Nonreductionsimul fizicalist - combina o viziune pluralista despre diversitate a a ceea ce avem nevoie sa explicam cu ajutorul stiintei, avand la baza

un a ngajament metafizic pentru fizicalitatea, ca ultima baza pentru tot ceea ce e real. Aceasta viziune a fost contestata si de cei de dreapta si de cei de stan ga, pe de o parte de dualisti (Chalmers, 1 !" pe de alta de esenta materiali stilor reductivi (#im, 1 $ ". %n ciuda diferentelor dintre ei, acesti critici au ca zut de acord in a critica fizicalismul reductiv si a spune ca e inacceptabil si c hiar are o pozitie incoerenta. &i sunt de acord si ca reductibilitatea este criteriu esential pentru corporalita te, parerile lor difera numai in ceea ce priveste posibilitatea ca acest criteriu sa fie indeplinit. 'izicalistii reductivi spun ca da, dualistii neaga.

(ermenii reductie, nonreductionism si emergenta au fost folositi intr-o maniera destul de confuza in literatura despre relatie minte-corp, niciunul nefiind privilegiat. )e aceea, se impune stabilirea cu claritate a intelesului p entru a evita neintelegeri cauzate de limbaj. )e aceea in urmatorul material ma voi axa pe selectionarea versiunilor principale ale reductiei si emergentei inainte de a studia interrelatia dintre ele si plauzibilitatea. *oi actiona mai de graba ca un ghid si nu ca un avocat. +unt constient ca subiectivitatea va afe cta modul cum descriu lucrurile, telul meu este sa stabileasca logic locul lor i ntr-un mod mai mult sau mai putin neutru.

,eductia. -oduri ale reductiei

%deea de baza a reductiei este exprimata cel mai bine de sloganul nimic mai mult decat..... )aca . se reduce la / , atunci ne simtim justificati sa credem si sa spunem ca . nu este nimic altceva (mai mult " decat /- un fel special sau o combinat ie sau complicatie a lui /.

Cu toate acestea, odata ce depasim sloganul0 mergem dincolo de el, notiune a de reductie este destul de ambigua in ceea cepriveste 1 dimensiuni princip ale2 tipurile de elemente care sunt legate prin reductie si natura legaturii dint re ele. Astfel, pentru a defini notiunea de reductie trebuie sa raspundem la 1 intrebari2

1. %ntrebari referitoare la elementele din relatie2 reductia este o relatie- dar c e fel de lucruri leaga3 1. %ntrebare referitoare la legatura2 in ce fel0mod trebuie sa fie legate elemen tele pentru a fi intr-o relatie de reductie3

+a consideram intrebarea 1. Notiunea se poate interpreta in 1 moduri distinc te care implica feluri diferite de elemente 4oate fi vazuta l fie ca o relatie intre elemente din lumea reala (obiecte, evenimente, proprie tati" si in acest caz vom folosi termenul de ,&)5C(%& 6N(6768%CA (presc . 6N(-,&)5C(%&" l 'ie ca o relatie intre reprezentari (teorii, concepte, modele" si vom numi ,& )5C(%& ,&4,&9&N(A(%6NA7A (,&4 -reductie"

&vident, exista legaturi importante intre cele doua clase0familii, insa ele impli ca elemente de legatura distincte si nu trebuiesc confundate. Cei mai multi v orbitori despre reductie de cele mai multe nu fac aceste distinctii, in special i n intalnirile interdisciplinare cand se intalnesc specialisti din stiinta cu filosofi .

)istinctia este cruciala ca si localizarea fizicalismului nonreductiv in spatiul l ogic al optiunilor. )e obicei implica o negare a diferitelor forme de reductioni sm reprezentational si acceptarea altor forme de reductionism ontologic care acrediteaza idea de fizicalism.

%n diagrama de mai jos voi prezenta prima taxonomie cu privire la impartirea tipurilor de reductie in 1 familii, in fct. )e raspunsul la :1.

'iecare categorie0familie se subdivide la randul ei in fct de specificul elemen tele care intra in relatie, de exemplu 6N(-reductia se divide ;n2 l &lemente din 1 domenii diferite, ca mintea si creierul, durerea si neuronii l 4roprietati, de exe. A simti durerea si activarea neuronala de tip Np sau a d ori o cea c< de cafea i a fi intr-o stare neurofunctionala de tip Nf d" l &venimente, de ex. =ill vede culoarea rosie si creierul lui =ill este activ glo bal intr-un mod care include activitati neuronale de tip Nrve in cortexul vizual ca parte a focusului global" l 4rocese, exemplu amintirea performantei violoncelistului si o secventa din i nteractiune reciproca neuronala ,N%c intre multiple arii corticale si limbice.

,&4-reductie se divide in mod similar in mai multe subtipuri specifice in functie de elementele particulare implicate, anume2 l Concepte l (eorii l -odele l Cadre reprezentationale

%ntrebarea a 1-a din diagnostic cu privire la legatura2 in ce fel0mod trebuie sa fie legate obiectele pentru a fi intr-o relatie de reductie3

+i aici exista o varietate de raspunsuri si de partea ontologica si de cea repr ezentationala.%n ceea ce priveste 6N(-reductie, intrebarea devine2 Ce legatura exista intre elemente pentru a fi reduse ontologic unul la altul3

&xista cel putin > raspunsuri la aceasta intrebare2 l &liminare - listata de #emen? si 6ppenheim (1 >!" in clasicul lor artcol des pre reductie, ca inlocuire, de exemplu in cazurile in care trebuie sa recumoa stem ca ceea ce stiam ca este . este de fapt /. )e exemplu, ceea ce crede am ca este posedare demonica este de fapt o forma de psihoza, probabil sc hizofrenie cu halucinatii auditorii. %n acest caz putem spune ca posedarea de monica a fost inlocuita cu boala mentala. Adeptii eliminativismului cred ca o soarta similara vor avea tot ce tine de domeniul mental@ Aualia, credinte, inte ntionalitate si chiar constiinta sunt pe lista urmatoarelor inlocuiri cu alternati ve stiintifice mai mature. &ste dificil de dovedit sau de respins cursul viitor al cererilor si cum va afecta repertorul conceptual viitor si credintele despre ce este sau nu este real....

5nii referenti contemporani gasesc ciudat sa descrie eliminarea ca o forma d e reductie deoarece nu e nimic redus aici. )aca nu exista credinte, cum pot f i ele reduse la orice3

l %dentitatea - este la extrema opusa a eliminarii. *orbim d eidentitate atunci cand noi continuam sa spunem ca exista . dar el nu este altceva decat / (s au un fel special al lui .". Aceasta se intampla de exemplu cand apare o teo rie / care dezvaluie natura reala a lui .. Asa am ajuns sa cunoastem caldur a drept energie moleculara cinetica, fulgerul o descarcare electrica si genele secvente active de )NA. 4rimul element . nu este negat, nu negam ca exist a caldura, fulgere si gene, ci mai degraba ca doua modalitati de a exprima a celasi lucru.

&xemplul logicianului 'rege (1$ 1"cu luceafarul de dimineata si cel de seara , ambele fiind planeta *enus. (eoriile identitatii spun ca starile mentale, evenimentele, proprietatile sunt to tuna cu elementele descoperite neurostiintific. 'izicalismul contemporan a d ezvoltat teoria identitatii in 1 >B si 1 !B sub numele de teoria identitatii cent rale t?pe-t?pe

l Compunere0formare - daca toate lucrurile mentale (mintea" sunt compuse i n intregime din parti fizice - nu ajunge ca reductionistii sa pretinda ca toate s e reduc la a fi numai fizic. )aca toate partile sunt fizice, n-ar putea reductionistii sa spuna ca nu e nimic peste fizic3 Compunerea este diferita d e identitate si are un statut logic diferit care poate sustine multe obiectii la a dresa teoriei identitatii. 6 stare mentala poate persista in ciuda schimbarilor care pot surveni in com pozitia neurala. Creierul si informatia pe care o encodeaza sunt destul de di namice neural2 retinerea si reamintirea unor lucruri din memorie nu activeaz a aceleasi anasamblu de neuroni. %n ciuda atractiei sale, compunerea nu aju nge ca temei pentru fizicalismul reductiv. %ntr-adevar este compatibil cu diverse proprietati ale dualismului. A spune ca un lucru este compus in intregime din parti fizice nu este acelasi lucru cu a spune ca toate partile sale sunt in intregime fizice. 4rima parte a afirmatiei sustine ca toate partile au proprietati fizice, dar a 1-a asertiune toate partile au numai proprietati fizice. 'ara cea de-a doua asertiune puternica, nu este exclusa posibilitatea unor proprietati mentale nonfizice, fi e la nivelul partilor, fie la nivelul intregului (dualismul emergent".

l Adaugare (supervenienta3" -dependenta unui set de proprietati de altul, a fost propusa prima data in secolul al 1B-lea ca o cale de a explica relatia dintre proprietati normative ca cele morale si estetice si bazele lor non-

normative (-oore". %deea de baza este ca un set de proprietati (numite ." su rvine pe altul (/", in asa fel incat nu pot fi diferente-. fara diferente-/ , sau invers, orice 1 lucruri care au in comun proprietatile / le au si pe cele din .. )e exemplu, frumusetea unui tablou nu poate fi identica cu niciuna din propri etatile sale fizice ca distributia pigmentului pe suprafata de panza, dar orice alt tablou care are in comun proprietatile fizice ale primului, impartaseste cu acesta si proprietatile estetice. )aca primul este sublim, la fel va fi si al doile a. %n domeniul minte0corp, viziunea de baza poate fi sumarizata prin sloganul CNu exista diferenta mentala fara diferenta fizicaD ()avidsonE#im".