Cartea maya a morilor i misterul de la Xibalba

1,613 vizualizari / Niciun comentariu

Cuvinte-cheie:eroii gemeni, Istorie si Civilizatii, mayai, moarte, Popol Vuh, Xibalba

Mayaii i moartea Vechea civilizaie maya era sofisticat i avea o motenire cultural bogat, ns o mare parte in zestrea sa literar s!a pier ut" #cest lucru s!a atorat n parte climei in #merica Central, o combinaie e cl ur i umezeal care a accelerat egra area ocumentelor uor perisabile" $ar inva atorii spanioli au fost responsabili e pier ere n cea mai mare msur, fiin c au istrus eliberat cantiti uriae e comori literare % n special aa!numitele &co ice', pergamente in scoar e copac pliate ca un acor eon, cu ilustraii bogate i colorate" (le ofereau foarte multe informaii espre iverse aspecte ale vieii mayae i, in pcate, oar c)iva au scpat e ravagiile fcute e spanioli" *u e+ist niciun co ice in perioa a clasic ,nainte e anul -.. "/r"0 i oar patru s!au pstrat in perioa a postclasic , in anul -.. p)n la cucerirea spaniol in secolul al XVI!lea0" 1ayaii triau cu o contient acut a morii" 2perana mic e via, mortalitatea infantil ri icat i combinaia e rzboaie i sacrificii rituale fceau in moarte o realitate omniprezent n viaa lor e zi cu zi" 1ulte in ritualurile i operele e art mayae erau e icate e+istenei postume, e la intrarea sufletului n lumea subpm)ntean, Xibalba, la renaterea final i apoteoz" 1itologia i arta funerar maya escriu moartea ca pe o cltorie complicat" 2ta iile i ncercrile ei ma3ore erau reprezentate pe sicrie, picturi murale, ceramic, statuete in 3a i alte obiecte care nsoeau ece atul n timpul marii tranziii" Descoperirea unei cri mayae a morilor 4n ciu a acestui interes viu pentru moarte i confruntarea cu ea, niciun te+t escatologic maya comparabil cu Cartea egiptean sau tibetan a morilor nu a supravieuit in perioa a clasic" 5otui, 1ichael Coe, e+pert n cultura maya, a i entificat un grup istinct e vase funerare pe care le!a numit &ceramic stil co e+', fiin c stilul lor era foarte similar cu cel in co icele

mayae" (l a tras concluzia c artitii care au creat aceste capo opere erau aceeai cu cei care au pictat pergamentele pliate in scoar e copac" 6rancis 7obicse8, un chirurg car iolog i arheolog care a stu iat vasele funerare mayae pe larg, a merg un pas mai eparte" # a3uns la concluzia c aceste vase nu numai c semnau cu co icele, ci, plasate n succesiunea potrivit, chiar erau nite co ice" Pentru a a uce ovezi n spri3inul acestei afirmaii, 7obicse8 a vizitat multe situri arheologice mayae i colecii instituionale sau private in ntreaga lume" 4mpreun cu $onal 1" /ales, antropolog specialist n hieroglife, a realizat primul stu iu complet al ceramicii mayae stil co e+, cuprinz)n toate e+emplarele cunoscute" Cei oi oameni e tiin au a3uns la concluzia c multe in vase fceau parte in grupuri, fiecare grup reprezent)n un mit sau o poveste espre lumea e incolo" (i au reuit s sugereze o succesiune ipotetic a obiectelor ceramice funerare, cre)n un ansamblu ce constituie Cartea maya a morilor, ei te+tele i ilustraiile nsoitoare sunt mprtiate pe mai multe vase funerare i nu sunt pri ale unei scrieri complete i coerente"

z!oaie i "iine "antastice #esenate pe vasele mayae 2tilul co e+ului ca tehnic e ecorare a vaselor a fost folosit n perioa a clasic t)rzie, probabil la nceputul secolului al VIII!lea "/r" n aceast perioa , oraele!state mayae au atins cel mai nalt nivel e prosperitate economic i politic, iar artitii vremii au creat unele intre cele mai valoroase lucrri in arta pre!columbian" 2cenele zugrvite pe vasele in &co e+ul e ceramic' maya sunt foarte comple+e i etaliate, fiin pictate ntr!o combinaie e alb, negru, rou i albastru maya" 9nele reprezint stp)nii i stp)nele lumii e incolo, cu alaiul lor, (roii gemeni, ceremonii la palat, scene cu sacrificii, rzboaie, vntori i 3ocuri rituale cu mingea" #ltele zugrvesc un spectru bogat e locuitori mitologici in Xibalba" 4n acest spectru e persona3e fantastice apar n prim!plan iferite fiine antropomorfe, zoomorfe i scheletice, ca i o ntreag mena3erie e fiine telurice % 1arele $ragon :rbos, misteriosul Cauac, cel care i schimb forma, ;arpele Vizionar al <urii e 2)nge, Principala =eitate Pasre, 1onstrul Celest i 9inal, o fiin cu solzi asemntoare cu o broasc" Printre numeroasele animale reprezentate pe aceste vase se numr 3aguari, c)ini!3aguar, maimue! agtoare, lilieci, iepuri, vulturi, psri moan, erpi, estoase, broate, peti, licurici i

scorpioni" #numite persona3e poart earfe sacrificiale i in boluri cu trei compartimente conin)n ochi scoi in orbite, oase i m)ini tiate" $i!al!a, loc teri"iant i %ntunecat Panteonul bogat in Xibalba inclu e i un grup numeros e zei ai morii" 1uli in seniorii lumii e incolo, Xibalba, sunt reprezentai cu chipuri btr)ne, guri tirbe, iar unii au trsturi masculine i feminine combinate" 7espiraia i gazele evacuate e ei sunt at)t e ur)t mirositoare, nc)t apar n forma unor suluri imense, vizibile" $e multe ori, poart ca bi3uterii ochi enucleai sau oase escarnate" *umii up iversele cauze ale morii, cum ar fi bolile, btr)neea, sacrificiul i rzboiul, stp)nii lumii e incolo sunt a esea reprezentai cu corp slbnog, ab omen umflat i semne negre ce simbolizeaz escompunerea" (+perii n cultura maya i amintesc uneori cu numele lor mayae, alteori cu ma3uscule" Xibalba e un loc terifiant i ntunecat, care seamn n multe privine cu 5uat!ul egiptean, 2i pa :ar o in Cartea tibetan a morilor i lumile subpm)ntene ale culturilor amanice" 4nvluit n mirosul pestilent al ca avrelor escompuse i al s)ngelui intrat n putrefacie, este sursa bolilor care afecteaz omenirea" Cuv)ntul &Xibalba' eriv in +ib, care nseamn &fric, teroare, a tremura e groaz'" Ca i <umea e 1i3loc ,lumea vieii obinuite0, Xibalba are peisa3e i arhitectur, inclusiv temple i palate ale 2eniorilor 1orii" 4n general, lumea subpm)ntean in perioa a clasic maya seamn mult cu cea in Popol Vuh, faimosul poem epic al in ienilor >uiche maya in ?uatemala, cu o singur e+cepie semnificativ"

Imaginile e pe vasele funerare in co e+ul e ceramic arat c e un me iu acvatic sau asociat n mo semnificativ cu apa" Ca i n mitologia greac, moartea i trecerea prin lumea subpm)ntean maya presupuneau traversarea unei ape" Intrarea n Xibalba e reprezentat e multe ori ca o cltorie n canoe sau ca scufun are n ap@ sunt folosite i alte simboluri acvatice, iverse tipuri e peti, iruri e scoici, nuferi i creaturi asemntoare cu aligatorii" &'opol (uh), cronic a re*ilor i rz!oaielor mayae

4n timp ce unele in aceste imagini sunt legate evi ent e mituri i legen e care s!au pier ut, multe altele par s ilustreze cunoscuta poveste mitologic a (roilor gemeni, care au trecut prin chinuri groaznice n timpul vizitei lor n lumea subpm)ntean i au trit n cele in urm moartea i renaterea" $escrierea aventurilor lor constituie o parte important in Popol Vuh" #cest ocument semnificativ a fost elaborat e un in ian anonim in ?uatemala la scurt timp up cucerirea spaniol, ar se bazeaz n mo clar pe o tra iie oral mult mai veche" Popol Vuh este o cronic a regilor i a rzboaielor pe care le!au purtat ntre ei i cu vecinii lor" 5ema sa mitologic cea mai istinct este efortul continuu al zeilor in #merica antic e a crea o fiin evoluat care s aib capacitatea e a!i cunoate i a!i venera creatorul" +ventura ,roilor *emeni %n lumea su!pm-ntean Cea mai relevant poriune a te+tului escrie nfruntarea victorioas a (roilor gemeni cu seniorii lumii subpm)ntene, suveranii Xibalbei" Povestea ncepe c)n tatl gemenilor, /un!/unahpu, i soia lui, Vucub /unahpu, sunt atrai n lumea subpm)ntean e seniorii in Xibalba, s se 3oace cu mingea" $up ce pier , sunt omori i ecapitai@ seniorii subpmnteni at)rn apoi capul lui /un!/unahpu pe un vre3 e tigv, rept avertisment" Planta, p)n atunci stearp, face ime iat fructe, lucru privit ca un miracol" C)n o fecioar pe nume X>uic vine s priveasc fructele, craniul lui /un!/unahpu scuip n m)na ei i o las gravi " 5)nra femeie se ntoarce apoi la suprafaa pmntului i natere (roilor gemeni /unahpu ,&Vntorul'0 i Xbalan>ue ,&Pruncul 3aguar'0" C)n gemenii cresc i evin oi tineri frumoi, ei escoper mingea e cauciuc care fusese folosit e tatl lor i alte c)teva accesorii necesare pentru 3oc" 4ncep s se antreneze riguros i cu o tenacitate eosebit" $up ce ob)n esc o miestrie e+traor inar, eci s coboare n Xibalba pentru a rzbuna moartea tatlui lor" 4n lumea subpm)ntean, seniorii in Xibalba i supun pe /unahpu i Xbalan>ue la o serie e ncercri ificile" ?emenii reuesc s epeasc cu succes toate pericolele in Casa Penumbrelor, Casa Cuitelor, Casa 6rigului, Casa Aaguarilor i Casa 6ocului" 4n Casa <iliecilor ns, sunt la un pas e nfr)ngere c)n un liliac smulge capul lui /unahpu" <ocuitorii in Xibalba iau capul i l at)rn pe terenul e 3oc, ca trofeu" Xbalan>ue cheam animalele, iar estoasa ia forma capului lui /unahpu" Xbalan>ue folosete aceast iversiune i salveaz capul a evrat al lui /unahpu@ /unahpu e rea us la via i 3ocul se termin la egalitate" <a urmtorul test, gemenii sar e bun voie n flcrile unui foc imens, tiin c, prin toate faptele lor e cura3 e p)n atunci, au ob)n it nemurirea" Cinci zile mai t)rziu, se scoal in mori i svresc miracole eghizai n pescari mbrcai n z rene" #r case i le fac s reapar, apoi se taie n buci i revin la via art)n mai tineri i mai frumoi ca nainte" C)n seniorii in Xibalba cer acelai lucru pentru ei nii, gemenii i sacrific i nu i mai rea uc la via"

4n versiunea scris a Popol Vuh, (roii gemeni sunt ui n Ceruri i evin 2oarele i <una" A" (ric 2" 5hompson, e+pert n cultura maya, a susinut c aceasta e o versiune istorsionat i enaturat a povetii originale, atorat influenei spaniole, i a sugerat c n tra iia oral, gemenii au fost preschimbai n 2oare i Venus" #ceste corpuri cereti erau consi erate n mitologia maya a fi frai, n timp ce <una era soia 2oarelui" 7ectificarea l transform pe /unahpu n echivalentul maya al lui Buetzalcoatl" $e asemenea, probabil c versiunea oral original a Popol Vuh punea mai mult accent pe aspectul spiritual al transformrii gemenilor" Chiar ac Popol Vuh a fost transpus n scris up cucerirea spaniol, legen ele care escriu naterea, viaa, moartea i renaterea lui /unahpu i Xbalan>ue sunt rmiele unui important ciclu mitologic in perioa a clasic" #venturile (roilor gemeni ezvluie concepia maya espre cltoria sufletului n moarte i renaterea ulterioar i ofer informaii importante pentru nfr)ngerea morii i obinerea nvierii" Povestea transmite astfel un mesa3 important, e relevan universalC sugereaz c regii, nobilii i poate toate fiinele umane preiau n momentul morii i entitatea unuia intre gemenii legen ari i iau parte la aventurile lui e+perieniale" ,.periene #incolo #e moarte $ovezile incomplete in Co e+ul e Ceramic maya par s in ice c unul intre tiparele arhetipale americane pentru cltoria postum a sufletului i posibil pentru iniierea sacr n moarte i renatere era str)ns legat e temele in Popol Vuh" #cesta escrie procesul e transformare prin moarte i renatere ca o serie e ncercri ificile i e+periene care au loc n tr)murile htonice, cu protagoniti caracteristici" (+ist ovezi soli e c n culturile precolumbiene, cunotinele espre tr)murile escatologice nu se limitau la informaiile obinute in e+periene n apropierea morii" D mare parte in ele i aveau sursa n stri vizionare in use e iverse plante psihe elice i e practica ritual a lurii e s)nge" (tnobotanitii mo erni au i entificat multe plante psihe elice care sunt folosite i acum e iverse grupuri in igene in #merica Central" $intre ele, cele mai cunoscute sunt ciupercile sacre ,Psilocybe me+icana0, numite e in ieni teonanacatl sau &Carnea =eilor', cactusul me+ican peyote ,<ophophora ivilliamsii0, seminele e zorea ,Ipomoea violacea0, numite e in igeni ololiu>ui, i 2alvia ivinorum, numit i salvia profetului"

Trei civilizatii extraordinare, pe cat de vechi, pe atat de sclipitoare, au imbogatit patrimoniul cultural al omenirii cu trei dintre cele mai stranii carti care s-au scris vreodata: Cartile Mortilor. Savantii cred ca moartea este sol Trei civilizatii extraordinare, pe cat de vechi, pe atat de sclipitoare, au imbogatit patrimoniul cultural al omenirii cu trei dintre cele mai stranii carti care s-au scris vreodata: Cartile Mortilor. Savantii cred ca moartea este solutie finala absoluta, dincolo de care urmeaza doar !eantul. Marile culturi din trecut refuzau insa categoric fatalismul. "ieraticul #gipt, Tibetul metafizic si regatele redutabililor matematicieni ma$a sunt trei civilizatii care, fara sa stie una de alta, au inventat chiar si o stiinta a %ltimului &rum. Tot ele sunt cele care au elaborat singurele 'hiduri de calatorie spre (umea Cealalta.

Solutia egipteana

#giptul, Mama tuturor civilizatiilor , a fost mereu preocupat de viata post-mortem. )iramidele si templele imense, construite parca de uriasi, labirintul funerar din *alea +egilor si comorile fabuloase ascunse in mormintele suveranilor sunt semnele acestei preocupari. Semne care par sa arate ca viata vechiului #gipt s-a invartit, de fapt, in ,urul mortii. -ar asta nu datorita unui interes morbid multimilenar, ci tocmai pentru ca, in esenta ei, aceasta civilizatie era una optimista. !ici nu putea fi altfel, din moment ce preocuparea pentru misterele mortii a dus la rezolvarea problemei : marii preoti si ceilalti specialisti ai sacrului au elaborat niste proceduri care garantau depasirea conditiei de fiinta umana perisabila.

&rumul zeilor

&in epoca predinastica si pana in cea elenistica, #giptul a imaginat experienta post-mortem ca o calatorie initiatica intr-o lume imateriala, dar plina de pericole. (a inceput, acest drum era rezervat faraonului. &upa moarte, trupul ii era imbalsamat, iar sufletul pornea spre viata vesnica. -n celebra sa -storie a religiilor , Mircea #liade spune ca acest drum se incheia atunci cand, preschimbat in stea, faraonul intra in lumea zeilor eterni. -deea sa pare a fi confirmata de faptul ca in Marea )iramida de la 'hizeh exista niste canale inguste, inclinate la anumite unghiuri. -nitial s-a crezut ca ar fi tuburi de aerisire. Calcule astronomice complexe efectuate in ultimii ani arata insa ca traseul lor era astfel ales incat, prelungite spre cer, coincideau cu pozitia unor stele importante. .apt ce pare sa indice ca piramidele nu erau neaparat morminte, ci, poate, niste masinarii mistice, care lansau sufletul faraonului spre astre. Simple ipoteze. Cu adevarat importante sunt textele antice.

Textele

*echiul #gipt a fost tara Cuvantului . *orbit, scris, pictat ori sculptat, (ogosul este esenta magica a 'hidului vietii de apoi . Comparat cu o productie literara, acest ghid pare un roman in mai multe volume scrise la cateva secole distanta. Cele mai vechi sunt Textele )iramidelor si Textele Sarcofagelor . )rimele erau doar pentru faraon. -ntrate in uz mai tarziu, celelalte le reluau pe cele dintai, dar astfel modificate incat sa fie utile si oamenilor obisnuiti. -ntr-o carte dedicata vietii spirituale a #giptului antic, savantul roman Constantin &aniel descria Textele )iramidelor ca o colectie de formule magice ce-l a,uta pe faraon sa intre in lumea fratilor sai, zeii ceresti . Cum le spune si numele, Textele Sarcofagelor erau la purtator , plasate in sicriul beneficiarului si intre banda,ele mumiei sale.

-esirea la lumina zilei

)ublicul european a aflat despre al treilea volum al 'hidului in /012, cand 3arl +ichard (epsius l-a publicat sub titlul: Cartea mortilor

egipteni . Titlu prezent si pe coperta unei frumoase traduceri, aparuta de curand in +omania, la #ditura "erald . &esi acceptat de egiptologi, numele dat de (epsius nu este cea mai fidela traducere. Savantii cred ca, mai corect ar fi Carte pentru iesirea la lumina zile , titlu mentionat si de Constantin &aniel. -storic al vechilor civilizatii, acesta spunea, intr-o lucrare din /405, ca exista doua variante ale Cartii mortilor egipteni . )rima, cu /61 de capitole, a circulat la Teba, in timpul -mperiului *echi. Mult mai noua, a doua are /75 de capitole si a circulat la Sais, in perioada )tolemaica. 8mbele aveau la baza scenariul reinvierii lui 9siris, iar drumul post-mortem se incheia langa +a, zeul suprem.

#u, scribul 9siris 8ni

Cartea mortilor egipteni este o relatare la persoana intai a unui persona, care isi zice #u scribul 9siris 8ni . Si debuteaza cu un anunt incitant: -ata, aici incep descantecele:&in care aflati cum si unde pleaca sufletul:-n ziua de lumina cand sfarsitul:&evine inceputul cel mai sigur . Textul descrie apoi drumul aventuros pe care sufletul il are de parcurs printr-o geografie mitica, unde infrunta ostiri teribile de demoni. &ar peste tot, defunctul se bazeaza pe a,utorul divin. ;eului +a ii cere: Scapa-ma de aceste duhuri-naluci,:Ce alearga dupa mine cu cutite lungi:8le caror gheare ascutite imi sfasie carnea cu dureroase dungi . Si este convins ca zeii nu-l vor lasa de izbeliste: &ar una ca asta nu o sa mi se intample mie:<...= Caci eu cunosc numele ascunse ale zeilor . -ar numele zeilor ,oaca rolul unor parole care-l a,uta sa treaca prin portile (umii de 8poi. &ar uneori sufletul ii santa,eaza chiar si pe zei, reamintindu-le meritele sale personale, agonisite candva, la inceputul vremurilor, cand %niversul traversa o criza dramatica: !-am stat cu mainile incrucisate pe piept:Cand in timpul luptelor dintre "orus si Seth:#ra gata-gata sa se stinga 9chiul &ivin:#u i-am redat stralucirea, din plin:Tot astfel, dupa marea catastrofa a lumilor:8m restabilit randuiala sferelor din cer . %n episod aparte, prezent in ma,oritatea vechilor scenarii funerare, este cantarirea inimii , asemanatoare >udecatii de 8poi a crestinilor. 8,uns la capatul aventurii post-mortem, sufletul egipteanului exclama victorios: Caci, acum, sunt un zeu si locuiesc intr-o stea . %ltimele vorbe ale 'hidului sunt un avertisment ciudat: 8ceasta carte este un Mister foarte mare si profund: sa nu o lasi la indemana primului venit sau a unui necunoscator .

Tibet: drumul luminii

Tibet, tara de pe 8coperisul (umii , ofera un alt 'hid post-mortem. (ocalnicii ii spun ?ardo Todol , iar europenii il stiu sub numele de Cartea mortilor tibetani . Cea mai cunoscuta varianta este cea publicata de englezul @.A. #vans @entz, la inceputul secolului al BB-lea. ?azata pe un exemplar tibetan original, traducerea a fost facuta in /4/4 de (ama 3azi &aCa Samdup. )ana acum, savantii nu s-au pus inca de acord asupra originii acestei carti stranii. %nii cred ca e adaptarea tibetana a unei vechi lucrari aduse din -ndia, in secolele *ll-*lll. 8ltii cred ca e o conceptie budhista altoita pe trunchiul unor traditii locale. -ar #vans @enz spune ca acest tratat a fost dictat de maestrii spirituali, care, capabili sa intre lucizi in moarte, le-au relatat ucenicilor toate fazele mortii, asa cum le percepeau ei insisi .

Mortule, asculta-ma cu atentieD

)entru defunctul egiptean, fie el faraon sau om obisnuit, Cartea Mortilor era ghidul ce-l conducea pas cu pas spre lumea zeilor. Convins fiind ca moartea e doar un popas intre doua incarnari succesive, tibetanul primea prin litania ?ardo Todol instructiuni utile doar unei reincarnari mai bune. Mort fiind, el devine eroul unui film cu aventuri dramatice, care, desi iluzorii, ii par la fel de reale ca lumea materiala. 8,uns in acel plan metafizic, el intalneste diverse persona,e, monstruoase sau binevoitoare, pe care le stie din frescele si statuile templelor. )ersona,e ce populeaza o lume de naluci, in care sufletul defunctului sta fata in fata cu propria minte. )reschimbata intr-o oglinda imateriala, mintea devine un ,udecator incoruptibil, careia nu i se poate ascunde absolut nimic. ?ardo este locul unde sufletul isi da socoteala lui insusi pentru actiunile si gandurile din viata incheiata. Sau, dupa cum spune 3azi &aCa Samdup: &efunctul este singurul spectator al unei panorame miraculoase de viziuni halucinatorii, pe care le observa, fara sa poata fi constient de natura lor iluzorie .

-nstructa, post-mortem

Concret, ritualul ?ardo Todol este un instructa, post-mortem . &upa constatarea decesului, preotul (ama se aseaza la capul mortului si, adresandu-i-se ca unui om viu, ii spune ce are de facut. &upa trei zile si ,umatate, cadavrul este incinerat, dar ritualul continua pana la implinirea a 14 de zile. ;ile in care mortului i se vorbeste de parca ar fi de fata, viu si cu mintea pe receptie . -ndiferent de pozitia sociala din timpul vietii, preotul i se adresa cu expresia 9, nobile fiu... .

8fla ca ai muritD

Tibetanii cred ca, mult timp dupa ce inima i s-a oprit, defunctul nu-si da seama ca e mort. Motiv pentru care nu intelege ,alea familiei. 8cela este si momentul primului instructa,, cand (ama ii sopteste la ureche: 9, nobile fiu, a venit pentru tine ceea ce se numeste moartea. 8cum trebuie sa-ti spui horarat: acesta este ceasul mortii mele . Conform credintei tibetane, dupa ce a inteles ca e mort, orice om primeste un dar de gratie. -ndiferent de ce a facut in viata sa, defunctul are acces la viziunea (uminii )rimordiale , expresie a ceea ce este numit, indeobste, !irvana . )entru alesi, atunci are loc #liberarea mistica absoluta, dincolo de care nu mai exista renastere. )entru omul de rand, momentul de gratie se incheie rapid, iar sufletul pleaca pe un complicat drum descendent, la capatul caruia il asteapta revenirea in lumea fizica.

8lege (uminaD

Tibetul concepe moartea ca pe o experienta subiectiva a luminii si culorii. Sufletul care a ratat contopirea cu (umina )rimordiala coboara, pas cu pas, spre taramul care corespunde nivelului sau spiritual. &rum in cursul caruia trece prin lumi scaldate intr-o lumina de o culoare anume.

(ocuri stranii, in care se confrunta cu imaginea unor duhuri si zei, care, desi sunt ireali, lui ii apar plini de viata. %nii ii sunt binevoitori. 8ltii au infatisari terifiante si ameninta ca-l vor ucide. -ngrozit, el nu-si da seama ca ei n-au putere asupra sa: mort fiind, nu mai poate fi ucis. Sufletul isi incheie drumul post-mortem cand a,unge pe un taram a carui lumina si duhuri nu-l sperie. #ste exact locul ce i se cuvine. (ocul in care, consiliat de (ama , el isi alege viitorii parinti. &ar si momentul in care se incheie rolul de 'hid al subtilei Carti a Mortilor. &upa noua luni, sufletul revine in lume: este un nou-nascut fara amintiri. &aca renaste in Tibet, candva o sa aiba iarasi nevoie de a,utorul unui alt (ama , care, peste inca o viata, ii va sopti din nou la ureche litania ?ardo Todol .

)opoarele Sarpelui cu pene

-n sec.B*l, europenii au patruns in 8merica, o lume absolut necunoscuta. &in pacate, emisarii (umii *echi au fost conEuistadorii. !iste brute semianalfabete, care, a,unse in fata 8ztecilor din Mexic ori a -mperiului -nca din )eru, au ramas mai intai cu gura cascata. 8poi, dupa momentele de uluiala, au facut ce stiau mai bine: au ucis, au ,efuit, au distrus tot ce le-a iesit in cale. ?azati pe armele de foc, au reusit sa scoata definitiv din istorie cateva culturi stravechi si rafinate. -ar una din victime a fost misterioasa civilizatie Ma$a. Civilizatie care, la sosirea spaniolilor, se afla de,a in declin politico-economic. ConEuistadorii i-au aplicat doar lovitura de gratie. 8poi, dupa veacuri de uitare, cand ,ungla le-a fost unicul stapan, vestigiile Ma$a au fost regasite de arheologii sec. BlB. +and pe rand au iesit la iveala palate si temple splendide, adunate in mari orase. %imiti, savantii i-au numit pe ma$asi 'recii 8mericii precolumbiene. Si pe buna dreptate: erau constructori, arhitecti, sculptori si pictori exceptionali. &ar si matematicieni si astronomi redutabili: aveau un calendar mai precis chiar decat al nostru. .oloseau o scriere complicata, iar inscriptiile lor, pictate ori sculptate, ornau peretii templelor. -nventasera si hartia si textele care nu trebuiau neaparat eternizate, erau consemnate in carti pictate manual, in culori vii. Ma,oritatea amerindienilor venerau un zeu straniu: Sarpele cu pene , un persona, divin, numit de 8zteci Fuetzalcoatl, iar de ma$asi, 3uGulcan. -nfatisarea lui reptiliana, amintind de Satan, a fost un motiv suficient pentru ca &iego de (anda, primul episcop de AuGatan, sa devina inchizitorul manuscriselor Ma$a: a ars pe rug sute de exemplare. 8stfel se face ca in zilele noastre mai exista doar trei Codex -uri Ma$a, pastrate in muzeele din Madrid, )aris si &resda.

Traducatorul francez

Scrierea ma$a era hieroglifica, cu semne ce reprezentau imagini de oameni si animale. .rancezul )aul 8rnold, </4H4-/442=, specialist in istoria civilizatiilor si ezoternism, sustine ca a reusit sa descifreze Codex -ul de la )aris, despre care crede ca ar fi un 'hid al (umii de &incolo. #l a publicat traducerea vechiului document in lucrarea Cartea Ma$asa a Mortilor , publicata la )aris, in /460. (a noi, traducerea sa a vazut lumina tiparului in /447, la #ditura 8ntet . .rancezul afirma ca ma$asii credeau in reincarnare. &ar intr-un mod special: numarul oamenilor este fix, iar noile generatii apar doar in masura in care decedatii reintra in circuit . Sau, dupa cum spune 8rnold, popor al carui univers se spri,inea pe interdependenta dintre morti si vii, specia fiind condamnata sa dispara in lipsa reincarnarilor . &aca defunctul tibetan incerca sa evite o noua renastere, cel ma$as dorea cu ardoare sa revina, pentru ca altfel, functionarea %niversului insusi ar fi fost grav perturbata.

+itualul de la )aris

)entru simplificarea discursului, Codex -ul parizian este numit de 8rnold +itualul de la )aris . 8nalizand textul, traducatorul afla ca spiritele defunctilor ma$a sunt impartite in doua categorii. Ma,oritatea lor stau un timp in letargie, intr-un loc numit %niversul sub-lunar . )entru ei se implineau anumite ritualuri care le usurau plecarea de acolo si apoi renasterea. Celorlalti, Cei 8lesi , le este rezervat un alt drum . !umiti Mortii purificati , ei a,ung temporar intr-un )aradis unde au sansa de a-si completa pregatirea spirituala. Morti activi , ei isi pot alege singuri viitoarea incarnare. &ar, in orice situatie s-ar afla, sufletul ma$a, la fel ca si cel plecat din Tibet, are nevoie de a,utorul unui preot ce-l ghideaza prin (umea Cealalta. -n Tibet este (ama . (a ma$asi este Chilan , marele preot al comunitatii, persona, important, cu puteri telepatice, despre care se credea ca poate comunica cu sufletul mortului.

.iarele ghid

-n drumul post-mortem, defunctul ma$a este a,utat de diverse animale sacre. 'hid ceresc ii era pasarea Moan . 8lte animale sfinte atrageau sufletul spre renastere. #ste vorba despre ,aguar, puma, caine, cocos sau vultur. %rmarind Codex -ul parizian, 8rnold descrie capatul drumului spre noua viata: (umina spirituala fiind in ochii Chilan-ului, defunctul se reincarneaza. #vocati spiritul mortilor aflati in letargie. #vocati spiritul mortilor aflati in letargie . -ar sfarsitul este revenirea in lumea fizica: &efunctii reinvie: mortul trezit si chemarea renasterii sunt legate .

Cantecul al Mare

8ceasta succinta trecere in revista a 'hidurilor post-mortem n-ar fi completa daca ar ocoli traditiile romanesti. #ste drept ca defunctul mioritic nu are o Carte a Mortilor scrisa special pentru el. &ar asta nu inseamna ca pleaca fara instructiunile necesare. 8tat doar ca le primeste verbal. Si nu oricum, ci prin cantec. Cantecul ;orilor , numit si Cantecul al Mare , era cel mai uzual. (a inceputul sec. al BB-lea, putea fi inca auzit prin toata tara, in dimineata de dinaintea inmormantarii. 8cum mai circula doar prin tinutul 'ugulanilor . #tnografii cred ca ;orile nu sunt cele ce anunta rasaritul Soarelui, ci ;anele , parte mitica a unei ierarhii semidivine, carora li se cere sa astepte pana cand defunctul va fi gata de ultimul drum. &rum pentru care, la fel ca egipteanului antic, i se pregatesc proviziile necesare. !umit &albul de pribeag , el primeste: %n cuptor de paine:8ltul de malai: !oua buti de vin: !oua de rachiu:Si-o vacuta grasa: &in ciread-aleasa: Sa-i fie de masa . &ar si %n car carator: &oi boi tragatori: Ca e calator: &intr-o tara-ntr-alta: &intr-o lume-ntr-alta . (a fel ca in #gipt sau Tibet, si pentru romanii traditionalisti, moartea e doar o calatorie. &aca tibetanul este anuntat de (ama ca a murit, si la noi defunctul este atentionat in mod poetic,despre situatia sa: Ca esti calator: Cu roua-n picioare: Cu ceata-n spinare: )e calea cea lunga: (unga, fara umbra . -mediat dupa atentionare, incepe instructa,ul propriu-zis: Si noi te rugam: Cu rugare mare: Cu strigare tare: Seama tu sa-ti iei: Seama drumului: Si sa nu-mi apuci: Catre mana stanga: Ca-i calea natanga . -ndicatie deosebit de importanta, caci, in geografiile mitice stanga este directia spre lumea demonilor necurati. -n schimb dreapta este: Calea cea curata: Cu boi albi arata:

Cu grau semanata: Si-s tot mese intinse: Si faclii aprinse .

Sora vidra, fratele lup

)e ultimul drum, defunctul roman, la fel ca cel egiptean sau ma$as, primeste a,utorul unor animale, care-i devin ghizi spirituali: Si-ti va mai iesi: *idra inainte:<...= &e sora s-o prinzi: Ca vidra mai stie: Seama apelor: Si-a vadurilor: Si ea mi te-a trece: Ca sa nu te-nece . -ar lupul il prote,aza pe uscat: Ca lupul mai stie: Seama codrului: Si-a potecilor: Si el te va scoate: (a un drum de plai . &aca defunctul respecta indicatiile, calatoria post-mortem se incheie intr-un loc de har, care, sub influenta Crestinismului, este numit +aiul . &ar un +ai ciudat, diferit de cel promis de popi. &e fapt, (umea Cealalta seamana cu a noastra. 8tata doar ca-i locuita de oameni sositi mai demult: Si-acolo la vale:#ste o casa mare: Cu feresti la soare: %sa-n drumul mare: Strasina rotata: Strange lumea toata: 8colo ea este: Mahalaua noastra . %n +ai romanesc, unde oamenii se revad ca sa traiasca aproape la fel ca in lumea vie. )oate ca toate aceste Carti ale mortilor sunt doar niste inventii ale vechilor preoti. Sau poate ca nu. -n /465, psihologul american +a$mond Moodi a publicat cartea *iata dupa viata care, pana in /44H, s-a vandut in peste /H milioane de exemplare. (ucrarea se bazeaza pe marturiile a peste o suta de persoane care au trecut prin starea de moarte clinica. +eaduse la viata, ma,oritatea lor a relatat ca, desi considerati morti de-a binelea, mintea le-a ramas vie . 9 stare temporara in care, simtindu-se decorporalizati, au stiut tot ceea ce li se intampla. Mai mult decat atat, reinviatii au relatat si imagini foarte vii, desprinse parca din Cartile mortilor . .apt care lasa loc unei intrebari tulburatoare: Si daca, totusi, cei vechi aveau dreptateI

)iramide Scoase de sub stapanirea ,unglei, ruinele Ma$a au inceput sa vorbeasca din nou abia in ultimul secol, cand arheologii le-au readus vestigiile la lumina. 8stfel s-a descoperit ca populatiile Ma$a au construit si

ele piramide. )lini de har si ingeniozitate, arhitectii lor au ridicat sute de asemenea edificii impozante. -n varful lor functionau templele somptuoase, dedicate unor zei a caror bunavointa era dobandita adeseori prin sacrificii umane.

?udhism

?ardo Todol - Cartea Mortilor Tibetani reflecta fidel conceptia budhista despre viata si moarte. Suprapus peste religia autohtona ?on )o , ?udhismul Tibetan are o ierarhie ecleziastica extrem de complexa. -n cadrul ei, preotii calugari (ama sunt cei care le ofera defunctilor instructiunile folositoare in calatoria post-mortem. Mai ales ca, dupa cum se spune acolo, singura credinta din ?udhism este increderea ca acolo unde a fost o calauza merita sa mergi si tu . -ar litania ?ardo Todol descrie fiecare pas pe care defunctul il are de parcurs printr-o lume imaginara, oferita de propria minte.