Sunteți pe pagina 1din 8

In pilda fiului risipitor (Luca 15:11-32), Mantuitorul Iisus ne-a dat o inchipuire a dragostei adevarate, a dragostei dumnezeiesti.

Dragostea nesfarsita a lui Dumnezeu pentru oameni se vede in indelunga Sa rabdare, marea Sa iertare si marea Sa bucurie. Rabdarea, iertarea si bucuria sunt cele trei mari chipuri ale dragostei dumnezeiesti, chipuri fara de care orice dragoste nu ar fi o dragoste adevarata. cela care nu are rabdare cu noi cand gresim, acela nu ne iubeste. !ici acela nu ne iubeste care nu ne iarta atunci cand ne pare rau pentru greseala noastra. Si cel mai putin dintre toti ne iubeste acela care nu se bucura de indreptarea noastra. [Sf. Nicolae Velimirovici] Un om avea doi fii. Si a zis cel mai tanar dintre ei tatalui sau: Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din avere. Si el le-a impartit averea. "#rintele care avea doi fii este $at#l nostru cel ceresc. %iul mai mare simbolizeaz# pe cre&tinii buni &i ascult#tori de Dumnezeu, iar fiul mai mic, pe cre&tinii r#i &i neascult#tori, asemenea lui. Din ceata cre&tinilor ascult#tori fac parte to'i fiii (isericii lui )ristos care *mplinesc cu sfin'enie poruncile +ui. ce&tia merg regulat la slu,bele (isericii, se roag# ziua &i noaptea, ascult# de Dumnezeu &i de p#storii r*ndui'i, nasc &i cresc copii *n frica Domnului, se spovedesc &i se *mp#rt#&esc cu Sfintele $aine regulat, duc via'# smerit# &i fac milostenie la cei s#raci. $oate le fac cu bucurie, cu binecuv*ntare &i cu rug#ciune. De aceea Dumnezeu le a,ut# *n toate. !u a&a *ns# se *nt*mpl# cu cre&tinii neascult#tori &i robi'i de p#cate ca fiul cel mai mic din -vanghelie. Dintre ace&tia fac parte cei ce nu merg Duminica la biseric#, cei ce-&i ucid copiii, be'ivii, hulitorii de Dumnezeu care *n,ur# de cele sfinte, desfr*na'ii, lacomii, zg*rci'ii, &i mai ales m*ndrii, *n frunte cu sectele, c# ce sunt sectan'ii, dec*t cre&tini r#zvr#ti'i, m*ndri &i neascult#tori care nu vor s# asculte de (iserica *ntemeiat# de )ristos, ci *&i fac legi &i dogme, dup# mintea lor, asemenea fiului mai t*n#r din -vanghelie. $o'i ace&tia sunt c#zu'i din ascultare, sunt departe de )ristos, de (iseric#, de Sfin'i &i se ceart# pe seama Sfintei Scripturi, pe care o e.plic# dup# voia lor. Dar cine cade din ascultare &i din (iseric#, acela cade &i din Dumnezeu. [Parintele Cleopa] /mul cel drept este mai cuprins cu anii decat cel pacatos0 caci Dumnezeu, la inceput, a facut omul drept, omul singur a pacatuit. "acatosul cauta partea ce i se cuvine, atat de la Dumnezeu, cat si de la fratele sau cel drept. "rin 1doi fii2 se mai intelege firea dubla care se afla in fiecare om. / fire care inseteaza dupa Dumnezeu si alta care este aplecata spre pacat. / fire indeamna omul sa vietuiasca dupa poruncile lui Dumnezeu, dupa omul cel launtric, dupa cum spune postolul, si cealalta este dupa legea trupului (Romani 3455-56).

/mul duhovnicesc si omul trupesc 7 doi oameni intr-unul si acelasi om. /mul duhovnicesc nu-si poate inchipui vietuirea departe de Dumnezeu, pe cand omul trupesc socoteste ca viata sa incepe numai atunci cand el este despartit de Dumnezeu. /mul duhovnicesc este mai cuprins cu varsta0 cel trupesc este mai imputinat cu anii. 8hiar de la zidirea sa, omul duhovnicesc este mai adunat cu anii, caci ni se spune ca Dumnezeu a zis la inceput4 Sa facem pe om dupa asemanarea noastra (%acerea 945:) si asemanarea cu Dumnezeu este firea duhovniceasca a omului, nu cea trupeasca 7 si, dupa aceea, trupul omului a fost facut din tarana (%acerea 543). !a-mi partea ce mi se cuvine din avere2 In acest chip Ii vorbeste pacatosul lui Dumnezeu. Si, de fapt, ce este a omului fara sa fie a lui Dumnezeu; $oate sunt ale lui Dumnezeu. tata vreme cat omul nu este despartit de Dumnezeu, toate cele ce sunt ale lui Dumnezeu sunt si ale lui. Dupa cum spune si Dumnezeu4 1%iule, toate ale Mele ale tale sunt. Dar cand omul doreste sa se desparta de Dumnezeu si atunci cand el cauta sa primeasca partea ce i se cuvine din cele ce sunt fara de numar ale lui Dumnezeu, Dumnezeu poate sa nu-i dea nimic si totusi sa fie drept. %iindca omul fara Dumnezeu nu este nimic si tot ceea ce are el este nimic. 8eea ce s-a intamplat cu dam se intampla iarasi si iarasi cu milioane de urmasi ai lui dam care, despartindu-se de Dumnezeu din pricina pacatului, isi iau partea lor si pleaca intr-o tara indepartata. Dumnezeu nu sileste pe nimeni sa ramana cu -l, caci Dumnezeu a facut omul ca sa fie liber si, potrivit firii Sale, -l nu cauta niciodata sa ingradeasca aceasta libertate. 8and omul paraseste calea lui Dumnezeu, se trezeste intr-un labirint cu multe cai si se napusteste cind pe o cale cind pe alta. /mul acesta aseaza securea la radacina propriei sale vieti, si in fiecare zi taie cate o parte din radacina, pana cand copacul incepe sa se usuce. [Sf. Nicolae Velimirovici] 8e cumplit este p#catul neascult#rii< 8e greu este s# tr#ie&ti dup# mintea ta, s# nu ascul'i de nimeni, s# te dep#rtezi de Dumnezeu, de credin'#, de rug#ciune, de (iseric#, de preot, &i de p#rin'ii care te-au n#scut. &a a f#cut t*n#rul din -vanghelie4 Tat", d"-mi partea ce mi se cuvine din avere# $i s-a dus %ntr-o &ar" dep"rtat" $i acolo $i-a risipit averea, tr"ind %n desfr%n"ri. !eascultarea este fiica m*ndriei. De aceea cel m*ndru &i neascult#tor este l#sat de Dumnezeu s# cad# *n p#cate grele, ca s# se smereasc# &i s# se *ntoarc# la poc#in'#. 8el dint*i p#cat *n care cad m*ndrii &i neascult#torii este desfr*narea, o patim# grea, ur*t#, ru&inoas#. [Parintele Cleopa] Si dupa ce a c'eltuit totul, s-a facut foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.

Departe de Dumnezeu, intotdeauna este foamete mare. ceasta este situatia cu fiecare pacatos, care se lasa cu totul in voia celor pamantesti, a trupului si a implinirii poftelor celor trupesti. =ine o clipa pentru pacatos cand acestea devin murdarie si duhoare respingatoare. -l a uitat de Dumnezeu si incepe sa urasca lumea aceasta. 8e va face acum; 8and omul se gaseste intr-o asemenea stare de deznade,de, ii apare diavolul indata, ducandu-l dintrun rau in altul. Dar acum i se arata, il ia in slu,ba sa si il trimite la tarina sa, ca sa ingri,easca porcii. 8a sta scris4 Si ducandu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tari, si acesta l-a trimis la tarinile sale sa pazeasca porcii. ceasta se intampla fiecarui fiu neascultator, care s-a indepartat de tatal sau4 ducandu-se departe, cu mandrie si cu planuri mari pentru fericirea sa, a,unge sa fie slu,itor la cel rau. %ata de cel dintai, 1omul-tata2, pacatosul este numit fiu, dar fata de celalalt, 1omuldiavol2, el este numit slu,itor tocmit. "e cand se afla cu 1omul-tata2, el era binecuvantat cu toata imbelsugarea, dar cu 1omul-diavol2 el este flamand, atat de infometat, ca ar fi mancat din roscovele pe care le mancau porcii, insa nimeni nu-i dadea. "rin 1porci2, intr-un inteles mai adanc, trebuie sa intelegem duhurile cele rele, salasluitorii imparatiei diavolului. %iindca duhurile cele rele sunt purtatorii a toata necuratia, si porcii sunt simbolul vazut al necuratiei. 8and Dumnezeu a scos duhurile necurate din omul indracit, -l le-a ingaduit sa intre in porci (+uca >465-66). "recum porcii rama in pamant, tot la fel si duhurile rele rama in om, pana ce gasesc in el necuratie, cu care sa se hraneasca. "rin 1roscove2 trebuie sa intelegem toata necuratia din launtrul omului4 ganduri rele, doriri necurate, scopuri care urmaresc iubirea de sine, pacate, pofte si patimi. Duhurile necurate se hranesc si se ingrasa cu tot ceea ce roade sufletul omului si il duce la pieire. $ot ceea ce creste in intunecimea sufletului omului, ascuns de lumina nemi,locita a lui Dumnezeu, asa cum cresc roscovele in intunericul de sub pamant, este hrana necurata pentru duhurile necurate. Dar, in clipa celei mai mari deznada,duiri, a foamei si a infricosarii fiului risipitor, a licarit o scanteie inlauntrul sau0 ca o lampa tainica, ardea in interiorul lui lumina de mult uitata a constiintei si a intelegerii. !umai cu a,utorul acestei lumini a putut sa vada prapastia in care cazuse, toata duhoarea pe care o respirase si in care traise, toti oamenii netrebnici cu care se insotise. 8u a,utorul luminii acestei lampi tainice, pe care mana milostiva a tatalui a sadit-o in el, acesta s-a desteptat din visul sau de groaza, si a inceput sa faca o asemanare intre viata pe care o traise mai inainte alaturi de tatal sau si viata pe care o ducea acum. !ar, venindu-si in sine, a zis: (ati ar)ati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foame* Sculandu-ma, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: Tata, am )resit la cer si inaintea ta+ nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. ,a-ma ca pe unul din ar)atii tai. Si s-a sculat si a venit la tatal sau. $eofilact spune4 1Si cand si-a venit in sine14 de aici decurge lamurit faptul ca, pe vremea cand savarsea raul, el nu era in sine. 8u adevarat, umbland cu a,utorul simturilor noastre

pe aiurea, ne instrainam de noi insine si ne indepartam de Imparatia lui Dumnezeu, care se afla in launtrul nostru (+uca 93459). [Sf. Nicolae Velimirovici] 8are era foamea fiului risipitor care a zis4 iar eu pier aici de foame-2 /are la hrana cea trupeasc# se gandea el; !u, Dumnezeu zice prin Sf*ntul "rooroc Isaia4 .at", cei ce slu/esc 0ie vor manca, iar voi ve&i fl"manzi. .at", cei ce slu/esc 0ie vor 1ea, iar voi ve&i %nseta. .at", cei ce slu/esc 0ie se vor veseli, iar voi v" ve&i ve&i ru$ina. .at", cei ce slu/esc 0ie cu 1ucurie se vor 1ucura, iar voi va ve&i %ntrista. .at", cei ce slu/esc 0ie se vor veseli, iar voi ve&i stri)a pentru zdro1irea du'ului vostru (Isaia :?, 96-9@). ceasta era foamea cea mare a fiului risipitor. ceast# hran# duhovniceasc# pe care acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune4 credin'a, n#de,dea, dragostea, rug#ciunea, *nfr*narea, cur#'ia &i toate celelalte virtu'i care cu adev#rat sunt hran# a sufletului. 8*nd postolii Al rugau s# m#n*nce, M*ntuitorul le-a zis4 2u am de m%ncat o m%ncare pe care voi nu o $ti&i (Ioan @, 65). 0%ncarea 0ea este s" fac voia (elui ce 0-a trimis pe 0ine $i s" s"v%r$esc lucrul Lui (Ioan @, 6@). 8#ci oricine face o fapt# bun# pentru sufletul s#u, sau pentru m*ntuirea aproapelui s#u, cu adev#rat *&i hr#ne&te sufletul s#u cu darul lui Dumnezeu. [Parintele Cleopa] Si tatal sau este foarte bogat4 langa el nu se afla foamete0 argatii sai sunt indestulati de paine si fiul sau moare de foame. "rin 1paine2 noi trebuie sa intelegem 1viata20 1argatii2 sunt fiinte din zidirea lui Dumnezeu care sunt mai imputinate decat oamenii, cum sunt animalele si alte fapturi. %iul risipitor cazuse mai ,os decat animalele si a cautat sa duca o viata cel putin la fel cu a lor. nimalele nu sunt fiinte libere si Dumnezeu le stapaneste desavarsit prin puterea si voia Sa. Dumnezeu le da viata potrivit nevoii lor, are gri,a de ele si le implineste nevoile. Dar fiul risipitor si-a irosit in desfranare acele energii ale vietii, pe care Dumnezeu le da tuturor fiintelor si pe care animalele le folosesc cu dreptate. Si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, aler)and, a cazut pe )rumazul lui si l-a sarutat. sa este dragostea lui Dumnezeu 7 este fara margini< 8at de mare I-a fost pana acum rabdarea fata de pacatos, la fel de mare Ii sunt acum iertarea si bucuria. [Sf. Nicolae Velimirovici] Mai *nainte de a striga omul p#c#tos 1gre&it-am2, Dumnezeu cunoa&te hot#r*rea lui cea din inim# de a se pocai si *ntoarce c#tre -l. De aceea l-a primit cu at*ta bucurie &i nu i-a mai pomenit greutatea p#catelor. [Parintele Cleopa] (ucuria mamei este mare atunci cand vede indreptare in copilul ei0 bucuria pastorului este mare atunci cand isi gaseste oaia cea pierduta0 bucuria femeii este mare atunci cand isi gaseste banutul cel pierdut 7 dar nimic din toate astea nu se poate asemana cu bucuria lui Dumnezeu cand un pacatos se pocaieste si se intoarce la -l. +a primul semn de pocainta din inimile noastre, chiar daca inca ne aflam departe, Dumnezeu de,a ne vede si se grabeste sa intampine omul cel nou care, prin pocainta, se zamisleste in noi.

3i i-a zis fiul: Tat", am )resit la cer si inaintea ta $i nu mai sunt vrednic s" m" numesc fiul t"u . "rin 1cer2 trebuie sa intelegem, mai intai, toate cetele ingerilor lui Dumnezeu si mai ales ingerii nostri pazitori0 in al doilea rand, trebuie sa intelegem darurile duhovnicesti pe care Dumnezeu le da fiecarui om si care inseamna toata Dumnezeirea din oamenii pacatosi, ca 1dupa omul cel launtric ma bucur de legea lui Dumnezeu2 (Romani 3455). Si faptul ca 1cer2 inseamna aici ingerii lui Dumnezeu, se vede chiar din cuvintele Domnului4 4ic voua, asa se face 1ucurie in)erilor lui !umnezeu pentru un pacatos care se pocaieste. (+uca 9?45-9B). sadar, cand e.ista bucurie pentru un pacatos care se pocaieste, e.ista si suparare pentru un pacatos nepocait. 8a prin 1cer2 trebuie sa mai intelegem si darurile duhovnicesti pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor, se vede din cuvintele postolului "avel pe care le-am citat de,a, si din urmatoarele cuvinte4 Sau nu stiti ca trupul vostru este templu al !u'ului Sfant, (are este in voi, pe (are-L aveti de la !umnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri- (I 8orinteni :49C). Si aceasta se vede si mai lamurit din cuvintele Mantuitorului4 .mparatia lui !umnezeu este inlauntrul vostru (+uca 93459). Si astfel, cel ce pacatuieste impotriva lui Dumnezeu pacatuieste si impotriva ingerilor lui Dumnezeu si a omului celui drept dinlauntrul sau, care este de la Dumnezeu, si aceasta inseamna 1impotriva cerului2. Si de aceea spune fiul se pocaieste4 5m )resit la cer si inaintea ta. [Sf. Nicolae Velimirovici] %iul risipitor, cunosc*ndu-&i starea lui vrednic# de pl*ns &i g*ndind s# se *ntoarc# la "#rintele s#u cu mare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiul tat#lui s#u. Si de aceea a zis4 D6rime$te-m" ca pe unul din ar)a&ii t"i . $rei sunt st#rile celor ce se m*ntuiesc. Starea celor dint*i este a fiilor, adic# a celor care cu mare dragoste slu,esc lui Dumnezeu din toat# inima lor &i cu toat# puterea voin'ei lor se s*rguiesc s# fac# poruncile +ui. Despre ace&tia spune dumnezeiasca Scriptur#4 (%t am iu1it Le)ea Ta, !oamne, ea toat" ziua cu)etarea mea este ("salm 99>, C3). doua ceat# este a arga'ilor, care, c#ut*nd plat#, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dob*ndi fericirea cea ve&nic# a Amp#r#'iei Sale. Despre ace&tia scrie4 6lecat-am inima mea ca s" fac" %ndrept"rile Tale %n veac pentru r"spl"tire ("salm 99>, 995). Starea a treia este a robilor, adic# a celor care, tem*ndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru c#lcarea poruncilor +ui se silesc a p#zi toate poruncile +ui dup# m#rturia care zice4 Str"pun)e cu frica Ta trupul meu, c" de /udec"&ile Tale m-am temut ("salm 99>, 95B). Deci, fiul risipitor, g*ndindu-se c# &i arga'ii, adic# cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r#spl#tire primesc daruri duhovnice&ti &i se *mp#rt#&esc de ele, a cerut $at#lui s#u s# fie primit *n casa p#rinteasc# m#car ca un argat. ceast# *ntoarcere a lui din toat# inima c#tre p#rintele s#u, &i smerenia cea mare s# fie primit ca un argat de $at#l s#u, i-a

fost pricin# de mare folos, c#ci nu ca pe un argat l-a primit, ci ca pe un adev#rat fiu al s#u care se *ntoarce cu toat# inima c#tre -l. 73i a zis tat"l c"tre slu)ile sale45duceti de)ra1a 'aina lui cea dintai si-l im1racati si dati inel in mana lui si incaltaminte in picioarele lui+ si aduceti vitelul cel in)rasat si-l /un)'iati si, mancand, sa ne veselim. (aci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat.1 I-a dat haina cea dint*i, adic# haina sfinteniei si nepatimirii in care era invesmantat dam, inainte de caderea in pacat si de izgonirea intr-o tara indepartata de Dumnezeu. Ei inel i-a pus pe m*na lui, semnul leg#turii celei dint*i c*nd petrecea *n via'# curat# &i neprih#nit#, mai *nainte de a se desp#r'i de tat#l s#u. Iar dup# ce i-a dat lui haina cea dint*i &i inel, i-a dat *nc#l'#minte *n picioarele lui, adic# voin'a tare de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu. [Parintele Cleopa] !u e.ista nici o haina mai minunata decat aceasta din cer. postolul spune4 cati in 8ristos v-ati 1otezat, in 8ristos v-ati im1racat (Falateni 6453). Sufletul, care fusese despuiat de toata lucrarea cea buna, este in intregime imbracat din nou4 haina cea veche, murdara si zdrentaroasa este aruncata si sufletul sau este imbracat in haina noua. ceasta haina noua pentru suflet semnifica omul cel nou 7 pocait, iertat si primit de catre Dumnezeu. %ara aceasta haina noua, nimeni nu se poate salaslui in Imparatia lui Dumnezeu, dupa cum vedem lamurit din pilda lui )ristos despre nunta fiului imparatului (Matei 5545-9@). "otrivit cuvintelor postolului, aceasta haina este alcatuita din4 milostivirile indurarii, din 1unatate, smerenie, 1landete, indelun)a ra1dare,# iar peste toate acestea# dra)oste, care este le)atura desavarsirii (8oloseni 6495-9@0 cf. -feseni @45@, pocalipsa 349@, Gaharia 64@) "rin vitelul cel ingrasat care a fost ,unghiat, trebuie sa intelegem ca Il semnifica pe Iisus )ristos Insusi, 8are S-a dat spre ,unghiere pentru curatirea pacatosilor de pacatele lor. "rin slugi trebuie sa intelegem fie ingerii, fie preotii. Daca intelegem prin casa tatalui ca ar fi chiar cerul, atunci trebuie sa vedem sugile ca pe ingeri0 daca 7 ca o alta interpretare corecta 7 intelegem prin casa tatalui ca si cum ar fi (iserica de pe pamant (cea vazuta), atunci trebuie sa vedem slugile ca pe preoti, care sunt chemati sa slu,easca taina ,ertfei lui )ristos si, prin aceasta, sa asigure oamenilor hrana pentru viata cea vesnica. -ste limpede ca aici se vorbeste mai intai despre (iserica, din faptul ca %iul Risipitor nu era totusi mort din punct de vedere trupeste si, pana cand omul se desparte de trupul sau, el este al Imparatiei lui Dumnezeu, in chipul (isericii lui Dumnezeu care se afla pe pamant. %aptul ca slugile semnifica la fel de bine si ingerii, este limpede mai intai din faptul ca ingerii sunt de fata in biserica la Sfintele $aine si, in al doilea rand, din faptul ca Dumnezeu foloseste ingerii pazitori ai oamenilor ca sa-i indrume pe calea mantuirii. (aci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. $rupul lui mai era inca viu, dar sufletul sau era ca si mort. Singura scanteie a darului dumnezeiesc, care mai licarea, s-a aprins in el si a inviat sufletul intreg. -l era de,a pierdut in clipa cand si-a cerut partea din avere ce i se cuvenea de la tatal lui. Si si-a venit in sine. ceasta

inseamna4 el si-a venit in sine la lumina scanteii lui Dumnezeu, fiindca se pierduse. Dumnezeu il stia pe el si l-a pastrat in priveliste chiar pana in ultima clipa 7 clipa pocaintei. 7Si au inceput sa se veseleasca. 5uzind toate cate se intamplasera, fratele mai mare s-a maniat si i-a spus tatalui sau: .ata, de atatia ani iti slu/esc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei. !ar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai /un)'iat pentru el vitelul cel in)rasat. ,iule , i-a spus tatal, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt. Tre1uia sa ne veselim si sa ne 1ucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. stfel, Dumnezeu linisteste pe omul cel drept, amintindu-i de bunatatile cele multe, pe care el le stapaneste si le imparte impreuna cu -l. $oate ale Mele ale tale sunt. /data cu intoarcerea fratelui tau celui pocait, partea ta nu se imputineaza, ci bucuria ta va trebui sa fie sporita, 1caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat.2 [Sf. Nicolae Velimirovici] Mare &i nem#rginit# este milostivirea lui Dumnezeu fa'# de cei p#c#to&i care se *ntorc c#tre -l din toat# inima &i cu toat# smerenia &i hot#r*rea de a-&i *ndrepta via'a< An pilda %iului Risipitor vedem c# el nu f#cuse fapte de poc#in'#, adic# *nc# nu-&i f#cuse canonul p#catelor sale cu care a sup#rat pe p#rintele s#u. 8i numai venindu-&i *n sine &i cunosc*ndu-&i starea ,alnic# *n care a,unsese prin dep#rtarea de p#rintele s#u a atras asupra sa mila &i *ndurarea "#rintelui s#u care cu at*ta bucurie &i cu pr#znuire l-a primit. 8u adev#rat, fra'ii mei, smerenia &i poc#in'a iart# multe p#cate &i f#r# alte fapte bune. 8e fapte bune putea s# fac# t*lharul r#stignit al#turi de )ristos c*nd m*inile &i picioarele lui erau legate; Dar strigarea lui din inim# i-a fost dea,uns4 6omene$te-m", !oamne, c%nd vei veni %ntru 9mp"r"&ia Ta (+uca 56, @5). Iar M*ntuitorul *ndat# i-a r#spuns4 5dev"r )r"iesc &ie, ast"zi vei fi cu 0ine %n rai (+uca 56, @6). (ine a zis dumnezeiescul postol "avel4 !u'ul se roa)" pentru noi cu suspinuri ne)r"ite. (ine a zis &i Sf*ntul -frem Sirul4 6oc"in&a, f"r" /ertfe $i f"r" c'eltuieli, poate s" %mpace $i s" milostiveasc" pe !umnezeu. 6oc"in&a a oprit /ertfa s%n)eroas", aduc%nd /ertfa con$tiin&ei. 2a nu caut" ied, ci m"rturisire. :u cere oaie pentru /ertf", ci m"rturisire din con$tiin&". :u ai turturea de /ertf" tu cel ce ai p"c"tuit- Suspin" $i !umnezeu, mai presus de turturea, %&i socote$te &ie aceasta. :u ai pas"re- L"crimeaz" $i, %n loc de /ertf", &i se va socoti &ie. :u ai porum1el- ;este$te-&i p"catele tale lui !umnezeu $i-&i vor fi &ie ardere de tot. !ac" te vei ru)a, ca pe un vi&el de /ertf" va primi !umnezeu ru)"ciunea ta. <, c%t de mare este poc"in&a* <, c%t de minunate sunt lucrurile cele dintru d%nsa* (" una fiind, pe toate le poate . "oc#in'a fiului risipitor s# ne fie pild#, *ndreptare &i *ndemn pentru to'i, iar neascultarea &i c#derea lui *n desfr*u s# ne aduc# aminte de marea prime,die ce amenin'# pe copiii lovi'i

de necredin'# &i desfr*u. !e uit#m c*'i p#rin'i &i c*te mame vin pl*ng*nd la biseric# &i m#n#stiri pentru copiii lor. $o'i ne spun acela&i lucru4 !u ne mai ascult# copiii0 se duc la tot felul de distrac'ii rele, la filme cu ucideri &i filme cu desfr*nare0 nu mai vor s# *nve'e, s# mearg# la biseric# &i la spovedanie, nu vor s# se mai roage lui Dumnezeu &i sunt nervo&i. S-au *mprietenit cu copii r#i0 tr#iesc *n desfr*u cu fete rele ca &i ei, fumeaz# &i se *mbat#, ce s# facem cu ei; 8um s#-i sc#p#m de desfr*u &i s#-i *ntoarcem la credin'#, la biseric#, la o via'# cre&tineasc# normal#; Iat# marea problem# a copiilor no&tri. Iat# durerea de ast#zi a multor p#rin'i. Iat# c# s-au *nmul'it *n lume &i *n familiile noastre fiii risipitori, neascult#tori &i desfr*na'i, ca cel din Sf*nta -vanghelie. 8e se mai poate face pentru ei, dup# ce au c#zut *n toate p#catele; 8e trebuie s# r#spundem acestor p#rin'i care vin pl*ng*nd la noi; R#spunsul este unul4 s#-i a,ut#m pe copiii no&tri mai *nt*i s# nu cad# *n p#catele cele grele care sunt4 necredin'a, neascultarea &i desfr*narea. Iar dac# au c#zut ca fiul risipitor din -vanghelie, s#-i a,ut#m s# se ridice din pr#pastia necredin'ei &i a desfr*ului. 8um; Mai *nt*i s#-i ducem la un duhovnic bun s#-&i m#rturiseasc# p#catele. poi s#-i *ndemn#m din nou la biseric#, la o via'# social# normal#, &i s#-i deprindem s# se roage &i s# citeasc# c#r'i sfinte. !umai s# lua'i aminte ca nu cumva chiar p#rin'ii, tata &i mama, s# fie aceia care *&i smintesc copiii &i-i *mping la tot felul de p#cate prin e.emplul r#u pe care *l v#d *n cas#. vem, *ns#, multe familii bune, model, prin satele &i ora&ele noastre. vem *nc# multe mame cre&tine devotate care *&i cresc frumos copiii lor. vem biserici, m#n#stiri &i preo'i buni peste tot *n 'ar#. !umai s#-i c#ut#m, s# ne spovedim regulat, s# le urm#m sfatul. De aceea s# nu dezn#d#,duiasc# nimeni. S# ne *ntoarcem la $at#l ceresc care ne-a zidit. Dumnezeu ne a&teapt# *n pragul bisericilor. S# venim c*t avem vreme, c# ne a&teapt# &i ne cheam#. Ei c#z*nd *naintea +ui, s# zicem cu c#in'# &i lacrimi4 1Iat#, am gre&it la cer &i *naintea $a. m r#t#cit pe c#ile p#catului. !e-am dep#rtat de $ine &i de biserica $a. m c#zut *n cumplite f#r#delegi. cum ne c#im, ne pare r#u, ne temem de ve&nica os*nd# care ne a&teapt#, c# nu mai suntem vrednici s# ne numim fiii t#i. 8i prime&te-ne *napoi ca pe cei mai de pe urm# robi ai $#i<2 min. [Parintele Cleopa]