evacuare este mai
mic dec-t presiunea critic p
cr
3p
ge
U p
cr
6P aceasta din urm este determinat de presiunea din
cilindruC
[ ]
e e
' 43' *6
cr e
p p 243' *6

+
e
'
fiind e<ponentul adia(atic ale gazelor evacuate. n perioada evacurii li(ere p
ge
U
p
cr
. Curgerea $n regim

critic cu viteze mari reprezint o surs important de zgomot. De
aceea! sistemul de evacuare este prevzut cu amortizorul de zgomot care o(lig gazele s se
destind $nainte de a a"unge $n atmosfer.
Din rela#ia de(itului masic rezultC
ge se se se se
dm ] 0 d


!
32.G6
unde
ge
dm

este masa instantanee de gaze evacuate! iar indicele define)te mrimile
$n orificiul oferit de supapa de evacuare.
n matricea Adataev, se prezint date e<perimentale referitoare la varia#ia
de(itului de gaze evacuate $n func#ie de pozi#ia ar(orelui cotit 3
( )
ge ge
m dm 4 d


6C
Pagina 22 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dataev
F;;
F*;
F2;
F5;
F>;
FG;
>;;
>2;
>5;
>>;
>G;
8;;
82;
;.;* *;
7

2* *;
7

52 *;
7

7> *;
7

*G *;
7

G *;
7

*2 *;
7

*G *;
7

*> *;
7

*5 *;
7

*; *;
7

G *;
7

;.;* *;
7

,
:
unde pe coloana $nt-ia sunt ung/iurile
;

ce definesc pozi#ia 0C! iar pe coloana a


doua valorile mrimii
ge
m
3
'g4 s
6. .entru reprezentarea grafic a varia#iei
ge
m
36 se
utilizeaz interpolarea +&pline, cu(icC
Dig. 2.> @aria#ia de(itului masic momentan de gaze evacuate $n func#ie de pozi#ia 0C
Pagina 23 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
.entru a spori eficien#a procesului de evacuare! adic pentru a reduce pe
gr
m
se impune cre)terea masei m
ge
care se define)te prin integrareC
ge
m
se
ge ge se se
; ;
m dm ^ d



.
32.E6
2.7 Traseul de evacuare )i admisie
Traseul de evacuare are conducte mai lungi care produc rezisten#e gazodinamice
relativ mari. La J0C se plaseaz uneori $n conducta de evacuare o clapet care creeaz o
contrapresiune $n galeria de evacuare 32!F... 7!; daN4cm
2
6! pentru a spori lucrul mecanic de
pompa".
0mortizoarele de zgomot creeaz rezisten#e $n calea curentului. 0mortizorul de
zgomot produce o cre)tere a presiunii p
ge
! din care cauz cre)te L
p
)i
r
! scade
v

)i se
$nregistreaz o reducere de putere .
e
! de apro<imativ l...7R pentru fiecare zecime de
daN4cm
2
$n plus. Din aceast cauz este recomanda(il s se $ncerce motorul cu )i fr
amortizor! iar la competi#iile de vitez este permis $nlturarea amortizorului de zgomot.
Numrul de cilindri ai motorului. La motoarele policilindrice! conductele de
admisiune )i evacuare au inevita(il coturi )i lungimi diferite. ncercri e<perimentale cu un
motor cu )ase cilindri au artat 3fig. 2.G6 o cre)tere a coeficientului
pu

la cilindrii e<tremi
cu conduct mai lung.
ncercrile cu c/iulasa motorului turismului Dacia *7;; au artat c cifrele de curgere
nu sunt reproducti(ile de la cilindru la cilindru! gradul de dispersie fiind de 2;R. Rezult
astfel o umplere neuniform a cilindrilor.
Pagina 2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 2.G Influen#a conductei de admisiune asupra lui
pu

La motoarele policilindrice apare un fenomen specificC interferen#a sc/im(ului de


gaze $ntre cilindri.
La evacuarea gazelor! cderile de presiune se inverseaz 3
ge
p p >>
6 .resiunea $n
galeria de evacuare cre)te la $nceput repede datorit evacurii li(ere 3fig. 2.E6. Kolirea
cilindrilor este eficient dac spre finele evacurii! presiunea $n galerie este p
ge
U p
;
! astfel c!
diferen#a p % p
ge
__ ; ar permite reducerea cantit#ii de gaze reziduale. Cilindrii $nvecina#i 7
)i 5 realizeaz succesiv evacuarea. La pme evacuarea li(er din cilindrul 5 mre)te presiunea
p
ge
care se transmite prin conduct p-n $n poarta supapei cilindrului 7 )i $mpiedic evacuarea
gazelor de ardere din acesta! $n mod analog! cilindrul 2! la $nceputul evacurii! $mpiedic
refularea gazelor de ardere din cilindrul 7 spre finele evacurii. 0ceast reprezentare a
fenomenului de interferen# a evacurii este $n opozi#ie cu alt reprezentare care sus#ine c
gazele care trec din cilindrul 5 prin conducta de evacuare! produc un efect de e"ec#ie datorita
vitezelor mari de curgere! u)ur-nd evacuarea din cilindrul 7. &olu#iile recente de conducte de
evacuare infirm ultima reprezentare. 0stfel! se caut s se atenueze efectul interferen#ei
evacurii! $n acest scop! sc/ema ( este $nlocuit de sc/ema c! la care conductele lungi $mpieB
dic propagarea v-rfului de presiune de la un cilindru la altul! $n perioada interferen#ei evacuB
rii. &olu#iile din fig. 2.*; elimin consecin#ele fenomenului de interferen#P $n cazul a toate
conductele fiind independente! iar $n cazul ( cilindrii 2 )i 7 cu poart Asiamez` au o conB
duct comun! dar evacuarea este decalat.
Pagina 2! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 2.E Interferen#a evacurii la motoarele policilindrice
Dig. 2.*; &c/eme ale conductelor de evacuare
2.5 Denomene dinamice $n conducte
Dac se elimin simplificarea c curgerea prin conducte este permanent 3] : ct6 iar
presiunea $n cilindru cvasiconstant $n cursele de pompa"! se eviden#iaz dou fenomene
distincteC fenomenul iner#ial )i fenomenul ondulatoriu. .rimul este determinat de iner#ia
coloanei de gaz din conducte! urmtorul! de elasticitatea coloanei de gaz. Cele dou
fenomene ac#ioneaz simultan! dar! $n anumite condi#ii! unul sau altul este preponderent! ceea
Pagina 2" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ce impune cercetarea lor distinct. .roiectantul le pune $n folosul sc/im(ului de gaze $n dou
feluri )i anume N5F! F8! FE! GE! EF! ***OC
spre sf-r)itul procesului de admisiune se realizeaz $n poarta supapei de admisiune o
cre)tere de presiune care intensific postumplereaP
spre sf-r)itul procesului de evacuare 3perioada
ds

6
se realizeaz $n poarta supapei de evacuare o depresiune care u)ureaz evacuarea gazelor de
ardere sau (aleia"ul cilindrului.
Denomenul iner#ional este determinat de deplasarea gazelor prin conducte cu viteze
varia(ile! generate! $n esen#! de modificarea continu a ariei orificiului oferit de supap. &e
consider coloana de fluid proaspt din conducta de admisiune ca un gaz incompresi(il.
0supra coloanei de gaz ac#ioneaz! la o e<tremitate presiunea atmosferic p
;
! iar la cealalt
e<tremitate! $n poarta supapei de admisiune! presiunea p
psa
! diferit de presiunea p
ga
.
Ji)carea coloanei de gaz este descris de ecua#ia lui Ne^tonC D : ma sau
d d] m 5 4 d p
ca ca
2
ca psa
32.*26
undeC
P p p p
sa ; psa

d
ca
B diametrul conductei de admisiuneP ]
ca
B viteza $n
conductP m
ca
B masa de fluid din conduct.
.entru a evalua efectul iner#ional se ac#ioneaz pe dou ciC
*6 se determin varia#ia de vitez prin intermediul metodei care rezolv sistemul
general de ecua#ii diferen#iale al procesului de sc/im(are a gazelor! prin metodele analizei
numericeP
26 se ela(oreaz un criteriu de similitudine. pe (aza ecua#iei 32.*26! care se coreleaz
apoi cu datele e<perimentale.
&e nume)te criteriul de similitudine al efectului iner#ional! grupul adimensional
ca
s
2
fp
2 2
@
@
a
n L
EI

32.*76
Efectul ondulatoriu! $n cazul unei conducte lungi 3fig. 2.*2! c6! cre)terea
v

cu EI
este similar! dar $nregistreaz pertur(a#ii care se pun pe seama efectului ondulatoriu! care se
suprapune aici peste efectul iner#ional.
E<cita#ia produs de cilindru la o e<tremitate a conductei genereaz unde de presiune
care se propag $n coloana de gaz cu viteza sunetului.
Pagina 2# din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
n procesul de admisiune! la $nceput! are loc o scdere a presiunii $n cilindru! care
produce o depresiune $n poarta supapei. Depresiunea se propag $n conduct 3fluid
compresi(il sau elastic6 cu viteza sunetului

fp
a
77; m4s. Depresiunea produs la $nceputul
admisiunii se reflect la e<tremitatea conductei de admisiune cu sc/im(are de semn )i se
re$ntoarce $n poarta supapei de admisiune ca o suprapresiune
psa
p
care intensific
postumplerea 3postumplere ondulatorie6. La un motor monocilindric se calculeaz lungimea
conductei L pentru ca o und de presiune s a"ung la sf-r)itul admisiunii $n poarta supapei.
Durata de propagare a pertur(a#iei de presiune! dusB$ntors! este
fp
2L4 a
unde
n > 4
adic
[ ]
fp
a
L m
*2n


32.*56
.entru practic sBa propus criteriul adimensional al efectului ondulatoriu! pe (aza
rela#iei 32.*56
fp
EO Ln 4 a

32.*F6
&e o(serv c el apare $n rela#ia 32.*76! care se poate scrie EI : E;
2
3@
s
4 @
ca
6. &Ba
sta(ilit c se o(#ine un efect ma<im pentru umplere dac E; : > ... 8. n acest caz
rezult L : 8.77;47;;; : ;!88 m. La motoarele policilindrice ramifica#iile conductei de
admisiune e<ercit un efect de rezonan# )i este necesar o corec#ie suplimentar. .entru un
motor cu G cilindri $n @! C/rIsler a propus o rela#ie care se reduce la 32.*56! dar cu

: 82
)i n : n
J
. Tura#ia modific frecven#a e<cita#iei coloanei de gaz! de aceea! $n unele cazuri se
o(#in pentru
v

anomalii de forma indicat $n figura 2.*2! d.


n procesul de evacuare! la $nceput! evacuarea li(er produce $n poarta supapei de
evacuare o cre)tere de presiune! un v-rf de presiune care se propag $n conduct cu viteza
medie de 5;; ... F;; m4s! $n func#ie de temperatura gazelor de evacuare. .resiunea produsa la
captul conductei de evacuare se reflect cu sc/im(are de semn )i se $ntoarce $n poarta
supapei ca o und de depresiune. Drecven#a fundamental a unei unde sta#ionare $ntrBun tu(
$nc/is! care simuleaz conducta de evacuare! este f
f
: a
ge
45L 3a
ge
B viteza sunetului $n gazele
de evacuare6. .entru a
ge
: F;; m4s )i L : 2 m rezult f
f
: >7 osc4s. Dac n : 2 ;;; rot4min :
Pagina 28 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
77!F rot4s! rezult c $n o rota#ie! apar >7477!F 2 osc4rot! ceea ce se confirm e<perimental
3fig. 2.*2! a6! $n acest caz! $n pmi sose)te o und de presiune care $mpiedic evacuarea gazelor
de ardere. La tura#ia de 5;;; rot4min rezult l osc4rot 3fig. 2.*2! (6! ceea ce produce $n pmi! o
depresiune! care intensific evacuarea. .entru a o(#ine unda de depresiune se pune aceea)i
condi#ie ca $n admisiune )i se gse)te lungimea conductei! folosind rela#ia 32.*56. Mi $n acest
caz sunt necesare corec#ii de forma
e
<
3durata evacurii6. Traseul de evacuare
cuprinde dou tronsoane. .rimul independent de lungimea LaP al doilea comun pentru mai
mul#i cilindri. .entru lungimea La sBa gsit prin e<perimentri rela#iaC
[ ]
a 7 2
e ce
L G!F *; &3D4 d 6 m



32.*>6
C0.ITOLUL 7
DENOJENE 0CU&TICE
7.* Caracteristici ale vi(ra#iilor acustice
@i(ra#iile produse de un punct material! ca )i cele produse de un corp oarecare! a)ezat
$ntrBun mediu elastic! se transmit particulelor mediului aflat $n contact cu punctul sau corpul
care vi(reaz! lu-nd na)tere o pertur(a#ie. Jediul fiind elastic datorit interac#iunii dintre
particulele mediului! aceast pertur(a#ie nu rm-ne localizat $ntrBo regiune $n "urul sursei de
pertur(a#ie! iar particulele puse $n mi)care antreneaz particulele $nvecinate! form-nduBse
astfel undele elastice care iau alternativ forma unei compresiuni sau a unei rarefieri
3e<pansiuni6 N75! 5F! F8! 82! *;GO.
Undele acustice reprezint una dintre varietatea de unde elastice e<istente. Undele
acustice! privite prin prisma senza#iei pe care o produc asupra organului auditiv! se pot
$mpr#i $nC unde sonore! care produc senza#ia de sunet! unde ultrasonore! ale cror frecven#e
dep)esc frecven#a sunetului cel mai $nalt perceput de organul auditiv al omului )i unde
infrasonore av-nd frecven#e inferioare frecven#ei sunetului cel mai grav perceput de organul
auditiv al omului.
Dac traiectoria este liniar )i deplasarea particulei se produce $n direc#ia propagrii
undei! atunci! undele corespunztoare se numesc unde longitudinale. 0cesta este cazul
undelor acustice $ntrBun fluid. Dac traiectoria este liniar )i deplasarea particulei se produce
Pagina 2$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dup o direc#ie perpendicular pe direc#ia propagrii undelor! atunci! undele corespunztoare
se numesc unde transversale. Regiunea mediului elastic care se gse)te $n stare de vi(ra#ie!
fiind sediul unor unde acustice! se nume)te c-mp acustic. n caz particular! c-nd undele
acustice produc senza#ia de sunet! sediul acestor unde ia denumirea de c-mp sonor.
&unetele reprezint vi(ra#ii acustice cu frecven#e cuprinse $n general $ntre *> 1z )i
2;;;; 1z. &tudiile acustice prezint modul $n care urec/ea uman percepe un anumit
zgomot! utiliz-nd no#iunile de intensitate acustic! presiune acustic )i putere acustic.
Nivelul de intensitate acustic! $n deci(eli! se calculeaz cu rela#iaC
;
I
I
I
lg *; L
3dH6
37.*6
Deoarece urec/ea uman )i multe aparate acustice nu sunt sensi(ile fa# de intensitate!
sBa introdus nivelul de presiune acusticC
;
p
p
lg 2; L
3dH6
37.26
.entru estimarea cantitativ a zgomotului se define)te nivelul de trie al zgomotului!
e<primat prin rela#iaC
'1z * f
;
6
p
p
lg3 2;


3foni6
37.76
n func#ie de nivelul de trie al zgomotului! e<ist mai multe categorii de efecte
e<ercitate de zgomot asupra urec/ii umane 3fig. 7.*6.
.ro(lema care se pune la evacuarea gazelor din to(ele de e)apament nu este de a
determina efectul pe care $l are zgomotul asupra urec/ii umane! ci reducerea nivelului de trie
al zgomotului su( o anumit limit.
Doi factori sunt lua#i $n considerare c-nd se dore)te o(#inerea unei configura#ii
silen#ioase. .rimul este zgomotul datorat func#ionrii mecanismelor de distri(u#ie! care este
un zgomot de origine mecanic. 0l doilea )i principalul factor de zgomot! pe plan cantitativ!
este datorat e<pansiunii (ru)te a gazelor $n atmosfer. .entru a defini e<act eficacitatea
practic a unui amortizor de zgomot! tre(uie s se determine reducerea numrului de deci(eli
pe care o realizeaz acesta $n condi#ii (ine precizate. Cifra care corespunde diferen#ei dintre
valorile msurate fr )i cu amortizor de zgomot! este cea indicat ca marc a eficacit#ii
Pagina 3% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
amortizorului de zgomot. 0ceast cifr reprezint atenuarea zgomotului realizat cu un
amortizor de zgomotC
a
L L L
3dH6
37.56
$n careC
L % valoarea nivelului de presiune acustic fr amortizorP
La B valoarea nivelului de presiune acustic cu amortizor.
Dig. 7.* Nivele de zgomot
7.2 Tipuri constructive de amortizoare de zgomot
0mortizoarele de zgomot se $mpart dup mai multe criteriiC
a6 Dup modul de reducere al zgomotului N75! 5F! F8! 82! *;GOC
B amortizoare active
B amortizoare reactive
La amortizoarele active rolul principal $n reducerea zgomotului $l "oac materialul
fonoa(sor(ant 3vat mineral! p-sl mineral clasic! plci fonoa(sor(ante )i $n special
Pagina 31 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
coc/iliile din vat mineral de diferite grosimi )i diametre interioare6. .rin propagarea
undelor acustice $n materialul fonoa(sor(ant apar pierderi care sunt condi#ionate de frecarea
v-scoas la circula#ia gazului prin porii materialului! de frecarea intern la deformarea
structurii materialului! precum )i de sc/im(ul de cldur dintre gazul din pori )i structura
materialului. La inciden#a undei acustice pe suprafa#a materialului poros! de(itul de gaz se
divizeaz pe diferi#i pori! $ngust-nduBse p-n la dimensiunile lor. @iteza cre)te )i astfel se
produce o a(sor(#ie a energiei acustice.
n figura 7.2 este prezentat un amortizor cu o camer de sec#iune transversal
circular.
0mortizarea

L se calculeaz cu rela#iaC
c
&
l . 6 3
*.* : L


3dH6
37.F6
$n careC
( )
B func#ie de coeficientul de a(sor(#ie acustic al materialului
fonoa(sor(ant 3

6 din care este realizat tratamentul acustic al amortizoruluiP


l B lungimea amortizorului 3m6P
.B perimetrul sec#iunii camerei amortizorului 3m6P
i
D
B diametrul interior al camerei 3m6P
&c B suprafa#a sec#iunii camerei amortizorului 3m26P
Dig. 7.2 0mortizor cu camer de sec#iune transversal circular
Un alt tip de amortizor activ se (azeaz pe pierderea de energie acustic produs $n
urma unei dilatri )i comprimri a undelor la intrarea )i ie)irea din amortizor )i este realizat
Pagina 32 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
su( forma unei camere! ale crei dimensiuni sunt mari $n raport cu lungimea de und a
vi(ra#iilor acustice! av-nd pere#ii interiori trata#i cu materiale fonoa(sor(ante. 0cest tip de
amortizor este prezentat $n figura 7.7.
Dig. 7.7 Tip de amortizor activ
0mortizarea

L esteC
&
0
lg *; : L
3dH6
37.G6
$n careC
0 B a(sor(#ia fonic a camerei 3m2 U06P
& B sec#iunea canalului a<at 3m26P
n cazul vitezelor mari se pot utiliza amortizoare cu camere! reprezentate prin cavit#i
de destindere $n sec#iunea tu(ului! func#ionarea (az-nduBse pe principiul filtrelor acustice.
.articularitatea acestor sisteme este capacitatea lor de a lsa s treac fr o amortizare
sensi(il! oscila#ii av-nd frecven#ele $ntrBunul sau $n mai multe domenii )i s anuleze sau s
reflecte spre surs toate oscila#iile av-nd frecven#ele $n afara acestor domenii. 0mortizorul
reactiv cel mai simplu este constituit dintrBo singur camer! fiind prezentat $n figura 7.5.
Pagina 33 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 7.5 0mortizor reactiv
0mortizarea
L
esteC
6 l ' sin 6
m
*
m 3
5
*
S lg3* *; : L
c
2 2

3dH6
37.*;6
$n careC
*
2
&
&
: m
B raportul dintre sec#iunea camerei de destindere )i cea de
$ngustareP
lc B lungimea camerei de destindere 3m6P
' B numrul de undP
c
f 2
: '

3rad4m6P
37.**6
f B frecven#a sunetului 31z6P
c B viteza de propagare a sunetului $n aer 3m4s6.
(6 Constructiv deose(im N75! 5F! F8! 82! *;GOC
B man)on demonta(il
B integrate
Cel mai rsp-ndit dintre sistemele de reducere a zgomotului se prezint su( forma
unui man)on demonta(il ce se fi<eaz la gura configura#iei. Cea deBa doua categorie reune)te
sistemele denumite +interne, sau +integrate,! la care sistemul de evacuare al configura#iei
permite rcirea gazelor $nainte de a fi eliminate.
7.7 .rincipii de func#ionare ale amortizoarelor de zgomot
@aloarea nivelului de presiune acustic este N75! 5F! F8! 82! *;GOC
mec s e<p
L L L L + +
3dH6
37.*26
$n careC
e<p
L
B nivelul de presiune acustic datorat e<pansiunii (ru)te a gazelor 3dH6P
Pagina 3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
s
L
B nivelul de presiune acustic datorat vitezei 3dH6P
mec
L
B nivelul de presiune acustic datorat supapelor3dH6.
.rincipiul de func#ionare al unui amortizor de zgomot se (azeaz pe realizarea unui
sistem func#ional care s recicleze gazele )i s opreasc e<pansiunea (rusc a acestora!
evacu-nd gazele treptat )i $nltur-nd astfel efectul sonor.
7.5. Jodalit#i de reducere a zgomotului
7.5.* 0(sor(#ia sunetului $n mediu
7.5.*.* Ecua#ia de propagare a undei
Not-nd cu 3 dilatarea! definit ca raportul dintre varia#ia unui volum considerat )i
volumul su ini#ial! se poate scrieC
;
@
d@

sau
( ) + * @ @
;
37.*G6
Win-nd seama de rela#iile 37.*76 )i 37.*86! rezultC
<


37.*E6
Dac densitatea ini#ial a mediului este
;
! ea va deveni! $n urma pertur(a#iei
produse!
b

! iar raportul dintre varia#ia densit#ii )i densitatea ini#ial! numit condensare!


esteC
;
;
b
s

sau
( ) s *
;
b
+
37.2;6
Dac s )i

sunt cantit#i mici!


s
37.276
deoarece se poate negli"a produsul
s
foarte mic $n compara#ie cu s sau cu

!
apro<ima#ia fiind vala(il )i $n cazul real pentru valori a lui s )i

care nu dep)esc *;
B7
pentru undele sonore o(i)nuite.
n cazul propagrii sunetului $ntrBun mediu! pe msur ce ne $ndeprtm de sursa
sonor! intensitatea sunetului scade. 0ceast scdere se datoreaz at-t rsp-ndirii energiei
Pagina 3! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sonore $n spa#iu! intensitatea scz-nd invers propor#ional cu ptratul distan#ei! c-t )i a(sor(#iei
$n mediul care se propag! $n mediu produc-nduBse o disipare de energie.
n cazul propagrii undelor acustice $ntrBun mediu fr disipare de energie! cazul
ideal! prin aplicarea legii a doua a lui Ne^ton se o(#ine ecua#ia de mi)care a fluidului dup
direc#ia O<C
t
v
<
p
;

37.256
ntrBun mediu $n care se produc pierderi de energie acustic! cazul real! #in-nd seama
de for#a de disipare! considerat $n prima apro<imare propor#ional cu viteza particulei $n
mediul considerat! not-nd factorul de propor#ionalitate cu R! ecua#ia mi)crii fluidului se
poate scrieC
v R
t
v
<
p
;
+

37.2F6
Ecua#ia diferen#ial a propagrii undelor acustice $ntrBun mediu $n care se produce
disipare de energieC
t
R
t <
c
2
2
;
2
2
2
;



37.786
2
2
2
;
2
2
<
c
t
R
t


37.7G6
&olu#ia general a acestei ecua#ii este de formaC
( ) ( )
b b
" t < " t <
* 2
0 e 0 e
+
+
37.7E6
nlocuind pe

)i derivatele sale $n ecua#ia 37.7G6! se o(#ineC


2 2 b 2
;
R
" c +

37.5;6
de undeC
Pagina 3" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2
*
;
b
R
" *
c

,
_

t
37.5*6
n solu#ia general a ecua#iei diferen#iale a propagrii undelor 37.7E6! notmC
"
37.526
mrime ce reprezint constanta de propagare a undelor.
7.5.*.2 0tenuarea undelor acustice
0tenuarea undelor acustice ca rezultat al disiprii de energie con#inut $n aceste unde
se datore)te urmtoarelor cauze N75! 5F! F8! 82! *;GOC
frecri interioare 3efecte de v-scozitate6P
conducti(ilit#i termiceP
radia#ia clduriiP
sc/im(ri intermoleculare de energie.
a6 Efectul v-scozit#ii
0tunci c-nd straturi dintrBun mediu se gsesc $n mi)care unele fa# de altele! for#ele de
frecare datorit v-scozit#ii se opun acestei mi)cri! ca urmare! o parte din energia acustic se
transform $n cldur.
n cazul unui mediu gazos! ecua#ia diferen#ial a propagrii undei! sta(ilit de &to'es
)i RaIleig/! esteC
t <
v
7
5
<
v
'
t
v
2
7
2
2
2
2
;


37.576
iar constanta de atenuare esteC




7
;
2
;
*
v
c
7
2
2
R
37.5F6
unde

reprezint coeficientul de v-scozitate.


Pagina 3# din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din aceast rela#ie rezult c atenuarea undelor acustice plane! progresive! cre)te cu
ptratul frecven#ei! astfel $nc-t undele acustice de frecven#e ridicate sunt mult mai atenuate
dec-t cele de frecven# "oas.
(6 Efectul conducti(ilit#ii termice
0tunci c-nd! pe timpul propagrii undei acustice! straturile fluidului sunt comprimate!
temperatura acestora devine mai ridicat dec-t temperatura straturilor $nvecinate! care sunt
rarefiate. De aceea! se produce o conduc#ie a cldurii de la straturile comprimate la cele
rarefiate! av-nd ca efect o disipare de energie.
Jrimea conducti(ilit#ii termice este propor#ional cu gradientul de temperatur! iar
pentru o amplitudine dat a undei acustice! aceasta este invers propor#ional cu ptratul
frecven#ei.
Constanta de atenuare datorit conducti(ilit#ii termice esteC
; v
7
2
T
c
' *
c 2

,
_


37.5G6
unde ' este coeficientul de conducti(ilitate termic!

este raportul cldurilor


specifice la presiune constant )i la volum constant! iar
c
v
cldura specific la volum
constant.
c6 Efectul radia#iei termice
O dat cu $nclzirea straturilor de aer care sunt comprimate se produce )i o radia#ie a
acestei clduri! fapt care produce o disipare a energiei. 0cest factor este mai greu de evaluat!
&to'es d-nd urmtoarea e<presie a coeficientului de atenuareC
c 2
9 *
r

,
_



37.F26
$n care 9 este coeficientul caracteristic din legea rcirii masei gazului! e<primat prin
rela#iaC
t 9
; t
e


37.F76
unde
t

este e<cesul de temperatur la momentul t! iar


;

este e<cesul de
temperatur la momentul ini#ial.
Pagina 38 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Efectul de radia#ie este negli"a(il fa# de celelalte efecte! c/iar pentru sunete
de frecven# sczut! deci cu at-t mai mult pentru frecven#ele mai ridicate! deoarece $n timp
ce
v

)i
T

cresc cu ptratul frecven#ei!


r

este independent de frecven#.


d6 Efectul sc/im(ului intermolecular de energie
E<perimental sBa constatat c $n cazul unor gaze moleculare! constanta de atenuareC
b b b b
v T r
+ +
37.F56
variaz totu)i cu frecven#a. 0u fost o(#inute pentru
b

valori mai mari dec-t cele


rezultate prin calcul. E<plica#ia acestor rezultate e<perimentale! puse $n eviden# $n domeniul
ultraacusticii! )i care reprezint a(ateri importante de la datele o(#inute pe (aza teoriei
clasice! a fost gsit $n urma studierii proceselor intermoleculare.
7.5.*.7 0(sor(#ia superficial a sunetului
n afar de a(sor(#ia $n volum! tre(uie considerat a(sor(#ia sunetului la suprafa#a de
separare a dou medii! acesta fiind unul dintre factorii importan#i la atenuarea zgomotului $n
cazul tragerii cu armamentul de cali(ru mic.
0stfel! dac sunetul! care se propag $ntrBun gaz! $nt-lne)te un perete solid! pe l-ng
energia sonor ce se pierde prin frecarea straturilor de gaz $ntre ele! prin conducti(ilitate )i
radiere! se mai pierde energie $n acest caz )i prin frecarea straturilor de gaz de peretele solid.
Raport-nd flu<ul de energie acustic disipat $n materialul din care este constituit peretele
solid la flu<ul de energie acustic incident pe suprafa#a de separare a mediilor se o(#ine un
coeficient numit coeficient de disipa#ie acustic N75! 5F! F8! 82! *;GOC
i
d


37.FF6
Definim coeficientul de refle<ie acustic
i
r


37.F86
)i coeficientul de transmisie acustic
Pagina 3$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
i
t


37.FG6
undeC
t
este flu<ul de energie transmis.
i r t
+
37.FE6
n numeroase cazuri unda acustic ce se propag prin aer av-nd impedan#a
acustic specific
;
c
este reflectat de un perete a(sor(ant! av-nd impedan#a acustic
specific L
&
. n acest caz factorul de refle<ie se poate scrieC
c L
c L
R
; &
; &
+

37.>76
RezultC
2
; &
; &
c L
c L
*
+


37.>56
rela#ie care leag impedan#a acustic specific a unui material de coeficientul de
a(sor(#ie corespunztor. Tre(uie men#ionat c inciden#a undelor plane pe suprafa#a
materialului este normal.
n planul comple<C
; * r
2
* 2 < r
2 2
+

,
_

+ +
37.>86
reprezint ecua#ia unei familii de cercuri! av-nd centrele pe a<a a(sciselor )i razele
egale cu

* 2
. .entru diferite valori ale parametrului varia(il 3coeficientul de a(sor(#ie

6 se traseaz cercurile indicate $n figura 7.>.


Pagina % din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 7.> Damilie de cercuri $n fuc#ie de coeficientul
0ceast diagram permite calculul imediat al coeficientului de a(sor(#ie acustic al
unui material atunci c-nd prin msurare au fost determinate componentele r )i < ale
impedan#ei acustice specifice.
E<ist mai multe modalit#i prin care un material poate disipa energia acustic
incident pe suprafa#a acestuia )i anumeC
prin frecareP
prin rela<areP
prin deformare.
.ierderile prin frecare sunt provenite $n urma frecrii aerului prin porii materialului!
pe timpul mi)crii. 0ceste pierderi sunt cu at-t mai pronun#ate ! deci coeficientul de a(sor(#ie
acustic mai mare! cu c-t porozitatea materialului )i rezisten#a de curgere sunt mai mari. n
aceast categorie sunt cuprinse $n general materialele poroase 3vata de sticl! vata mineral!
moc/eta! plci fi(rolemnoase etc.6. Eficacitatea materialelor poroase se manifest $n special
la frecven#e $nalte! mai mari dec-t 5;;BF;; 1z.
.ierderile prin rela<are provin $n urma comprimrii )i destinderii unei por#iuni dintrB
un mediu su( influen#a undelor acustice. .entru comprimare este necesar s se foloseasc o
anumit cantitate de energie acustic! ce nu este redat $n $ntregime pe timpul rela<rii. n
aceast categorie intr structurile a(sor(ante de sunet su( forma rezonatorilor 1elm/oltz.
Pagina 1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
&unt a(sor(an#i de sunet selectivi! ce pot fi acorda#i pe anumite frecven#e sau (enzi $nguste de
frecven#e.
.ierderile prin deformare provin $n urma consumrii unei pr#i din energia acustic
transportat de unde! pentru a deforma un corp! $n special mem(rane su(#iri. n aceast
categorie intr structurile constituite din mem(rane vi(rante 3placa"! materiale plastice! ta(le
metalice etc.6. Eficacitatea unor asemenea structuri se manifest $n special $n domeniul
frecven#elor "oase! su( 7;; 1z.
Coeficientul de a(sor(#ie acustic variaz de la un material la altul )i c/iar la un
acela)i tip de material depinde de caracteristicile sale mecanice )i geometrice! de frecven# )i
de modul $n care este aplicat pe corpul amortizorului.
7.5.2 Reducerea zgomotului prin modificarea profilului elementelor
componente ale amortizorului de zgomot
.entru diferite tipuri de profile studiate! cu varia#ii diferite ale perimetrului )i sec#iunii
elementelor din interiorul amortizorului de zgomot! rela#ia 37.F6 se scrie N75! 5F! F8! 82! *;GOC
( ) ( )
( )
( )
. <
d L *.* d<
& <

37.8;6
&e o(#in urmtoarele e<presii ale atenurii zgomotului! func#ie de profilC
a6 Trunc/i de con
( ) 2.2 2 l
L ln * tg
tg a
;
_

+

,
37.8*6
(6 Trunc/i de piramid cu (aza ptrat
( )
2.2
2 l
L ln * tg
tg a
;
_


+

,
37.826
c6 Trunc/i de piramid cu (aza dreptung/iular )i cu dou fe#e laterale paralele.
Pagina 2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
( )
2.2
* 2 l l tg
L ln * tg
tg 2 a (
; ;
1
_


+ + 1

1
,
]
37.876
d6 Trunc/i de piramid cu (aza dreptung/iular )i cu fe#ele laterale neparalele! dar
egal $nclinate pe cele dou (aze
( )
( )
2 2
a ( 2 a ( l tg 5 l tg
2.2
; ; ; ;
L ln
tg a (
; ;

1
+ + +


1

' )
1


]

37.856
e6 Trunc/i de piramid cu (aza dreptung/iular )i cu fe#ele laterale neparalele
( )
( )
( )
( )
( )
( )

1
1
]
1

+ + +
+

'

+
1
]
1







; ;
2 *
2
2 ; * ; ; ;
2 *
2 ; ;
* ; ;
2 *
2 *
( a
tg tg l 5 tg a tg ( l 2 ( a
ln tg tg
tg l 2 ( a
tg l 2 a (
ln tg tg
tg tg 5
2 . 2
L
37.8F6
7.> 0naliza vi(ra#iilor acustice la evacuarea gazelor din to(ele de e)apament ale
motoarelor cu ardere intern
Intensitatea sonor la evacuarea gazelor din to(ele de e)apament depinde de regimul
de func#ionare al motorului cu ardere intern! La ma)ina Dacia *7;;! la cercetrile efectuate
de autorul tezei de doctorat! sBau o(#inut urmtoarele valori ale intensit#ii sonoreC
Pagina 3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 7.*2 @aria#ia intensit#ii sonore la motorul de Dacia *7;;
C0.ITOLUL 5
&TUDIUL RELI&TENWEI TERJICE MI DUR0HILIT\WII
&I&TEJULUI DE E@0CU0RE
L0 JOTO0RELE CU 0RDERE INTERN\
5.* No#iuni generale
Rezisten#a termic )i dura(ilitatea structurilor sunt printre cei mai importan#i factorii
$n proiectarea componentelor. &upunerea componentelor la temperaturi $nalte com(inate cu o
sarcin mecanic varia(il poate ini#ia o deteriorare datorat o(oselii.
0plicarea metodei D&0 3Designing &treses 0pplI6 permite optimizarea proiectrii
consider-nd rezisten#a la o(oseal ca un criteriu de proiectare. Jetodele utilizate $n D&0 sunt
(azate pe c-mpuri de temperatur sta(ile cu $ncrcri mecanice varia(ile. Datele
e<perimentale pentru rezisten#a la o(oseal a componentelor mecanice sunt vala(ile doar
pentru temperatur constant.
5.2 0naliza senzitivit#ii $n pro(lemele termoelastice
.rincipalii factori care influen#eaz durata de via# a unei componente 3dura(ilitatea6
suntC compozi#ia materialului! direc#ia )i mrimea granulelor! tratamentul termic! te/nica de
prelucrare! discontinuit#ile geometrice! starea suprafe#ei! temperatura la care lucreaz!
corodarea N5! *;! 8;! 8*! E;O.
Un postulat de (az adoptat de mul#i cercettori este faptul c orice for# aplicat
ciclic va produce ruperi prin o(oseal. De asemenea este recunoscut faptul c ruptura este
permanent )i ac#iunea diferitelor for#e 3factori6 fiecare cu amplitudinea lui va avea ca
rezultat deteriorarea componentei respective! deteriorare care este egal cu suma
deteriorrilor produse de fiecare factor $n parte.
0u fost propuse multe teorii ale deteriorrilor cumulativeC regula deteriorrilor liniare!
cunoscut ca ipoteza lui .alengrenBJiner! teoria deteriorarilor cumulative JarcoB&tar'eI!
Katts! 1enrI !CartenBDolan! Jarin si regula du(lei deteriorri liniare a lui Janson. De
men#ionat c un studiu analitic al metodei D&0 este foarte dificil de implementat pentru
Pagina din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
rezisten#a la o(oseal. O metod /i(rid a fost dezvoltat )i folosit de cu pentru a apro<ima
momentul c-nd se produce ruptura.
5.7 0naliza sistemelor termoelastice )i analiza dura(ilit#ii
&unt importante ecua#iile termice )i ecua#iile ec/ili(rului elastic. Dolosind liniaritatea
modelului! diagrama $ncrcrii este o(#inut prin com(ina#ii liniare $ntre cazurile cu sarcin
static )i cele cu articula#ii N5! *;! 8;! 8*! E;O. Durata vie#ii unei componente este calculat
prin metoda deteriorrilor cumulative. &c/ema este prezentat $n figura 5.*.
Dig. 5.* Jetoda de analiz
5.5 Ecua#iile termoelastice
5.5.* Ecua#ia de conduc#ie a cldurii constante
&e consider un solid izotrop! termoelastic )i omogen! prezentat in fig. 5.2.
Pagina ! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 5.2 Jodelul termic
Ecua#ia de conduc#ie a cldurii constante )i condi#iile limit suntC
. ii
' g
$n interiorul domeniului

P
;

pe suprafa#a
;

P
i
. i
' n 9
pe suprafa#a
*

P
35.*6
i
. i
' n / 3 6 ;

+
pe suprafa#a
2

!
unde d : T B T;! T este temperatura a(solut! T; este temperatura de referin# a strii
li(ere a solidului! d; este temperatur prescris! de este temperatura mediului am(iant! ni
este vectorul unitar normal la suprafa#a corpului! ' este conductivitatea termic a solidului! /
este coeficientul de transfer de cldur! 9 este vectorul flu<ului de cldur! g este cldura
sursei interne! fd; este limita la care este prescris temperatura! fd* este limita la care este
prescris flu<ul de cldur )i fd2 este limita la care este prescris convec#ia de cldur N5! *;!
8;! 8*! E;O.
&tudiu de caz 5.2
Ecua#ia cldurii in transferul termic unidimensional in regim nesta#ionar.
Pagina " din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
&e consider un corp cilindric circular drept )i sec#iunile *B *! 2 B 2 dispuse la distan#a
3< 3fig. 5.F6 ! in care temperaturile a(solute sunt T* respectiv T2
Dig. 5.F Transfer termic prin conducti(ilitate $n regim nesta#ionar
&e noteaz 3T* ! 3T2 cldurile transmise prin conducti(ilitate! unde C
*
* ;
< <
T
T & t
<

!
35.2*6
2
2 ;
< <
T
T & t
<

!
35.226
;
&
fiind aria sec#iunii transversale iar t interval de timp .
Ecua#ia de (ilan# termic se e<prim prin rela#ia C
T T T
a * 2

!
35.276
a ;
T
T c < & t
t

!
35.256
unde c! reprezint cldura specific! respectiv densitatea materialului din care este
confec#ionat corpul! t fiind timpul .
Deoarece
2
* 2 ;
2
T
T T < & t
<

! din 35.276 )i 35.256 se o(#ine C

2
2 2
* T
< a
T
t


35.2F6
Pagina # din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
$n care
a
c
2

! rela#ia 35.2F6 reprezentand ecua#ia cldurii $n cazul transferului


termic unidimensional prin conducti(ilitate. &e ata)az condi#iileC
( ) ( ) T < < ,;
B condi#ie ini#ial
35.2>6
( ) ( ) ( ) ( )
* 2
T ;! t t P T L! t t
B condi#ii la limit!
35.286
3dac l (ara devine semiinfinit 6 . .entru rezolvarea ecua#iei 35.2F6 se aplic
metoda separrii varia(ilelor 3Dourier6.
Deoarece ecua#ia 35.2F6 este liniar avem solu#ia generalC
( ) ( )
( ) ( )
2 2
a t 2 *
*
;
t t cos l
T <! t e t cos < sin < d
sin l


1
+
1


35.526
E<emplu numeric
&e consider condi#iile la limitC

23t6 G;;
!
*3t6 *;; F; t

)i rela#ia
T < t , a , L , 3 6
;
2;
e
a
2

2
t
2 t 3 6 cos <
( )

* t 3 6 2 t 3 6 cos L
( )

sin L
( )
sin <
( )
+

(
(

d :
care e<prim varia#ia temperatuii $n func#ie de distan#a <! timpul t! factorul a )i
lungimea (arei L. &e o(#in urmtoarele rezultateC
Pagina 8 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 5.> @aria#ia temperaturii $n func#ie de t! <!a )i L
5.5.2 Ecua#ia de ec/ili(ru )i principiul lucrului virtual
Condi#iile la limit )i ecua#iile de ec/ili(ru pentru un solid oarecare! prezentat $n
figura 5.7! pot fi scrise astfel N5! *;! 8;! 8*! E;OC
i" i
. "
f
$n interiorul domeniului

P
i i;
z z
pe suprafa#a
;

P
i i" "
t n
pe suprafa#a
2

! 35.5>6
unde
i
f
este for#a corpului!
i
t
este trac#iunea la limit!
i
z
este a iBa component a
mi)crii!
;

este limita la care deplasarea este permis 3limita esen#ial6!


2

este limita la
care for#a de trac#iune este permis 3limita natural6.
Dig. 5.8 Jodelul elastic
Pagina $ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dorma ecua#iei de elasticitate este o(#inut multiplic-nd de am(ele pr#i ecua#iile de
ec/ili(ru 3prima ecua#ie din 5.5>6 cu o deplasare virtual zi! integr-nd dup un domeniu fizic
g )i apoi integr-nd pe fiecare parteC
2
i i
i" i" i i
3z! 6 3z6 d f z d t z d

+

!
35.5E6
pentru to#i
z L
.! unde L este mul#imea deplasrilor cinematice admisi(ile virtuale
)i L
a
este mul#imea solu#iilor pentru c-mpul deplasrilor.
Dolosind rela#ia for#Bdeformare! forma varia#iei ecua#iei 35.5E6 devineC
2
i"mn mn i"
i i i
i i
.i
D 3T6 3z6 3z6 d
3f z 3T6 z 6 d t z d



+ +


pentru to#i
z L
!
35.F*6
&e constat c pro(lemele termice )i cele elastice sunt independente una de cealalt!
astfel $nc-t pro(lema elastic este $nc liniar! c/iar dac modulul lui coung )i coeficientul
lui .oisson sunt dependente de temperatur.
Dig. 5.G 0naliza elastic
5.F Jodele de o(oseal unia<iale
Jodelele de o(oseal unia<iale sunt foarte folosite $n preconizarea ini#ierii unei fisuri
a unei componente dintrBo structur! care este supus unei $ncrcri pe o singur a<.
.ropriet#ile de rezisten# la o(oseal ale unui material pot fi caracterizate printrBo cur( ca $n
Pagina !% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fig. 5.E. 0ceast cur( este determinat prin testarea la deformare a pro(elor de la(orator NFE!
>;O.
Dig. 5.E Kraficul timpBdeformar
n conformitate cu cur(ele deformrii! rela#ia la rezisten# la o(oseal datorit
deformrii esteC
b
( b c
f
f f f
32 N 6 32 N 6
2 E

+
!
35.F26
unde [h42 este amplitudinea deformrii locale unia<iale! 2 N
f
este rezisten#a la
o(oseal 3durata6! E este modulul lui coung! este coeficientul elastic de efort de o(oseal!
b
f

este coeficientul elastic de alungire la o(oseal! ( este e<ponentul efortului datorat


o(oselii! c este e<ponentul alungirii datorate o(oselii.
Temperatura de lucru poate avea un rol important asupra efortului datorat o(oselii. n
intervalul de temperatur de la zero pe scara Celsius! p-n la apro<imativ "umtate din
temperatura de topire! unde procesul de dilatare devine important! efectul temperaturii este
redus $n cele mai multe cazuri.
Dolosind amplitudinea [h42 a fiecrei deformri locale $n ecua#ia 35.F26! rezisten#a la
o(oseal a fiecrui ciclu poate fi determinat. &e aplic regula de $nsumare a fisurilor! iar
rezisten#a la o(oseal a acestor cicluri poate fi com(inat pentru a preconiza punctul de
ini#iere a fisurilor.
.entru a transforma eforturile elastice $n eforturi elastoBplastice )i deforma#ii! este
folosit regula lui Neu(erC
Pagina !1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2
t
3V &6
E


!
35.F76
unde
t
V
este factorul de concentrare al efortului! & este efortul o(#inut din analiza
structural! i )i h sunt efortul )i respectiv deformarea 3alungirea6.
Dig. 5.*; Influen#a temperaturii de lucru
5.>.*.* Jodelul termic
Kaleria de evacuare este fa(ricat din font! cu un coeficient ridicat de conductivitate
V : ;.;;2> ]4mm4V. Temperatura medie a galeriei de evacuare este de **;;
;
C.
Temperatura e<terioar este de 27
;
C. n fig. 5.** se ilustreaz modelul termal $n condi#ii
termice de limit. ncrctura termic se consider a fi de tipul convec#ie! astfel $nc-t
suprafe#ele de contur sunt considerate ca f
2
d
. Deoarece nu sunt disponi(ile datele
e<perimentale! coeficien#ii peliculei de convec#ie se calculeaz apro<imativ.
.e suprafa#a interioar coeficientul peliculei de convec#ie este /int : *.*5G3*;BF
]4mm24;C! iar pe suprafa#a e<terioar /e<t. : 2.*5G3*;B> ]4mm24;C. .arametrul de ie)ire
al analizei termice este c-mpul de temperatur care este calculat folosind metoda elementului
finit.
Pagina !2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 5.** Jodelul termic
5.>.*.2 Jodelul elastic
ncrcarea mecanic varia(il este simulat $ntrBun interval N;!*O secunde folosind o
func#ie cosinusoidal. ncrcarea este aplicat la "onc#iunea dintre galeria de evacuare )i to(a
de e)apament. .ropriet#ile elastice ale materialului se consider dependente de temperatur.
Dependen#a 3varia#ia $n func#ie de temperatur6 este ilustrat $n form ta(elar
3ta(elul 5.*6! iar pentru valorile intermediare se se va determina prin interpolare liniar.
C-mpul de temperatur este aplicat ca o $ncrcare termic. ncrcarea mecanic ma<im este
de 7!E>;
7
*;
N. Coeficientul de dilatare este
;
F
C
*
*.2F *;

_



,
! iar temperatura de
referin# T
;
: 27
;
C.
T *F; 2;; , *;F; .. :
*F; 77; F*; >E; G8; *;F;
F
.
*;
5
G.8F
.
*;
5
*.2F
.
*;
F
*.>7
.
*;
F
2
.
*;
F
E T 3 6
c
T j ,
Pagina !3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. 5.*2 @aria#ia modulului lui coung $n func#ie de temperatur
T *F; 2;; , *;F; .. :
*F; 77; F*; >E; G8; *;F;
;.*
;.*G
;.2F
;.77
T 3 6
L
T j ,
Dig. 5.*7 @aria#ia coeficientului .oisson $n func#ie de temperatur
5.>.2 Jodelarea cu metoda elementului finit
Jodelul conductei realizat prin metoda elementului finit ilustrat $n figura 5.2 con#ine
282* noduri )i *E8; de elemente! din care GE2 sunt de tipul elemente solide cu G noduri! iar
*;88 de tipul cu 5 noduri.
Dig. 5.*5 Jodelul realizat folosind metoda elementului finit
Pagina ! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Unele elemente sunt generale ca muc/ii! tetraedre )i triung/iuri. 0cela)i model este
folosit )i pentru analiza termic )i elastic.
n cazul analizei termice! $ncrcrile de convec#ie sunt aplicate at-t pe suprafe#ele
interioare )i e<terioare ale galeriei de evacuare c-t )i pe suprafe#ele de contact dintre cilindrii
motorului )i galeria de evacuare. .entru pro(lema de elasticitate! deplasrile $n direc#ia a<ei z
sunt constr-nse la zero. .entru a evita mi)carea corpului rigid! dou noduri au constr-ngeri
suplimentare. ncrcarea mecanic se aplic nodurilor de l-ng )uru(urile care conecteaz
galeria cu to(a de e)apament.
5.8 Rezultate o(#inute pe modelul ini#ial
C-mpul de temperatur o(#inut din analiza termic este aplicat ca $ncrcare termic $n
analiza elastic. 0N&c& este folosit pentru am(ele analize.
0naliza termic const dintrBo singur $ncrcare! corespunztoare temperaturii celei
mai ridicate a gazului de evacuare! $n timp ce pentru analiza elastic se folosesc dou cazuri
de $ncrcare! unul corespunztor for#ei ma<ime aplicate pe a<a Oj negativ )i unul pentru
for#a ma<im aplicat pe a<a Oj pozitiv. ncrcarea termic este aplicat $n am(ele cazuri!
deoarece matricea rigidit#ii corespunztoare unei forme (iliniare con#ine termeni dependen#i
de temperatur. .entru a simula $ncrcarea dinamic va fi luat $n calcul com(ina#ia conve<
a acestor dou cazuri de $ncrcare $n timp.
n fig. 5.*F este ilustrat c-mpul temperaturiiC
Dig. 5.*F C-mpul ini#ial de temperatur
Pagina !! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Diagrama duratei de via# este ilustrat $n fig 5.*> iar diagrama von Jises pentru
suprafe#ele cu durata minim de via# 3 de rezisten# minim6 este artat $n fig 5.*8.
De men#ionat faptul c durata minim de via# nu se $nregistreaz $n regiunile unde
apar eforturile ma<ime datorate $ncrcrilor ma<ime.
0cest comportament este datorat faptului c rezisten#a la o(oseal depinde )i de
varia#ia efortului $n timp! nu doar de valoarea ma<im $n $ncrcrile ma<ime.
Dig. 5.*8 Diagrama von Jises pentru suprafe#ele cu durata minim de via#
Datele din ta(el arat c durata minim de via# este de 2!>*

*;
8
intervale pentru
modelarea ini#ial. .entru un interval de ;!* secunde acesta corespunde unei durate de
folosire de * an cu o utilizare medie de 2 ori pe zi! )apte zile pe sptm-n.
C0.ITOLUL F
JETODE NUJERICE UTILIL0TE N 0N0LIL0 COJ.ONENTELOR
&I&TEJULUI DE E@0CU0RE 0 K0LELOR L0 JOTO0RELE CU 0RDERE
INTERN\
F.* Tipuri de solicitri ale supapei de evacuare
.entru a analiza solicitrile mecanice ale supapelor de evacuare! este necesar a se
sta(ili caracteristicile constructive ale acestora! caracteristicile materialelor din care sunt
Pagina !" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
realizate! condi#iile de lucru )i func#ionale din punct de vedere al factorilor termodinamici ce
ac#ioneaz pe parcursul ciclului motor. n cazul de fa# al motorului ce ec/ipeaz
autoturismul Dacia! avem o solu#ie constructiv clasic! cu supapele dispuse $n c/iulas )i
ar(ore cu came dispus $n (locul motor. Legtura cinematic $ntre supap )i ar(orele cu came
se face prin intermediul unui lan# cinematic format din tac/et! ti" $mpingtoare )i cul(utor.
Orificiul din c/iulas controlat de supap este $nc/is c-t timp ea se afl $n repaus! spri"init cu
talerul pe scaunul supapei. Ti"a supapei recep#ioneaz comanda de mi)care. n timpul acesta
ti"a culiseaz $n g/idul supapei! iar orificiul este desc/is.
Datorit condi#iilor de lucru! supapa de evacuare este confec#ionat din o#eluri CrBNi
austenitice cu compozi#ia CrB*2...*FR! NiB*2X*FR! ]B2X2!F av-nd suprafe#ele de contact
cu scaunul acoperite cu stelit 3CoB7F...8;R! CrB*F...5;R! ]oB*;...2FR! JoB;...*;R! DeB
;...FR6 de *B*!Fmm grosime.
.rincipalele caracteristici mecanice )i fizice ale supapelor de evacuare suntC
caracteristici mecanice
rezisten#a la trac#iune % *;;;...**>; J.a
limita de curgere la G;;QC % *;;...**; J.a
alungirea la rupere % *FR
caracteristici fizice
densitatea % 8GF; 'g4m
7
conductivitatea termic % *5!8 ]4mV
coeficientul de dilatare liniar % *!2EB;FmV
B*
cldura specific % F27 k4'gV
Referitor la condi#iile de lucru se constat c talerele supapelor sunt solicitate de for#a
de presiune a gazelor )i de for#a elastic a arcurilor! care produc tensiuni ridicate $n fi(ra
e<terioar )i cea interioar distri(uite neuniform )i la nivele diferite $n raport cu forma
talerului.
Datorit comple<it#ii proceselor termodinamice ce se desf)oar $n motor! pentru
analizarea solicitrilor mecanice este necesar a se adopta o serie de ipoteze.
O prim ipotez este aceea a analizrii solicitrilor pentru dou regimuri func#ionale
la care for#ele de presiune )i cele de iner#ie prezint valori ma<ime. 0ceste regimuri suntC
regimul corespunztor momentului motor ma<im! situa#ie $n care for#ele de presiune
au valori ma<imale iar cele de iner#ie pot fi negli"ate datorit tura#iei relativ reduseP
regimul corespunztor puterii ma<ime care ia $n considerare valorile solicitrilor care
au loc su( ac#iunea comun a presiunii gazelor )i a for#elor de iner#ie.
Pagina !# din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
0 doua ipotez const $n faptul c procesul de comprimare este asimilat cu o evolu#ie
politrop de e<ponent mediu mc : *!7G )i $ncepe $n starea p* : ;!E2E (ar! T* : 7EG V.
Urmtoarea ipotez const $n faptul c procesul de ardere $n motor este asimilat cu un
model format din patru evolu#ii politrope 3fig. F.*6
&e consider c arderea se declan)eaz cu avans fa# de .JI $n punctul Ad, 3fig. F.* )i
fig. F.26 )i se dezvolt $n faza arderii rapide dup evolu#ii politropice AdBc, )i AcBI,! iar $n
faza arderii moderate sau finale arderea continu dup izo(ara AIBIl ,. Dup faza arderii
moderate! datorit mi)crii pistonului $nspre .JE! evolu#ia va fi una izoterm )i se va
termina $n punctul At, care marc/eaz momentul desc/iderii cu avans a supapei de evacuare.
Dig. F.* Jodelul evolu#iilor politrope p % @
.entru a efectua calculul solicitrilor mecanice $n condi#iile primei ipoteze este
necesar a se calcula parametrii de stare $n punctele AI,! AIl, )i At,.
Dig. F.2 Jodelul evolu#iilor politrope
p
.resiunea ma<im sta(ilit pentru un anumit regim func#ional se calculeaz cu rela#ia
N*! FEOC
Pagina !8 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ma< I Ib d
p p p p
!
3F.76
$n careC

este raportul de cre)tere a presiunii $n timpul arderiiP


pd % presiunea $n punctul de desprindere al diagramei p B m
)i se calculeaz cu rela#iaC
( ) ( ) ( ) ( )
c
c
m
d *
m
d d
*
p p
* ;.F * * cos * * cos 2
G

1
+ +
1
]
!
3F.56
$n careC
m
d
este ung/iul corespunztor desprinderii cur(ei de presiune! care $n cazul J0&
coincide cu ung/iul de avans la aprindereP
n % raportul $ntre (ra#ul manivelei Ar, )i distan#a $ntre a<ele (ielei A(,
&e o(serv c rela#ia 3F.56 descrie presiunile din cele dou regimuri func#ionale
considerate $n func#ie de ung/iul de avans la aprindere care au urmtoarele valori mediiC
m
d
: 72Fo R0C! pentru regimul de moment ma<imP
m
d
: 7;Eo R0C! pentru regimul de putere ma<im.
.resiunile ma<ime pe ciclul motor vor avea valorileC
p
ma< la moment ma<im
: p
I
: 7!5 J.aP
p
ma< la putere ma<im
: p
I
: 2!5 J.a.
@alorile presiunii $n cilindru la momentul desc/iderii supapei de evacuareC
p
e moment ma<im
: ;!;EG p
I
: 7!7 (arP
pe putere ma<ima : ;!;EG pI : 2!5 (ar.
.entru analiza solicitrilor mecanice ale supapei de evacuare cu a"utorul metodei
elementelor finite am utilizat programul de calcul 0N&c&. 0cest program! ca ma"oritatea
programelor de element finit se compune dintrBo succesiune de moduleC
preprocesorul care permite! cu a"utorul unor te/nici C0D! descrierea geometriei
modelului! a propriet#ilor sale fizice )i a condi#iilor la limit )i realizeaz discretizarea
modelului 3.RE. 86P
solverul care asam(leaz ecua#iile! rezolv sistemul de ecua#ii liniare sau neliniare
rezultate din modelul numeric )i furnizeaz ansam(lul rezultatelor (ruteP
postprocesorul care prelucreaz rezultatele )i furnizeaz un set de mrimi u)or de
prelucrat.
Pagina !$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Realizarea unui program pentru analiza unei structuri $n 0nsIs cuprinde urmtoarele
etapeC
Construirea modeluluiC
definirea tipurilor de elementeP
definirea propriet#ilor materialelorP
realizarea modeluluiP
discretizarea modeluluiP
2. Ini#ierea solu#ionriiC
aplicarea $ncrcrilor )i definirea constr-ngerilorP
solu#ionarea modeluluiP
7. .ostprocesareaC
vizualizarea deformatei structuriiP
vizualizarea strii de eforturi $n structurP
5. .ost2>C
vizualizarea varia#iei $n timp a rezultatelor.
F.2 Construirea modelului supapei
.entru modelul supapei de evacuare 3fig. F.7.a6 am considerat cotele supapei de
evacuare a motorului ce ec/ipeaz autoturismul Dacia 3fig. F.7.(6.
Pagina "% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3a6 3(6
Dig. F.7 Jodelului supapei de evacuare 3a6! desenul supapei 3(6
.entru discretizare sBa ales elementul .lane 2. .lane 2 este un element cu 2 grade de
li(ertate $n fiecare nodC transla#ii pe direc#iile <! I.
Discretizarea modelului supapei de evacuare este prezentat $n figura F.F.
.entru elementul ales am definit urmtoarele propriet#i de materialC
modulul de elasticitateC E : 2*;
F
J.aP
densitateaC p:8GF; 'g4m
7
P
coeficientul lui .oison q : ;!7.
0v-nd modelul realizat )i discretizat! propriet#ile de material definite se poate trece
la pasul urmtor al analizei cu element finit )i anume la sta(ilirea constr-ngerilor! a
$ncrcrilor )i ini#ierea solu#ionrii modelului.
O(#inerea solu#iei
.entru o(#inerea solu#iei am considerat urmtoarele constr-ngeriC
la captul ti"ei supapei deplasrile pe Uj )i Uc nuleP
pe por#iunea unde supapa intr $n contact cu g/idul acesteia deplasrile pe Uj nule.
ncrcrile aplicate asupra modelului cu element finit al supapei de evacuare 3fig F.>6
suntC
asupra cur(ei ce define)te partea inferioar a talerului ac#ioneaz presiunea gazelor
arse din camera de ardere pe : 2!5 J.a.
asupra cur(ei ce define)te partea superioar a talerului ac#ioneaz presiunea gazelor
din galeria de evacuare pg : *!7 J.a.
Pagina "1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dig F.> ncrcrile aplicate Dig. F.G Tensiuni ec/ivalente von Jises
al supapei de evacuare
F.7 0naliza solicitrilor mecanice ale arcului de supap
Pagina "2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
F.7.* Jetoda analitic de dimensionare a arcului supapei
n procesul de func#ionare al sistemului de distri(u#ie al motoarelor! asupra resortului
supapei ac#ioneaz mai multe tipuri de for#e )i anumeC
Dor#a de iner#ie D
is
produs de masele sistemului de distri(u#ie aflate $n mi)care! care
ac#ioneaz c-nd supapa este desc/isC
is ds s
D m a

3F.**6
accelera#ia supapei calcul-nduBse! $n func#ie de tipul motorului la urmtoarele tura#iiC
pentru m.a.s.C n : *!F n
nominal
P
pentru m.a.c.C n : 3*!*X*!26 n
nominal
P
Jasele reduse la a<a supapei a elementelor sistemului de distri(u#ie se o(#in prin
egalarea energiei cinetice a elementelor ce nu se afl pe aceast a< cu energia cinetic a unui
punct material ce se deplaseaz pe a<a supapei cu viteza acesteia! o(#in-nduBse rela#iaC
a t T c
ds s e
2 2
s
m m m k
m m m
7
i l
+
+ + + +
3F.*26
undeC
m
s
% masa supapeiP m
e
% masele elementelor de prindereP m
a
% masa arculuiP m
t
%
masa ti"ei $mpingtoareP m
T
% masa tac/etuluiP k
c
% momentul de iner#ie al cul(utoruluiP i %
raport de transmitere a cul(utoruluiP l
s
% (ra#ul cul(utorului dinspre supap.
0ceast for# poate conduce la desc/iderea supapelor! motiv pentru care arcurile sunt
precomprimate c-nd supapele sunt $nc/ise. &e iau $n considera#ie tura#iile cu valorile sale
ma<ime.
ntruc-t e<ist dou tipuri de alimentare cu fluid proaspt! prin aspira#ie normal )i
prin supraalimentare! rela#iile de calcul vor fi de forma N*! FEOC
la motoarele aspirateC
( )
2 2
g ge ge a *e
D ;.8GF p d p d
P
la motoarele supraalimentateC
( )
2 2
g s ga e *a
D ;.8GF p d p d
.
undeC
p
ge
% presiunea gazelor din galeria de evacuareP p
ge
: 3;.*;...;!**6 J.a la m.a.s. )i
m.a.c.P p
a
% presiunea gazelor din cilindru $n timpul admisieiP p
a
: 3;!;2...;!;76 J.a la m.a.s.P
Pagina "3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
p
ge
: 3;!;>...;!;G6 J.a la m.a.c.P p
s
% presiunea de supraalimentareP p
e
% presiunea gazelor din
cilindru la finele evacurii.
.entru a nu desprinde tac/etul de pe cam este necesar ca $n cazul $n care /s : /sma<
for#a care deformeaz arcul s fie egal cuC
D
/ma<
: CD
is
: B Ca
s
m
ds
De asemenea! c-nd supapa este $nc/is! pentru a se evita desc/iderea accidental a
acesteia! arcul este precomprimat! av-nd o sgeat ini#ial! for#a de comprimare fiind D/; :
CDg! unde C reprezint un coeficient de siguran# av-nd valori uzuale C : 2!7 ... 2!F pentru
m.a.s. )i C : *!F ... 2!; pentru m.a.c..
Cunosc-nd valorile valorile for#elor D/ma< )i D/; se traseaz caracteristica arcului de
supap 3fig F.*;6
Dig. F.*; Caracteristica arcului de supap
Din diagrama trasat se o(#in valorile f )i f
;
! care pentru ma"oritatea
motoarelor au valori
ma<
s ma<
f
/

*!> ... 7!2.
Dimensionarea arcului se realizeaz pe (aze de date statistice 3fig F.*;6C
D
e
: 3;!G...;!E6 d
g
D
e*
: d
g
pentru solu#ia constructiv cu un singur arc P
D
e2
: 3;!F...;!86 d
g
c-nd e<ist dou arcuri P
diametrul spirei C Z : 3*...>6 mmP
"ocul dintre arcul interior )i ti"a supapei sau $ntre arcuri msurat pe diametruC [ : 2
mm.
Pagina " din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ntruc-t arcurile reprezint un mediu elastic! la motoarele rapide este necesar a se face
o verificare a acestora la vi(ra#ii deoarece se pot atinge regimuri rezonante $n timpul
func#ionrii! regimuri care conduc $n mod inevita(il la dep)irea valorilor admisi(ile legate
de calit#ile de elasticitate ale materialului )i implicit la rupere.
Datorit profilului complicat al camei nu se poate preciza e<presia analitic e<act a
for#ei e<citatoare! ceea ce conduce la imposi(ilitatea realizrii unui calcul e<act la vi(ra#ii ale
arcului. De aceea se face numai un calcul apro<imativ! care const $n determinarea
coinciden#ei frecven#ei de oscila#ie a arcului cu frecven#a for#ei e<citatoare! care $n cazul
analizat este determinat de viteza de rota#ie a ar(orelui cu came nc! c-nd apare rezonan#a.
Drecven#a proprie a arcului se calculeaz cu rela#iaC
e
2
e e
7; K
n
i D


3F.226
F.7.2 0naliza cu elemente finite a solicitrilor mecanice
ale arcului supapei de evacuare
.entru a analiza solicitrile mecanice ale arcului supapei de evacuare! este necesar a
se sta(ili caracteristicile constructive ale acesteia! caracteristicile materialelor din care sunt
realizate! condi#iile de lucru )i func#ionale. n cazul motorului autoturismului Dacia datorit
solicitrilor relativ reduse din sistemul de distri(u#ie este aleas solu#ia constructiv cu un
singur arc elicoidal cu pas constant.
.rincipalele caracteristici mecanice )i fizice ale arcurilor supapelor suntC
rezisten#a la rupereC *2;;X*F;; J.aP
limita de curgereC *;;;X*2;; J.aP
alungirea la rupereC FB>R.
densitateaC 8GF; 'g4m
7
P
Construirea modelului
.entru realizarea modelului arcului supapei de evacuare am ales reprezentarea
acestuia $n spa#iu pentru o vizualizare c-t mai fidel a deforma#iilor )i tensiunilor care apar.
.entru discretizare am utilizat un element de volum. 0m ales elementul &olid 5F un
element caracterizat de G noduri ce poate fi utilizat pentru diferite tipuri de analize 3statice!
Pagina "! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dinamice! armonice6. &olid 5F este un element cu 7 grade de li(ertate $n fiecare nodC transla#ii
pe direc#iile <! I! I.
Discretizarea modelului supapei de evacuare este prezentat $n figura F.*2.
Dig. F.*2 Discretizarea arcului de supap
.entru elementul ales am definit urmtoarele propriet#i de materialC
modulul de elasticitateC E : 2a*;
F
J.aP
densitateaC p:8GF; 'g4m
7
P
coeficientul lui .oison q : ;!7.
0v-nd modelul realizat )i discretizat! propriet#ile de material definite se poate trece
la pasul urmtor al analizei cu element finit )i anume la sta(ilirea constr-ngerilor! a
$ncrcrilor )i ini#ierea solu#ionrii modelului.
O(#inerea solu#iei
.entru o(#inerea solu#iei am considerat urmtoarele constr-ngeriC pe linia de contact a
spirei din partea inferioara cu suportul arcului am considerat deplasrile Uj! UL! Uc nuleP.
ncrcarea aplicat asupra modelului cu element finit al arcului supapei de evacuare
este for#a produs de cul(utor D : G8F N.
Pagina "" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. F.*7 Tensiuni ec/ivalente von Jises $n arcul de supap
0naliz-nd rezultatele grafice o(#inute se o(serv c nivelul de solicitare este su(
limita ma<im admis cu apro<imativ 5;R.
F.7.7 0naliza modal a arcului de supap
Captul li(er al arcului este supus unor solicitri (ru)te! periodice! care genereaz
unde ce se propag prin arc! acesta fiind un mediu elastic. 0"ung-nd la e<tremitatea fi< a
arcului ele se reflect par#ial sau total! $n func#ie de modul $n care este fi<at arcul. n cazul $n
care perioada proprie de oscila#ii a arcului este o armonic a func#iei e<citatoare! atunci va
apare fenomenul de rezonan#! fenomen care are drept rezultat disfunc#ionalit#i $n
comandarea supapei! iar $n cazul pierderii de energie prin frecare sau dega"are de cldur nu
sunt cel pu#in egale cu energia acumulat periodic de ctre arc! atunci se va produce ruperea
arcului.
Jetodele utilizate in analiza modala suntC metoda Lanczos! metoda itera#iilor pe
su(spa#ii )i altele.
Dup o(#inerea solu#iei $n parte de postprocesare se o(#in urmtoarele frecven#e
proprii pentru fiecare mod de vi(ra#ie 3fig. F.*56 C
Pagina "# din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Deformata modelului precum )i valorile deplasrilor pe a<a I pentru fiecare mod de
vi(ra#ie sunt prezentate $n figurile F.*F % F.25 3$n partea dreapt este prezentat valoarea
deplasrilor iar $n st-nga deformata6.
Dig. F.*F Deplasrile pe a<a I )i deformata arcului
de supap pentru modul * de vi(ra#ie
Pagina "8 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. F.*> Deplasrile pe a<a I )i deformata arcului
de supap pentru modul 2 de vi(ra#ie
Dolosirea metodelor numerice $n calculul strilor de tensiune )i deforma#ii este
deose(it de util at-t din punct de vedere al relativei u)urin#e de calcul al unor structuri
complicate c-t )i cel al posi(ilit#ilor de postprocesare grafic. De asemenea metoda ofer
posi(ilitatea discretizrii diferite a regiunilor solicitate intens! $n acest mod cresc-nd
acurate#ea rezultatelor! pe l-ng multe alte facilit#i foarte utile $n calculul ingineresc.
C0.ITOLUL >
JODEL0RE0 NUJERIC\ 0 CURKERII
N TOHELE DE EM0.0JENT
>.* No#iuni introductive $n calculul dinamicii fluidelor
n calculul dinamicii fluidelor 3CDD B COJ.UT0TION0L DLUID DcN0JIC&6
con#ine metodele de calcul )i analiz a sistemelor care cuprind curgerile fluidelor! transferul
de cldur )i fenomenele asociate! cum ar fi reac#iile c/imice cu a"utorul simulrilor pe
calculator.
Codurile CDD sunt structurate $n "urul algoritmilor care pot a(orda pro(lemele de
curgere a fluidelor. .entru a furniza acces u)or la toate facilit#ile de rezolvare a pac/etelor
comerciale! CDD include intercalarea interferen#elor sofisticate pentru introducerea
Pagina "$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
parametrilor pro(lem )i s e<amineze rezultatele. toate codurile con#in $n principiu trei
elemente principaleC
preprocesareaP
rezolvareaP
postprocesarea.
Jetoda volumului finit a fost la origine o dezvoltare special a formulrii prin
diferen#e finite. 0lgoritmul numeric! $n acest caz! const $n urmtorii pa)iC
forma integral a ecua#iilor de curgere a fluidului peste toate volumele de control ale
domeniului de solu#iiP
discretizarea cuprinde su(stitu#ia unei varia(ile din ecua#iile integrale ale curgerii!
reprezent-nd procese! cum ar fiC de convec#ie! difuzie )i surseP acestea transform ecua#iile
integrale $ntrBun sistem alge(ric de ecua#iiP
rezolvarea ecua#iilor alge(rice printrBo metod iterativ.
Codurile CDD con#in te/nici specifice de discretizare pentru tratarea fenomenelor de
transport! convec#ie 3transport datorat curgerii fluidului6 )i difuzie 3transport datorat varia#iei
varia(ilei r de la punct la punct! precum )i pentru termeni surs 3asocia#i cu apari#ia )i
dispari#ia varia(ilei r6 )i viteza de sc/im( $n unitatea de timp. Denomenul fizic de ansam(lu
este comple< )i neliniar! a)a c se cer solu#ii de rezolvare iterative.
Jodelarea curgerii gazelor prin to(ele de e)apament construite )i a Daciei *7;;! a
fost realizat cu programul Dluent.
DLUENT furnizeaz o serie de capa(ilit#i de modelare pentru o gam forte larg de
curgeri incompresi(ile! laminare sau tur(ulente. n DLUENT! o gam larg de modele
matematice pentru fenomene de transport 3precum transferul termic sau reac#iile c/imice6
este com(inat cu a(ilitatea de a modela geometrii comple<e.
&e pot modela moduri diferite de transfer termic! incluz-nd convec#ia natural! for#at
sau mi<t cu sau fr considerearea medilor poroase sau a transferului de cldur con"ugat!
etc. Un set de modele de radia#ie generale poat fi folosite pentru fenomenele comple<e de
com(ustie.
>.2.* Ecua#ia de conservare a masei
Pagina #% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ecua#ia de conservare a masei sau ecua#ia de continuitate! poate fi scris N*F! *>! 58!
5GOC
( )
m i
i
& u
< t



3>.*6
>.2.2 Ecua#iile de conservare a mi)crii
Conservarea mi)crii $n direc#ia i fa# de un sistem de referin# iner#ial 3neaccelerat6
este descris de N*F! *>! 58! 5GOC
( )
( )
i"
i i " i i
" i "
p
u u u g D
t < < <


+ + + +


3>.76
unde p este presiunea static!
i"

este tensorul tensiunilor 3descris mai "os6!


i
g
)i D
i
sunt for#ele gravita#ionale )i cele e<terioare pe direc#ia i. D
i
poate deasemenea s con#in )i
al#i termeni $n func#ie de modelul adoptat! cum ar fi spre e<emplu influen#a unui mediu poros.
>.2.7 Ecua#ia conservrii energiei
DLUENT rezolv ecua#ia de conservare a energiei $n forma urmtoare N*F! *>! 58!
5GOC
( ) ( ) ( )
( )
i
i
eff " " " i" /
eff
i i
"
E u E p
t <
T
' / k u &
< <


+ +

_


+ +

,

3>.G6
unde
eff
'
este conductivitatea efectiv 3' S '
t
! unde '
t
is t/e conductivitatea termic
tur(ulent care este definit de modelul de tur(ulen# ales pentru curgere6! iar k
"
b
este flu<ul
difuziv al speciei "
b
. .rimii trei termeni din partea dreapt a rela#iei 3>.G6 reprezint trensferul
de energie datorat conductivit#ii termice! a difuzi(ilit#ii speciilor )i a disiprii v-scoase. &
/
include cldura reac#iilor c/imice )i a celorlate surse termice considerate.
>.7 Jodele de tur(ulenta utilizate $n integrarea numerica
Pagina #1 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a ecuatiilor NavierB&to'es
>.7.* Jodelarea transferului de caldur )i mas tur(ulent
Transportul tur(ulent al cldurii este modelat prin utilizarea conceptului analogiei
ReInolds la transferul de impuls tur(ulent. Ecua#ia +modelat, a energiei este dat de N*F! *>!
58! 5GOC
( ) ( )
( )
p t
i " i" /
ef
i i t i
c
T
E u E p ' u &
t < < .r <
1
_

+ + + + + 1
1
]

1
,
]
!
3>.*76
unde E este energia totala iar
( )
i"
ef

este tensorul derivat al tensiunii! definit caC


( )
i i i
i" ef ef i"
ef
i " i
u u 2 u
< < 7 <
_

+


,
3>.*56
Termenul ce include
( )
i"
ef

reprezint $nclzirea v-scoas )i este totdeauna necesar


a fi calculat atunci c-nd se utilizeaz metoda de rezolvare cuplat. @aloarea implicit a
numarului .randtl tur(ulent este .r ss ;.GF. Transferul de mas tur(ulent este tratat similar cu
transferul de cldur! utiliz-nd pentru transferul de mas un numar &c/midt tur(ulent &c :
;.8.
Condi#iile la limit la perete pentru transportul scalar sunt tratate analog cu cele
pentru impuls! utiliz-nd o +lege la perete, corespunztoare.
>.7.2 Jodelul 'B standard
Jodelul 'B standard este un model semiBempiric (azat pe modelarea ecua#iilor de
transport pentru energia cinetic tur(ulent 3'6 )i viteza sa de disipare 36. Ecua#ia de
transport a modelului pentru ' este derivata din ecua#ia e<act! $n timp ce ecua#ia de transport
a modelului pentru a fost o(#inut utiliz-nd considerente fizice! aseman-nduBse foarte pu#in
cu forma e<acta a acestei ecua#ii.
Pagina #2 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
n formele derivate ale modelului 'B! sBa considerat curgerea complet tur(ulent! iar
efectele v-scozit#ii moleculare negli"a(ileP de aceea modelul 'B standard este validat doar
pentru curgeri complet tur(ulente.
Ecuatiile de transport pentru modelul 'B standard
Energia cinetic tur(ulent! '! )i viteza sa de disipare! ! sunt o(#inute din urmatoarele
ecua#ii de transport N*F! *>! 58! 5GOC
t
' ( J
i ' i
D' '
K K c
Dt < <
1
_

+ + +
1

,
]
! 3>.*F6
)i
( )
2
t
* 7 ( 2
i i
D
C Kl C K C
Dt < < ' '

1
_

+ + +
1

,
]
.
3>.*>6
>.F Jodelarea curgerii gazelor prin to(ele de e)apament
Consider-nd to(ele prezentate $n capitolul 8! sBau realizat modelele prezentate $n
figurile >.7! >.5 )i >.F. Intrarea gazului $n domeniile considerate se realizaz prin sec#iunile
transversale ale tevilor! care con#in originea sistemului de coordonate 3v. cap. 86.
Pagina #3 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. >.7 Keometria variantei * Dig. >.5 Keometria variantei 2
Pagina # din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. >.F Keometrie to(a Dacie *7;;
Dig. >.> &trat de elemente $n sec#iune prin planul Ioz pentru to(a de la Dacia *7;;
.arametrii de intrare pentru toate cazurile sBau consideratC
viteza gazelor la intrarea $n to(eC
int rare
v *>!F m s
P
temperatura de intrare a gazelor $n to(eC
int rare
t F;! 2 C
&e consider c pere#ii care sunt $n contact cu mediul e<terior pierd cdul prin
convec#ie! cu coeficientul
( )
2
F ] m V
! temperatura mediului am(iant fiind de 2; C.
.entru pere#ii interiori se consider c transferul este negli"a(il.
Curgerea se consider sta#ionar )i tur(ulent. Jodelul de tur(ulen# ales este 'B.
Pagina #! din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
.entru prezentarea rezultatelor sBau folosit 5 plane de sec#iune. .lanul * este planul
sistemului de coordonate Ioz. .lanul 2 de sec#iune este planul <oz 3se o(serv c acest plan
con#ine a<a conductei de intrare $n to(6. .lanul 7 de sec#iune este paralel cu planul <oz la
cota I : F*!F mm 3se o(serv c acest plan con#ine a<a conductei. .lanul 5 de sec#iune este
paralel cu planul <oz la cota I : *;7 mm.
>.F.* Cazul to(ei varianta *Ba
n figurile >.E! >.*;! >.** )i >.*2 sunt prezentate distri(u#iile vitezelor dup planele de
sec#iune *!2 7 )i 5.
Dig. >.E Distri(u#ia de viteze $n planul de sec#iune *
n figurile >.*7 este prezentat c-mpul temperaturilor $n planul de sec#iune *.
Pagina #" din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. >.*7 Distri(u#ia de temperaturi $n planul de sec#iune *
n figurile >.*F! >.*>! >.*8 )i >.*G sunt prezentate distri(u#iile presiunii manometrice
dup planele de sec#iune *!2 7 )i 5.
Dig. >.*F Distri(u#ia presiunilor manometrice $n planul de sec#iune *
Pagina ## din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
>.F.2 Cazul to(ei varianta 2Ba
n figurile >.2;! >.2*! >.22 )i >.27 sunt prezentate distri(u#iile vitezelor dup planele
de sec#iune *!2 7 )i 5.
Dig. >.2; Distri(u#ia de viteze $n plan de sec#iune *
n figurile >.25 este prezentat c-mpul temperaturilor $n planul de sec#iune *.
Pagina #8 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. >.25 Distri(u#ia de temperaturi $n planul de sec#iune *
n figurile >.2>! >.28! >.2G )i >.2E sunt prezentate distri(u#iile presiunii manometrice
dup planele de sec#iune *!2 7 )i 5.
Pagina #$ din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dig. >.2> Distri(u#ia presiunilor manometrice $n planul de sec#iune *
C0.ITOLUL 8
CONCLULII
8.* Concluzii
.rocesul de evacuare al gazelor are ca scop evacuarea c-t mai complet a gazelor de
ardere din cilindru )i umplerea acestuia cu o cantitate c-t mai mare de fluid proaspt pentru a
relua ciclul motor. n literatura de specialitate se consider c sc/im(area gazelor cuprinde
procesele de admisiune )i evacuare. 0cestea! de)i nu se succed $n cadrul unui ciclu!
realizeaz o succesiune fireasc $n timp! $n dou cicluri succesive )i anume! evacuarea dintrB
un ciclu precede admisiunea din ciclul urmtor. Evacuarea influen#eaz astfel admisiunea. $n
plus! cele dou procese sunt definite de o realitate fizic comun! curgerea gazelor! din care
cauz se supun acelora)i legi ale dinamicii gazelor.
Diagrama de pompa" constituie un instrument de (az pentru studiul sc/im(ului ele
gaze. Ea arat varia#ia presiunii $n cilindru $n procesele de evacuare )i admisiune. Denumirea
diagramei provine de la func#ia de pomp de fluid pe care o $ndepline)te pistonul la motorul
$n patru timpi $n cursele de evacuare )i admisiune )i anume! refuleaz gazele de ardere )i
admite fluidul proaspt. Diagrama sc/ematizat pentru motorul cu admisiune normal
eviden#iaz dou aspecteC
B $n cursa de evacuare presiunea medie $n cilindru 3pg6 este mai mare dec-t presiunea
atmosferic 3p;6P
B $n cursa de admisiune presiunea medie $n cilindru 3pa6 este mai mic dec-t presiunea
atmosferic.
Elementele sistemului de evacuare 3supapele de evacuare cu canalele din c/iulas!
colectorul de evacuare! conducta sau conductele comune! atenuatorul de zgomot )i #eava de
evacuare6 tre(uie s mai asigureC
$nclzirea minimP
asam(larea comod la motor )i la )asiuP
interferen#a minim cu alte organe ale motorului )i )asiuluiP
Pagina 8% din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
te/nologie simpl.
Un rol foarte important $n cursul procesului de sc/im(are a gazelor $l au arcurile de
supap. 0cestea! $n timpul func#ionrii tre(uie s re#in supapa $n pozi#ie $nc/is )i s preia
ac#iunea for#elor de iner#ie a ansam(lului mecanismului de ac#ionare a supapei! care are
tendin#a s desprind tac/etul de cam pe por#iunea accelera#iei negative.
Dac com(usti(ilul con#ine o<igen $n structura sa molecular! acesta se eli(ereaz )i
particip la reac#iile arderii! )i tre(uie deci! s fie luat $n considerare $n (ilan#ul general al
o<igenului.
Un sistem omogen com(usti(ilBo<idant poate fi antrenat $n reac#ii e<plozive atunci
c-nd sunt realizate anumite condi#ii termodinamice )i de concentra#ie! care s asigure
dezvoltarea unor reac#ii rapide de o<idare.
Kazele de ardere sunt compuse $n general dintrBun mare numr de su(stan#e! ca
rezultat al mecanismului comple< al reac#iilor arderii.
Definirea propriet#ilor termodinamice ale produ)ilor arderii se poate face! cu o
precizie $n general satisfctoare! dac se iau $n considerare numai produ)ii rec#iilor glo(ale
de o<idare a componen#ilor com(usti(ilului. &tudiul mi)crii gazelor $n
sistemul de evacuare se realizeaz cu a"torul ecua#iilor fundamentale ale dinamicii fluidelor.
n analiza sistemului de evacuare prezint importan# varia#ia masei de gaze evacuate
m
ge
$n procente! $n func#ie de

=R0. 0stfel ! la evacuarea li(ere! masa m


ge
a"unge la 7;R din
masa de gaze de ardere m
ga
. 0ceast informa#ie o(#inut prin calcul arat c la motoarele
rapide evacuarea li(er are o pondere cu mult mai mic dec-t aceea evaluat la motoarele de
tura#ie mic! la care a"unge p-n la >;.. .8; R. n momentul $nc/iderii supapei de evacuare! $n
cilindru mai rm-n gaze de ardere B gazele reziduale de mas m
gr
sau numrul de 'ilomoli
gr

care particip la efectuarea ciclului urmtor. Un parametru semnificativ al evacurii este


temperatura gazelor evacuate T
ge
care define)te regimul termic al motorului! care se msoar
$n galeria de evacuare sau $n apropierea ei.
Dac se renun# la ipoteza c curgerea prin conducte este permanent iar presiunea $n
cilindru cvasiconstant $n cursele de pompa"! se eviden#iaz dou fenomene distincteC
fenomenul iner#ial )i fenomenul ondulatoriu. .rimul este determinat de iner#ia coloanei de
gaz din conducte! urmtorul! de elasticitatea coloanei de gaz. Cele dou fenomene ac#ioneaz
simultan! dar! $n anumite condi#ii! unul sau altul este preponderent! ceea ce impune cercetarea
lor distinct.

Pagina 81 din 82
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8.2 Contri(u#ii
Cercetrile efectuate de autorul tezei de doctorat pentru realizarea temeiC +Contri(u#ii
la optimizarea parametrilor constructivi )i func#ionali ai sistemelor de evacuare la motoarele
cu ardere intern, sBau concretizat prin urmtoarele contri(u#ii originaleC
.roiectarea! realizarea )i e<perimentarea a dou to(e de e)apament! variante ale to(ei
de la autoturismul Dacia *7;;P
.rogram detaliat de efectuare a cercetrilor e<perimentaleP
0plicarea a"ustrii polinomiale la prelucrarea rezultatelor e<perimentale o(#inute la
to(ele de e)apamentP
O(#inerea func#iilor de a"ustareC
B la to(a de e)apament e<perimentale A@arianta I,
B la to(a de e)apament e<perimentale A@arianta II,
Eviden#ierea compara#iei $ntre parametrii vitez! temperatur )i intensitate sonor
corespunztori de la to(ele de e)apament Dacia *7;; )i de la to(ele de e)apament
e<perimentale.
Dolosirea metodelor numerice $n calculul strilor de tensiune )i deforma#ii la supapa
de evacuare )i la arcurile supapei de evacuareP
Jodelarea numeric a curgerii gazelor de evacuare prin to(ele de e)apament )i
o(#inerea distri(u#iei de viteze! presiuni )i temperaturi.
Pagina 82 din 82