1.

Blaise Pascal
Blaise Pascal (19 iunie 1623 - 19 august 1662) a fost un matematician, fizician i filosof francez avnd contribuii n numeroase domenii ale tiinei, !recum construcia unor calculatoare mecanice, consideraii asu!ra teoriei !robabilit"ilor, studiul fluidelor !rin clarificarea conce!telor de !resiune i vid# $n urma unei revelaii religioase n 16%&, 'ascal abandoneaz" matematica i tiinele e(acte i i dedic" viaa filozofiei i teologiei# $n onoarea contribuiilor sale n tiin" numele 'ascal a fost dat unit"ii de m"sur" a !resiunii, !recum i unui limba) de !rogamare# *-a n"scut n +lermont la 19 iunie 1623 (acum +lermont-,errand), n regiunea -uvergne din ,rana# .laise 'ascal a fost al treilea co!il al lui /tienne 'ascal i singurul s"u fiu# 0ama lui .laise a murit cnd acesta avea doar trei ani, micul .laise fiind foarte afectat de aceast" !ierdere# $n 1632, /tienne i cei !atru co!ii ai s"i au !"r"sit +lermont !entru a se stabili la 'aris, iar tat"l, un matematician cu vederi mai neortodo(e asu!ra educaiei, a stabilit c" .laise nu va nv"a nimic des!re matematic" !n" la vrsta de 1% ani# 1m!ulsionat de aceast" interdicie, la vrsta de 12 ani, .laise a nce!ut s" nvee geometrie de unul singur, desco!erind c" 2suma ung3iurilor unui triung3i este egal" cu 2 ung3iuri dre!te4# +nd a aflat tat"l s"u, s-a mbunat i i-a !ermis lui .laise s" aib" o co!ie a 2/lementelor4 lui /uclid# 5a vrsta de 1& ani, .laise 'ascal a nce!ut s"-l nsoeasc" !e tat"l s"u la ntrunirile lui 0ersenne de la 'aris, la care !artici!au 6oberval, -uzout, 07dorge, 8esargues, ultimul devenind un model !entru tn"rul 'ascal# 'e la vrsta de 16 ani, .laise a !rezentat la aceste ntruniri cteva teoreme des!re geometria !roiectiv", incluznd 3e(agonul mistic al lui 'ascal# $n decembrie 1639, familia 'ascal a !"r"sit 'arisul !entru a locui la 6ouen unde /tienne a fost numit colector de ta(e !entru 9ormadia de *us i unde .laise !ublic" n februarie 16&: Essay on Conic Sections (/seu des!re seciunile conice)# 8u!" ce a lucrat 3 ani, ntre 16&2 i 16&%, 'ascal a inventat !rimul calculator mecanic, Pascaline !entru a-l a)uta !e tat"l s"u n munca sa de colector de ta(e# $n 16&6 tat"l s"u s-a r"nit la !icior i a trebuit s" se recu!ereze acas", n gri)a a 2 frai mai tineri dintr-o micare religioas", care au avut o influen" asu!ra tn"rului 'ascal care a devenit !rofund religios# ;ot din aceast" !erioad" dateaz" i !rimele ncerc"ri de studii asu!ra !resiunii atmosferice, iar in 16&< demonstreaz" c" vidul e(ist", du!" ce la 2% se!tembrie el i 8escartes s-au contrazis asu!ra acestui adev"r# $n 16&= 'ascal a observat c" !resiunea atmosferei scade cu n"limea i a dedus c" vidul e(ist" deasu!ra atmosferei# $n se!tembrie 16%1, /tienne 'ascal moare, iar ntr-o scrisoare adresat" uneia din surori d" un adnc neles cretin morii n general i morii tat"lui s"u n !articular, idei care formeaz" baza !entru lucr"rii sale filozofice ulterioare, Les penses# 8in mai 16%3, 'ascal scrie Rcit de la grande exprience de l'quilibre des liqueurs (;ratat des!re ec3ilibrul lic3idelor) n care e(!lic" legea !resiunii# $n urma cores!ondenei cu ,ermat

din vara anului 16%& a !us bazele teoriei !robabilit"ii# $n aceast" !erioad" are i !robleme de s"n"tate, dar continu" lucrul !n" n octombrie 16%&# 'e 23 noiembrie 16%&, n urma unei e(!eriene religioase i dedic" viaa +retin"t"ii# 8u!" aceast" dat", 'ascal face vizite la m"n"stirea >ansenist" 'ort-6o7al des +3am!s la cca# 3: de ?m sud-vest de 'aris i !ublic" lucr"ri anonime reunite n Lettres provinciales, n 16%6# $ntre 16%6 i 16%= scrie Les penses, cea mai cunoscut" lucrare teologic" a lui 'ascal# 0oare la 39 de ani !e 19 -ugust 1662, n urma e(tinderii tumorii maligne din stomac i este nmormntat *t# @tienne-du-0ont n 'aris#

2.Definitia
LEGEA LUI PASCAL: 'resiunea e(ercitata din e(terior !e o !ortiune din
su!rafata unui lic3id aflata in re!aus, intr-un vas inc3is ermetic, se transmite !rin lic3id in toate directiile si cu aceeasi marime asu!ra !eretilor vasului in care se afla lic3idul#

MANOMETRUL: este un instrument !entru masurarea !resiunii unui fluid# /(ista mai multe feluri de manometreA

manometrul cu element elastic, in care !resiunea de masurat !roduce deformarea unui element elastic (o membrana, un burduf, un tub curbat etc#)# 8eformarea este am!lificata de un mecanism sim!lu si transmisa unui ac indicator# manometrul cu lic3id, in care !resiunea de masurat com!enseaza greutatea unei coloane de lic3id cu tensiune mica de va!ori( mercur sau a!a)# +el mai adesea manometrul cu lic3id este format dintr-un tub de sticla in forma de BC din diferenta inaltimii celor doua coloane de lic3id se !oate deduce valoarea !resiunii de masurat# manometrul cu termocu!lu, bazat !e de!endenta de !resiune a conductivitatii termice a gazelor# /ste utilizat !entru masurarea vidului# manometrul de ionizare, bazat !e de!endenta de !resiune a intensitatii curentului unei descarcari electrice intr-un gaz# *e foloseste !entru masurarea vidului inaintat# manometrul diferential, !entru masurarea diferentei de !resiune intre doua !uncte ale unui fluid# manometrul de fund !entru determinarea !resiunii la fundul gaurilor de sonda sau la o adancime oarecare a acestora# manometrul metalic este alcatuit dintr-un tub metalic, curbat, care se deformeaza sub !resiunea gazului din reci!ient, antrenand un ac indicator#

3.Presa hidraulica
Bna dintre a!licatiile legii lui 'ascal este presa hidraulica#*c3ema de !rinci!iu a unei astfel de !rese este !rezentata in figura 1. !#Bn !iston cu sectiunea transversala s este utilizat !entru a e(ercita o forta f direct asu!ra unui lic3id ,de e(em!lu ulei#+resterea !resiunii de la su!rafata lic3idului (p"f#s$ este transmisa !rin tubul de legatura unui cilindru mai larg , !revazut cu un !iston mai mare,de sectiune S#+a urmareA p"
f % " & s S

% "f

S s

8eci, !resa 3idraulica este un dis!ozitiv de a'plificare a fortei cu un factor de 'ultiplicare egal cu ra!ortul ariilor su!rafetelor celor doua !istoane#*caunele folosite in frizerii si in cabinete stomatologice, elevatorul auto si cricul 3idraulic sunt dis!ozitive care folosesc !rinci!iul fortei 3idraulice# (n figura 1. ) este !rezentata sc3ema de !rinci!iu a sistemului de franare a rotii unui autove3icul#-!asand !e !edala cu o forta f , se com!rima lic3idul de frana din intregul sistem#Dariatia de !resiune astfel determinata se transmite !ana la saboti , care !rin frecare , o!resc roata#

'e acelasi !rinci!iu se bazeaza si constructia si functionarea sistemelor de servodirectie si servofrana la autove3icule , !recum si sistemele de transmitere a fortei intalnite la ve3iculele utilitare *figura 1. +$ .

4.Pompe

E pomp este o main" sau un a!arat care transform" energia, dintr-una din formele sale mecanice, n form" de energie 3idraulic" sau !neumatic", n sco!ul trans!ort"rii fluidului care !rimete energia util"# /nergia mecanic" !oate !roveni din fora muscular" sau de la un motor de antrenare#

Clasi icare
8u!" num"rul de fluide, !om!ele !ot fi cu un fluid (cel trans!ortat) sau cu dou" fluide (cel motor i cel trans!ortat)# 'om!ele cu un fluid !rimesc energia necesar" de la un cor! solid (e(#A !iston), iar cele cu dou" fluide de la fluidul motor (e(#A vna de aer, vna de a!")# 8u!" starea de agregare a fluidului trans!ortat !om!ele se m!art n !om!e 3idraulice (!entru lic3ide), res!ectiv !om!e !neumatice (!entru gaze)# 8u!" ti!ul de realizare a !om!"rii, !om!ele !ot fi desmodrome (cu mecanism), sau cu lan cinematic cu desmodromie variabil" (e(# !om!a cu abur cu !iston cu aciune direct")# 8u!" num"rul de curse active !e rotaie, !om!ele !ot fi cu sim!lu efect (fluidul este !om!at de o singur" fa" a !istonului, iar cursa activ" este ntr-un singur sens) sau cu dublu efect (fluidul este !om!at de ambele fee a !istonului, iar cursele din ambele sensuri sunt active)

Pompe hidraulice
'om!ele 3idraulice de!laseaz" un lic3id de la !resiunea inferioar" din aval (de e(em!lu un nivel 3idraulic inferior), la !resiunea su!erioar" din amonte (de e(em!lu un nivel 3idraulic su!erior)# 8iferena de !resiune !e care o nvinge !om!a, e(!rimat" de obicei n m de coloan" de a!" constituie ,n-l.i'ea de ridicare a po'pei, care este mai mare dect diferena dintre !resiunile din amonte i aval, datorit" !ierderilor din !om!" i conductele sale# Dolumul de lic3id de!lasat n unitatea de tim! este debitul !om!ei, e(!rimat de obicei n m3Fs# 'uterea necesar" !entru !om!are este !ro!orional" cu debitul !m!ei i cu n"limea de ridicare# 8u!" felul mecanismului mobil !om!ele 3idraulice se clasific" nA

'om!e cu !iston# /(em!leA !om!" de in)ecie (la motoare cu ardere intern"), !om!" cu !istoanele n linie, !om!ele folosite la !om!area !etrolului din z"c"mintele cu energia e!uizat", !om!" folosit" n medicin" ca nlocuitor al inimii (!om!" cord)# 'om!e rotative# /(em!leA !om!" cu !alete, !om!" cu roi dinate, !om!" cu lan i roat" dinat" (variant"A !om!" cu do!uri), !om!" cu urub (!om!a lui -r3imede), !om!" cu rotoare !rofilate#

'om!e cu membran"# /(em!leA !om!" !eristaltic" 'om!e cu rotor# /(em!leA 'om!" a(ial", semia(ial" (diagonal"), sau radial" (centrifug"), !om!" submersil" folosit" la fora)e#

Pompe p!euma"ice
'om!ele !neumatice de!laseaz" un gaz# -ceste !om!e !ot fi co'presoare (dac" com!rim" gazul), de vid (dac" servesc !entru crearea unei !resiuni mai mici dect !resiunea atmosferic" !rin evacuarea gazului dintr-o incint") sau ex/austoare (dac" servesc doar la ve3icularea gazului, f"r" a crea o diferen" de !resiune)# 8in !unct de vedere al mecanismului mobil sunt similare cu !om!ele 3idrauliceA

'om!e cu !iston# /(em!leA !om!" de biciclet", !om!" cu burduf (foale), !om!" folosit" n medicin" ca nlocuitor al !l"mnului (!om!" !ulmon)# 'om!e rotative# /(em!leA !om!" cu !alete, !om!" cu rotoare !rofilate (6oots), !om!" cu inel de lic3id# 'om!e cu membran"# 'om!e cu rotor# /(em!leA e(3austoare de gaze arse#

'om!e de vidA

'om!" cu vn" de va!ori (!om!" de difuziune)# 'om!" molecular"

Pompe cu dou luide

*unt cunoscute sub numele de e)ectoare# 'ot fi cu vn" de a!" (folosite ca !om!e de vid), cu vn" de abur (folosite ca in)ectoare de a!" n abur la cazane) i cu vn" de aer (folosite !entru !om!area a!ei n sistem 2airliftG) #

5.Problema rezolvata
*u!rafetele !istoanelor unei !rese 3idraulice sunt 2 cm 2 res!ectiv,&:: cm 2 #+e valoare are forta care a!asa !e !istonul mare si cu cat se ridica acesta, daca la coborarea !istonului mic cu 2: cm, lucrul mecanic efectuat este de 93 >H (*e negli)eaza frecarile)# Re#ol$are * 1 I2 cm 2 * 2 I&:: cm 2 3 1 I2: cm 5 1 I93 > a), 2 I H b)3 2 I H

a)5ucrul mecanic al fortei , 1 esteA 5 1 I , 1 3 1 L1 6ezultaA , 1 I C numericA , 1 I &6% 9# /1 -!licam legea lui 'ascalA
%1 %2 = S1 S 2

,2 I

%1S 2 S1

9umericA , 2 I 93J1: 3 9 b)5ic3idul fiind incom!resibil darAD 1 I * 1 J 3 1 si D 2 I * 2 J 3 2 C S1/1 deciA * 1 J 3 1 I * 2 J 3 2 32 I S2

D1 I D 2 C numericA 3 2 I 1 mm