Definitie: Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale.

Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de topire definit. Scurt istoric: Sticla, ca si focul, a fost decoperita intamplator de om. Se spune ca pentru prima data un grup de fenicieni a produs, fara intentie, cateva bucatele de sticla. Dupa ce au ancorat vasul cu care calatoreau pe o plaja, marinarii au vrut sa faca focul pentru a pregati ceva de mancare, dar nu au gasit nicun bolovan pe care sa sprijine vasul de gatit si astfel au pus in loc cativa bulgari de soda. A doua zi, unul dintre ei a descoperit in cenusa ramasa de la foc niste pietricele lucioase, care pe vremea aceea nu erau cunoscute sub nici o denumire.Istoricii arata ca in Egiptul Antic au fost produse primele bucati de sticla de culoare verde maronie printr-un proces chimic complicat la vremea aceea. In decurs de mai bine de 2 de ani s-a trecut de la margelele confectionate din sticla opaca la diverse obiecte de uz casnic.Aceasta metoda de obtinere a sticlei a fost preluata de romani si dezvoltata, rezultatele fiind uimitoare.De la sticla opaca egipteana s-a ajuns la una incolora si translucida, fiind folosita pentru diverse ornamente pretioase.!ot in acea perioada au fost descoperite si cuptoarele in care sticla putea fi incalzita la temperaturi inalte, obtinandu-se astfel un material aproape lichid, care putea fi prelucrat mult mai usor.In istorie unul din tipurile de sticla care s-a remarcat prin maestrie si stil este sticla de murano."umele vine de la orasul port din #epublica $enetiana, in care s-a obtinut pentru prima data acest material. Datorita faimei produselor faurite, maestrii au dobandit drepturi asemanatoare nobililor. !ot ei au fost cei care pentru prima data au reusit sa transforme sticla in oglinda. Iar pana la a se obtine cristaluri, sticla multicolora sau imitatii ale pietrelor pretioase a mai fost doar un singer pas.Adevarata industrie in acest domeniu a fost dezvoltata insa de catre englezi in epoca moderna, care au introdus in tot acest proces carbunele, ridicandu-se astfel rezistenta sticlei.Si cuptorul recuperator de caldura a fost descoperit tot de europeni. %ermanul &riederic Siemens a realizat acest aparat care nu mai mergea pe carbune, ci pe gaz. Materia prima 'entru fabricarea sticlei obisnuite se foloseste nisipul de cuart,soda,calcarul,sarea lui %lauber.Aceste substante se amesteca si se incalzesc pina la () Proprietati Dintre cele mai semnificative proprieti ale fibrelor de sticl se enumer,. rezisten/a mare la trac/iune 0) . rezisten/a la c,ldur, 0la 5 3nmoaie24 nu ard4 . rezisten/, bun, la radia/ii4 . fibrele Silica, spre deosebire de cele tip E, au o mai bun, capacitate de izolare electric, 9i termic,4 . sunt rezistente la agen/ii chimici 0cu e:cep/ia acidului fluorhidric24 . nu sunt to:ice, iar ciupercile 9i bacteriile nu le degradeaz,. Principiile de obtinere a fibrelor de sticla .(). "1mm22 . 3n func/ie de diametrul fibrei4 *+.

*+ scade rezisten/a p6n, la jum,tate, iar 3ntre 7) .8) *+ 3ncep s, se

'rocesul tehnologic de ob/inere a fibrelor de sticl, cuprinde dou , faze principale- ob/inerea sticlei 9i filarea fibrei. ;ateria prima pentru fabricarea fibrelor de sticl, o constituie produsele anorganice fuzibile, pe baz, de silica/i, e:trase din nisipurile silicoase. <n func/ie de compozi/ia chimic, a materiei prime, se poate ob/ine o gam, e:tins, de fibre, cu propriet,/i foarte diferite 3ntre ele. 'entru fabricarea fibrelor se folosesc mai mult dou, grupe de sticle 9i anume- sticla sodiu.var.silice 9i sticla boro.silicoas,. Ambele grupe au ca principal, component, bio:idul de siliciu, la care se adaug, o serie de o:izi metalici, care duc la schimbarea propriet,/ilor sticlei. Dintre principalele categorii de fibre de sticl, care se ob/in 3n func/ie de compozi/ia chimic, pot fi men/ionate urm,toarele- fibre din sticl, tip E 0cu rezisten/, electric, mare2, tip + 0cu rezisten/, chimic,2, tip S 0cu rezisten/, mecanic, mare2, tip = 0absorbant, de radia/ii2, tip A 0alcalin,2. Procesul de obtinere a fibrelor de sticla Cele doua etape : !opirea minereului silicos la (2 >(7 *+ 3n cuptoare speciale. Din topitura de sticl, se confec/ioneaz,

baghete sau bile 0sfere2, care sunt sortate, pentru eliminarea acelora care con/in p,r/i netopite sau alte defecte4. filarea se realizeaz, din topirea bilelor sortate la temperatura de topire specific, tipului de minereu folosit 9i trecerea acestei mase v6scoase prin orificiile filierelor. &ilamentele la ie9irea din filier,, 3n contact cu un curent de aer, se r,cesc 9i se solidific,, apoi se 3nf,9oar, cu o vitez, mare pe formate speciale, realiz6ndu-se astfel o puternic, etirare, cu sub/ierea corespunz,toare a filamentelor <n cazul fil,rii fibrelor scurte 0$erranne2, filamentele formate la ie9irea din filier, 0nu mai sunt etirate mecanic2 sunt antrenate de c,tre dou, jeturi paralele de aer comprimat 3n direc/ia de filare, cu scopul de a provoca rupere la anumite intervale, 3n func/ie de lungimea fibrei dorite. &ibrele rupte sunt pulverizate cu anumite substan/e de 3ncleiere 9i sunt depuse pe un tambur perforat, prin care se aspir, aer, ceea ce face ca p,tura s, devin, compact,, cu o structur, ,,ne/esut,?. <nf,9urarea filamentelor pe formate nu este posibil, f,r, uleierea lor, av6nd 9i rolul de apret pentru a le /ine lipite 3ntre ele, conferindu-le 3n acela9i timp 9i o elasticitate mai bun,. 'entru firele destinate /es,turilor se folosesc, ca agen/i de uleiere.apretare, substan/e ca- de:trin,, parafin,, gelatin,, agen/i de emoliere, alcool polivinilic etc. <n cazul folosirii acestora, pentru armare 03n compozite2 cu polimeri 0matrice2, nu se utilizeaz, uleierea ci alte substan/e cu rol de adezivitate. Curiozitati +ovoare din pl,ci de sticl, mozaic, reprezint, prin sine un material cu dimensiunile 2 @2 p3n, la A @A mm. &abricat din sticl, colorat 3n culori diferite pentru u9urarea finis,rii pl,cilor ele se fabric, 3nclinate pe o h3rtie 3n form, de covora9e. +ombin3nd pl,cile 3n diferite culori se poate de ob/inut o fa/ad, a cl,dirilor. Dimensiunile covoarelor pot fi diferite. =a fabrica din ;oscova unde din prima dat, a fost organizat, producerea mecanic, a sticlei mozaice pe baza liniilor torente, aici se produc covoare cu dimensiuni B25 : 5(2 mm. Dimensiunile pl,cilor constituind 22@22() mm. =,/imea cusuturii 3ntre pl,ci fiind de 5 mm. <n str,in,tate se preg,tesc stcile mozaice pe o parte neted, 9i pe alt, zim/at, pentru unirea betonului mai bine de plit,. +ovoarele din pl,ci de sticl, se folosesc pe larg pentru fasadele cl,dirilor. A9a fasad, se afl, pe cl,direa de pe prospectul 3n numele lui +alinin din ;oscova.