Ziua Internationala impotriva Discriminarii Rasiale

Etnie Etnia defineste acei indivizi care se considera sau sunt considerati de altii ca impartasind caracteristici comune care ii diferentiaza de alte colectivitati dintr-o societate in cadrul careia dezvolta un comportament distinct. Termenul a fost introdus pentru a stabili o distinctie fata de rasa , intrucat, desi un grup etnic poate fi indentificabil in termeni de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte caracteristici comune precum religia, ocupatia, limba sau politica. Grupurile etinice trebuie, de asemenea, distinse de clasele sociale, din moment ce apartenenta transcende stratificarea socioeconomica din interiorul societatii, incluzand indivizi care impartasesc (sau sunt perceputi ca impartasind) caracteristici comune ce depasesc clasa. Evreii din SUA alcatuiesc un astfel de grup etnic tipic, intrucat el cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite, clase sociale, limbi materne, convingeri politice si anga ari religioase diferite (de la ortodo!ie la ateism), totusi considerandu-se ei insisi ca impartasind o identitate evreiasca comuna care ii distinge de restul societatii americane, fara sa-i puna in mod necesar in opozitie cu aceasta. Grupurile etnice au deci o compozitie fluida si pot avea o definitie sc"imbatoare. #oi grupuri etnice se formeaza in mod constant, pe masura ce populatia se munta dintr-o tara in alta. $ndienii din Anglia, de e!emplu, alcatuiesc un grup etnic % desi, ca indivizi, ei ar fi priviti in $ndia ca membri ai unor grupuri foarte diferite in termeni de casta si limba. &onceptul de etnie este important mai ales pentru ca formeaza fundamentul discriminarii sociale (ca, de e!emplu, in cazul evreilor, in Germania nazista, sau al miscarilor pentru independenta, in Uniunea Sovietica). '...( Discriminare rasiala )iscriminare rasiala reprezinta tratamentul inegal la care este supus un grup de populatie numai pe motivul posedarii unor caracteristici fizice sau de alta natura definite din punct de vedere social ca desemnand o anumita rasa. *asisimul este sistemul determinist de credinte aflate in spatele discriminarii rasiale, asociind acest ecaracteristici cu anumite trasaturi fizice, psi"ologice sau sociale valorizate negativ. Xenofobie +enofobia este teama de straini sau de necunoscuti si este adesea manifestata prin respingere, ostilitate sau violenta impotriva unui anume grup. +enofobia si discriminarea rasiala se manifesta frecvent in cazul refugiatilor si imigrantilor romi care se afla pe teritoriul altui stat decat cel de origine. Prejudecata ,redispozitie spre agresiune sau orice alta dispozitie negativa fata de un grup care a fost stereotipat dupa niste caracteristici simple, bazate pe o informatie incompleta. Aceasta definitie se concentreaza asupra aspectelor negative ale pre udecatii si nu se refera la toate predispozitiile indreptate spre orice categorie de obiecte sau evenimente.

Tintele ostilitatii si victimele pre udecatilor variaza de la o societate la alta si de la o cultura la alta. Adesea, ele sint asociate cu lipsa de putere, care atrage la rindul ei scaderea probabilitatii unei razbunari efective. Unul dintre grupurile sociale care duc cel mai evident greul pre udecatilor sint asiaticii (fara legatura cu faptul ca ei ar putea fi, de e!emplu, "indusi, musulmani, sau si-si), afro-caraibienii, femeile, "omose!ualii si tinerii someri. Un stigmat mai putin evident, dar nu mai putin real este pus in functie de accent, stil vestimentar, tip de ocupatie, sanatate mentala sau greutate corporala. )iscriminarea (in special relatiile rasiale de .ostilitate etnica/ sau de .curatenie/ au inlocuit eufemistic acest cuvint) implica e!primarea atitudinilor de pre udecata. Totusi, unele studii au aratat ca discriminarea nu vine intotdeauna ca urmare a pre udecatii, ci depinde in mare parte de conte!tul social. E!plicatiile pre udecatilor sint multe si variate, dupa masura in care este sustinuta pre udecata in interiorul grupului si intre grupuri. 0ogardus (1234) a a uns la concluzia ca unii oameni accepta membrii unei asa-numite minoritati etnice ca anga ati, dar nu si ca rude apropiate, prin casatorie, pe cind altii nu vor accepta acele grupuri nici macar ca vizitatori sau cetateni ai tarii lor. 5rustrarea si agresiunea au fost adesea postulate drept cauza pre udecatii6 daca unui individ ii este blocata calea spre realizarea unui scop, iar obstacolul este prea puternic pentru a fi depasit, atunci o agresiune ulterioara va fi inlocuita si directionata spre o tinta mai vulnerabila. Unii teoreticieni au sugerat ca o alta e!plicatie a pre udecatii, la fel de importanta, este conformitatea6 evaluarea negativa a grupurilor selectate poate fi localizata cultural, reprezentind o parte inerenta a socializarii. Altii au incercat sa defineasca o personalitate autoritara mai predispusa a fi victima unei pre udecati, datorita unui stil de gindire dogmatic. Analiza pre udecatilor ramine o zona diversificata si comple!a, dar esentiala pentru descrierea si e!plicarea relatiilor dintre grupuri, asa cum sint ele formulate in contactul direct sau indirect din interiorul oricarui sistem social. $n studiul comunicarii, recent a fost e!primat un anumit interes pentru rolul mass-media de localizare a rasismului si se!ismului, intr-un conte!t social si cultural mai larg. Marginalizare ,roces prin care unui grup sau individ ii este interzis accesul la pozitii importante si simboluri ale puterii economice, religioase sau politice in cadrul unei societati. Un grup marginal poate constitui, de fapt, ma oritatea numerica , ca in cazul negrilor din Africa de Sud, si trebuie sa fie distins de grupul minoritar , care poate fi redus ca numar, dar care poate avea acces la putera politica sau economica. 7arginalizarea a devenit o tema importanta a cercetarii sociologice in ani 89:, in mare masura ca raspuns la constientizarea ca, in timp ce anumite tari dezvoltate au inregistrat o crestere economica rapida, membrii acestor societati primeau din ce in ce mai multe inegale. ,rocesul acesta a devenit o sursa importanta de studii, in special pentru cele influentate de teoriile dependentei, mar!iste, si de teoriile sistemului mondial, care sustineau ca fenomenul a fost corelat cu intraga ordine capitalista a lumii si nu limitat doar la anumite societati. $ndeosebi antropologii au tins sa studieze grupurile marginale.Aceasta are loc, in parte, datorita ideii ca, analizand ceea ce se intampla la marginea societatii, cineva poate vedea cum se autodefineste, cum este definita in termenii altor societati si care sunt valorile altor societati si care sunt valorile culturale c"eie.

*omania are, in sc"imnb, o mare problema in ceea ce privestediscriminarea etnica, situatia fiind c"iar ;alarmanta< din punct de vedere al respectarii drepturilor copiilor rromi. ,e de alta parte, persoanele refugiate din *omania considera ca romanii sint foarte primitori, desi fiecare dintre ei s-a confruntat la un moment dat cu o forma de discriminare. Sint numeroase cazuri de discriminare a copiilor de etnie rroma. Am avut cazuri in care au fost refuzati la inscrierea la gradinita. )e asemenea, s-a constatat ca uneori se descura eaza inscrierea lor la scoala<, a declarat George *oman. ,e de alta parte, persoanele refugiate din *omania considera ca romanii sint foarte primitori, desi fiecare dintre ei s-a confruntat la un moment dat cu o forma de discriminare. <Au fost mici incidente, pe care le punem insa pe seama necunoasterii<, a declarat presedinta =rganizatiei 5emeilor *efugiate din *omania, 7bela =frr. *eprezentanta Agentiei =#U pentru *efugiati (U#>&*), &ristina 0unea, a declarat ca in *omania sint apro!imativ ?:.::: de straini, doar o mie dintre acestia fiind insa refugiati. )in 1221 si pana in prezent, au fost inregistrate peste 1@.::: de cereri de azil, cele mai numeroase comunitati fiind ale ira-ienilor, turcilor si iranienilor. 0unea a precizat ca un cetatean strain care a obtinut statutul de refugiat poate beneficia de o serie de forme de protectie din partea statului6 cursuri de limba romana, consiliere in vederea integrarii in societate, a utor guvernamental rambursabil si cazare intr-un centru al =ficiului *oman pentru $migrari. ,otrivit statisticilor =ficiului *oman pentru $migrari, la sfirsitul lunii iunie a anului trecut, un numar de 41: straini figurau printre beneficiarii unei protectii oferite de statul roman, 391 dintre acestia fiind copii. ;&"iar daca *omania a facut pasi importanti prin infiintarea &onsiliului #ational pentru &ombaterea )iscriminarii inca mai sint multe de facut. $n *omania, din A.A:: de localitati in apro!imativ 3.3:: se gasesc comunitati de rromi cu peste 3: de case. )e asemenea, A?B dintre rromi traiesc in mediul urban, iar 9?B in mediul rural. Sintem intr-o situatie in care, in comunitatile de rromi lipseste infrastructura - nu e!ista apa, electricitate, inca sunt probleme legate de actele de identitate. $n acelasi timp, sint probleme legate de segregare, participarea copiilor de rromi la educatie si probleme care privesc situatia parintilor/, a mentionat Gruia 0umbu. )e asemenea, a adaugat 0umbu, in prezent, *omania este singura tara care a contractat un imprumut de la 0anca 7ondiala de 3@ de milioane de euro, imprumut prin care peste 13: de comunitati de romi vor beneficia de imbunatatirea infrastructurii. $n ce priveste actele de identitate ale populatiei rrome, el a adaugat ca, in prezent, se desfasoara in intreaga tara un program cu fonduri ,>A*E, in valoare de A,A milioane de euro, prin care se va rezolva problema eliberarii actelor de identitate in apro!imativ @:: de comunitati de rromi.