Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Aspecte teoretice privind procesul de hidrofinare


Generalitai
Procedeele de tratare cu hidrogen au evaluat foarte rapid i s-au dezvoltat n domenii foarte variate ale industriei de prelucrare, de la rafinarea fraciunilor petrolifere cu hidrogen sub denumirea de "hidrofinare", pn la hidrogenarea nsoit de reacii de cracare i disproporionare, sub denumirea de "hidrocracare". Procesele de hidrotratare, n care reaciile principale sunt reaciile de hidrogenare a alchenelor i a aromaticelor, de hidrogenoliz a compuilor cu grupri funcionale coninnd sulf, azot, o igen, metale, precum i reacii de hidroizomerizare. !in aceast categorie fac parte procesele de hidrofinare, hidrogenare selectiv i de hidroizomerizare. "idrotratarea a fost introdus n practica industrial naintea hidrocracrii, iniial fiind dezvoltate procedeele de hidrofinare a benzinelor pentru reformarea catalitic, pentru ca apoi s fie e tins la aproape toate fraciunile petroliere, de la benzine pn la produsele grele reziduale. #n distribuia capacitilor de hidrofinare primul loc l deine hidrofinarea benzinelor utilizate ca materii prime pentru reformarea catalitic, ns este n continu cretere capacitatea afectat hidrofinrii petrolurilor, a motorinelor primare i a celor provenite din procese distructive de prelucrare a uleiurilor, a parafinei, a distilatelor grele de vid, precum i a hidrofinrii reziduurilor. #n urmatorul deceniu, disponibilitatea stocurilor de iei care s conin ct mai puin sulf va fi din ce in ce mai mic, iar cererea de distilate medii cu coninut redus de sulf va fi n continu crestere. $ceasta noua situaie va fora companiile producatoare de combustibili s investeasca in modernizarea instalaiilor de%a e istente si&sau s construiasc noi unitati pentru a veni n ntmpinarea cerinelor din ce in ce mai severe privind continuul compuilor indezirabili din combustibili, in special a celor cu sulf.

Scopul procesului
Prin hidrofinare 'hidro-rafinare( si hidrotratare se inteleg procesele de tratare cu hidrogen a fraciunilor petroliere pe catalizatori monofuncionali sulfuri sau o izi metalici, prin care se urmareste eliminarea compusilor heteroatomici, hidrocarburilor nesaturate si partial a aromaticelor din fractiunile petroliere. "idrofinarea a aparut din necesitatea desulfurarii distilatelor atmosferice pentru respectarea normelor impuse produselor finale sau in cazul benzinelor, pentru a le face apte pentru alimentarea reformarii catalitice in scopul prote%arii catalizatorilor platinici. )resterea e igentelor calitative privind

continutul de sulf si de azot in distilatele grele si cele de vid a condus la situatia in care hidrogenoliza legaturilor )-* si )-+, asigurata de hidrofinarea clasica sa nu mai fie suficienta. #n plus a intervenit necesitatea indepartarii +i si a , continuti in structuri chimice mai comple e, in special pentru a putea supune distilatele grele de vid cracarii catalitice. $ceste cerinte noi au impus modificari ale sistemului catalitic si ale regimului tehnologic al hidrofinarii, pentru a se asigura hidrogenarea prealabila a unor legaturi )-) astfel incat heteroatomii de *, +, ,, +i continuti in fractiune sa poata deveni accesibili si sa poata fi eliminati. Probleme si mai dificile au aparut odata cu inasprirea normelor privind continutul de sulf, azot si metale in combustibilii reziduali. !ificultatile erau determinate de faza mi ta vapori&lichid in care au loc aceste procese, hidrogenul fiind nevoit sa difuzeze prin pelicula lichida pentru a atinge centrele active ale catalizatorului. "idrotatarea constituie o alta categorie de procese, in care, in afara reactiilor de hidrogenoliza, are loc hidrogenarea aromaticelor bi-si policiclice in hidrocarburi hidroaromatice. #n cazul motorinelor rezulta in urma procesului o crestere semnificativa a cifrei cetanice, motorine puternic aromatice cum sunt cele rezultate din cracarea catalitica devin apte pentru a fi folosite drept combustibil diesel. #n cazul uleurilor, hidrotatarea conduce la cresterea indicelui de viscozitate, in conditii ce sunt de multe ori de preferat solventarii selective. -ealizarea hidrogenarii partiale a hidrocarburilor aromatice policiclice impune hidrotratarii un regim tehnologic mai sever decat cel al hidrofinarii si folosirea unor catalizatori specifici. )u toate ca, asa cum rezulta din cele e puse, hidrofinarea distilatului si a reziduurilor si hidrotratarea prezinta deosebiri importante, multitudinea aspectelor comune permite tratarea in comun a bazelor teoretice.

Materii prime
$plicarea hidrofinarii in industria de prelucrare a titeiului a fost stimulata de sursele de hidrogen disponibile in rafinarii prin dezvoltarea procesului de reformare catalitica. *e supun hidrofinarii o gama larga de produse petroliere . benzine de la distilarea atmosferica, benzine rezultate din procese distructive, motorine de diverse proveniente, distilate grele, uleiuri lubrifiante, parafine, cerezine, titei si reziduuri. *copul procesului de hidrofinare este pe de o parte, de a ameliora caracteristicile produselor finite astfel incat acestea sa fie in conformitate cu normele de poluare e istente si pe de alta parte, de a furniza materii prime proceselor de izomerizare, reformare, cracare catalitica si hidrocracare.

Tipuri de procese de tratare cu hidrogen


Procesele de tratare cu hidrogen, aplicate in rafinarii , pot fi grupate in doua mari categorii . / procese de hidrotratare . in care reactiile principale sunt reactiile de hidrogenare a alchenelor si a aromaticelor, de hidrogenoliza a compusilor cu grupari functionale continand sulf, azot, o igen, metale precum si reactii de hidroizomerizare 0 / procesele de hidrocracare . in care reactiile principale sunt reactiile de disproportionare, pe catalizatori bifunctionali, avand drept rezultat modificarea sensibila a masei moleculare a fractiunilor obtinute.

Procese de hidrotratare
"idrotratarea se aplica unei game foarte largi de fractiuni petroliere . benzine, petroluri, motorine, uleiuri, parafine, cerezine, reziduuri si titeiuri. "idrotratarea benzinelor se realizeaza in trei variante de proces . / hidrotratarea benzinelor utilizate drept componenti pentru benzinele comerciale 1 cu reducerea continutului compusilor cu sulf 0 / hidrotratarea benzinelor folosite ca materii prime in procesul de reformare catalitic reducerea continutului de hidrocarburi nesaturate si a compusilor cu sulf, azot o igen, arsen, plumb0 / hidrogenarea benzinelor de piroliza 1 hidrogenarea hidrocarburilor aciclice nesaturate0 / hidrogenarea petrolurilor 1 reducerea continutului de sulf, azot si hidrocarburilor aromatice0 / nesaturate0 / hidrogenarea uleiurilor 1 procesele de hidrotratare folosite la fabricarea aproape a tuturor sorturilor de uleiuri0 / hidrotratarea reziduurilor 1 in scopul obtinerii unor combustibili de focar cu continut mic de sulf, azot si metale. hidrogenarea motorinelor 1 reducerea continutului de sulf, reducerea hidrocarburilor

Factorii care influenteaza procesul de hidrofinare


Procesul de hidrofinare este influentat de urmatorii factori . / materia prima 0 / catalizatori 0 / temperatura 0

/ presiunea 0 / raportul hidrogen&materie prima 0 /viteza volumara.

Catalizatori
)ei mai raspanditi catalizatori sunt constituiti din o izi sau sulfuri ale unor metale tranzitionale depuse pe un suport care este e clusiv o idul de aluminiu. )atalizatorul utilizat difera dupa natura procesului. hidrofinare sau hidrotratare, dup natura materiei prime reziduale sau distilate si dupa elementul sau elementele a caror ndeprtare este urmarit cu predilecie 'sulf sau azot la hidrofinarea disilatelor, sulf sau nichel-vanadiu in cazul reziduurilor(. )and, in cazul hidrofinarii obiectivul principal este desulfurarea, se folosesc de cele mai multe ori catalizatori de cobalt-molibden depus pe 2-alumina. 3etalele se depun pe suport sub forma de o id, folosind in acest scop saruri solubile de cobalt si de molibden. #n cursul procesului o izii se transforma in sulfuri sau o i-sulfuri 'cu rapoarte uneori nestoichiometrice intre o igen si sulf(, legaturile molibden-sulf fiind cele catalitic active. Pentru a grabi acest proces si a scurta timpul necesar pantru a se a%unge dupa regenerare, la o activitate performanta a catalizatorului, s-au propus si sunt utilizate metode de sulfurare a catalizatorului -aportul atomic intre cobalt si molibden este in %ur de 4.5, cobaltul avand de fapt rolul de promotor, iar cantitatea totala de metale depuse pe suport variaza intre limitele 6-758. 9n efect favorabil il are un al doilea element de promotare, in general nichel sau fier. *e a%unge astfel la catalizatori dublu-promotati. )o-+i-3o sau )o-:e-3o, avand rapoartele atomice de apro imativ 4,5 . 4,; . 7,4. *uprafetele specifice ale catalizatorilor de hidrofinare se situeaza in general intre limitele ;44544 m &g, iar densitatea de volum intre <64-644 =g&m . #n cazul cand obiectivul principal al hirofinarii este denitrificarea, ceea ce are loc mai ales cand se urmareste o stabilitate la o idare mai buna a produsului 'de e emplu uleiuri lubrifiante(, se utilizeaza catalizatori de nichel-molibden, activitatea celor de )o-3o nefiind suficienta. )ontinutul de metale in cazul acestor catalizatori este de 74-7<8 3o si ;-<8 +i. )atalizatorii de +i-3o au in plus o activitate hidrogenata suficienta pentru a asigura saturarea alchenelor continute in produsele rezultate din procesele de cracare termica, alegerea acestor catalizatori poate fi deci determinata si de includerea in alimentare a produselor de cracare.
; 5

#n procesul de hidrotratare, hidrogenarea partiala a hidrocarburilor aromatice necesita o activitate hidrogenanta mai puternica a catalizatorului, cea a catalizatorului de +i-3o putandu-se dovedi insuficienta. #n asemenea cazuri se recurge la catalizatori de +i->. *pre deosebire de catalizatorii de +i-3o, cei de +i-> sunt sensibili la sulf, activitatea lor hidrogenanta diminuand sensibil la depasirea unor anumite limite, de altfel destul de reduse, privind continutul de sulf. $ceasta situatie poate fi ilustrata prin activitatea catalitica relativa a celor doi catalizatori la hidrotatarea unor materii prime cu un continut de sulf sensibil diferit 'activitatea din tabel reprezinta constanta relativa de viteza, considerand reactia de hidrogenare de ordinul ?(

Tabelul nr.1

Sulf in alimentare % greut. Catalizator Ni-Mo Catalizator Ni-W

1,7 100 0

0,14 100 22!

!in aceste date rezulta ca la un continut redus de sulf de 4,7<8 catalizatorul de +i-> este de peste doua ori mai activ in reactii de hidrotratare a hidrocarburilor aromatice, devenind mai putin activ decat +i-3o la un continut de sulf in materia prima mai ridicat '7,@8(. Pentru aceste motive la hidrotratarea motorinelor se recurge de multe ori la sisteme cu doua trepte de reactie , prima asigurand desulfurarea pe un catalizator +i-3o sau )o-3o , iar a doua o hidrogenare partiala a hidrocarburilor aromatice pe un catalizator +i-> sau Pt&alumina, cu eliminarea lui ";* intre trepte. )atalizatorii de +i-3o si )o-3o elimina de asemenea o igenul, ceea ce conduce la o ameliorare sensibila a culorii produselor. "idrofinarea si mai ales hidrotratarea materiilor prime reziduale ridica probleme ma%ore privind difuzia componentilor continuti si mai ales a asfaltenelor spre partea centrala a particulelor de catalizator. Pentru asemenea materii prime sunt utilizati de preferinta catalizatori de )o-3o si +i-3o pe suport de alumina poroasa avand o suprafata specifica de ;44-544m &g. $mbele tipuri de catalizatori promoveaza atat desulfurarea cat si demetalizarea, raportul intre cele doua actiunii fiind functie de dimensiunea porilor, porii mari favorizand indepartarea vanadiului si a nichelului, iar porii mici desulfurarea.
;

Pentru a usura difuzia componentilor de masa moleculara mare cum sunt cei ce contin metale, se recurge 'cazul catalizatorului ?:P-"!3(, la realizarea acestora sub o forma aciculara, similara co%ilor de castane sau de arici. A asemenea forma asigura o mai buna utilizare a suprafetei interne pentru demetalizare, eliminandu-se in mare masura distibutiile inegale pe adancime, specifice granulelor sferice de catalizator.

Temperatura
Ba temperaturi moderate este termodinamic posibila hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate si hidrogenoliza compusilor o igen, sulf, azot, organo-metalici. )resterea temperaturii duce la marirea vitezei reactiilor de hidrogenare si hidrogenoliza, datorita cresterii energiilor de activare. )resterea temperaturii cu ;;C) are ca efect o dublare a vitezei reactiilor de hidrodesulfurare in timp ce pentru dublarea vitezei reactiilor de denitrificare este necesara o crestere a temperaturii cu 5;C). Adata cu cresterea temperaturii are loc si o accentuare a reactiilor de hidrocracare '<44-<;4C)( care pot duce la micsorarea randamentului produsului principal si sunt insotite de depuneri de cocs pe catalizator. Demperatura afecteaza nu numai viteza reactiilor catalitice de suprafata ci si viteza de difuzie. ?ndustrial procesul se realizeaza la temperaturi de ;E4-<44C).

Presiunea
?nflueneaz . / echilibrul chimic si viteza reactiilor, viteza de difuzie a reactantilor prin porii catalizatorului si raportul vapori&lichid la hidrotratarea fractiunilor grele 0 / timpul de contact cu catalizatorul precum si reactiile secundare care duc la depuneri de cocs pe catalizator afectand activitatea si durata de functionare a catalizatorului. 3arirea presiunii cu mentinerea constanta a celorlalte variabile, determina modificarea conversiei datorita cresterii presiunii partiale a hidrogenului si a cresterii proportiei de lichid, cu alimentare mi ta. 3arirea presiunii partiale a hidrogenului determina indepartarea mai completa a compusilor cu o igen, sulf, azot, o saturare a olefinelor si a aromaticelor si o hidrogenare a componentilor care genereaza depuneri de cocs 'rasine si afaltene(.

"

Presiunile folosite in procesele de hidrotratare variaza in limite largi '54-744 bar( ceea ce e plica diversitatea constituentilor ce urmeaza a fi hidrogenati, vitezele lor diferite de reactie si gradul de hidrogenare diferit, urmarit.

Raportul hidrogen/materie prima


?nfluenteaza presiunea partiala a hidrogenului, echilibrul vapori-lichid si timpul de edere in zona de reactie prin efectul asupra volumului mediu de reactanti. !uce la o indepartare mai completa a compusilor cu sulf, azot, o igen. )resterea reactiei de hidrogen determina o marire a fractiei vaporizate si o crestere a presiunii partiale a hidrogenului, ambele ducand la cresterea vitezei globale de reactie determinata si de cresterea vitezei de difuzie a hidrogenului prin pelicula de lichid. Ba determinarea marimii ratiei de circulatie a hidrogenului intervine si puritatea lui. *e recomanda utilizarea gazelor cu un continut de hidrogen mai mare de @48 si continut de ";* sub <-E8 - la purificarea gazelor de recirculare. #n practica industriala se lucreaza cu rapoarte hidrogen&materie prima de ordinul 5-74 mol&mol respectiv ;4 -744+m5&m5.

Influenta vitezei volumare


,iteza volumara, e primata ca raportul intre debitul volumetric de materie prima si volumul de catalizator este un criteriu de apreciere a influentei vitezei de alimentare cu materia prima asupra timpului de reactie. #n zona de reactie a unui volum mare de hidrogen, materia prima nu este singurul factor care determina timpul de contact intre reactanti si catalizator. ?ndustrial se lucreaza la viteze de volum de ordinul 4,E-Eh-7.

Tipuri de reactii Reactii de hidrogenare


# !iolefine --)"F)"-)"F)"; G "; H --)"F)"-)";-)"5 / Alefine --)"F)"-)";-)"5 G "; H --)";-)";-)";-)"5

"idrocarburi aromatice

$2 % &2 $1 $2 $1 $1

$2

% &2

Reactii de hidrodeciclizare

Reactii de hidroizomerizare
C10-C&-C10 ' C10-C&-C10 C! C2 C2

Reactii de hidrogenoliza
# -eactii de hidrodesulfurare cu ruperea legaturii )-* cu formare de hidrogen sulfurat. / Dioli 'mercaptani( --*" G "; H -" G ";* / *ulfuri alchilice --)";-*-)";--I G ;"; H --)"5 G -I-)"5 G ";* / !isulfuri

--)";-*-*-)";--I G 5"; H --)"5 G-I-)"5 G ;";* / *ulfuri ciclice &2C-C&2 % &2 ' C4& )S& % &2 ' C4&10 % &2S &2C C&2 S / Diofeni

# Jenztiofeni si alchil benztiofeni.

# !ibenztiofeni.

# -eactii de denitrificare

/ Piridine*

/ )hinoline

# ?ndoli.

Reactiile compusilor cu o igen cu ruperea legaturii !"#$ cu generare de apa%

/ :enoli

/ $cizi naftenici

10

Realizarea industriala a hidrofinarii


#n cele mai multe cazuri, hidrofinarea benzinelor urmareste utilizarea lor pentru alimentarea reformarii catalitice. #n acest scop, in afara limitelor de distilare impuse, benzinele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii de puritate .

Dabelul nr.; *ulf ppm $zot ppm $lchene ppm A igen ppm

+1

+0.!

+0.!

+!

A puritate analoaga este impusa hidrocarburilor sau fractiunilor destinate izomerizarii. #n cazul benzinelor primare, atingerea acestor obiective poate fi realizata folosind o singura treapta de hidrofinare si fara a recurge la flu uri de hidrogen pentru racirea reactorului. *chema tehnologica a unei asemenea instalatii este data in fig.7. #n cazul cand se prevede folosirea in reformarea catalitica si a benzinelor rezultate din procesele de cracare, atingerea performantelor mentionate eset mult mai dificila, atat din cauza unui continut mare de alchene, cat si a unei stabilitati mult mai ridicate a compusilor cu sulf si azot. Pentru a atinge mai usor obiectivele puritatii, se prefera hidrofinarea acestor benzine in amestec cu benzinele primare. !aca se respecta limitele unui continut de ma 54-<48 benzine cracate in amestec, hidrofinarea se poate face fara a se modifica instalatia inasprind insa regimul tehnologic. !aca benzinele cracate urmeaza sa alimenteze reformarea catalitica fara a fi in prealabil amestecate cu benzinele primare, este necesar de a se folosi un reactor prevazut cu in%ectii de hidrogen de racire. Pentru a se atinge puritatea finala impusa in cele mai multe cazuri devine necesar un al doilea reactor pentru perfectarea desulfurarii si denitrificarii. #n cazul cand benzinele nu sunt destinate reformarii catalitice, cele primare se pot hidrofina folosind o singura treapta de raactie , fara in%ectii de hidrogen de racire. !aca cele cracate urmeaza a fi utilizate drept componenti ai benzinelor finite, nu se recurge la o hidrogenare completa a alchenelor, ceea ce ar reduce sensibil cifra octanica, ci la o hidrogenare selectiva a dienelor si a alchenelor celor mai reactive.
11

Dabelul nr.5
Jenzine de )atalizator distilare primara )o-3o& alumina Jenzine primare in amestec cu benzine de cracare termica )o-3o& alumina Petroluri de distilare primara +i-3o& alumina 3otorine de distilare primara +i-3o& alumina

Demperatura,

;E4-57E

;M4-5K4

5<4-5@4

5E4-564

Presiunea, bar

;4-54

;E-<E

54-E4

54-K4

,iteza de volum, h
7

@-7E

5-K

<-K

5-K

-aport " ; &alimentare +m 5 &m


5

5E-@4

@4-764

744-;44

;44-544

Puritatea hidrogenului, 8 mol !urata ciclului, luni

@4-M4

@4-M4

K-;<

K-76

A astfel de hidrogenare selectiva se realizeaza pe un catalizator de paladiu, sau in procedeul *chell de nichel, intr-o singura treapta de reactie. #n cazul catalizatorului de nichel temperatura este de 64-754 ), presiunea este K4 bar, viteza de volum este 4,6-7,E tone&m catLora, cantitatea de "; este de E4-744 +m &t alimentare, iar cea de gaze de recirculare de ;44-E44 +m &t alimentare. Pentru catalizatorul de paladiu presiunile sunt ceva mai reduse. *e a%unge la o scadere a valorii dienice de la ;4 la 7, a gumelor n mg&744 cm de la 5E la <, a cifrei de brom de la @E la EK, cifra octanica si continutul de sulf ramanand neschimbate.
5 5 5 4 5

12

Fig.1 Schema tehnologica a unei instalatii de hidrofinare a benzinei primare

13

A&A'()A T*+&#'#G(!, A (&STA'A(*( -* +(-R#F(&AR* A .*&)(&*(


G*&*RA'(T,/( ?nstalatia "idrofinare Jenzina prelucreaza un amestec de 6M8 benzina de !$ nestabilizata si 778 benzina de )ocsare nestabilizata. "idrofinarea benzinei are ca scop indepartarea compusiilor cu sulf, azot , compusi organici cu o igen, olefine din materia prima , compusi ce constituie otravuri pentru catalizatorii cu platina din instalatia de -eformare )atalitica. Nste prima instalatie de hidrogenare a benzinei din tara si prezinta modificari importante fata de instalatiile de hidrofinare construite in rafinariile noastre, atat din punct de vedere constructiv cat si functional. )apacitatea instalatiei este de EE4444 t&an. ?nstalatia e istenta a fost modernizata realizandu-se si implementarea *istemului de )ontrol !istribui '!)*(. )$P$)?D$DN$ ?+*D$B$D?N?. J?B$+D 3$DN-?$B !upa modernizare , instalatia "idrofinare Jenzina prelucreaza E7<EK4 t&an amestec benzina de !$ nestabilizata si benzina )ocsare nestabilizata. ?nstalatia functioneaza 6444 ore pe an , in regim continuu. Tabel 1. Jilant material si randamente de produse pentru instalatia "idrofinare -enumire produse Materie prima Jenzina !$ nestabilizata Jenzina )ocsare nestabilizata Oaze cu "; de completare '6<,M7 8mol( Total Produse obtinute Oaze cu ";* :ractie )5P)< Jenzina hidrofinata Total 0g1h E@<<4 K664 @44 34565 7@74 5;E4 K44K4 34565 2gr 66,5 74,K 7,7 155 ;,K E,4 M;,< 155

Jilantul material prezentat mai sus nu cuprinde bilantul pe coloana 45-);, coloana ce separa fractia )EP)K din benzina ce constituie materia prima pentru instalatia de -). $ceasta coloana este amplasata in instalatia de ?zomerizare.
14

P-AP-?ND$D?BN )$-$)DN-?*D?)N $BN 3$DN-?N? P-?3N *? P-A!9*NBAAJD?+9DN Tabel 2. Proprietatile materiei prime care se prelucreaza in instalatia de "J, conform proiectului 9AP. &r. !rt. 7 ; 5 < -enumire caracteristic7 Oreutate specific d<;4 !istilare, $*D3 1!6K, ) )oninut de sulf )oninut de azot ppm gr ppm gr 8alori 4,@4< ;M,5 P 7@6,7 7;E5 7; Metoda de analiz7 *D$* 5E&67 *- ?*A 5<4E&M6 $*D3 ! ;K;;&M6 9AP 56<&K<

Tabel 3. )ompoziia gazelor cu hidrogen de completare este conform 9AP. &r. !rt. -enumire caracteristic7 )ompoziie, 8 mol. "idrogen 3etan Ntan Propan i-Jutan n-Jutan i-Pentan n-Pentan )KG Dotal 8alori 6<,M7 <,@ <,56 5,7< 4,@; 7,47 4,;@ 4,7< 4,@5 744,44 Metoda de analiz7

*- N+ ;@M<7&;444

Tabel 4. )aracteristicile produselor conform proiectului 9AP. &r. !rt. -enumire caracteristic7 Jenzin hidrofinat 8alori Oaze cu ";* la !O-* 4, K@; 'Q( :racie )5 P )< la :O 4,E@@ -

7 Oreutate specific d<;4 4,@7; ; !istilare, $*D3 1!6K, ) E@,E P 7@6,5 5 )oninut de sulf, ppm R 4,7 'Q( greutatea specific este n raport cu aerul )A+*939-? !N 9D?B?D$D? *? )$D$B?S$DATabel 5. )onsum de utilitati &r. crt. Sursa de energie 91M.
1!

!onsum

#:servaii

7 ; 5 < E K @ 6 M

$p recirculat $p demineralizat $bur medie presiune $bur %oas presiune Nnergie electric )ombustibil gazos $zot $er tehnic $er instrumental

m5&t m5&t Tg&t Tg&t T>h&t Tg&t +m5&t +m5&t +m5&t

5,@6 't F 6 o)( 4,4K 7;,4 76,5 ;4,M ;7,<< '"iF77K44 =cal&=g( 4,477 4,7; 4,MM

nota 7 periodic

periodic periodic

#n instalaie se produc <,4E t&h abur de < barg Tabel 6. )onsum de catalizator &r. crt. 7 -enumire )atalizator hidrofinare $=SA +AJNB 9.M. Tg&t !onsum 4,477 #:servaii

Tabel 7. Sestrea instalatiei &r. crt. 7 ; -enumire )atalizator hidrofinare Jile alumin 9.M. m5 m5 !antitate ;K,6 UM #:servaii Ngal repartizat n cele dou reactoare

Jilele de alumin reprezint suportul catalizatorului i au trei dimensiuni. -sfere cu diametrul de 5 mm0 -sfere cu diametrul de K mm0 -sfere cu diametrul de 7M mm. Tabel 8. )onditiile flu urilor la limita instalatiei 'intrare-iesire( (ntrare &r.crt 7 ; 5 < E K @ 6 -enumire flu Jenzin !$ Jenzina cocsare Oaze cu hidrogen $bur %oas presiune $bur medie presiune $p recirculat rece $er tehnic )ombustibil gazos Presiune$ :ar g <,4 <,4 7K,4 <,4 K,4 7; 7K 5,6 E,E <K 7,6 5
1"

Temperatur7$ ;! <4 <4 <4 7E; ;E4 ;44 ;E4 54 ambiant ;4 54

M 74 (esire 7 ; ; 5 < E K @

$er $3) $zot Jenzin hidrofinat la coloana 45-); Jenzin hidrofinat la depozit :racie )5 P )< la instalaia :O Oaze cu ";* la instalaia !O-* $p uzat $p recirculat cald )ondens %oas presiune $bur %oas presiune produs

EK <4 74,@ <,4 7<,5 E,4 <,4 7,5 ;,4 7,E ;,4 <,4

5E <E ambiant 7;4 <4 <4 <4 E< 56 774 7E4

Procesul Tehnologic ?nstalaia "idrofinare Jenzin cuprinde urmtoarele secii. *ecia nclzire materie prim, reacie i separare gaze 0 *ecia de comprimare i recirculare a gazelor bogate n hidrogen 0 *ecia de stripare.

17