Baroc- notiuni generale

S-a manifestat n cultura europeana ntre 1550--1750

nlocuieste idealismul Renasterii cu sentimentul tragicului si angoasa

Termenul baroc provine din cuvantul portughez barocca, insemnand o perl cu forme neregulat. Contextul istoric: ia nastere la Roma, n plina ofensiv catolic a Contrareformei Implica iregularitate , ciudatenie si extravagant, dramatism, dinamism, linii curbe si oblice spectaculoase tot ce poate provoc surpriz si admiratie

Basilica catolic vedea modul n care

dramatismul stilului ar putea atrage oamenii
spre religie iar burghezia considera barocul

arhitectural i artistic ca un mod de atrage

clieni i de a face concuren economic.

Arhitectura
Arhitectura baroca este un stil arhitectural predominant
al secolelor al XVII lea si al XVIII lea

In arhitectura barocul s a distins de clasicism prin

dramatism si iluzia miscarii realizata prin curbe dominante si prin influentarea reciproca a spatiilor

Barocul arhitectural
si vizibila a barocului

este forma cea mai grandioasa, clara

Stilul arhitectonic si artistic baroc

Emotional. Culori mai stralucitoare decat lumina; mai intunecate
decat intunericul.

Impotriva reformei in arta. Picturile si sculpturile din biserici

transmiteau mesaje atat analfabetilor cat si celor invatati.

Arta ecleziastica.
Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !

n arhitectura de tip baroc, accentul cade pe

folosirea elementelor arhitectonice ce confer mreie i grandoare, aa cum ar fi: coloane masive, boli nalte, arcade largi, domuri copleitoare, culori de intensiti puternic contrastante (aa-numita metod a clarobscurului, care a fost folosit n special n pictur), volume i spaii goale impresionante.

Comparate cu cldirile realizate anterior,

interiorul unei cldiri executate n stil baroc aduce ca una din inovaiile sale eseniale folosirea unui imens spaiu interior la intrare urmat de existena unor scri monumentale ce leag parterul cu celelalte nivele ale cldiri

Arhitectura Baroca n Romnia

Palatul Cantacuzino din Bucuresti

Palatul Episcopiei Romano Catolice

din Oradea

Arcul de Triumf din Bucuresti

Palatul Bruckental din Sibiu

Domul Catolic din Timisoara

Domul Invalizilor din Paris este un exemplu de baroc francez

Panoram vertical a Capelei Regale de la Palatul Versailles.

Biserica Santiago de Compostella, Spania

Basilica Sfantul Petru, Orasul Vatican

de Gialorenzo Bernini

Biserica Il Gesu din Roma

Catedrala San Pietro din Roma

Biserica Veltenberg -Altarul, Germania

Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius

Pictorii care au excelat Aidoma sculpturilor

n folosirea elementelor stilului baroc n pictur au folosit n mod accentuat figuri umane surprinse n decursul micrii, puternice contraste de lumin i ntuneric (acea tehnic cunoscut sub numele generic de clarobscur), culori puternice

cu un singur personaj, n cele de tip baroc avnd mai multe fiine umane prezente, aflate ntotdeauna n mijlocul unei aciuni comune, grupul afieaz o anumit importan sau gravitate, dnd solemnitate momentului surprins.

Sfantul Francis in ecstaz Caravaggio, 1595

Biciuirea lui Christos de Caravaggio

David si Goliat de Caravaggio

Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul de Caravaggio

Jocul de carti Caravaggio, 1595

Autoportret: Artistul Artemisia Gentileschi, 1638-1639

Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de pictura de la Florenta

Judith decapitand pe Holofernes Artemisia Gentileschi, 1612-1621

Moartea lui Annibale Carracci, 1603

Fecioara Maria aparand Sfantului Hyacinthe Lodovico Carracci 1594

Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob Diego Velzquez, 1630

Hristos pe cruce Diego Velzquez, 1632

Copilasii Diego Velzquez 1656

Sfantul Francis in meditatie Francisco de Zurbarn

Sfantul Bonaventure pe patul mortii Francisco de Zurbarn, 1629

Cobararea de pe cruce de Peter Paul Reubens 1610-11

Lamentatia de Peter Paul Reubens 1609-11

Batalia de pe Amazon Peter Paul Reubens

Petrecere in sat Peter Paul Reubens

Gradina iubirii Peter Paul Reubens, 1630-32

 Extazul Sfintei Theresa din Avila de Gianlorenzo Bernini 1647-52

Bustul lui Louis XIV de Bernini

 Bustul lui Cardinal Richelieu de Bernini

Louis XVI
Hyacinthe Rigauld

Mobila baroc

Mobila baroc

Forme curbe ample bogie n ornamentare i detalii sculpturale numeroase Picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminndu-se ntr-o form stilizat ce amintete de laba unor canine i/sau feline

Camera baroc

Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736

Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale

Dansuri -- bourre, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue Suite de dansuri -- melodii n aceeai cheie armonic, care sunt "mpletite" mpreun Fug -- Un instrument pornete o melodie cu o tem i este imitat de un altul ce cnt de un altul ce cnt o pies polifonic. Are doar un mod, dar mai multe pri (tema, contrasubiectul i expunerea). Preludiu -- o introducere muzical la o pies muzical bine structurat. Concerto grosso -- Are dinamic "terasat" pentru c acesta este tipul de melodie; un grup restrns cnt cu un grup mare. Sonat -- Pies n mai muli timpi cntat de unul sau dou instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei, repede/ ncet/repede. Concerto -- Pies muzical complex cntat de un instrument solo i orchestr.

Compozitori
Johann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugii Franois Couperin Georg Friedrich Hndel (1685 - 1759) -- Water Music Suite Jean-Baptiste Lully Claudio Monteverdi Jacopo Peri Jean-Philippe Rameau Domenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate pentru cembalo sau harpsicord Georg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag des Gerichts (Ziua Judecii), 1762 Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico