Tromboflebita

Studenti:

Tromboflebita
1.Definitia bolii: Prin tromboflebita se intelege ocluzia care apare intr-un teritoriu venos prin formarea unui trombus insotita de modificari de tip inflamator la nivelul peretelui vascular si spatiului perivenos. Acestea pot fi impartite in profunde si superficiale. Tromboflebitele profunde se refera la afectarea venelor din profunzime, iar cele superficiale la afectarea venele subcutanate. (http:// .clinica-anima.ro/inde!.php" section#$%component#&%module#article%pag#%mainmenuitem#''(')% content#&*)%lang#ro + Evolutie - ,heagul se poate intinde din aproape in aproape, impiedicand circulatia sangvina. -data constituit, cheagul poate, de asemenea, sa se fragmenteze sau sa migreze brusc catre vena cava sau catre cavitatile cardiace drepte si sa se opreasca intr-o ramura a arterei pulmonare, ceea ce provoaca o embolie pulmonara. .n sfarsit, se constata uneori aparitia unor edeme, a unor tulburari trofice (relative la nutritia tesuturilor+, a varicelor, chiar al unui ulcer al gambei, ansamblu de simptome desemnat sub denumirea de boala postflebitica. 2. Clasificare /enele membrelor inferioare si superioare sunt dispuse in doua sisteme: sistemul venos superficial, situat imediat sub piele si sistemul venos profund, situat sub fascia musculara, printe muschi. /enele superficiale sunt legate de cele profunde prin vene perforante. Acestea sunt prevazute cu valve care permit trecerea singelui intr-un singur sens: dinspre venele superficiale spre cele profunde. 0e asemenea si venele profunde sunt prevazute cu valve, care directioneaza singele spre inima si nu permit reflu!ul (intoarcerea+ acestuia. Sistemul venos profund este calea principala de retur al singelui la nivelul membrelor, el fiind responsabil de *$-*12 din returul venos. .n consecinta, avem doua tipuri de tromboflebita: profunda si superficiala.

Tromboflebita superificala afecteaza venele sistemului venos superficial, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele membrului superior. .n tromboflebita profunda tromboza si inflamatia afecteaza venele sistemului venos profund, deci cel principal. Tromboflebita superficiala si cea profunda au gravitate si tratamente diferite. Tromboflebita superficiala: apare frevent la persoanele cu varice. Tromboflebita superficiala dureaza in medie doua-trei saptamini. ,el mai frecvent ea cedeaza prin aplicarea de unguente locale, de doua ori pe zi. .n ceea ce priveste tratamentul chirurgical, pentru tromboflebita superficiala acesta are putine indicatii: cand este varicoasa si se insoteste de tromboza unui pachet varicos poate avea indicatie chirurgicala. Se poate face o incizie chirurgicala pentru evacuarea trombilor, in felul acesta fenomenul inflamator fiind mai de scurta durata3 atunci cind tromboza se intinde pina la radacina coapsei (locul de varsare al safenei interne in sistemul venos profund+ - se poate practica o interventie chirurgicala (crosectomie+, pentru a evita migrarea cheagurilor din vena safena interna in sistemul venos profund. Tomboflebita superficiala inseamna formarea unor trombi (cheaguri de singe+ la nivelul unei vene superficiale3 concomitent se produce inflamatie la nivelul peretelui venos si a tesuturilor perivenoase (reactii inflamatorii -roseata - venelor superficiale+. Se manifesta prin aparitia unui cordon rosu, dur, dureros la nivelul unei vene. 4recvent tromboflebita superficiala apare la persoanele cu varice, in zona pachetelor varicoase. /enele devin rosiatice, dureroase, pruriginoase (cauzeaza senzatie de mincarime+. 4ata de tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se contracte si sa rupa trombusul. 0e aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii. Tromboflebita profunda - 0intre complicatiile amintim edemul pulmonar, gangrena de origine venoasa, sindromul postflebitic, leziunile cutanate. 0upa stabilirea diagnosticului, tratamentul trebuie imediat inceput pentru a opri e!tinderea trombului venos, desprinderea sau embolizarea acestuia. ,el mai frecvent utilizat tratament este cel cu anticoagulante 5 heparina sau

arfarina. 6eparina se utilizeaza fie sub forma de heparina nefractionata ( se administreaza in spital +, fie sub forma de heparina fractionata, care se poate administra si la domiciliu. 0upa remiterea episodului acut tratamentul se poate continua cu anticoagulant oral ( Trombostop, Sintrom, 7arfarina+. 8edicatiei se asociaza si alte proceduri terapeutice: mobilizarea activa sau pasiva cat mai precoce, ciorapi elastici, compresie pneumatica e!terna ( manseta pozitionata la nivelul piciorului si gambei si care e!ercita presiune intermitenta, favorizand returul venos +. .n cazul in care terapia cu anticoagulante este contraindicata sau in cazul unor complicatii se recurge la terapia chirurgicala: trombectomie, flebectomie sau ligatura venelor trombozate. 9ste o boala grava deoarece presupune formarea de trombi la nivelul sistemului venos profund. Acesti trombi compromit circulatia venoasa a membrului inferior si returul venos. Sistemul venos profund - a!ul principal pentru circulatia venoasa a membrului inferior - comunica direct cu vena cava inferioara care merge spre cord. Astfel, e!ista riscul mare ca un cheag sa plece spre plamini si sa determine o embolie pulmonara care atunci cind este masiva poate fi fatala. Acesta e riscul cel mai mare daca nu este tratata corect. (http:// .ziaruldeiasi.ro/ghidul-pentru-sanatate/tromboflebitaprofunda-tratamentul-poate-dura-si-ani-de-zile:ni;g(l + 3. Etiologie/Factori declansatori 4actorii favorizanti sunt: incetinirea circulatiei venoase, leziunile peretelui venos si tendinta la coagulare spontana a sangelui. <iscul fiecarei persoane in parte trebuie evaluat dupa identificarea factorilor de risc. ,ei mai importanti factori de risc sunt: interventiile chirurgicale 5 mai ales cele pe micul bazin si cele ortopedice traumatismele ma=ore sau fracturile care implica operatii si imobilizare imobilizarile prelungite varsta 5 dupa >$ de ani creste frecventa trombozelor se!ul 5 in ($2 din cazuri predomina femeile fumatul sarcina ( mai ales in ultimul trimestru+ si perioada postpartum

 antecedentele de tromboflebita venoasa profunda contraceptivele orale tratamentele de substitutie hormonala pe baza de estrogeni obezitatea factori medicali : insuficienta cardiaca, infarctul de miocard, cancerele viscerale ( de stomac, de pancreas, de ficat, de cai urinare+, afectiuni vasculare, accident vascular cerebral, manopere medicale ( cateterizari venoase, perfuzii+ Simptomele locale sunt durerea spontana si provocata, edemul membrului afectat, temperatura cutanata crescuta, cianoza localizata sau difuza, senzatia de picior greu.0e cele mai multe ori se asociaza si alte semne : febra, stare de agitatie, tahicardie, paloare , transpiratii. Pentru precizarea diagnosticului sunt necesare si alte investigatii : ecografia 0oppler, flebografia, dozarea plasmatica a 0-dimerilor, teste de coagulare, determinarea fibrinogenului, a /S6-ului, in unele cazuri se recurge si la investigatii mai costisitoare 5 <8?. (http:// .clinicaanima.ro/inde!.php" section#$%component#&%module#article%pag#%mainmenuitem#%conten t#&*)%lang#en + 4.Semne clinice/Caracteristici @n cheag risca sa se formeze atunci cand o persoana sta prea multa vreme alungita sau imobilizata: de e!emplu, ca urmare a unei interventii chirurgicale, mai ales cand aceasta se face pe micul bazin sau pe membre, sau dupa o nastere. 9l poate aparea, de asemenea, ca urmare a imobilizarii unui membru prin gips sau din cauza unei compresiuni mai mult sau mai putin indelungate a unei vene, de e!emplu la femeie la sfarsitul sarcinii sau dupa un zbor prelungit cu avionul fara a parasi scaunul. Tulburari congenitale sau dobandite ale hemostazei (ansamblul fenomenelor fiziologice care conduc la oprirea unei sangerari+, ale coagularii sau ale fibrinolizei (dezagregarea fibrinei care antreneaza dizolvarea cheaguri lor sangvine+ sunt uneori cauze ale unei flebite. ( Ahidul sanatatii dumneavoastra, ,onstanta medical magazine, August &$'$+

.!odificari clinice si "araclinice: .n cadrul tromboflebitei profunde se disting doua stadii: stadiul preedematos caracterizat prin febra de )*B, tahicardie ( n.r. accelerare anormala a batailor inimii+, o durere spontana la nivelul gambei sau plantarei, greutate si schiopatare, cresterea temperaturii locale3 tromboza venoasa care se manifesta prin aparitia unui edem (n.r. umflatura+ dur, cald, lucios, uneori violaceu la nivelul gambei.9!plorarea cea mai importanta este echografia doppler care arata localizarea si intinderea trombozei, constituind o punct de reper pentru a urmari evolutia ulterioara a trobozei. /ariante terapeutice pentru tomboflebita profunda. .n caz de tromboflebita profunda a unui membru inferior, subiectul sufera dureri spontane sau provocate prin palparea pulpei si simte o senzatie locala de caldura. Aamba se umfla. Aceste semne unilaterale se asociaza eventual cu febra si cu o crestere a ritmului cardiac. 8ai rar, cheagul poate privi venele subcutanate. 0aca acestea devin tari si sunt inflamate pe una din portiunile lor, este vorba de o flebita superficiala. .n ambele cazuri, diagnosticul este confirmat printr-un eco-0oppler venos sau printr-o flebografie. #.E$amen clinic E$amenul obiectiv: %ns"ecie: edemul poate fi cauzat de obstrucia venoasC acutC (ca Dn tromboza venoasC profundC+ sau de reflu!ul venos superficial sau profund, ori poate fi cauzat de o eventualC insuficienC hepaticC, renalC, decompensare cardiacC, infecie sau traumatisme. Eimfedemul poate fi primar sau secundar supraproduciei de limfC, datoritC hipertensiunii venoase severe. Ea indivizii normali, venele sunt vizibile numai la nivelul piciorului i gleznei, ocazional Dn fosa poplitee. /enele normale pot fi vizibile ca o reea albCstruie subdermicC cu un patern reticular, dar venele superficiale dilatate ale membrului inferior deasupra gleznei de obicei sunt semn al unei patologii venoase.

6iperpigmentarea tegumentarC sau ulcerele de gambC sunt semne tipice de stazC venoasC cronicC, Dn special pe faa medialC a gleznei i a treimii inferioare a gambei. 0e asemenea, se pot observa varicozitCi sau telangiectazii. -bstrucia venoasC profundC acutC poate cauza apariia bruscC a unor vase noi, mici sau mari, care se dilatC deoarece servesc ca i bF-passuri. Adesea, Dn timpul sarcinii apar varice i telangiectazii noi, Dn principal datoritC modificCrilor hormonale. Totui, apariia bruscC a dilataiilor venoase Dn timpul sarcinii necesitC evaluare pentru e!cluderea trombozei venoase profunde, care este de asemenea frecventC Dn sarcinC. Palparea zonei dureroase sau edemaiate poate revela o venC fermC, DngroatC, trombozatC. Adesea, Dn fosa poplitee se poate palpa vena poplitee trombozatC, iar Dn fosa inghinalC se poate palpa vena femuralC trombozatC. Aceste vene nu trebuie confundate cu venele superficiale. Palparea este utilC pentru diferenierea varicelor cu debut recent de varicele cronice. /aricele noi sunt aezate la suprafaC, pe cGnd vasele cronic dilatate erodeazC canale Dn muchii i oasele subiacente. 0acC pacientul este rugat sC meninC ortostatismul pentru cGteva minute, la palpare se deceleazC alte vene superficiale care nu sunt vizibile. 8area venC safena devine palpabilC la cei mai multi pacieni dupC cGteva minute de ortostatism, dar alte vene superficiale normale de deasupra piciorului nu pot fi decelate prin palpare, chiar dupC ortostatism prelungit. &ercuia: se poate face un test clasic, util pentru a vedea dacC segmentele venoase sunt interconectate. ,u pacientul Dn ortostatism, se percutC un segment venos Dntr-un anumit loc, Dn timp ce o mGnC e!aminatoare palpeazC unda pulsului Dntr-o altC locaie. Propagarea undei pulsului sugereazC cC e!istC un vas plin cu fluid i cu valve deschise sau incompetente care conecteazC cele doua locaii. @nda pulsului se poate propaga dupC ortostatism prelungit Dn absena unei patologii adevCrate, deoarece ortostatismul prelungit produce distensia chiar i a venelor normale i chiar deschiderea a valvelor normale. ( http:// .sfaturimedicale.ro/component/H&/item/>I>'(-diagnosticulclinic-al-tromboflebitei-superficiale + '.Teste functionale

Testul Trendelenburg: este un test clasic care a=utC la diferenierea reflu!ului venos superficial de incompetena valvelor venoase profunde. 8embrul inferior este ridicat pGnC se produce colabarea tuturor venelor superficiale, iar punctul de reflu! suspectat din sistemul venos profund este ocluzionat prin compresie manualC. Pacientul este apoi rugat sC se ridice Dn ortostatism i se observC umplerea varicozitCilor distale. 0acC varicozitCile distale rCmGn goale, DnseamnC cC reflu!ul se produce Dn principal prin varicozitatea perifericC pe care am ocluzionat-o. .ncapacitatea de a preveni umplerea rapidC a varicozitCii Dn ciuda ocluzionarii manuale a punctului suspectat de reflu! sugereazC cC este implicatC o altC cale de reflu!. <eumplerea rapidC a varicelor Dn ciuda ocluzionCrii trunchiului pro!imal sugereazC reflu!ul Dn sistemul profund sau insuficiena valvelor venelor perforante multiple. (http:// .sfaturimedicale.ro/component/H&/item/>I>'(-diagnosticulclinic-al-tromboflebitei-superficiale +