Sunteți pe pagina 1din 66

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing.

Carmen RACANEL
Drumurile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape:
- apele din precipitatii atmosferice (ploaia + topirea zapezilor)
santuri si rigole laterale, sisteme de canalizare
influenteaza rezistenta si stabilitatea terasamentelor
erodare sau chiar spalare a taluzurilor
- apa de suprafata care se scurge spre terasamente de pe terenul nconjurator
santuri de garda si canale de evacuare a apei
- apa subterana (vapori, apa de higroscopicitate, apa adsorbita, apa libera etc.)
drenuri
- ape curgatoare (ruri, pruri)
regularizari de ruri, aparari de taluzuri si de maluri,
constructii pentru combaterea rpelor, canale de scurgere etc.
- santuri la marginea platformei
- santuri de garda
- rigole la marginea platformei
- rigole la bordura trotuarului
- rigole de acostament
- casiuri (pentru descarcarea rigolei de acostament la rambleu)
- lucrari de canalizare
- canale de evacuare
- puturi absorbante
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Santuri laterale
Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata
La deblee se executa obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri
sant
ri gol a
La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri sau rigole
0.50
0
.
5
0
1.75
2
:
3
2
:
3
1
:
1
sant trapezoidal
1: 3
1
:
1
1.00
0
.
2
5rigola
2
:
3
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Rigole si Santuri
Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata
Evacuarea apelor din santuri se face la cel mult 500 m
iar a apelor din rigole la cel mult 250 m, n depresiuni sau n cursuri de apa
h
d
1
:
n
1
:
m
sant trapezoidal
1
:
m
1
:
n
h
rigola
Adncimile minime si maxime prevazute sunt urmatoarele:
rigole: 0.20 m ... 0.40 m (atunci cnd se justifica tehnic si economic)
santuri: 0.30 m ... 0.50 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Rigola la marginea platformei cu
sectiune neprotejata
Rigola la marginea platformei cu
sectiunea partial pavata
Exemple de dispozitive pentru colectarea si evacuarea apelor din precipitatii
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Rigola la marginea platformei cu
sectiunea pavata (pereu sau placi
prefabricate din beton simplu)
Rigola cu sectiunea betonata la
marginea platformei
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Rigola cu sectiunea betonata n
interiorul acostamentului cu placuta
carosabila din beton armat
Rigola de acostament cu sectiunea
pavata sau placa prefabricata din
beton simplu pentru partea
carosabila
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Sant la marginea platformei cu sectiune pavata sau cu placa
prefabricata din beton simplu
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Cazul debleelor
Conditie:
fundul santului sau al rigolei trebuie sa fie situat la o cota cu 15 cm mai
mica dect cota la care sunt situate gurile de descarcare ale drenurilor de
acostament
Rezulta:
n functie de grosimea structurii rutiere,
ht hr sau hs
h
t
h
r

0
.
1
5
dr en de acost ament /
str at dr enant conti nuu
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Cazul rambleelor
p%
taluz de
rambleu
parte carosabila
acostament
str at dr enant conti nuu
str uct ur a r uti er a
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Santuri de garda = aparare
- rolul de a colecta apele de pe coasta si de a le conduce la punctele de
descarcare, n scopul protejarii taluzurilor mpotriva degradarilor prin eroziune
de catre apele de suprafata
- studii geotehnice
- pereere sau pavare
- dimensiuni: aceleasi ca ale santurilor trapezoidale laterale.
- amplasare in debleu: distanta minima de 5.00 m de la muchia taluzului
- amplasare n rambleu: distante de minim 2.00 m de la piciorul taluzului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Exemple de santuri de garda:
Santuri de garda pentru rambleu
Santuri de garda n profil mixt
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Exemple de santuri de garda:
Santuri de garda n debleu
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Casiuri
- pentru descarcarea rigolelor de acostament pe taluzurile de rambleu.
- se trateaza diferit n functie de naltimea rambleului:
h = 1.50 ... 3.00 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Casiuri
h = 3.00 ... 5.00 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Notatii:
3 pereu din piatra
4 sant prefabricat
5 element prefabricat din beton simplu pentru
casiuri pe taluzuri
6 pat de beton simplu
7 dig local n zona casiului, pentru mentinerea
apei n sant si evitarea patrunderii acesteia pe
cmp
8 camera de cadere pentru atenuarea energiei
apei
Casiuri
h > 5.00 m
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Recomandari:
- ramblee cu h 0.50 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la marginea
platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune pavata, n
vederea sporirii sigurantei circulatiei
- ramblee cu h = 0.50 ... 3.00 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la
marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune
pavata sau santuri de tip sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata,
partial pavata sau cu sectiune pavata
- ramblee cu h = 3.00 ... 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip
rigola/sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau
cu sectiune pavata mpreuna cu rigole de acostament n cazul curbelor
convertite si supranaltate atunci cnd se suprapun cu racordari concave n
profilul n lung; descarcarea rigolelor de acostament se face prin casiuri
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Recomandari:
- ramblee cu h > 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip
rigola/sant la marginea platformei mpreuna cu rigole de acostament si casiuri
pe taluz pentru evitarea ravinarii taluzurilor
- deblee: utilizarea, de la caz la caz, a rigolelor si santurilor sau a altor
lucrari speciale de colectare si scurgere a apelor meteorice (de exemplu
canalizari) n functie de cantitatile de apa si de posibilitatile de evacuare.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului
Pe portiunile unde drumul este n palier:
panta fundului santului: min. 0.25% n teren natural
min. 0.1% daca se paveaza fundul (santuri pereate)
Santuri sau rigole neprotejate:
pantele maxime admise sunt n functie de tipul de pamnt:
- pentru pamnturi coezive: 2 ... 3%
- pentru pamnturi necoezive: 2 ... 5 %
Santuri sau rigole protejate:
pantele maxime admise sunt n functie de tipul de protectie:
- pereu uscat din piatra bruta negeliva, rostuit: 5%
- pereu zidit din piatra bruta negeliva sau piatra de ru cu mortar de ciment sau
pereu din dale prefabricate din beton simplu pe pat din beton: 15%
- pereu din dale de beton simplu turnat monolit pe pat de nisip: 10%
- casiuri pe taluzuri nalte din piatra bruta sau
piatra de ru zidita cu mortar de ciment pe pat de beton : 67%
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Cascade si canale de fuga
- drum cu declivitate accentuata:
viteza mare a apei se poate eroda fundul santului
masuri pentru a mpiedica eroziunea:
se proiecteaza cascade sau canale de fuga prin prevederea de trepte
care sa conduca la caderi de nivel de pna la 50 .. 60 cm.
Se vor amplasa la capete disipatoare pentru amortizarea socului produs de apa
n cadere (din saltele de apa si praguri)
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Distanta, d, ntre punctele de rupere ale pantei: n functie de naltimea de cadere
propusa, h:
(m)
unde i este panta terenului
i
0
panta fundului santului
0
i i
h
d

=
d
h
i 0
i
Daca pe sectorul de sant considerat se
executa n trepte iar H este diferenta de
nivel totala ntre capetele sectorului:
0
) 1 ( i d n h n H + =
Fundul santului poate avea latime constanta sau variabila
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Elementele unei cascade:
- pragul cascadei (punctul de cadere) care mparte constructia n doua parti:
bieful superior si bieful inferior
- peretele cascadei (zidul de cadere), care se face vertical sau cu un mic fruct
- radierele de intrare si de iesire din cele doua biefuri
- camera de amortizare a caderii
- praguri pentru linistirea apei
- aripi laterale pentru consolidarea taluzurilor
se executa din zidarie de piatra bruta sau din beton
Santurile se consolideaza in amonte si n aval de cascade si de canalele de fuga
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Canale de evacuare a apei
pentru evitarea construirii unui podet
lungimea canalului: minim 500 m
panta longitudinala: 0.5 0.7 %
latimea canalului la fund: 0.40 m
adncimea: 0.50 m.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dimensionarea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata
doua categorii de calcule:
calcul hidrologic, n urma caruia rezulta debitul hidrologic
calcul hidraulic, n urma caruia rezulta debitul hidraulic
Calculul hidrologic
cantitatea apelor de suprafata colectata n bazinul de receptie
aferent fiecarui dispozitiv de colectare si evacuare n parte
n functie de debitul maxim dat de apele de ploaie
n calculul hidrologic, ploile sunt caracterizate prin:
durata: timp, n minute, de la nceperea pna la ncetarea ploii
intensitate: grosimea stratului de apa cazuta n unitatea de timp
pe o suprafata de 1 m
2
frecventa: numarul de repetari ale unei ploi de aceeasi durata si
cu intensitatea mai mare sau cel putin egala
cu cea considerata, ntr-o anumita perioada de timp
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
F i S m Q
c hg
=
m - coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de nmagazinare
pe santuri si canale; se stabileste n functie de durata de curgere, t:
- pentru t < 40 min., m = 0.8
- pentru t > 40 min., m = 0.9
S suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canalului, [ha]
se alege suprafata cea mai defavorabila n lungul drumului
S
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
t
k
f i
c
=
i
c
intensitatea de calcul a ploii:
Relatia dintre i
c
si t este de tipul unei parabole:
k coeficientul ecuatiei parabolice (i
c
si t);
se stabileste n functie de zona: ses, deal, munte
f frecventa ploii de calcul
f = 1/1 pentru drumuri obisnuite,
f = 1/2, pentru autostrazi
f = 1/3, 1/5 pentru aeroporturi
t durata ploii de calcul, [min.]
15 minute pentru ses,
10 minute pentru deal,
5 minute pentru munte
[l/s ha]
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
F coeficient de scurgere (< 1), dat de raportul ntre cantitatea de apa
care se scurge si cantitatea de apa din precipitatii.
Depinde de natura pamntului, de panta transversala,
de gradul de acoperire cu vegetatie a suprafetei respective.
0.05-0.00 0.10-0.05 0.20-0.10 Ses 150 m
0.10-0.05 0.20-0.10 0.30-0.20 Podisuri 150 m
0.20-0.10 0.30-0.20 0.50-0.30 Deal 150 500 m
0.30-0.20 0.50-0.30 0.60-0.50 Munte 500 1000 m
0.50-0.30 0.60-0.50 0.70-0.60 Munte 1000 m
Teren
permeabil
Teren
semipermeabil
Teren
impermeabil
Coeficientul de scurgere, F
Situatialocala
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Calculul hidraulic:
se determina capacitatea de scurgere a dispozitivelor de colectare
si evacuare a apelor din precipitatii,
care depinde de forma si de marimea sectiunii transversale,
de panta longitudinala si de rugozitatea fundului si a peretilor
e = v Q
hc
[m3/s]
I R C v =
v este viteza medie admisibila n sectiune
[m/s]
C coeficientul de viteza functie de rugozitatea si raza hidraulica
R
n
C
+
=
1
87
(Bazin)
y
R
n
C
1
=
(Pavlovski)
n coeficient de rugozitate
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
R raza hidraulica
P
R
e
=
[m]
P perimetrul udat al sectiunii, [m]
I panta hidraulica a santului sau canalului n ipoteza scurgerii uniforme
(se considera egala cu declivitatea drumului pe zona respectiva)
e sectiunea efectiva de scurgere, [m
2
]
(cu 5 cm mai putin plina dect sectiunea totala).
debitul hidrologic trebuie sa fie mai mic dect debitul hidraulic
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
n = 0.06 pentru pereti din beton sclivisit
n = 0.16 pentru pereti din beton nesclivisit
n = 0.46 pentru pereti din zidarie de piatra bruta rostuita
n = 1.30 pentru pereti din pamnt de sectiune regulata
n = 1.75 pentru pereti neregulati, din pamnt, pietris, stnca bruta neprelucrata
Apele subterane:
apele care se gasesc si care se misca n straturile de sub nivelul
terenului natural
Stratul de roci n care se afla si circula apa subterana: strat acvifer
Pozitia si nivelul stratului acvifer:
prin sondaje
se raporteaza pe harta curbele de nivel ale suprafetei apelor subterane.
Apa infiltrata si retinuta n straturile superficiale ale terenului este provenita n
special din precipitatiile atmosferice si se prezinta sub forma unor acumulari
izolate - depind de regimul ploilor si al zapezilor din regiunea respectiva
- dispar de obicei pe timp calduros si uscat
ape freatice: ape care se gasesc sub forma libera, n straturile de la suprafata
terenului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Apele subterane:
- apa sub forma de vapori: apa care tinde sa migreze catre zone reci unde
condenseaza
- apa higroscopica: apa ce rezulta din condensarea vaporilor de apa pe
granulele solide; cu ct granulele sunt mai fine cu att cantitatea de apa
higroscopica este mai mare
- apa adsorbita: apa fixata pe suprafata granulelor de pamnt si retinuta de
acestea datorita atractiei moleculare; este o apa puternic legata (legatura mai
puternica pentru granule fine); nu poate fi eliminata prin mijloace curente sau
prin drenaje ci numai prin uscare naturala sau artificiala a pamntului
- apa libera sau gravitationala: apa nelegata; poate fi captata si ndepartata cu
ajutorul drenurilor; provine din infilitratii, circula prin straturile aluvionare sau
prin crapaturile rocilor masive, se aduna si se scurge ntotdeauna pe suprafata
unui strat impermeabil
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
- apa capilara: apa retinuta care circula n golurile cu dimensiuni capilare dintre
granulele pamntului datorita tensiunilor superficiale; ascensiunea capilara este
cu att mai mare cu ct granulele pamntului sunt mai fine; nu poate fi
ndepartata direct dar prin scaderea nivelului apelor gravitationale scade si
nivelul apelor capilare
Ascensiunea capilara poate fi mpiedicata prin interpunerea unui strat format
dintr-un material cu granule peste 0.5 mm sau avnd particulele cu dimensiuni
neegale si repartizate neuniform n grosimea stratului
- apa solidificata (gheata): acumulare sub forma de gheata, n partile expuse
frigului n timpul iernii, din cauza variatiilor de temperatura care se transmit n
interiorul terasamentelor si care produc o redistribuire a apelor
masuri care sa combata accesul apei spre patul drumului: drenuri
- se pot ndeparta doar apele gravitationale
- prin asigurarea unei evaporari si a unei ventilari intense se poate obtine o
modificare importanta si a cantitatii de apa adsorbita
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenuri
- constructie subterana cu permeabilitate ridicata:
- rolul de a intercepta apele libere, de a le colecta si de a le
evacua
- efect usor asupra apelor capilare - coboara nivelul
- nu au efect asupra vaporilor
Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;
- coborrea nivelului pnzei freatice cnd aceasta poate influenta
defavorabil comportarea corpului drumului;
- asigurarea stabilitatii taluzurilor si versantilor;
- asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenurile pot fi executate:
- izolat
- n grupuri
- n retele
Dupa directia de scurgere a apei colectate sunt:
- drenuri verticale
- drenuri orizontale
Dupa adncimea la care colecteaza apa, drenurile orizontale pot fi
- acoperite
- descoperite
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Clasificarea drenurilor
modul de functionare:
- drenuri care functioneaza gravitational
- drenuri care functioneaza prin ventilatie
- drenaj prin lucrari de inginerie biologica
functia drenului si ntretinerea lui:
- drenuri de asanare
- drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti
alunecatori
- drenuri de evacuare a apei
- drenuri asociate la ziduri de sprijin
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
tehnologia de executie:
- drenuri executate n sapatura deschisa, manual sau mecanizat
- drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din
chesoane deschise
- drenaj realizat prin lucrari de inginerie biologica
terenul n care se fundeaza radierul drenului:
- drenuri perfecte
- drenuri imperfecte
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
pozitia drenului n raport cu axul drumului:
- drenuri longitudinale
- drenuri transversale
- drenuri ventuza sau drenuri pe taluz
- drenuri spice de captare
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenuri orizontale deschise:
Atunci cnd stratul acvifer este aproape de suprafata terenului, pentru colectarea
apelor se pot ntrebuinta santuri drenante:
n cazul n care apele colectate n sant se pot infiltra, atunci fundul santului va fi
cobort n stratul impermeabil:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenuri orizontale nchise
- se compun dintr-un sant a carui adncime trebuie sa coboare n stratul
acvifer
n functie de grosimea stratului acvifer:
- drenuri perfecte (cu baza n stratul impermeabil - strabat complet stratul
acvifer)
- drenuri imperfecte (cu baza n stratul permeabil stratul acvifer are
grosime mare, nu se poate cobori pna la stratul impermeabil)
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Dren perfect
NAS (ape subterane)
strat permeabil
strat impermeabil
radier
curba de depresiune
60 .. 80 cm
strat permeabil
strat impermeabil
Dren imperfect
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Elementele drenului:
- radier pentru colectarea si evacuarea apelor
- corp drenant (umplutura drenanta)
- capac de acoperire (nchidere)
H
L
10 cm
capac de inchidere
umplutura drenanta
radier pt. colectarea
si evacuarea apelor
2% 2%
Panta longitudinala a drenurilor depinde de declivitatea drumului si de
rugozitatea peretilor dispozitivului de evacuare: 0,2 10%
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Atunci cnd se executa prin sapatura manuala:
- pentru o latime L de 0.6 m naltimea H a drenului
trebuie sa fie ntre 1 si 1.5 m
- pentru o latime L de 0.8 m naltimea H a drenului
trebuie sa fie ntre 1.5 si 2.0 m
- pentru o latime L de 1.20 m naltimea H a drenului
trebuie sa fie ntre 2.0 si 4.0 m
Atunci cnd se executa prin sapatura mecanizata
latimea drenului se stabileste n functie de latimea
cupei utilajului de sapat dar nu mai putin de 25 cm,
Radierul
se ncastreaza n stratul impermeabil pe o adncime de cca 30 .. 50 cm
se executa din zidarie sau beton simplu pe fundul transeei sapata sub
forma de rigola (cuneta)
n cazul drenurilor imperfecte nu se executa radier, pentru ca sub coloana de
apa de sub curba de depresiune vor avea loc infilitratii.
Radierul drenului poate fi:
rigid
- se realizeaza din beton simplu
- se foloseste n terenuri stabile, practic incompresibile (roci
stancoase sau semistancoase sau pamanturi macrogranulare: blocuri,
bolovanisuri, pietrisuri), cu compresibilitate redusa sau medie
- pentru pante longitudinale de 0.2 ... 0.5 %
elastic
- se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii
drenului (pentru drenuri perfecte) sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime
(pentru drenuri imperfecte)
- se foloseste n pamnturi cu compresibilitate mare sau foarte
mare, sau n pamnturi afectate de fenomene de instabilitate
- pentru pante longitudinale de 0.5 ... 10 %
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Umplutura drenanta
- trebuie sa respecte regula filtrului invers: viteza de intrare a apei din
strat n dren nu trebuie sa produca antrenari hidrodinamice. Daca totusi se
produc, debitul solid trebuie sa fie retinut de umplutura drenanta.
- are un coeficient de permeabilitate mai mare dect cel al stratului n care
se executa drenul. Pe masura executiei, apele din pnza freatica se scurg n dren,
se colecteaza n cuneta radierului si se evacueaza.
- poate fi alcatuita din:
pietris ciuruit sau piatra sparta de cariera, cu filtru din nisip sau geosintetice:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
balast fara filtru (pentru evitarea colmatarii se executa filtru invers: unul sau mai
multe straturi de nisip si pietris):
prefabricat geotextil drenant:
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
La alegerea materialului de filtru se recomanda:
- coeficientul de neuniformitate U pentru fiecare strat sa fie cuprins ntre 5 si 10 iar
ntre diametrele granulelor a doua straturi vecine sa existe raportul:
- daca D este diametrul unei fractiuni din filtru si d este diametrul unei fractiuni din
pamantul stratului acvifer, sa fie satisfacute conditiile:
D15, D50, D5 sunt diametrele corespunzatoare procentelor de 15, 50, 5 de pe
curba de granulozitate a materialului din filtru
d15, d85, d25 diametrele fractiunilor corespunzatoare procentelor de 15, 85 si 25
de pe curba de granulozitate a pamntului din stratul acvifer
Cnd filtrul se executa din mai multe straturi, materialul fin se aseaza spre exterior
iar materialul grosier spre interiorul umpluturii.
6
1
...
4
1
...
3
2
2
1
= = =
d
d
d
d
5
15
15
>
d
D
5
85
15
s
d
D
25
25
50
s
d
D
75
5
> D
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Capacul de nchidere
Drenul se nchide la partea superioara astfel nct apele de suprafata sa nu
patrunda n dren:
- fie cu pereu din piatra bruta asezat pe un strat de beton sau mortar, sub
forma unei cunete sau casiu (cnd are rolul de a colecta apele de suprafata din
zona drenanta) sau a unei rigole (cnd acopera drenurile longitudinale amplasate
la marginea platformei)
- fie cu argila batuta cu maiul n straturi de 20 cm grosime, acoperita cu
pamant vegetal
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenurile fara tuburi
tubul este nlocuit cu o umplutura permeabila care trebuie sa asigure
scurgerea ntregului debit de apa colectata
Pentru ca umplutura sa fie suficient de permeabila si
totodata sa nu se colmateze, drenurile fara tub se executa
din mai multe straturi, cu materiale permeabile, cu granule
de marimi diferite
au declivitatea: 1 .. 5 %.
Drenuri orizontale forate
se elimina executia santului si a umpluturii drenante, executndu-se un
foraj orizontal cu panta de scurgere de 5 .. 10%
se poate realiza si o retea alcatuita din tuburi de drenaj si conducte de
evacuare introduse n pamnt
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
umplutura drenanta si dispozitivul de
evacuare a apelor sunt introduse ntr-o
transee executata prin sapatura
deschisa, prevazuta cu sprijiniri de
protectie.
Drenuri verticale
se construiesc sub forma de puturi circulare n care se colecteaza apa
foarte rar, evacuarea apei se face prin pompare
de obicei apa este eliminata prin scurgere libera n straturile permeabile
situate mai jos de straturile din care s-au colectat. n acest caz drenurile se
numesc puturi absorbante - puturi forate si puturi de mina - ; ele se executa cu
diametrul de 500 .. 600 mm.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
La partea inferioara putul poate fi
umplut n ntregime cu material
alcatuit din bucati mari
Puturi de aerisire: asigura eliminarea apei peliculare si a vaporilor de apa din
straturile drenante. Se executa la capatul amonte al drenului si la primul camin de
vizitare pentru asigurarea aerisirii si ventilatiei. Sunt tuburi prefabricate cu
diametrul de 30 cm, montate n poztie verticala
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Executia drenurilor
- pe tronsoane de 5 .. 6 m lungime
- cnd primul tronson este gata, al doilea este n stadiul de executie a
radierului, al treilea la stadiul sapaturii santului de dren
Iesirea la suprafata a drenurilor
- daca un dren nu se leaga la un alt dren orizontal sau vertical, atunci
trebuie sa i se dea scurgere la suprafata
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenarea terasamentelor:
drenuri executate sub santuri laterale ale drumului, nu n apropierea acestora
drenuri executate n taluzurile debleelor
drenuri executate pentru drenarea rambleelor
drenuri executate pentru drenarea straturilor permeabile din fundatia drumului
drenuri executate n spatele zidurilor de sprijin
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Coborrea nivelului apelor subterane
Cazul unui rambleu situat pe
coasta: dren longitudinal
situat n amonte, sub santul
de garda
cele mai indicate: drenurile de
sub santuri datorita
posibilitatii ntretinerii lor
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Cazul unui debleu, cnd
taluzul strabate un strat
acvifer : dren longitudinal
deasupra crestei taluzului
Cnd exista pericolul
deranjarii echilibrului natural,
solutia de consolidare
consta n executia unui
sistem de drenuri n spic
Cazul unui profil mixt,
existand o pnza de apa
freatica: dren longitudinal sub
sant
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Drenarea straturilor permeabile din fundatia drumului: dren transversal de
acostament sau dren longitudinal de acostament
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Prescriptii de amplasare a drenurilor
- drenurile longitudinale se amplaseaza n lungul drumului sub rigola, sant sau
sub o parte a acostamentului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Prescriptii de amplasare a drenurilor
- drenurile transversale de interceptie se amplaseaza pe sectoare de drum cu
declivitati mai mari de 4% sub patul drumului, la 50...100 m distanta ntre ele si
nclinare, n sensul pantei, sub un unghi de cca 60 fata de axul drumului, la o
adncime H = 1.0 ... 1.5 m; au rolul de a intercepta si evacua apele care circula
prin fundatia drumului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Prescriptii de amplasare a drenurilor
- drenurile ventuza se amplaseaza pe taluzurile debleelor n scopul de a capta
si evacua apele din izvoare; evacuarea se face printr-un cap de dren
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Prescriptii de amplasare a drenurilor
- drenurile de taluz se compun din
drenuri transversale unite cu drenuri
n forma de unghi; drenurile
transversale se amplaseaza la
distanta de 6 m iar cele n unghi pe
unul sau mai multe niveluri, n
functie de naltimea taluzului
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Calculul drenurilor
Prezenta unui dren ntr-un strat acvifer are ca efect coborrea nivelului apei
subterane, dupa o suprafata curba, care n sectiune transversala reprezinta o
parabola denumita curba de depresiune.
Se fac doua tipuri de calcule:
- calcul hidrologic: se determina cantitatea de apa colectata de dren
- calcul hidraulic: se determina dimensiunile tubului de dren
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Debitul de apa care se scurge n dren (formula lui Darcy):
k este coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile
pamntului (m/s)
I panta medie a curbei de depresiune (panta piezometrica sau gradientul
hidraulic)
S sectiunea transversala a masei de pamnt prin care se infiltreaza apa
Viteza teoretica de infilitrare:
Debitul de apa pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete:
S I k S
L
h H
k Q =

=
0
dx
dy
k kI
S
Q
v = = =
dx
dy
ky kI y Sv Q = = = ) 1 (
dy y k dx Q =
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Prin integrare:
}
=
H
h
dy y k dx Q
0
) )( (
2
) (
2
0 0
2
0
2
h H h H
k
h H
k
QL + = =
I
L
h H
=

0
gradient hidraulic
h
o
este mult mai mic dect H (grosimea stratului permeabil):
2
kIH
Q =
h
0
este aproximativ diametrul tubului
Debitul hidraulic total:
lungimea Q Q
T
= 2
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL