CURS 1

OBIECTUL SI ISTORICUL MICROBIOLOGIEI MEDICALE CELULE EUCARIOTE / PROCARIOTE

CLASIFICAREA BACTERIILOR DUPA FORMA SI DISPUNERE CARACTERISTICI TINCTORIALE

Dr. Anda Baicus

Microbiologia stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor 1. Perioada de inceput

1600 - a fost inventat microscopul de catre Hans si Zaccharias Janssen 1665 Robert Hooke-a facut primele observatii privind cele mai mici forme de viata- termenul de celula 1674 Anton van Leeuwenhoek utilizand propriul microscop cu magnitudinea de 200x-300x a fost primul care a observat si a descris microbii
O lentila biconvexa de marimea unui varf de ac Obiectul de examinat era montat direct pe suport sau in interiorul unui mic tub de sticla montat pe suport.

1735 Carolus Linnaeus a dezvoltat metodele de clasificare bacteriana si nomenclatura dubla (genul si specia)- taxonomia

2. Anii de aur ai Microbiologiei

Teoria generatiei spontane (organisme vii se pot dezvolta din materie inerta) afirmata de Aristotel, infirmata de Redi(1600), Needham ; Spallanzani(1799), (1861) Pasteur

Edward Jenner 1798 - primul vaccin produs si testat a fost cel impotriva variolei; Pasteur a introdus termenul de vaccin si a realizat vaccinul impotriva rabiei
1840 Friedrich Henle a pus bazele teoriei microbiene privind etiologia bolilor umane teorie ce a fost confirmata in anii 1870 -1880 de Robert Koch si Louis Pasteur 1860 Joseph Lister a introdus utilizarea dezinfectantilor in chirurgie pentru instrumentar si echipament 1861 Louis Pasteur a demonstrat prezenta ubicuitara a microorganismelor si necesitatea dezvoltarii tehnicilor aseptice in laborator dar si in practica medicala.

2. Anii de aur ai Microbiologiei

1870 Robert Koch (Postulatele lui Koch) demonstreaza introducand tehnica culturii microbiene pure ca un anumit microorganism produce o boala specifica si daca microorganismul obtinut in cultura pura este inoculat unui animal sanatos este reprodusa aceeasi boala 1870 introdusa coloratia Gram Chemoterapia : 1910 Paul Ehrlich care a descoperit primul agent antimicrobian impotriva spirochetei responsabile de producerea sifilisului; Alexander Fleming (1928- penicilina); Gerhard Domagk (1935 - sulfamidele); si Selman Waksman (1943 - streptomicina) Incepand cu anul 1940 a fost dezvoltata tehnica microscopiei electronice

1946 John Enders a reusit sa cultive virusurile pe culturi celulareproductia de vaccinuri virale

Microbiologia moderna
Avansarea in chemoterapie inceputa in 1900 penicilina, sulfamide Focusata pe studiul metabolismului, biochimie, genetica moleculara Introducerea tehnologiei de recombinare ADN si terapie genetica

Studierea microorganismelor in mediul natural

Descoperirea in sange a substantelor active impotriva patogenilor, dezvoltarea serologiei

Procariotele

16S ARN ribozomal

Bacteriile organisme unicelulare fara material genetic delimitat de membrana nucleara din acest motiv sunt denumite prokariote de la cuvantul prenucleus din lb. greaca Forma: coci, bacili , cocobacili, spirili Dispunere : lanturi, gramezi, diplo Au perete celular : peptidoglican componentul esential Diviziune : binara Nutritie : substante organice , chimice, lumina, substante anorganice

Archaebacterii au perete celular dar nu contine peptidoglican

prezente in mediu natural, supravietuiesc in conditii extreme de mediu sol, apa, (temperatura ridicata, concentratie crescuta de sare, pH scazut) sau in relatie de simbioza la nivelul tractului digestiv al animalelor si prezinta un metabolism diferit de al eubacteriilor cu producere de metan. nu produc boli umane

Fungii

celule eukariote unicelulare (drojdii) sau multicelulare (ciuperci) mucegaiurile sunt formele tipice de fungi si formeaza mase vizibile denumite micelii Infectii umane ( fungii); industria alimentara (ciuperci) a) Mucegaiul : Penicillium chrysogenum, produce penicilina , are hife filamentoase lungi care se impletesc formand corpul , reprodurere prin spori (b) DrojdiaSaccharomyces cerevisiae. Rotunzi/ovali , reproducere [prin inmugurire , responsabila de producerea alcoolului din zahar

Protozoare (ex. Amoeba proteus )

celule eukariote unicelulare se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor , flageliilor sau cililor pot supravietui ca entitati libere sau ca paraziti ai altor organisme reproducre sexuata / asexuata

(a) Pseudopode: extensii celulare utilizate pentru locomotie si hrana

(b) Cilii, extensii scurte , mobile, asemanatoare firului de par ( Euplotes).

(c) Flagelii, ~bici sunt mai putin numerosi decat cilii si mai lungi (Euplotes)

 Alge

celule eukariote unicelulare sau multicelulare, perete celular contine celuloza ~ plante reproducere sexuata / asexuata , prezente in ape proaspete sau sarate clasificate functie de pigment , granule de stocare (incluzii) , compozitia peretelui celular

Alge. (a) Spirogyra , creste in lanturi de celule ce contin structuri fotosintetice. (b) Diatom- pererete celular ~ sticlei

Helminti

acesti viermi nu sunt microscopici, parte a ciclului de viata implica aparitia formelor microscopice dimensiunea : forme microscopice pana la > 7 m lungime tehnicile de lab: oua in stadii imature in sange, fecale, urina

Stadiu imatur de vierme in sange

Virusurile

nu sunt structuri celulare , contin un singur tip de ARN/ADN inconjurat de un invelis proteic, unii au invelis lipidic paraziti obligatorii

vizualizati la ME

Imagine de ME bacterie infectata de virusuri

Prionii*

sunt particule infecioase asociate cu apariia bolilor degenerative subacute,progresive ale sistemului nervos central (ex.encefalopatie spongiform subacut Creutzfeldt-Jacob).

Proteinele prionice exista, in mod normal, in absolut toate celulele mamiferelor, participand la structura membranelor celulare Forma normala a proteinelor prionice este cunoscuta in literatura sub denumirea PrPc (proteina prionica celulara), dar rolul sau fiziologic nu este, inca, bine stabilit Forma infectioasa a acestei structuri este notata PrPsc (prescurtarea sc provine de la termenul scrapie, aceasta fiind boala prionica a oilor Din motive mai mult sau mai putin cunoscute, se pare ca moleculele proteice prionice normale (PrPc) au capacitatea de a se plia si de a polimeriza (sub actiunea foldazelor celulare), generand structuri anormale, amiloidice care se acumuleaza masiv in sistemul nervos central.

in tesutul cerebral al animalelor cu infectie prionica apar placi de amiloid si fibrile amiloide amiloidul reprezinta un derivat dintr-o glicoproteina celulara normala (PrP), care se gaseste in mod normal pe membrana celulei neuronale in cursul infectiei prionice se produce conversia unei cantitati mari de proteina PrPc (prin modificari posttranslationale) in PrPsc (izoforma anormala a PrPc). Aceasta PrPsc reprezinta tocmai SAF (proteina inalt infectioasa).

Acumulari de prioni in tesutul cerebral uman

Relatiile dintre macroorganism si microorganism

simbioza (bacteriile saprofite- nepatogene care nu-si castiga niciodata patogenitatea) comensalism (bacterii saprofite conditionat patogene sau oportuniste intre aceste bacterii si gazda exista un echilibru care atunci cand se rupe determina patogenitatea acestora) parazitism obligatoriu (bacterii patogene in relatie cu gada; numai bacteria profita ) parazitism facultativ (bacterii telurice - bacterii ce supravietuiesc libere in natura)

Caracteristici Dimensiune Perete celular

Celule procariote (eubacterii) 0,5-5m Prezent (lipseste la Mycoplasme si forme L**) Componenta caracteristica peptidoglicanul (heteropolimer avand ca baza acid N acetil muramic si N acetil glucozamina Membrana citoplasmatica Nu contine steroli, unele celule poseda sisteme membranoase (mezozomi, lamele fotosintetizante) Structura nucleara Lipsa membranei nucleare , material nuclear (nucleoid) Organizarea materialului ADN-ul este organizat intr-o singura genetic molecula (celule haploide) dublu helicoidala, circular inchisa,contine exoni, nu contine introni, nu este condensat cu histone Diviziune celulara Organite citoplasmatice Ribozomi Respiratia Diviziune binara, directa Absente 70S (30S+ 50S) Prin membrana citoplasmatica

Celule eucariote 5m Absent (prezent la fungi)

Contine steroli Membrana nucleara prezenta Nucleu tipic cu nucleol si membrana nuclear (celule diploide cu numar constant de cromozomi in functie de specie) ADN -ul liniar dublu helicoidal contine exoni si introni si este condensat cu histone Mitoza sau meioza Prezente, mitocondrii , reticul endoplasmic, aparat Golgi 80S (40S+60S) Prin mitocondrii

Exon- secventa de deoxinucleotide din regiunea intragenica a ADN-ului eucariotic care va fi exprimata in ARNm (secventa codificatoare) Intron secventa din ADN-ul eucariotelor care nu este exprimata in molecula de ARN matur; nu sunt purtatori de mesaj genetic ; sunt indepartati in procesul de formare a ARNm prin procesele de imbinare alternative si amestecare a exonilor 30S= 16S rARN + 21 polipeptide ; 50S=5S rARN + 34 polipeptide

CARACTERISTICI COMPARATIVE CELULE EUCARIOTE / PROCARIOTE

Celula eucariota
Celula procariota
Mitocondrie

Membrana citoplasmatica
Membrana nucleara
Nucleu

Perete celular Peptidoglican

Cromozom

Lizozom

Citoplasma

Flagel Citoplasma bogata in Plasmid ribozomi 70S Membrana citoplasmatica

Reticul endoplasmic

Ribozomi 80S

Aparat Golgi

Dimensiuni ale celor mai reprezentative bacterii, virusuri, fungi, protozoare comparativ cu dimensiunea eritrocitelor
* Mycoplasma cea mai mica bacterie- Bacillus anthracis unul dintre cei mai mari bacili *Poliovirus (dintre cele mai mici virusuri)- Poxvirusul (cel mai mare virus) *Candida albicans dimensiuni mai mari decat bacteriile

Limita de ME

vizualizare

Limita de vizualizare MO Hematie Cea mai mica limita de vizualizare fara microscop

Morfologie bacteriana
A coci A1 gramezi Staphylococcus A2 - lanturi Streptococcus A3 diplo contact punctiform Streptococcus pneumoniae A4 - diplo reniformi Neisseria B bacili B1- Bacillus- capete drepte B2- Salmonella- capete rotunjite B3- Corynebacterium forma de bata B4- Fusobacterium fusiform B5- Vibrio- forma de virgula Cocobacili Haemophilus C-Spirochete C1- Borrelia- spire relaxate C2- Treponema- spire stranse

Fenotipica

Aspecte ale vizualizarii microscopice -Morfologie: rotunda (coci), bastonas (bacili), virgula, spiralata, pleomorfa, aspect filamentos, - Dispunere : in gramezi, lanturi, perechi - Comportamentul fata de coloratia Gram: Gram pozitive, Gram negative Aspect macroscopic al coloniilor bacteriene :forma, opacitate culoare neted S (caracteristica a tulpinilor virulente) rugos R (caracteristica a tulpinilor imbatranite, degradate antigenic,exista si exceptii pentru tulpini virulente cu crestere de tip R : Bacillus. anthracis, Corynebacterium diphteriae,Mycobacterium tuberculosis) mucoid M (caracteristica a tulpinilor cu capsula) Biotipare markeri biochimici determinarea prezentei proteazelor specific, enzimelor hidrolitice Serotipare : identificare antigenica bacteriana, stabilirea speciei si serotipului, Sensibilitatea la anumite clase de antibiotice Tipaj fagic Lizotipie testarea susceptibilitatii b bacteriene la infectia cu bacteriofagi*

Clasificarea bacteriilor

Coloratia Gram
Gram pozitive Gram negative
Sept de diviziune Membrana externa pili capsula Membrana citoplasmatica incluzii Peptidoglican Peptidoglican mezozomi Capsula incluzii

Membrana citoplasmatica flagel

porine ribozomi ribozomi Proteine de cromozom suprafata Gram pozitive Gram negative Spatiu periplasmatic flagel

MORFOLOGIE BACTERIANA

ASPECTE ALE CRESTERII BACTERIENE PE MEDII SOLIDE S M

Clasificarea bacteriilor
Analitica (gen, specie, subspecie) Genotipica Analiza intregii mase proteice celulare prin spectroscopie de masa Analiza acizilor grasi din peretele celular - ex. acidul micolic pentru speciile de Mycobacterium Analiza materialului genetic ( ex. raportul guanidina citozina Secventierea ADN bacterian, in special cel ribozomal la acest nivel secventele sunt conservate pentru Familie si Gen dar variabile pentru specii si subspecii) Bacterii tipice : pot forma flora normal sau pot fi patogene pentru om, unele pot produce spori asexuai Mycoplasme cele mai mici i simple bacterii , cu replicare proprie ,nu au perete celular, singurele procariote care conin steroli in membrana citoplasmatica Rickettsii : bacterii obligatoriu intracelulare , incapabile de replicare proprie (necesarul de ATP (adenozin trifosfat ) este asigurat de celula gazd) Chlamydii :bacterii asemntoare cu cele obligatoriu intracelulare , dar care prezint un ciclu de cretere complex ce implic forme intra i extra celulare (necesarul de ATP (adenozin trifosfat ) este asigurat de celula gazd)

Functie de necesitatile metabolice si complexitatea structurala