Ce iti doresti cu adevarat de la viata ta?

In timpul vietii suntem victimele atitudinilor negative ale unor grupuri de oameni . Toti suntem judecati dupa starea financiara, dupa haine, dupa aspectul fizic ,insa criticile nu trebuie sa ne demoralizeze, ba dimpotriva, ar trebui sa ne impulsioneze sa ne autoanalizam si implicit sa schimbam ceea ce nu ne place la noi, caci in primul rand, trebuie sa fim in regula cu noi insine, sa ne iubim pe noi ! Suntem asaltati zi de zi cu panouri, reclame, poze si evenimente la TV unde gasim numai fete frumoase , si pun pariu , desi nu am la baza un studiu sociologic de specialitate , ca majoritatea fetelor se simt foarte neavantajate de propria persoana . Blondelor le-ar placea sa fie brunete, brunetele se straduiesc sa devina roscate sau blonde , alte fete vor sa aiba nasul mic, buzele subtiri, altele sa slabeasca etc, etc . Cea mai buna metoda ar fi sa nu ne mai raportam la exemple prezentate ideal ci sa ne inventariem propriile calitati si sa vedem in ce masura le punem sau nu in valoare . Asadar, esti pregatita sa iei o decizie? Actul de decizie este pentru unii ceva firesc si normal fara prea mari eforturi , insa pentru multe fete, este o incercare chinuitoare iar dupa aceea urmeaza o lunga perioada de indoieli si intrebari . Esti multumita cu tine? Viata ta depinde doar de tine si felul in care te privesti. Frumoasa sau urata? Slaba sau grasa? Inteligenta sau proasta? Bogata sau saraca? Atragatoare sau banala ? Ziua urmatoare depinde doar de tine, de ceea ce vrei sa faci . Ai curaj sa pariezi cu tine insuti? Auzi mereu in jurul tau fraze precum : Trebuie sa mai slabesti , ai mai luat in greutate de cand nu ne-am mai vazut , in fine, sfaturi, pareri si critici unele binevoitoare, altele rautacioase cu privire la aspectul tau fizic . Da! Trebuie sa slabesc! Stiu si eu asta! Dar cum fac? - Replica cea mai des intalnita in randul fetelor - Psihicul tau are cu siguranta raspunsul , este cheia tuturor dorintelor si reusitelor tale. Puterea psihicului nostru este incredibila, caci mintea este stapana corpului nostru, nu invers!

Pshicul nu poate niciodat s refuze o idee, o stare mental superioar sau o anumit aspiraie. Fiind impersonal, el are doar orientarea pe care noi i-o dm n cursul gndirii noastre zilnice; el tie atunci s produc doar din materialele pe care le primete. Dac aceste materiale sau, cu alte cuvinte, energiile captate prin gndurile, aspiraiile i ideile noastre snt bune, atunci aceast construcie va fi bun. Dac sunt extraordinar de bune, atunci aceast construcie va fi extraordinar de bun. Dac aceste materiale vor fi rele, atunci construcia va fi rea. Psihicul este permanent un cmp de producie, dar el nu tie deloc ce produce. Este la fel de uor s produci o via foarte creatoare ca i o via larvar i obscur. Procesul mental este acelai n ambele cazuri. Rezonana acioneaz i ntr-un caz, i n cellalt. ntr-un caz benefic, ea evideniaz c fiina intr adeseori n comuniune cu energii elevate, divine, pure, paradisiace, iar n cellalt caz, evideniaz c fiina respectiv intr n rezonan cu energii larvare, abjecte, inferioare, malefice, satanice, demoniace, etc. Contemplarea pesimist sau profund pesimist a pro blemelor cu care ne confruntm distruge ntotdeauna puterea creatoare. Cutarea inteligent, optimist a soluiilor mrete capacitatea creatoare a mentalului. ntotdeauna este mai mult putere n bine dect n ru, cci dac ar fi alfel, lumea ar fi fost de mult coleit datorit rului ce se acumuleaz prin ignorana i egoismul multor fiine umane. i astzi binele este lucrul cel mai preios, iar iubirea este mai puternic dect ura. Mentalul contient este asemenea unui cpitan de vapor care st pe puntea navei. El dirijeaz toate manevrele i d ordine oamenilor aflai n sala motoarelor care, la rndul lor, controleaz toate cazanele, instrumentele, etc. Mecanicii nu tiu ncotro se ndreapt nava, dar se supun ordinelor pe care le primesc. Ei pot chiar s fac astfel nct nava s eueze pe stnci, dac omul de pe punte, servindu-se n mod greit de compas i sectant, le d indicaii eronate. Mecanicii i se supun n mod

automat, pentru c el este comandantul. Cpitanul este stpn pe nav i ordinele sale sunt executate ntocmai. Tot astfel, mentalul contient este cpitanul navei care este constituit din fiina, anturajul i toate afacerile voastre. Subcontientul primete absolut toate ordinele pe care i le dai i le consider adevrate. Subcontientul accept ceea ce i este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce gndim n mod permanent. Subcontientul nu judec faptele, aa cum o face mentalul contient ci, dup cum am spus, este asemenea pmntului care primete orice fel de semine, fie bune, fie rele. Gndurile noastre sunt active i ele constituie seminele din templu. Ideile negative, distructive, continu s lucreze n subcontient i se vor manifesta n viaa voastr sub forma unor experiene mai mult sau mai puin plcute. Aadar, subcontientul nu este interesat dac gndurile noastre sunt bune sau rele, adevrate sau false, ci, pur i simplu, rspunde n deplin conformitate cu natura acestor gnduri. De exemplu, dac n mod contient acceptai ceva ca fiind adevrat, chiar dac acea idee era fals, subcontientul nostru o va face cu putin i va materializa ideea respectiv, n modul pe care noi l ateptam . Uneori, mentalul contient este numit i mental obiectiv, pentru c prin el sunt cunoscute obiectele exterioare. Mentalul obiectiv are contiina lumii obiective, pe care o percepe cu ajutorul celor cinci simuri. El nva prin observare direct, prin experimentare sau prin educaie. Dup cum am mai spus, principala sa ndatorire este aceea de a raiona Subcontientul este numit adesea i mental subiectiv. El ia cunotin de ceea ce ne nconjoar prin mijloace specifice, independente de cele cinci simuri, percepnd realitatea prin intuiie. Subcontientul este sediul emoiilor, arhiva amintirilor noastre. Mentalul subiectiv se manifest cel mai pregnant atunci cnd cel obiectiv

este total pasiv. Deci, el reprezint o parte a contiinei care se manifest n stare de incontien sau de somnolen. Gndurile pe care le nutrim n mod frecvent las urme adnci n subcontient. Dac ele sunt armonioase, panice i constructive vei avea numai de ctigat. Dac ne domina ndoiala, nelinitea i alte gnduri destructive, cel mai bun remediu este s contientizam uriaa for ce slluiete n subcontient i s luai hotrrea de a atinge o stare perfect de fericire i sntate. Subcontientul, creatorul fiinei voastre, fiind mereu unit cu sursa divin a tuturor lucrurilor, v va elibera de orice constrngere i v va reda fericirea la care aspirai cu atta fervoare. Puterea subcontientului este uria. El ne inspir, ne dirijeaz aciunile, ne ajut s rememoram diferite fapte, nume sau locuri. De asemenea, controleaz btile inimii, circulaia sngelui, regleaz digestia, asimilarea substanelor nutritive i eliminarea rezidurilor. Subcontientul nu doarme niciodat i nici nu se odihnete, fiind mereu activ . Creierul reprezint organul raionamentelor, a mentalului contient i are rolul de a primi gndurile. Cnd acceptam n mod complet un gnd, acesta este trimis ctre planul solar, unde capt form i se manifest n lumea obiectiv. Nu putini dintre noi spun : M trezesc la ora 3 dimineaa de cte ori beau cafea seara . n consecin, cnd bem seara cafea, subcontientul ne trezeste, spunandu-ne ca vrem sa ne trezim la 3. Dup cum am mai spus, subcontientul nu se angajeaz n polemici, ci face exact ceea ce i se ordon. El accept verdictul nostru (concluziile la care ajungei) i l consider definitiv. n legtur cu aceasta, eseistul american Ralph Waldo Emerson spunea: Omul devine tot ceea ce gndete pe parcursul zilei.

Asadar, pornim de la convingerea ca aproape nimic nu este imposibil daca ne dorim asta din tot sufletul si cu toata mintea . Adica, pornim in drumul nostru catre schimbare cu ganduri precum A fi sau a nu fi iar EU SUNT! (o persoana puternica si sigura de succesul meu) . Kilogramele in plus nu trebuie sa ne afecteze psihicul, lasam asadar deoparte emotiile, gandurile negative care ne cuprind si ramanem constanti in scopurile noastre de a ne simti sanatosi si frumosi . Total de acord ca lipsa de timp, hrana de calitate, sedentarismul ne-au dus la situatia in care ne aflam acum, INSA NUMAI NOI ne putem re-educa in alimentatie . Vorbim aici despre diferenta intre a te alimenta si diferenta intre a te hrani . Cand te alimentezi, o faci in graba, dizarmonie, iti satisfaci placerea gustului ori dorinta de a manca la televizor, citind o carte, mananci fara sa fii constient de ce ti se intampla . A te hrani inseamna ca nu faci altceva decat sa iti iei energie, nutrienti de care organismul are nevoie pentru buna lui functionare . Este important ca de fiecare data cand mancam ceva sa avem un feedback pozitiv de la organismul nostru . Trebuie sa fim atenti la semnalele pe care acesta ni le da, de exemplu, corpul cere un mar si noi ii dam un hamburger . E necesar sa facem ordine si in farfurie, dar si in mintea noastra , sa devenim constienti de importanta sanatatii trupului nostru , nu doar de aspectul nostru fizic . O atitudine mentala corecta presupune asadar intelegerea corecta a disciplinei si organizarii in stilul tau alimentar , caci in toate situatiile, in viata profesionala, in

relatiile cu prietenii, in familie, in orice imprejurare, masura, sau mai corect spus un control strict al exceselor are mare importanta . Concluzie : - aveam nevoie sa ne hranim, nu sa ne alimentam MENS SANA IN CORPORE SANO miscarea zilnica este o necesitate, activitatea fizica determina scaderea hormonilor de stres si cresterea secretiei de endorfine la nivelul sistemului nervos . Endorfinele, asa zisii hormoni ai fericirii au rol regenerator la nivelul celulelor si dau o buna dispozitie si relaxare dupa practicarea sportului . In plus, ele au si rol de combaterea durerii, antiinflamator si de stimulare a imunitatii si ajuta la mentinerea starii de sanatate . - comanda-i psihicului tau sa ia atitudine . Tinteste sus, fii ambitioasa, speciala, de neoprit, nu te mai vaicari, mergi inainte fara teama de esec !