Argument

Transformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune, current, numar de faze) energiei electrice de current alternative in scopul adaptarii energiei la caracteristicile functionale ale diferitilor consumatori. Se poate afirma ca fara transformatoare utilizarea energiei electrice la scara zilelor noastre ar fi fost de neinchipuit. Transformatorul electric permite transmisia energiei electrice la distante foarte mari cu randamente inalte, gratie utilizarii tensiunilor ridicate la sute de kilovolti. Prin statii de transformare in trepte energia electrica este apoi distribuita la parametrii necesari fiecarui consummator mare sau mic, industrial sau casnic. Transformatoarele electrice joaca un rol foarte important in actionarile electrice. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata. Transformatorul electric prezinta importanta si din punct de vedere theoretic. azandu!se, ca si masinile electrice de current alternative, pe legea inductiei electromagnetice, el sta la baza teoriei tuturor masinilor.

Capitolul 1. Elementele constructive de baza

"

ale transformatorului electric

Transformatorul electric poate fi mono, bi!, tri! sau n!fazat, in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. #el mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza$ ! ! ! miezul magnetic % infasurarile primara si respective secundara % cuva, daca transformatorul este scufundat in ulei.

Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a flu&ului principal al transformatorului. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala, miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu ('()), cu o grosime a tolelor de *,+, mm, isolate intre ele cu lac.

.tilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier. /iezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive, prezentate in figura " a si b. /iezul magnetic are doua parti principale $ coloanele si jugurile. La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub ,**01, tola se taie dintr!o bucata cu ajutorul unei prese, avandu! se grija de a se realize o taietura dintr!o coloana, pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri, iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi. La transformatoarele monofazate de putere mai mare, pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului, coloanele si jugurile se taie separate ( fig. -). 1cest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac. a Sectiunea transversala

coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi, pentru a se asigura o mai buna inscriere intr!un cerc, in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig.-)

Infasurarile transformatorului monofazat. 2upa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari$ ! infasurari concentrice (fig.-) mai e&act infasurari cilindrice coa&iale, infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic, iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune, cele doua infasurari e&tinzandu!se pe toata inaltimea coloanei% ! infasurari alternate (fig.+) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune. 3nfasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. 3nfasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau 4 straturi prespan, izolatoare din diferite materiale polivinil, etc.) si fata de coloane si juguri.

Cuva. 2in punct de vedere al modului de racier, transformatoarele se impart in mai multe categorii. Se deosebesc$ ! transformatoare uscate, cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla in aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub " k01)% ! transformatoare in ulei cu raciere naturala, in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr!o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara " 4 "*** k01)% ! transformatoare in ulei cu racier artificiala in e&terior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). #uva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig.() #uva are de obicei (la puteri mai mari de "**k01) o serie o serie de nodule e&terioare sau de tevi pe partile frontale, in scopul maririi raciere. .leiul atat prin din cuva joaca un rol important calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului, cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului, pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte, de asemenea cu ulei, care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului suprafetei de

datorate variatiei temperaturii de functionare. 1cest vas se numeste conservator de ului. Pe capacul cuvei se fi&eaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele e&terioare. 2e obicei, izolatoarele sunt realizate din portelen, avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste.

Capitolul 2. Campul magnetic de excitatie

5

si de reactie
6unctionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. 3n figura , este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput 1, respective a si bornele de sfarsit 7, respective &. 2aca la bornele 17 se aplica o tensiune oarecare u" a unei retele electrice de current alternative, infasurarea 17 4 denumita infasurare primara 4 va absorbi un current i" de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare 4 denumita infasurare secundara. Prin urmare, spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flu& fascicular creat de curentul primar. 1cest flu& fascicular este variabil in timp, ca si curentul i". 3n consecinta, in spirele infasurarii secundare se va induce o t.e.m. si va aparea o anumita tensiune la bornele a& ale infasurarii. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica , in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. 2aca la bornele a& este legat un receptor de current alternative, atunci circuitul secundar este inchis, si sub actiunea t.e.m. induse, infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i -, iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u-. 3n consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u"i" de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u-i- pe la bornele

infasurarii secundare. 1sadar, transformatorul schimba valoarea tensiunii u" a retelei de alimentare in valoarea u- care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului, fara sa schimbe, atunci cand se va face abstractie de pierderi, valoarea puterii ceruta de receptor. 2aca 9" este numarul de spire al infasurarii primare, atunci 9 "i" reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. 2aca 9- reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina, atunci e&ista si o solenatie secundara instantanee 9-i- care produce un camp suplimentar, numit camp de reactie. #ele doua campuri se suprapun intr!un camp magnetic rezultant , produs evident de solenatia rezultanta 9"i" : 9-i-. 2atorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr!un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara, fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila. Totusi, urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig.5), putem stabili unele concluzii importante. 1stafel, observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii$ a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util%

b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare, pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara% c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare, denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic flu&ul fascicular. 1cest flu& se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare, dand niste flu&uri totale. <vident, liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante 9"i" : 9-i-, asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de!a lungul unei linii de camp util. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer, parte prin miez. 2aca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp, remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. =eluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. 3nsa, chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic, reluctanta portiunii din miez
>

reprezinta cateva miimi , ma&imum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. 3n consecinta, reluctanta tubului considerat se reduca, cu o eroare cu totul neinsemnata, la reluctanta portiunii sale din aer, care nu este afectata de saturatia miezului magnetic.

Capitoulul 3. Particularitati constructive si functionale

"*

ale transformatoarelor trifazate

Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. 1stfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. 8 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie, de asemenea, legate in stea sau triunghi. Se pot, pe de alta parte, folosi si constructii trifazate compacte (fig.8 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele. Posibilitatea lamuri cu ajutorul figurii ; a. utilizarii, pentru toate transformatoarele trifazate, a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate

""

2aca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul, asa cum este indicat in figura, atunci coloanele ", - si + se pot reuni intr!o singura coloana. 3nsa in sistemul trifazat simetric, suma flu&urilor magnetice utile a celor trei faze este nula% de aceea in coloana comuna flu&ului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are, in general justificare. 3n felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura ; b cu trei coloane si sase juguri, a&ele coloanelor fiind plasate la "-* grade. 2aca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei , atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica, cu trei coloane in acelasi plan. 1cest tip constructive are o mare raspandire practica, insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la e&ploatarea transformatoarelor. /iezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. 3n rest, transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca sic el monofazat.

Capitolul . Autotransformatorul
2esepri, in instalatiile de inalta si joasa tensiune, in imstalatiile de telecomunicatii, radiotehnica sau automatica apare necesitatea schimbarii tensiunii doar cu plus sau minus "*?..,*). 3ntrebuintarea in aceste cazuri a tranformatoarelor obisnuite cu doua infasurari separate nu este rationala din punct de vedere tehnico!economic. /ai corespunzatoare se dovedeste a fi utilizarea asa!numitelor autotransformatoare.

"-

2ezavantajul autotransformatorului consta in faptul ca infasurarea secundara este legata galvanic de infasurarea primara. . <a trebuie sa aiba aceeasi izolatie in raport cu masa ca si infasurarea primara. 1ceasta imprejurare impiedica constructia economica a autotransformatoarelor pentru rapoarte de transformare mai mari de ",,??-,*. 1utotransformatorul se construieste ca dispozitiv care permite reglajul continuu al tensiunii secundare. =eglajul tensiunii se realizeaza pe calea variatiei numarului de spire secundare fie cu ajutorul unor comutatoare speciale, fie cu ajutorul unui contact mobil care calca direct pe infasurarea secundara lipsita de izolatie dea lungul unei fasii a suprafetei e&terioare. 2esigur ca asemenea regulatoare de tensiune se utilizeaza la puteri relative mici (S@,k01).

Capitoul !. "ransformatorul de retea

Transformatoarele de retea sunt necesare pentru obtinerea tensiunilor alternative care se redreseaza in alimentatoare, sau in aparatele cu tuburi electronice, ofereau si tensiunea alternativa, sub intensitate ralativ mare, pentru alimentarea filamentelor tuburilor. Tinand seama si de necesitatea de izolare desavarsita a montajelor de reteaua de curent alternativ, folosirea transformatoarelor de retea este singura posibilitate de adoptat pentru evitarea unor accidente prin electrocutare, sau a deteriorarii altor aparate, de alta constructie care se conecteaza la aparatura confectionata de amator. 2e aceea, pe langa dimensionarea corespunzatoare a oricarui transformator, se pune foarte serios problema izolatiei cat mai bune intre primarul transformatorului, alimentat de retea si secundarele transformatorului care alimenteaza montajul si

"+

care au contact cu sasiul montajului. 3n comert e&ista o mare diversitate de transformatoare de reatea, gata confectionate. /ulte asemenea transformatoare pot fi procurate din aparatura veche, buna de demontat, care folosea tuburi electronice. 2e cele mai multe ori, asemenea transformatoare au un gabarit necorespunzator, sau ofera in secundar tensiuni care nu se potrivesc de fel cerintelor amatorului. 3n asemenea cazuri, mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unui montaj modern, compact, eventual miniaturizat, se recomanda ca amatorul sa!si confectioneze singur transformatoarele de care are nevoie. Pentru unele montaje simple se pot utiliza transformatoare de sonerie, scoase din carcasa lor. 1semenea transformatoare, din cauza izolatiei foarte bune, folosind o carcasa sectionata, pot alimenta chiar mici amplificatoare, pana la o putere de ,...5A, cu tranzistoare de putere medie sau circuite integrate% dar au un camp magnetic de dispersie foarte mare, producand brum prin inductie magnetica in montajul pe care!l alimenteaza. B alta posibilitate, cu fiabilitate foarte buna si cu un camp dispers magnetic minim, consta in folosirea unor transformatoare de iesire de cadre, de la televizor. 2e obicei, un asemenea transformator are o izolatie deosebit de buna intre primar si secundar si asigura o tensiune in preajma valorii de "-0 in secundar, daca primarul sau se conecteaza la reteaua de --*0. Se recomanda ca tolele acestui tip de transformator sa se reaseze in stare alternata. 1tat in cazul transformatoarelor de sonerie cat si a transformatoarelor de iesire de cadre, eventual si audio, numarul de spire din secundar si grosimea sarmei de bobinaj pot fi modificate de amator prin rebobinare, functie de cerintele montajelor de alimentat. 2e asemenea, amatorul poate recupera transformatoare cu unele bobinaje intrerupte sau arse, cu carcase lovite sau sparte. 3n acest caz se desfac tolele cu toata atentia, pentru a nu se rani mainile, apoi tolele se strang in manunchi cu ajutorul unor bucati de sarma, astfel ca sa nu se risipeasca. Pachetul de tole <:3 astfel obtinut se ambaleaza in foita de plastic sau hartie, notandu!se citet sectiunea miezului in centrimetrii patrati. Sarma de bobinaj se desface de pe carcasa originala si se infasoara pe mici mosorase de lemn, metal sau plastic ! cum sunt de pilda mosorasele de la filmele fotografice 57 >, carora li se perforeaza a&ial un orificiu de 5 mm diametru, la fel cu atentie, pentru a nu se leza mainile. Pe capacelul mosorelului se noteaza prin zgariere diametru sarmei. /iezurile de tole si sarma de bobinaj pot fi folosite la confectionarea unor transformatoare, dupa necesitati. #onductorul de bobinaj cu izolatie arsa trebuie dat la deseuri, deoarece in cazul refolosirii lui intr!un transformator, acesta va lua foc de la prima proba. Sarma arsa poate fi totusi folosita pentru cone&iuni dezizolate, la mici lucrari artizanale, in cazul sarmei cu diametru de peste *.,mm, necesara la bobinaj in cantitate mica, se poate incerca reizolarea ei prin pensulare cu vopsea nitrocelulozica sau de ulei, care mentine izolatia si lasand
"(

distanta suficienta intre spire. Transformatoarele de retea provenite de la montaje electronice vechi, cu tuburi electronice, care corespund ca putere, deci ca suprafata a sectiunii scopurilor unei constructii noi cu tranzistoare, vor fi debobinate numai de secundare, primarul lasandu!se intact, intrucat sectiunea conductorului de bobinaj si numarul de spire corespunde optim puterii absorbite de transformator de la retea, care se preia de catre noile secundare. 1ceste secundare vor fi bineinteles rebobinate de catre amator, functie de cerintele montajului care se realizeaza. 3n general, pentru a obtine rezultate bune, nu se vor face economii nejustificate la alegerea transformatorului de retea. 2aca un montaj stereo, de pilda, cere un transformator de retea de dimensiuni prea mari, care duce la o stricare a gabaritului dorit pentru montaj, se poate utiliza un artificiu si anume, montajul stereo poate fi alimentat prin doua transformatoare separate de retea, de dimensiuni mai mici, bobinate pe miezuri de transformatoare de iesire de cadre sau audio de televizor, plasate de o parte si de alta a amplificatorului, fie cele doua transformatoare avand secundarele conectate in serie sau paralel fiecare cu ale celuilalt, fie, eventual, fiecare transformator alimentand cate o celula de redresare si filtrare separata. 1stfel se obtine o autonomie totala a celor doua canale din amplificatorul stereo, imposibilitate de a avea reactii mutuale prin surse de alimentare, o reducere importanta a campurilor magnetice parazitare date de miezurile celor doua transformatoare, usor de obtinut prin fazarea corespunzatoare a primarelor, o echilibrare a greutatii amplificatorului stereo. 3n plus este o solutie ieftina, cum si suprapunerea a doua miezuri mai mici ! dar identice ! , pentru obtinerea unui miez mai mare, devine o solutie posibila si avantajoasa la alte constructii. Pentru proiectarea rapida a oricarui transformator de retea se procedeaza in felul urmator$ 3n primul rand miezul transformatorului nu se alege la intamplare, ci se calculeaza functie de puterea absorbita de secundarele transformatorului, care alimenteaza un anumit montaj. 3n cazul unui singur secundar, se ia in considerare puterea absorbita numai de el% la mai multe secundare se face suma puterilor. 2e e&emplu, un transformator necesita in secundar o putere "*A, care inseamna o tensiune necesara de -*0 la o intensitate de *.,1. 2e asemenea, un secundar pentru alimentarea unui beculet pilot de 50C*.+1. Suma puterilor va fi de (-*&*.,):(5&*.+)D"*:".;D"".; adica apro&imativ "-A. Puterea in 9ati se noteaza cu P. Suprafata de miez care se cere folosita poate fi obtinuta printr!o formula
",

empirica simpla si anume S-DP, in care S este notatia pentru suprafata sectiunii e&primata in centrimetri patrati. =evenind la cazul transformatorului cu un consum de "-A, ar rezulta necesitatea unui miez de circa (cm-, corezpunzand unei puteri de circa "5A, valoare fi&ata larg. 2in tabel, se poate constata faptul ca se poate utiliza un miez de +cm-, corespunzand unei puteri acoperitoare de ",A, in caz ca se utilizeaza tola de ferosiliciu nu mai groasa de *.+,mm, cu strat de lac sau foita. 3n cazul tolelor de calitate mai inferioara, se lucreaza fara gres cu formula S-DP. 2eci, la un miez de tole de foarte buna calitate, ajung +cm-. Se prefera totdeauna alegerea unui miez eventual mai mare decat cel rezultat din calcul, pentru ca transformatorul sa aiba un coeficient mare de siguranta in functionare si ca in constructia lui sa se puna suficiente straturi de izolatie intre straturi, mai ales intre primar si secundare. =eamintim faptul ca suprafata sectiunii miezului oricarui transformator se obtine inmultind inaltimea pachetului de tole, cu latimea lamei centrale, portiunea pe care se e&ecuta bobinajele, totul fiind e&primat in centimetri patrati. 2in inaltimea pachetului de tole se va scadea ,..."*), care e&prima grosimea stratului de foita sau vopsea depusa pe fiecare tola in vederea izolarii curentilor vagabonzi, precum si micile neuniformitati de planeitate a tolelor. Pentru miezuri cu valori intermediare este bine sa se aplice calculul potrivit unui miez imediat mai mic ca valoare, de e&emplu in cazul unui miez de (.,cm-, se calculeaza valorile cuvenite unui miez de (cm-. =ezultatul sigur va fi majorarea factorului de siguranta in functionare, deci un lucru bun. 2aca se procedeaza invers, luandu!se un miez de dimensiune inferioara cerintelor, transformatorul nu va oferi rezultate optime, se va incinge sub sarcina. Se admite cateodata o derogare de la aceste considerente si anume in cazul alimentarii etajelor finale in contratimp clasa $ calculul transformatorului de retea poate fi datorat unei puteri absorbite nu de "**) cat ar cere montajul final la putere ma&ima, ci numai 8*), intrucat etajul final clasa are un consum variabil, functie de putere. B data ales miezul in functie de puterea consumata in secundar, se calculeaza puterea absorbita in primar pentru dimensionarea sarmei folosite in infasurarea bobinajului primar. Presupunem ca transformatorul este pentru un aparataj portabil care trebuie alimentat la retelele de "-* si --*0. Eu este rational sa se bobineze doua primare separate pentru fiecare tensiune de retea in parte. 1r fi nepractic si neeconomic. Se pot folosi alte doua metode. Prima cere bobinarea unui primar pentru "-*0 cu sarma de un anumit diametru rezultat din calcul% iar in continuare, inca un bobinaj de circa "**0, care inseriat cu primul sa totalizeze de la cap la cap --*0. Sectiunea de "**0 se va bobina cu sarma mai subtire.
"5

B a doua solutie, mult mai economica, dar care complica intrucatva sistemul de comutare al sectiunilor din care e alcatuit primarul, cere bobinarea a doua infasurari pentru ""*0 fiecare, conectate in paralel pentru ""*..."-*0, sau conectate in serie pentru --*0, amandoua bobinate cu un conductor cuvenit numai legarii la reteaua de --*0. Prin aceasta a doua solutie se obtine economie de spatiu in fereastra de bobinaj, fapt care nu este de dispretuit mai ales la tolele de tip FeconomicF, cele mai usor de procurat. 2iametrul sarmei folosite la bobinarea primarului se poate calcula pe formula foarte simpla *.5 & radical(3), in care 3 este intensitatea curentului, e&primat in amperi, sau se utilizeaza tabelul 33, mai precis, unde valorile sunt apro&imativ aceleasi cu ale calculului empiric. =evenind la cazul transformatorului cu posibilitate de doua tensiuni de alimentare, diametrul sarmei folosita la bobinarea primarului poate fi usor calculata in felul urmator$ puterea fiind de circa "-A, la "-*0 se obtin "-$"-*D*."1% iar la --*0 rezulta o intensitate in primar de "-$--*D*.*,1. Sarma de bobinaj se alege din tabel, avand pentru "-*0 diametrul de *.--...*.-,mm% iar restul pana la --*0 va fi bobinat cu sarma de *.",mm diametru. 3n cazul alegerii variantei economice de bobinaj, cu doua sectiuni a cate ""*0 fiecare, conectate serie sau paralel, se va folosi numai conductor de *.",mm diametru, pentru ambele sectiuni. <conomia de spatiu de bobinaj devine evidenta. 1sa cum s!a spus si mai sus, numarul de spire poate fi calculat cu ajutorul formulei epirice ,*$S, S reprezentand sectiunea miezului in centimetri patrati% iar ,* frecventa retelei de ,*Gz. 2in raport se obtine numarul de spire la "0 tensiune de retea. 1stfel, in cazul ales, numarul de spire pe volt va fi de "-,5 spire & --*0 D -88- spire. .n asemenea e&emplu de calcul ar duce la un transformator optim dimensionat, poate Fprea solidF. #u mici e&ceptii este tocmai ceea ce se doreste% dar se pot face si unele economii, asa cum se procedeaza si in industrie, admitand incarcarea mai mare a miezului, fapt care permite un numar mai mic de spire, deci economie de sarma si spatiu de bobinaj. B bobineaza primarul, pe cealalta secundarul. Pentru transformatoarele mici, cu miez pana la (cm- se admite bobinarea sarmei in FvracF, adica tip mosor, de!a valma, cu precautia ca totusi, la diferente de potential mai mari de -,0, intre sutele de spire bobinate in primar, sa se intercaleze straturi de hartie subtire parafinata. obinajul trebuie e&ecutat si in acest caz atent, Ffara burtaF, adica fara umflaturi rezultate din suprapunerea e&agerata a unor straturi de sarma pe unele portiuni ale carcasei, in pofida altor portiuni. Si la bobinajul in vrac se vor aplica precautii serioase de izolare intre primar si secundar si intre secundarele separate.
"8

#onductorul de bobinaj in toate cazurile va fi din cupru, izolat cu email si lac. 3n tabelul 30 se dau diametrele conductoarelor functie de intensitatea de curent. Pentru conductoarele mai groase de "mm se admit si alte tipuri de izolatie. Sarma de izolatie cu vinilin se deterioreaza usor la incingere. Pentru conductoarele de bobinaj cu diametru mai mic de *.+mm se prefera sa se puna capatul de sarma al bobinajului sub forma de lita torsionata, astfel ca sa fie asigurat impotriva ruperii accidentale. #apetele primarului se vor scoate pe un perete al carcasei, secundarele pe celalalt perete. Pe carcasa se fi&eaza cleme de tabla de fier sau alama, pe care se fi&eaza cu cositor capetele bobinajelor, ca in figura 5+. Peste bobinaje se aplica un ultim strat de protectie, de carton subtire, pe care se noteaza cu tus negru semnificatia bornelor, numarul de spire, sarma utilizata, tensiunea data. 1poi in carcasa se introduc tolele alternate, astfel ca sa nu e&iste nici un spatiu intre bucatile de tola care alcatuiesc miezul. Pentru compactare se poate bate miezul usor cu o bucata de lemn. 6oarte multa atentie pentru ca tolele sa nu taie carcasa, sau sa atinga ultimul strat de bobinaj. Se pot strecura bucati de prespan intre bobinaj si tole pentru a rigidiza ansamblul. 3deal ar fi sa se fiarba cateva minute tot transformatorul in parafina topita, operatie care duce la o imbunatatire substantiala a izolatiei, la absenta oricarui bazait mecanic% dar operatia este destul de gingasa si neplacuta. 3n nici un caz nu se va folosi pentru impregnare smoala sau straturi de izolatie din polivinil, plastic, tubulete diverse strecurate prin bobinaj. 3zolatia sarmei va avea de suferit, dupa uscarea insertiilor spirele insuficient fi&ate vor vibra, transformatorul va avea viata scurta, fapt care nu este de dorit. Transformatorul terminat va fi fi&at cu buloane in montura lui de prindere, sau se va confectiona un FpantalonF din tabla, preferabil diamagnetica ! aluminiu sau alama. .ltima operatie este notarea pe stratul de protectie de peste bobinaj a unor date suplimentare, rezultate din masurarea sub tensiune, a transformatorului. .neori amatorul este pus in situatia de a evalua posibilitatile de realizare ale unui transformator, intr!un anume spatiu disponibil, in sensul ca numarul de spire determinat prin calcul trebuie sa incapa in intregime pe carcasa. 3n acest scop se dovedeste util tabelul 0 care mentioneaza numarul de spire pe centimetrul patrat de suprafata a ferestrei tolei. #alculul estimativ se face astfel$ Se determina aria ferestrei unei tole care serveste la alcatuirea pachetului necesar transformatorului. 2in aria rezultata, e&primata in cm-, se scade circa "*) pentru o izolatie de foarte buna calitate. Eumarul de spire pentru primar si secundar, cu anumite diametre de sarma, rezultate din calcule sau consultarea tabelelor ane&ate, permite ca din

";

tabelul 0 sa se obtina imediat o situatie clara a posibilitatii de a introduce pe carcasa numarul de spire cerut de transformator. Bperatia trebuie neaparat facuta inainte de a bobina pe tole de format FeconomicF, care au o fereastra foarte ingusta, e&istand in cazul unui transformator mai complicat, posibilitatea foarte neplacuta de a nu mai putea introduce o carcasa umflata de prea multa sarma, pe un miez de tole cu fereastra prea mica. 3n felul acesta amatorul nu va fi pus in situatia de a incepe un bobinaj fara a fi sigur ca incape in intregime in spatiul disponibil

#orme de te$nica securitatii muncii

.tilizarea mijloacelor pentru protectia personalului impotriva electrocutarii si efectelor actiunii arcului electric$ /ijloace de protectie utilizate$ ! electroizolante (prajini, clesti, placi palarii, folii degetare, manusi, platforme electroizolante% indicatoare de corespondenta a fazelor% scule cu manere electroizolante)% ! scurtcircuitoare si dispozitive de atenuarea tensiunilor induse% ! pentru delimitarea zonelor de lucru (bariere rigide si e&tensibile, fringhi si benzi, panouri si paravane mobile, indicatoare de securitate% /asuri tehnice de protectie pentru e&ecutarea lucrarilor la instalatii scoase de sub tensiune$
">

! intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei% ! blocarea in pozitia deschis a aparatelor de comutatie prin care s!a facut separarea% ! verificarea lipsei tensiunii% ! legarea instalatiei la pamantsi in scurtcircuit% ! delimitarea materiala a zonei de lucru% ! asigurarea zonei de lucru impotriva accidentelor neelectrice% /asuri de protectie pentru e&ecutarea lucrarilor la instalatii sub tensiune$ ! lucrari in apropierea instalatiilor electrice sub tensiune% ! lucrari la instalatii la care s!a interrupt tensiunea dar nelegate la pamant% ! lucrari e&ecutate direct asupra partilor aflate sub tensiune%

ibliografie 3ng.Sanda #anescu , 3ng. Traian #anescu si 3ng. Stefan Prisiceanu$ /anualul electricianului de intretinere si reparatii, <ditura didactica si pedagogica 4 ucuresti, ">5>

-*

Legea protectiei muncii nr.+">C-**5

-"