Drept Administrativ II : REFERAT Caracteristicile actului administrativ Caracteristicile actelor de drept administrativ reprezinta acele insusiri care, rezultand

din reunirea cumulativa a elementelor esentiale si a conditiilor de valabilitate, diferentiaza aceste acte de alte categorii de acte juridice z!"#!"o $n act juridic este de drept administrativ fie atunci cand din analiza aspectelor de fond %adica a insusirilor sale interne& rezulta aceste trasaturi, deci avand in vedere criteriul material ' al activitatii fundamentale careia ii da e(presie ') fie atunci cand actul este calificat ca atare prin normele juridice %criteriul formal ') al denumirii sale& *rin caracteristici ale actelor de drept administrativ intelegem acele trasaturi care individualizeaza aceste acte fata de alte acte juridice Intrunind anumite elemente esen 'II' tiale si indeplinind conditiile de valabilitate stabilite de lege, actele administrative au urmatoarele caracteristici: caracter unilateral, legal, obligatoriu, e(ecutoriu si oportun %actual& +e poate face discutie despre urmatoarele caractere : # Caracterul unilateral *rincipala caracteristica definitorie a manifestarii de vointa din actele administrative este unilateralitatea acesteia Caracterul unilateral reprezinta acea calitate a actului juridic conform careia el este emis fara participarea sau consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat sau cu privire la care genereaza drepturi sau obligatii Fata de alte acte juridice unilaterale %de e(emplu, cele civile&, unilateralitatea actelor administrative este determinata de emiterea actelor in temeiul si pentru realizarea puterii de stat Acest caracter unilateral este specific tuturor actelor de putere, in categoria carora intra si actele administrative, alaturi de actele puterii legislative, a instantelor judecatoresti si ale parc,etului Caracterul unilateral al actelor administrative se particularizeaza prin aceea ca manifestarea unilaterala de vointa are loc in cadrul activitatii e(ecutive, de organizare a e(ecutarii legii si de e(ecutare in concret a acesteia, provenind, de regula, de la un organ al administratiei publice Desigur, cand un act administrativ este emis din oficiu de catre un organ de stat, creand obligatii in sarcina altor subiecte, autoritati publice, organizatii, asociatii, persoane fizice etc caracterul unilateral al acestor acte este cat se poate de evident, ceea ce e(plica si posibilitatea revocarii nelimitate a actelor de drept administrativ, c,iar de catre autoritatea care le'a emis E(ista unele situatii in care modul de emitere si cel de e(ecutare al unor acte de drept administrativ ar parea ca efectueaza caracterul unilateral al acestor acte Avem in vedere situatii cum sunt: efectuarea unei prestatii sau plati de catre celalalt subiect al raportului juridic, altul decat organul emitent, indeplinirea unor obligatii de catre organul de stat, respectarea unor formalitati procedurale la emiterea actelor administrative a& $neori emiterea unui act administrativ este precedata, insotita sau succedata de efectuarea unei prestatii sau plati de catre celalalt subiect al raportului juridic, altul decat organul emitent Astfel, livretul militar se elibereaza, printre altele, persoanelor care si'au satisfacut stagiul militar fara ca sa se poata afirma ca satisfacerea serviciului militar reprezinta indeplinirea unei obligatii de natura contractuala, careia emiterea livretului sa'i confere caracterul bilateral De asemenea, permisul pentru mentinerea armelor se elibereaza titularului, numai dupa ce a ac,itat ta(ele legale si costul impri 'III'

matului -a fel, terenurile proprietate de stat pot fi atribuite in vederea construirii de locuinte cu plata ta(ei stabilite prin dispozitiile legale In aceste cazuri nu suntem in prezenta unei contraprestatii oneroase a beneficiarului unui act administrativ, in sc,imbul emiterii deciziei, astfel incat aceasta sa dobandeasca un caracter bilateral +uma platita nu reprezinta contravaloarea prestatiei organului de stat, in sc,imbul emiterii actului, ci ea reprezinta ta(a sau impozitul impus de lege pentru eliberarea unei autorizatii sau a unui permis etc -a o analiza sumara se poate constata ca ar e(ista, dupa principiile dreptului civil, neaplicabile in aceasta materie, o vadita disproportie intre suma platita si serviciul administrativ realizat, in sensul ca aceasta suma poate aparea ca fiind fie prea putin oneroasa sau prea onoroasa, dupa caz, fata de serviciul administrativ efectuat *e de alta parte, in cele mai multe cazuri, respectivele sume nici nu sunt varsate in beneficiul organului de stat, parte in raportul juridic, asa cum este cazul vanzatorului in contractul civil, ci aceste sume sunt destinate beneficiului direct al statului b& Caracterul unilateral se mentine si in ipoteza in care prin actul administrativ se stabilesc unele obligatii in sarcina organului emitent Astfel, unitatile militare sunt obligate sa e(ecute dispozitiile de repartizare in productie a absolventilor invatamantului militar superior Aceste obligatii nu apar ca urmare a unui acord de vointa dintre administratie si beneficiari in virtutea caruia administratia s'ar obliga in mod corelativ dreptului subiectiv al celeilalte parti Dimpotriva, obligatiile administrative sunt generate de prevederi legale pe care administratia trebuie sa le respecte si care confera dreptul celor administrati Aceste drepturi nu se nasc nici in urma liberei aprecieri a organului si cu atat mai putin prin acord de vointa, ele derivand direct din lege c& Caracterul unilateral al deciziei administrative subzista si in ipoteza in care actul administrativ este emis cu respectarea unor formalitati procedurale, ca de e(emplu cererea solicitantului, avizul sau acordul, cerute de lege Astfel, persoanele fizice care indeplinesc conditiile legale pentru a fi autorizate si vor sa detina arme de foc, depun cererea in vederea autorizarii In cazul actelor administrative emise la cerere solicitantii au deplina libertate de a se folosi de beneficiul acestor acte Cererea, prin care se manifesta vointa solicitantului urmata de emiterea actului juridic nu constituie, impreuna, un consimtamant care sa dea nastere unui raport contractual $nele dintre aceste acte %de e(emplu permisele& atribuie solicitantului o situatie juridica generala cu drepturi si obligatii care nu izvorasc din respectivul act administrativ, ci din lege Aceasta demonstreaza ca nu suntem in prezenta unui contract civil, unde drepturile si 'I.' obligatiile sunt generate de acordul de vointa al partilor In alte cazuri actele administrative, ca de e(emplu autorizatiile date pentru e(ercitarea unei meserii, atribuie o situatie juridica generala solicitantului, pe langa care creeaza si drepturi sau obligatii cu caracter determinant %stabilesc locul, obiectul si conditiile de e(ercitare a meseriei, atribuie folosinta unui teren delimitandu'l in mod e(act, indicand data terminarii constructiei etc & Cu toate aceste nu suntem in prezenta unui contract civil In primul rand, contractul sinalagmatic presupune e(istenta unui raport juridic avand un dublu obiect %la vanzare'cumparare el consta din predarea bunului si plata pretului, pe cand in cazul unei autorizatii, obiectul acesteia il constituie in mod e(clusiv asigurarea posibilitatii ca beneficiarul sa desfasoare o activitate sau sa'si asigure conditiile necesare pentru satisfacerea unor drepturi sau interese In al doilea rand, cauza actelor administrative este unica si nu dubla %ca in contractul precitat, unde prestatia fiecarei parti in raportul juridic constituie cauza contraprestatiei celeilalte parti&, ea constand in asigurarea desfasurarii unei activitati sau a realizarii unor drepturi In al treilea rand, modul de manifestare a vointei beneficiarului are un rol secundar, ea contribuind la emiterea actului juridic la cerere, act ale carui efecte se produc numai in baza manifestarii de vointa a organului emitent, c,iar daca ea este declansata de formularea cererii

In ce privesc efectele juridice ale actelor administrative constatam ca, pe de o parte, ele se produc din momentul emiterii lor, iar pe de alta parte, refuzul beneficiarului actului de a'si e(ercita drepturile atribuite este irelevant pentru e(istenta actului, intrucat desfiintarea lui trebuie sa fie e(presia vointei organului de stat Astfel, autoritzatia se anuleaza si permisul se retrage c,iar daca titularul lor renunta sa mai detina armele inscrise in permis si prezinta actul de instrainare al acestora In mod similar, nici renuntarea la beneficiul uni act administrativ nu poate influenta e(istenta actului, organul trebuind sa intervina prin desfiintarea actului in cauza, c,iar daca aceasta operatiune este determinata de refuz sau renuntare din partea beneficiarului si este prevazuta ca o conditie a anularii sau revocarii *e de alta parte, c,iar daca in cazul actelor administrative emise la cerere am considera ca acordul de vointa este elementul esential al acestora %cererea si actul administrativ& efectele ar trebui sa se produca din momentul realizarii acestui pretins acord, iar desfiintarea actului ar presupune realizarea aceluiasi acord caracteristic si constituirii actului juridic Actul administrativ este unilateral c,iar daca a fost emis in comun de mai multe organe administrative, fara a se putea considera ca suntem in prezenta unui contract intervenit intre organele emitente Intr'adevar, contractul presupune nu numai e(istenta unui acord de vointa, ci si subiecte de drept diferite, capacitati juridice distincte, drepturi si obligatii opozabile intre partile contractante /ri in cazul actelor emise in comun, drepturile si obligatiile apar opozabile nu intre organele in cauza, ci fata de su '.' biectii destinatari pentru care actul apare tot ca o manifestare unilaterala de vointa, c,iar daca provine de la mai multe subiecte de drept In unele cazuri, emiterea unui act administrativ este supusa unor cerinte procedurale cum ar fi avizul sau acordul dar nici una din ele ') c,iar daca concorda cu actul juridic de baza la care se refera ') nu obliga organul la emiterea actului, ci reprezinta conditii de valabilitate ale actului juridic /data ce actul a fost emis cu respectarea acestor conditii, retragerea avizului sau acordului este irelevant pentru e(istenta actului In sfarsit, caracterul unilateral se mentine c,iar daca actul administrativ constituie el insusi o conditie prealabila inc,eierii unui act civil %de e(emplu autorizatia de instrainare in cazul unui contract de vanzare'cumparare a unui imobil&, sau daca, dimpotriva, rezulta in urma inc,eierii unui asemenea act contractual %de e(emplu, dispozitia de repartizare la locul de munca a absolventului, insa dupa inc,eierea si e(ecutarea contractului de scolarizare& In aceste cazuri organul administrativ fie ca nu este parte in raportul juridic respectiv, fie ca intre el si partea contractanta se stabilesc ulterior raporturi de drept administrativ Ca o concluzie a situatiilor prezentate se impune faptul ca efectele juridice ale actelor administrative sunt rezultatul manifestarii unilaterale de vointa a organului de stat, singurul element ,otarator, si ca prezenta unor conditii prealabile, concomitente sau ulterioare adoptarii actului, asigura doar valabilitatea actului respectiv Caracterul unilateral al actului determina, cu unele e(ceptii, si caracterul revocabil al deciziilor administrative Daca in dreptul civil majoritatea actelor unilaterale sunt irevocabile, odata ce au beneficiat de acceptarea partilor, in dreptul administrativ actele sunt, in principiu, revocabile Caracterul unilateral al deciziilor administrative, spre deosebire de caracterul unilateral al unor acte civile, nu face necesara, in scopul perfectarii actului, e(istenta consimtamantului celeilalte parti Caracterul unilateral al actelor administrative dublat de caracterul revocabil al acestora, aseamana si distinge aceasta categorie de acte de ,otararile instantei judecatoresti Aceste ,otarari sunt unilaterale, fiind emise in temeiul autoritatii de stat, dar prin adoptarea lor, instanta se dezinvesteste de orice drept de revenire sau de retractare a solutiei pronuntate 0 Caracterul legal al actelor de drept administrativ Caracterul legal al actelor administrative rezulta din obligativitatea emiterii lor pe baza si in conformitate cu legile in vigoare Fiind emise in mod unilateral, de regula de catre un organ al

administratiei de stat, deci provenind de la o autoritate si fiind emise cu respectarea legii aceste acte se bucura de prezumtia de legalitate Aceasta prezumtie care, desi in cele mai multe cazuri nu este absoluta %ca si in cazul actelor administrative jurisdictionale&, este totusi o prezumtie relativa puternica, care confera caracter obligatoriu si e(ecutoriu acestor acte, desi poate fi inlaturata Aceasta prezumtie are anumite trasaturi conferind caracter autentic si caracter veridic actelor administrative .eridicitatea este acea trasatura conform careia se prezuma ca actul administrativ e(prima adevarul, avand un continut corespunzator realitatii faptice si prevederilor legii Caracterul autentic este acea trasatura conform careia se prezuma ca actul provine de la insusi organul pe care inscrisul il indica drept autor al sau *rezumtia de legalitate a actelor administrative face sa nu mai fie necesara, anterior punerii sale in e(ecutare, cercetarea legalitatii actului asa cum se procedeaza in alte ramuri de drept /bligativitatea emiterii deciziei pe baza si in conformitate cu legea in vigoare si cu alte acte normative subordonate legii este un rezultat al subordonarii actelor administrative, care au o forta juridica inferioara comparativ cu actele juridice ce dispun de o forta superioara, de e(emplu legea Analizand aceasta caracteristica a actelor administrative se pot formula unele reguli : actele administrative nu pot modifica, suspenda sau lipsi de eficacitate legea ori un alt act cu o forta juridica superioara) legea sau un alt act juridic superior poate modifica, anula sau suspenda un act administrativ Actele administrative normative nu pot reglementa raporturi sociale ce tin in e(clusivitate, fie in mod e(pres, fie in mod tacit, de competenta puterii legislative, fiind reglementate prin lege sau prin decrete prezidentiale De asemenea, actele administrative se emit si cu respectarea celorlalte acte juridice subordonate legii, fie ca apartin organelor puterii legislative %de pilda, ,otararile& sau altor organe de stat, ale administratiei ierar,ic superioare, justitiei si parc,etului 1ecesitatea subordonarii actelor administrative fata de alte acte juridice superioare nu este reglementata ca un principiu e(pres al dreptului constitutional si al celui administrativ, dar se desprinde din unele reglementari, care cuprind reguli de principiu si pentru dreptul administrativ Astfel, guvernul si organele centrale ale administratiei de stat emit acte normative numai in baza unor prevederi cuprinse in Constitutie, legi sau decrete, in vederea luarii masurilor necesare privind organizarea si asigurarea e(ecutarii legilor $neori legea prevede aceasta subordonare in mod e(pres si cu caracter general, referindu'se la anumite categorii de acte administrative, fie la anumite acte concrete Astfel, guvernul emite ,otarari pentru organizarea e(ecutarii legilor /rganele administratiei de stat care indeplinesc atributii speciale cu privire la Fondul Ar,ivistic 1ational elaboreaza norme te,nice pentru desfasurarea activitatii ar,ivistice, in conformitate cu prevederile Decretului nr 2304#53#, indrumand si controland aplicarea acestora In ipoteza in care un raport social nu a fost reglementat in prealabil prin lege, se face distinctie intre actul normativ si cel individual In cazul actelor normative ale administratiei de stat ele vor putea reglementa raportul social in scopul realizarii atribu '.II' tiilor, dar numai cu respectarea stricta a cadrului legal De aceea, administratia nu va putea reglementa raporturi de competenta puterii legislative in domeniul legilor organice %in materie penala, electorala, de organizare administrativ'teritoriala&, ci numai in raporturi de competenta administrativa In masura in care aceste raporturi nu fac obiectul de reglementare al actelor organelor puterii legislative, se considera ca ele vor putea fi reglementate si prin intermediul actelor administrative $nele reglementari cu valoare generala au adus precizari privind competenta normativa administrativa *roiectele de ,otarari guvernamentale cu caracter normativ se elaboreaza pentru realizarea atributiilor ce'i revin 6uvernului, potrivit Constitutiei, legilor si decretelor, pentru aducerea la indeplinire a politicii interne si e(terne a statului In ,otararile normative se va indica actul normativ superior pe baza si in vederea e(ecutarii caruia au fost adoptate Aceste prevederi demonstreaza faptul ca nu se poate considera ca apartinand reglementarii administrative, tot ceea

ce organele puterii nu si'au rezervat pentru propria reglementare, sau ceea ce nu tine in mod obisnuit de competenta normativa a puterii legislative Instructiunile, ordinele si alte acte cu caracter normativ ale organelor centrale ale administratiei de stat se emit numai in temeiul unor prevederi e(prese cuprinse in legi, decrete, sau ,otarari *rin aceasta prevedere se elimina practica privind emiterea automata a unor acte de aplicare in concret a legilor, trebuind sa e(iste o imputernicire speciala si e(presa in acest sens Asemenea acte se pot insa emite in mod e(ceptional, in lipsa unei imputernicirii e(prese, dar numai in cazul in care actul de nivel superior reclama e(istenta unui act de e(ecutare, care sa'i asigure o aplicare unitara In instructiuni, ordine si alte asemenea acte normative, trebuie sa se indice actul normativ superior pe baza si in vederea e(ecutarii caruia au fost emise Rezulta ca emiterea unor acte de acest gen in afara unor prevederi legale e(prese reprezinta cazuri de e(ceptie In cazul actelor administrative individuale ele nu pot fi emise daca nu au la baza un act normativ al puterii legislative, sau al administratiei de stat In ipoteza in care un raport social a fost reglementat in prealabil prin acte ale puterii legislative, normele administrative subordonate aduc, prin reglementarea secundara, precizari in plus fata de norma legislativa 1u putem insa afirma ca normele inferioare vin sa umple o lacuna legislativa, deoarece dispozitiile legale si e(prese interzic ca prin ,otarari guvernamentale sau alte acte subordonate sa se completeze legea Reglementarea legala a metodologiei generale de te,nica legislativa prevede ca actele normative ale administratiei nu pot adauga sau contraveni principiilor si dispozitiilor din legile si decretele pe baza si in vederea e(ecutarii carora sunt adoptate Caracterul licit al actelor administrative nu este contrazis de e(istenta actelor ilegale -iceitatea sau legalitatea inseamna recunoasterea caracterului valabil al actelor si al e' '.III' fectelor lor pana in momentul anularii, in baza prezumtiei de legalitate *rin inlaturarea prezumtiei efectele juridice ale actului, pretins legal, se sterg, actul avand doar valoarea unui simplu fapt material Daca actul ilicit a produs si efecte juridice, consecinte pagubitoare, vatamarea drepturilor subiective, el va reprezenta un fapt material juridic ilicit 7 Caracterul obligatoriu al actelor de drept administrativ /bligativitatea actelor administrative trebuie privita sub aspectul organului emitent al subiectelor de drept, care cad sub incidenta actului si a organelor administrative ierar,ic superioare a& Actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent Cele normative sunt obligatorii atata timp cat raman in vigoare Actele individuale trebuie sa fie emise in conformitate si cu respectarea dispozitiilor din propriile acte normative /rganul emitent nu este obligat sa'si aplice propriul act ilegal intrucat contravine principiului legalitatii *rin actul individual organul nu poate deroga de la prevederile propriului act normativ Cand actul se adreseaza insasi organului emitent, respectarea prevederilor sale se face atat in aceasta calitate, cat si ca subiect obligat sa il e(ecute b& Actele administrative sunt obligatorii si pentru subiectele care cad sub incidenta lor, subiecte care pot fi sau nu subordonate in mod obisnuit organului emitent *entru organele ierar,ic inferioare sunt obligatorii actele normative si cele individuale ale organelor superioare Actele unui organ sunt obligatorii si pentru subiectele nesubordonate in mod obisnuit organului emitent atunci cand acesta are un rol coordonator intr'o ramura sau domeniu de activitate Astfel, respectarea normelor privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca elaborate de 8inisterul 8uncii si 8inisterul +anatatii, se impune, deopotriva, atat organelor subordonate cat si celor nesubordonate

c& Actele administrative se impun si organelor administrative ierar,ic superioare organului emitent Distingem urmatoarele ipoteze: actele normative ale organelor ierar,ic inferioare pot fi abrogate sau modificate de catre organele ierar,ic superioare) actele individuale ale organelor subordonate au un regim special Astfel, organul superior poate anula actul ilegal al organului inferior, dar fara sa poata emite actul individual in locul organului subordonat %organul de politie care constata nulitatea actului de identitate, poate dispune anularea lui, dar nu poate emite un alt act daca actul anulat a fost emis de un alt organ, organ ce va trebui incunostintat despre aceasta 'I9' anulare& Alteori organul superior are dreptul de anulare a actului individual putand emite actul sau putand obliga organul ierar,ic inferior la emiterea lui Astfel, cel nemultumit de nerezolvarea cererii pentru autorizarea detinerii armelor de catre Inspectoratul :udetean de *olitie, se poate adresa Inspectoratului 6eneral al *olitiei in vederea solutionarii cererii sale In alte cazuri cand emiterea actului este de competenta e(clusiva a organului inferior, organul superior nu va putea anula actul si nu va putea emite un nou act individual %astfel, contraventiile la normele privind protectia muncii se sanctioneaza numai de catre inspectorii pentru protectia muncii, in afara cazurilor cand legea dispune altfel& In sfarsit, organul superior nu va putea anula actul organului inferior si nici sa'l modifice, in ipoteza in care acel act este definitiv sau irevocabil %astfel, daca un consiliu local municipal a atribuit un teren pe care s'a realizat o constructie, consiliul judetean nu mai poate anula ,otararea& Actele administrative au anumita forta juridica, care reprezinta puterea cu care ele produc efecte juridice comparativ cu alte acte, desi toate actele sunt obligatorii in e(ecutare Aceasta forta juridica superioara e(ista in masura in care un act juridic nu poate fi desfiintat de un altul care are o forta juridica inferioara Forta diferita a actelor juridice este determinata de mai multi factori : ' *ozitia organului emitent in cadrul sistemului ierar,ic administrativ face ca actele organelor ierar,ic superioare sa aiba o forta juridic superioara comparativ cu actele organelor ierar,ic inferioare) ' Competenta generala a unui organ confera forta juridica superioara actelor sale fata de actele organului cu competenta speciala %actele consiliilor locale sunt superioare actelor serviciilor publice locale ale administratiei&) ' *rocedura de elaborare, alaturata unor elemente, ca, de e(emplu, competenta, influenteaza forta juridica a unui act, astfel ca daca el emana de la un organ colegial de conducere are o forta juridica superioara comparativ cu actele formelor operative de conducere sau cu actele conducatorului organului) ' Caracterul normativ confera superioritate actului de reglementare comparativ cu cel individual, ultimul conformandu'se primului) ' Caracterul novator %nou& al actului duce la desfiintarea actului anterior, c,iar daca acela are o forta juridica egala cu nou act '9' Forta juridica a actelor poate fi determinata si de alte elemente, ca, de e(emplu, caracterul jurisdictional al acestora, ceea ce face ca actul de jurisdictie sa aiba o forta superioara actului contestat in fata jurisdictiei Caracterul definitiv sau irevocabil confera superioritate actelor administrative respective, comparativ cu actele care nu cunosc aceasta trasatura

2 Caracterul e(ecutoriu al actelor administrative +ub aspectul regimului juridic ce le guverneaza realizarea, actelor juridice se impart in acte pentru a caror e(ecutare, atunci cand ea nu se realizeaza de buna voie, cel in drept se adreseaza unui organ de stat %instanta de judecata& pentru a obtine un titlu e(ecutor susceptibil de realizare prin forta de constrangere a statului si acte juridice a caror e(ecutare, atunci cand cel obligat sa o faca refuza, se realizeaza direct prin forta de constrangere a statului, fara o formalitate deosebita, ele constituind un titlu e(ecutor In prima categorie intra, de regula, contractele, iar in a doua sunt cuprinse, in general, actele de putere, ca de e(emplu actele administrative, actele financiare sau unele contracte cum sunt cele de imprumut de credit inc,eiate intre persoanele fizice si banci Caracterul e(ecutoriu al actelor administrative e(ista indiferent de faptul ca ele creeaza drepturi sau obligatii in beneficiul unui subiect de drept Cauzele care determina acest caracter sunt mai multe / prima cauza o constituie emiterea actului in realizarea puterii de stat, ceea ce ii confera de drept caracterul e(ecutoriu, caracter ce poate lipsi numai daca legea sau alte acte superioare prevad aceasta / a doua cauza este prezumtia de legalitate de care beneficiaza actele administrative si care are ca efect producerea imediata a consecintelor juridice ale actului, fara a mai fi necesara cercetarea legalitatii acestuia, fiind posibila e(ecutarea directa In cazul actelor juridice care nu realizeaza puterea de stat, caracterul e(ecutoriu se dobandeste numai daca legea il prevede, desi actul individual are o aparenta de legalitate Astfel, caracterul legal nu contribuie singur la asigurarea caracterului e(ecutoriu al actelor administrative In dreptul administrativ regula este caracterul e(ecutoriu al actelor si e(ceptia lipsa acestui caracter daca normele prevad o atare situatie Ambele cauze, atat emiterea actului in baza puterii, cat si caracterul legal, contribuie cumulativ la conferirea caracterului e(ecutoriu al actelor administrative 1u putem afirma ca numai prin emiterea actului in baza puterii de stat aceasta dobandeste caracter e(ecutoriu, din moment ce e(ista si alte titluri e(ecutorii %angajamentele personale de plata, unele contracte etc & care dispun de acest caracter De asemenea, nu putem afirma ca prezumtia de legalitate a actelor administrative confera acestora, in mod izolat, caracterul e(ecutoriu din moment ce aceasta prezumtie se intalneste si la acte juridice '9I' prezumate a fi legale %de e(emplu, contractele autentificate& si care pot sa fie lipsite de e(ecutorialitate %cand nu dispun de formula e(ecutorie& Caracterul obligatoriu al actelor administrative nu se identifica cu cel e(ecutoriu Astfel, toate actele juridice sunt obligatorii iar in caz de nevoie e(ecutarea se realizeaza prin forta de constrangere a statului Caracterul e(ecutoriu al unor acte juridice subliniaza doar ca e(ecutarea prin aceasta forta a unor acte se realizeaza in mod direct Caracterul e(ecutoriu al actelor administrative e(ista c,iar din momentul adoptarii lor legale El nu se confunda cu e(ecutarea sau cu momentul e(ecutarii actului De regula actul, desi e(ecutoriu, se va pune in realizare numai odata sau dupa aducerea lui la cunostinta si cu totul e(ceptional inaintea incunostintarii subiectului interesat %astfel, confiscarea administrativa a unor obiecte a caror detinere este interzisa prin lege, poate opera c,iar daca in momentul confiscarii nu este cunoscut titularul acestor bunuri, sau acesta nu a luat la cunostinta cu privire la actul de confiscare& E(ista acte administrative ce nu dobandesc in mod direct caracter e(ecutoriu si care nu pot fi puse direct in aplicare Astfel, impotriva procesului'verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in termen de #! zile de la data comunicarii acestuia, plangerea suspendand

e(ecutarea De asemenea, in ipoteza in care somatia facuta de catre consiliul local beneficiarului lucrarilor de constructii efectuate fara autorizatie legala nu este e(ecutata de buna voie, organul administrativ este obligat sa ceara prin justitie daramarea, desfiintarea sau aducerea lucrarilor in starea initiala In sfarsit, actele administrative de repartizare a spatiului locativ vor fi puse in e(ecutare in caz de opozitie, prin ,otarare judecatoreasca E(ceptiile de la principiul e(ecutarii din oficiu sunt posibile atunci cand actele administrative genereaza si raporturi civile sau de dreptul muncii a caror e(istenta juridica este ,otarata de partile contractante sau de catre organele de jurisdictie +'a considerat, de asemenea, ca suspendarea unui act administrativ reprezinta tot o e(ceptie de la principiul e(ecutarii actelor administrative intrucat opereaza o incetare temporara a obligatiei de e(ecutare a acestor acte Caracterul e(ecutoriu al actelor administrative e(ista si in situatia in care prin aceste acte se confera altor subiecte drepturi la a caror e(ercitare nu pot fi obligate In acest caz caracterul e(ecutoriu apare fata de organul emitent care poate fi obligat sa'si e(ecute, din oficiu sau la cerere, dispozitiile cuprinse in propriul act '9II' ! Caracterul oportun %actual& al actelor administrative a& 1otiunea oportunitatii Dreptul isi atinge scopul si devine eficient numai in masura in care dispozitiile sale sunt respectate in baza principiului legalitatii Actele administrative au un caracter legal, dar, pentru a fi pe deplin eficiente ele trebuie adaptate conditiilor concrete, astfel incat ele sa devina si oportune sau actuale *roblema oportunitatii se pune cu privire la actele administrative nejurisdictionale, ca de altfel in cazul tuturor actelor de putere de acest gen, cu e(ceptia legii, despre care se considera ca este intotdeauna oportuna atata timp cat se afla in vigoare Daca in ceea ce priveste legalitatea actelor administrative, aprecierea acestei calitati se face prin raportarea actului in cauza la actul juridic avand o forta superioara, inclusiv legea, in ceea ce priveste aprecierea caracterului oportun, un asemenea criteriu precis de referinta lipseste Astfel, un act juridic superior poate fi legal si oportun, iar un act inferior, desi emis in baza si cu respectarea unui act superior, poate fi neoportun sau inactual 1otiunea de oportunitate este considerata ca fiind acea caracteristica a actului juridic care defineste o trasatura specifica a acestuia numita si actualitate Actualitatea unui act juridic e(prima deplina concordanta, in cadrul si in limitele legii, a actului cu sarcinile care revin organelor administrative, e(prima concordanta dintre drept cu necesitatile in continua transformare ale societatii In mod contrar, este inoportun acel act care ') desi legal prin continutul prevederilor sale ') contravine unor situatii concrete si nu corespunde realitatii in care si pentru care se aplica $n asemenea act este intotdeauna inactual desi este legal *roblema oportunitatii actelor administrative este strans legata de dreptul de apreciere al organelor administratiei de stat care reprezinta o facultate recunoscuta de lege acestor subiecte de drept in alegerea solutiilor celor mai adecvate pentru aplicarea eficienta a legii b& Cauzele care genereaza oportunitatea Realitatea inconjuratoare in care dreptul edictat trebuie sa fie aplicat se afla intr'o continua sc,imbare de care trebuie sa tina seama atat legiuitorul, prin reglementarile sale, cat mai ales organele administrative c,emate sa aplice legea la conditiile concrete mereu evoluate *ornind de la ideea ca actele administrative sunt acte de realizare a legii, inseamna ca ele trebuie sa fie, in primul rand, in deplina concordanta cu actul normativ suprem, cat si cu realitatea in care se aplica In general, cu cat un act normativ se gaseste pe o treapta mai inalta in ierar,ia sistemului izvoarelor de drept, cu atat dispozitiile sale sunt mai generale, ceea ce face necesara si elaborarea

ulterioara a unor acte de reglementare in vederea asigurarii aplicarii unitare In cadrul reglementarii de detaliu si cu ocazia emiterii actelor de e(ecutare e(ista posibilitatea ca acestea sa devina '9III' inactuale prin neconcordanta dintre prevederile legale cu modul concret de aplicare -egea poate acorda un drept de apreciere pe considerente de oportunitate pentru cazurile cele mai diferite : ' considerent de loc ca de e(emplu emiterea unor acte in materie locativa, tinand cont de faptul ca norma locativa pentru locuintele din fondul locativ de stat este de #; mp suprafata locuibila pentru fiecare persoana, iar in cazul cand din constructie rezulta camere mai mici, pot fi atribuiti si < mp de persoana) ' considerente de timp, de e(emplu pentru ipoteza in care organele C F R de comun acord cu organele de stat care administreaza drumurile si cu organele politiei stabilesc, in raport cu intensitatea circulatiei si cu conditiile de vizibilitate trecerile la nivel peste linia ferata care necesita sa fie prevazute cu bariere sau cu semnalizare optica ori acustica) ' considerente de situatie, pentru cazul in care organizatiile si societatile sunt obligate sa ia orice alte masuri, decat cele enumerate de lege, in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale) ' considerente de persoane, de e(emplu eliberarea pasaportului poate fi refuzata, sau pasaportul eliberat poate fi retras ori anulat cetateanului roman, care este cunoscut pe baza de fapte confirmate ca desfasoara activitati care afecteaza ordinea si stabilitatea publica, precum si bunele moravuri, organele 8inisterului de Interne fiind obligate sa ia masurile necesare pentru a stabili daca persoanele care au solicitat sau au primit pasaport se gasesc in situatia prevazuta de lege) ' considerente de scop, de e(emplu instructiunile, ordinele si alte acte cu caracter normativ ale organelor centrale ale administratiei se pot emite, in mod e(ceptional fara o prevedere legala e(presa, dar numai in cazul in care actul de nivel superior reclama e(istenta unui act de e(ecutare, care sa'i asigure o aplicare unitara %scopul legii constituind principalul criteriu care limiteaza posibilitatile de optiune si de actiune, in acest caz, ale administratiei& c& +fera de actiune a oportunitatii Raportand problema oportunitatii la etapele procesului decizional, constatam urmatoarele : ' in etapa pregatitoare emiterii actului, daca legea prevede considerente de oportunitate in aplicarea ei, se va analiza daca acestea mai subzista, stiut fiind ca actele normative sunt frecvent supuse si e(puse neoportunitatii) '9I.' ' in faza de adoptare se va e(amina din nou daca pentru acel moment s'au mai pastrat considerente de oportunitate avute in vedere in etapa de pregatire si care justifica masura, altfel actul este inoportun =ab initio=) ' in etapa e(ecutarii se vor avea in vedere atat considerentele de oportunitate ale actului normativ de referinta, cat si e(istenta conditiilor in care are loc e(ecutarea actului) ' in etapa controlului oportunitatea masurii adoptate si e(ecutate se va aprecia de catre organul de control prin raportarea actualitatii masuri verificate fata de data ori conditiile realizarii ei si nu fata de data sau conditiile efectuarii verificarii d& 8odul de rezolvare a situatiilor de oportunitate *osibilitatea de actiune a organelor administrative pe considerente de oportunitate este limitata strict de lege

#& Dreptul de a actiona pe considerente de oportunitate este consacrat prin acte normative nefiind acordat in mod aprioric si nelimitat organelor administrative : ' in unele cazuri ipoteza normei juridice poate fi relativ determinata, permitand o libertate de apreciere a organului de stat in aplicarea normelor %astfel, autorizatiile eliberate se retrag de catre organele competente, atunci cand titularul lor incalca in mod repetat dispozitiile legale privind regimul materialelor e(plozive sau nu iau masuri imediate pentru inlaturarea incalcarilor&) ' in alte cazuri, dispozitia normei fiind relativ determinata sau nedeterminata permite organului posibilitatea de alegere intre mai multe solutii %astfel, in functie de natura conditiilor deosebite de munca, se vor putea acorda concedii suplimentare de odi,na, mai mari de #0 zile lucratoare, organul avand un drept de optiune intre limitele legale care stabilesc durata pentru care ele pot fi acordate&) ' in sfarsit, sanctiunea normei juridice poate permite alegerea intre mai multe, sanctiuni alternative %avertisment sau amenda contraventionala& sau privitor la cuantumul sanctiunii amenzii %intre limita legala minima si ma(ima& 0& 1ormele ce reglementeaza dreptul de apreciere au un caracter permisiv, intrucat organul poate opta in luarea masurii celei mai corespunzatoare si doar obligatia alegerii masurii celei mai adecvate este imperativa %iar incalcarea acestei cerinte permite organelor superioare desfiintarea actelor organelor inferioare tocmai pe considerente de neoportunitate& 7& Dreptul de apreciere opereaza in limitele competentei organului, care nu poate fi depasita pe considerente de oportunitate '9.' 2& Dreptul de apreciere nu poate duce la incalcarea drepturilor subiective ale persoanelor carora le este destinat actul !& E(ercitarea dreptului de apreciere se face cu respectarea principiului legalitatii nefiind valabil un act oportun dar ilegal >& Toate actele administrative sunt supuse controlului de legalitate si controlului de oportunitate din partea organelor administratiei de stat ierar,ic superioare In concluzie oportunitatea se poate defini ca un element strans legat de dreptul de apreciere al organelor administrative, in cursul organizarii si e(ecutarii legii, prin care se asigura realizarea sarcinilor si a atributiilor lor legale in termen optim, cu c,eltuieli minime si in conformitate cu mijloacele care corespund cel mai bine scopului legii Actul de drept administrativ este un act volitional care intervine in cadrul activitatii e(ecutive contribuind intr'o forma specifica la realizarea puterii de stat # Actul administrativ este un act de vointa cu caracter deliberativ, constituit in scopul producerii unor efecte juridice Acest act presupune actiunea constienta si voita a autorului sau neputand avea un caracter intamplator +i alte activitati administrative au un caracter volitional, cum este cazul actelor politice, a unor operatiuni te,nico'materiale %avizele& sau unele fapte material juridice %de e(emplu, refuzul administratiei de a satisface o cerere referitoare la un drept subiectiv&, insa diferenta dintre aceste actiuni si actele de drept administrativ rezida in scopul urmarit prin actele juridice si anume producerea efectelor juridice *rin aceasta trasatura actele de drept administrativ apar ca o categorie a actelor juridice -a randul ei, vointa din aceste acte trebuie sa intruneasca mai multe caracteristici : sa fie intentionata, manifestata, sa aiba un dublu caracter, sa fie autonoma si neviciata Caracterul intentionat al vointei din actele administrative presupune prefigurarea sau reprezentarea scopului actiunii si acceptarea rezultatelor produse prin realizarea actului Din

aceasta cauza actele juridice licite au intotdeauna la baza intentia directa Ea cuprinde intentia de a produce efecte juridice, in care sens subiectul de drept urmareste producerea anumitor efecte juridice determinate, iar legea atribuie vointei acestuia relevanta juridica numai in considerarea e(istentei vointei si a directiei acesteia 0 Actul de drept administrativ este un act volitional emis in cadrul activitatii e(ecutive, de realizare a puterii de stat De aici concluzia ca el nu poate proveni decat '9.I' de la o autoritate publica si ca acest act nu poate fi emis in cadrul unei alte forme fundamentale de activitate a statului Totusi, aceasta trasatura luata in mod izolat nu deosebeste actul de drept administrativ de alte acte juridice ale administratiei de stat cum sunt contractele civile sau cele de munca, inc,eiate de organele in cauza in scopul realizarii unor atributii inerente c,iar activitatii e(ecutive 7 Actul de drept administrativ este e(presia juridica a modului specific de realizare a puterii publice de catre administratia de stat, trasatura care il particularizeaza in cadrul altor acte de putere ale statului, deosebindu'l, in acelasi timp, de actele civile sau de dreptul muncii ale puterii e(ecutive *rin intermediul acestui act statul se manifesta in calitate de titular al puterii publice ceea ce ii confera actelor sale administrative un caracter e(ecutoriu din oficiu *uterea de stat pe care se sprijina actul de drept administrativ nu se identifica cu forta de constrangere a statului, intrucat aceasta putere reprezinta energia organizata a societatii in e(primarea si realizarea vointei sale ca vointa obligatorie pentru toti membrii ce o compun Forta de constrangere este mijlocul eficient de garantare si de realizare a drepturilor si obligatiilor generate de actele juridice in cazul neindeplinirii lor din convingere Desi sunt emise in baza puterii de stat si pot fi duse la indeplinire prin forta de constrangere a statului, garantarea efectelor juridice ale actelor administrative prin aceasta forta nu constituie o caracteristica proprie acestor acte, intrucat toate actele juridice sunt garantate, la nevoie, in realizarea lor, prin forta de constrangere a statului Ceea ce reprezinta trasaturi in adevar specifice ale actelor de drept administrativ este faptul ca ele se pun direct in e(ecutare, de cele mai multe ori din oficiu, fara vreo alta formalitate deosebita, iar forta de constrangere care le garanteaza apartine c,iar sistemului de organe administrative