Sunteți pe pagina 1din 4

CURS 1 EPIDEMIOLOGIE Dr. DEBITA 01.03.2010 Epidemiologia =>face parte din med preventiva.

Ea studiaza bolile cu raspindire mare in populatie ce creeaza probleme de sanatate publica. = studiaza frecventa si evolutia bolilor in diverse !rupuri populationale " = Elaboreaza ipoteze privind etiolo!ia .#ermite elaborarea de ipoteze privind etiolo!ia si preventia acestor boli.. = se ocupa cu studiul frecventa$ tipul$cauza$masuri de prevenire. = nu se adreseaza individului ci se adereseaza colectivitatilor umane$ea e%ista in toata lumea. Epidemiolo!ia contemporana e%prima preocuparea medicinei preventive pentru cunoasterea fenomenelor sano!ene si nesano!ene din colectivitatile umane avind drept scop promovarea factorilor sano!eni si neutralizarea factorilor nesano!eni. Epidemiolo!ia !enerala studiaza procesul epidemic pornind de la sursa de infectie catre populatia receptiva . In societatile moderne e%ista pro!rame de sanatate care au scopul de a preveni !rupuri de boli .E%ista masuri de prevenire a or!anismului receptiv&e% ' Evaluarea i!ienei scolare= se centralizeaza receptivitatea fata de !ripa &e% ' se recolteaza seruri de la fiecare !rupa de virsta standard &0() ani"*(+ "10(1) "1*(1+ "20(2+ "30(3+ani, -biectivul epidemiolo!iei consta in creearea unui standard de protectie a sanatatii colectivitatilor umane care sa asi!ure reducerea continua a numarului pers nevoite sa apeleze de timpuriu la prestatiile med. reparatorii sau recuperatorii&sa impiedice aparitia de sec.ele,. Procesul epidemiologic reprezinta o multitudine de factori$fenomene si mecanisme biolo!ice naturale si sociale care concura in mod determinant sau favorizant la aparitia $e%tinderea si evolutia particulara a unei stari morbide la nivel populational. Factorii co stituti!i sunt ' /. determinanti si / favorizanti 1)Factorii favorizanti sunt ' 0aturali si economico(sociali. a, Factorii naturali sunt c.imice$I! $natura$aer$!eor!afici$cutremur$inundatii$ b, Factorii socio-economici ' 1onditii de viata&locuinta$alimentatie$alimentare cu apa, 1onditii de munca &stres$mediu c.imic$to%ic$!radul de calificare$lipsa mi2loacelor de protectie 3icroclimat 2)Factorii determinanti sunt ' 4ursele de a!enti pato!eni " 3odurile si caile de transmitere a a!. pato!eni " -r!anismele receptive a,Sursa de age ti patoge i este sursa care contine !ermeni si care poate disemina in or!anismul receptiv. 4ursa de a!.pato!eni poate fi reprezentata de oameni si animale bolnave cu forme simptomatice sau asimptomatice de boala . 0atura elimina a!.pato!eni. #urtatorii detin a!. pato!eni $dar marea ma2oritate sunt necunoscuti. 5nii elimina temporar $altii ramin purtatori cronici toata viata Eliminarea se face pe mai multe cai ' respiratorie$renala$salivara$cutanata$va!inala$mucoasa. b,3odurile si caile de transmitere ale a!.pato!eni "ra smiterea se poate face direct sau indirect. =Transmiterea directa a a! pato!eni se face direct de la sursa la or!anismul receptor pe diferie cai ' 6espiratorie&picaturile #flui!e, " 4e%uala "1ontact fizic direct &sarut, " Transfer transplacentar " sin!e si produse de sin!e infectat "In.alare "3uscatura&rabia,. = Transmiterea indirecta se face prin obiecte contaminate& sanitare$c.irur!icale, "3iini murdare " Aer "4ol "Apa "alimente. =Transmiterea prin vectori pasivi ' &!indaci de bucatarie, c, -r!anismele receptive Recepti!itatea inseamna lipsa de imunitate care in contact cu a!. pato!eni or!anismul receptiv sa dezvolte boala&e% '!ripa,. #ersoanele in virsta si copii&scolarii,au un !rad mai mare de imbolnavire. E%ista la nivelul or!anismelor tinere o aparare nespecifica data de barierele anatomice $&I! A$inter!itatea te!umentelor si mucoaselor , 6ezistenta specifica&imunitatea, este ' umorala &reprezentata de prezenta Ac, si celulara( prin prezenta unor celule cu capacitate fa!ocitara, Imu itatea naturala &de specie,poate fi '=activa dobindita prin trecerea prin boala =pasiva(vaccin antenatal cu Ac care trec transplacentar " vaccin postnatal, Imunitatea artificiala poate fi '=Pasiva prin adm de seruri& Ac pentru o scurta periada de timp, si I! = Activa prin vaccinare Imunitate nespecifica dat de diferite bariere anatomice #olile comu e omului si a imalelor se numesc antropozoonoze&zoonoze,sunt boli care se transmit de la animale la om&antra%ul $febra aftoasa$ leptospiroze$psitacoza, Animalele purtatoare de a! pato!eni sunt caini$pisici$sobolani. Artropodele pot fi surse in conditiile in care sunt vector biolo!ic activ adica preiau de la bolnav a!entul pato!en apoi vectorul a2un!e la or!anism uman care odata cu intepatura transmit a!. pato!en& E%'Tintarii transmit malaria$encefalita$ febra !albena " #aduc.ele de corp tramsmite tifosul" 1apusele transmit encefalite$febra 7 $febra butunoasa" #uricii sobolanilor transmit pesta $tifos , Focarul epidemic este spatiul unde se !aseste sursa a!. pato!en care se poate disemina&imprastia, cu riscul de a a2un!e la or!anismele receptive din zona &arealul, focarului din teritoriul respectiv. FORMELE DE M$%IFES"$RE $ PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC = Manifestarea sporadica /orma izolata&sporadica, cazuri izolate in numar mic intr(un anumit areal pe o anumita perioada de tipm$fara importanta epidemiolo!ica&in functie de tipul de boala& = Manifestare endemica 0umar redus de cazuri $imbolnavirile aparent nu au le!atura intre ele$insa e%ista o tendinta de concentrare intr(un anumit teritoriu si pe o anumita perioada de timp ce ar putea duce in timp la e%tinderea unei epidemii = Manifestarea epidemica 0umar mare de cazuri concetrat intr(un anumit spatiu si timp. De obicei apare prin e%istenta unei brese in sistemul de i!iena $salubritate $concentarea surselor de infectie. C$R$C"ERIS"ICILE EPIDEMIILOR =0atura debutului ' E%ploziv&E% '!radinite$ crese, " 8ent & cazuri de .epatita tip A intr(o localitate rurala, =9radul de e%tensivitate ' E%cesul de morbiditate&0umarul mare de cazuri inre!istrate fata de normalul inre!istrat, =9radul de severitate ' E%cesul de complicatii si mortalitate&aparitia unui numar mare de complicatii si de decese, =Durata de evolutie ' 4curta " 3edie "8un!a =3odul de stin!ere a epidemiei ' 8ent " Brusc &e% 'depinde de amelioarea sursei de apa$vaccin anti.epatic$educatie sanitara, =#erioada interepidemica=4curta$lun!a$medie #entru foarte multe boli infectioase e%ista pro!rame de prevenire$suprave!.ere.

CURS '

E#IDE3I-8-9IE Dr. DEBITA 1*.03.2010 SUPR$(EG)ERE$ EPIDEMIOLOGIC$ I% S$%$"$"E$ COMU%I"$R$ Definitie ' 4uprave!erea epidemiolo!ica reprezinta sistemul activ de culegere *a ali+a si i terpretare a datelor . Datele fiind referitoare la starea de sanatatre a unei populatii. Din datele obtinute se va putea face o planificare a activitatii epidemiolo!ice Din concluziile obtinute pe baza datelor se pot desfasura$actiuni de evaluare $planificare si aplicare a activitatii epidemiolo!ice si masuri de interventie si de difuzare a datelor celor interesati. Definitia suprave!.erii epidemiolo!ice 05 trebuie confunda cu suprave!.erea medicala&care se refera la o persoana, 05 trebuie confundata cu cercetarea epidemiolo!ica 05 trebuie confundata cu activitatile de monitorizare. Ele sunt actiuni care se intepatrund unele pe altele$astfel ca suprave!.erea epidemiolo!ica le include pe celelalte. E"$PELE SUPR$(EG)ERII EPIDEMIOLOGICE '1ule!ere $prelucrare$interpretare a datelor si difuzarea concluziilor. #rin suprave!.ere epidemiolo!ica se asi!ura cunoasterea aprofundata a problemelor de sanatate publica ' Descrierea istoriei naturale a unei boli$ Evolutia bolii in functie de timp* loc si persoa a &sunt parametri obli!atorii in epidemiolo!ie, Descrierea formelor de manifestare ale procesului epidemiolo!ic prin boala respectiva. Decelarea unor modificari la nivelul or!anismului !azda&cel care face boala, $ Decelarea unor modificari la nivelul a! etiolo!ic. 4e urmareste astfel pentru a decela diverse modificari in evolutia bolii respective. 5rmare a cercetarilor in domeniile cercetate se vor adopta masuri de profila%ie$prevenire si combatere a imbolnavirilor studiate &limitarea $ si oprirea bolii respective si verificarea masurilor aplicate pentru oprirea focarului sunt eficiente Daca boala continua sa se raspindeasca inseamna ca masurile luate nu sunt adaptate la mecanismul bolii$revizuind astfel masurile si studiind boala In studierea unei boli se urmareste ' 1ind a aparut primele simptome" 1e manifestari clinice dezvolta " 1e a!ent etiolo!ic activeaza " 1are este calea de tansmitere " 1e caracteristici trebuie sa aiba or!anismul receptiv care dezvolta respectiva boala " In ce zona a aparut " De ce nu apare si in alte zone etc &E: ' boala diareica se dezvolta in zonele riverane apelor" 8a munte predomina virozele respirat, Timpul este foarte important in boala infectioasa$ deoarece intotdeauna se ia in considerare perioada ma%ima de incubatie a bolii &se va calcula evolutia bolii infectioase in functie de perioada de incubatie, 4uprave!.erea epidemiolo!ica este folosita ' pentru descrierea si suprave!.erea fenomenelor de sanatate $ pentru stabilirea prioritatilor in sanatate comunitara $ pentru planificarea$aplicarea$si evaluarea pro!ramelor si interventia de sanatate publica. 1ei implicati in suprave!.erea epidemiolo!ica sunt inclusi intr(un circuit informational al datelor 1ircuitul informational cuprinde '= #opulatia suprave!.eata de la care se cule! datele = 6eteaua de asistenta medicala&furnizorii de servicii medicale, ' medicina de familie$medicina de . specialitate&ambulatorie(policlinicile, "unitatile spitalicesti. = 5nitatea de profil care realizeaza si monitorizeaza suprave!.erea Toti furnizori de servicii obtin informatii medicale &pun dia!nostice, ce sunt transmise $raportate unitatilor de profil care realizeaza suprave!.erea epidemiolo!ica 4uprave!.erea epidemiolo!ica se face de catre 'Autoritatea &directia, de sanatate publica &2udeteana, " 4erviciul de statistica de la nivelul unitatii de sanatate publica 5nitatea centrala&3inisterul 4anatatii coordoneaza si suprave!.eaza activitatea respectiva, #e baza datelor obtinute si raportate de Autoritatea ;udeteana $3inisterul va lua anumite masuri si va emite niste planuri de suprave!.ere $ pro!rame de sanate publica care se aplica la nivel local $si care se reflecta la nivelul populatiei.Deci datele care s(au cules de la populatie a2un! la nivel central$sunt prelucrate si revin in teritoriu sub forma pro!ramelor de masuri &pro!rame nationale de sanatate publica, care reusesc sa adopte masuri de profila%ie astfel incit sa nu se produca un fenomen de e%tindere a bolii respective. /eedba<(ul informational adica informatia centralizata si prelucrata este difuzata inapoi catre cel care a emis(o adica autoritatea 2udeteana de sanatate publica si furnizorii de servicii.&E% ' vaccin contra cancerului de col uterin &are ca scop masura de prevenire, C$R$C"ERIS"ICILE SIS"EMULUI DE SUPR$(EG)ERE ' 1) Simplitatea ' mi2loacele folosite &e%'c.estionare$intrebari, trebuie sa fie simple pe intelesul tuturor $ folosind intrebari clare $ e%plicite usor de inteles$de omul simplu.$sa nu su!ereze raspunsuri $ sa nu i se dea variante de raspuns. Intrebarea trebuie sa fie de !enul DA sau 05 $ cu un sin!ur raspuns $&nu cu mai multe variante de raspunsuri., 2, Sensi ilitatea ' Este aceea caracteristica care reflecta masura in care prin sistemul de suprave!ere creeat se identifica toate evenimentele de sanatate in populatia studiata &masura in care folosesti sistemul sa determine toate cazurile de boala din populatia studiata,. #entru a identifica o anumita boala trebuie sa(i stabilesti anumite caracteristici impuse de sistem care trebuie sa le !asesti la pacient&si nu altele ,.Daca nu are caracteristicile impuse de sistem u se iau in considerare si alte caracteristici deoarece e%ista riscul sa inre!istrezi si alte boli care se aseamana cu boala suprave!.eata&E: ' rubeola se aseamana cu ru2eola$4carlatina are citeodata asemanari cu rubeola si ru2eola astfel ca se poate raporta eronat o boala, 3) !redi ilitatea ' se refera la informatiile obtinute de sistemul de suprave!.ere$datele care se obtine din investi!atiile facute sa fie date reale $ceea ce declara individul sa fie real.&e% 'risc ca boala cu transmitere se%uala sa nu fie declarata,. De aceea in acest caz se va c.estiona individul fara ai cere sa se identifice&nume prenume,#e un c.estionar anonim individul va fi mult mai sincer decit pe un c.estionar in care i se va cere sa(si treaca numele . ), Accepta ilitatea ' este masura in care sistemul aplicat este acceptat de participantii la sistem&furnizorii de servicii,.E% ' daca sistemul nu presupune niste activitati foarte complicate el va fi acceptat.$dar daca medicul va fi nevoit sa investi!.eze comple% pacientii atunci va refuza sau va raporta niste date eronate $astfel ca sistemul va esua. Insa daca datele cerute vor fi concise si dia!nosticul in va pune pe niste elemente clare si pe un anumit esantion din populatie atunci sistemul va fi acceptat de participanti

*, Promptitudinea ' 6aportarea corespunzatoare in timp util la circuitului informational conform cerintelor din sistem E%' in boala diareica si in infectiile respiratorii acute raportarea numarului de cazuri se face saptaminal " =, "eprezentativitatea ' se refera la faptul ca persoanele despre care se raporteaza date au caracteristica de populatie simpla E% ' >accinarea impotriva cancerului de col uterin vizeaza persoanele de se% feminin de la 1)(2) ani. >accinarea impotriva rubeolei vizeaza copii &0(3 ani, si fete&1)(1= ani pentru a prote2a viitoarele mame,. ?, #aloarea predictiva pozitiva ' este o caracteristica care insemna ca sistemul aplicat a permis depistarea unei persoane care prezinta o anumita stare de sanatate $care se pastreaza pe toata perioada de evolutie a sistemului. E% ' 1are este procentul de pozitivitate a @I> in populatie se poate face un test anonim la populatia !enerala&0()0ani,cu o anumita stare de sanatate. ELEME%"ELE U%UI SIS"EM DE SUPR$(EG)ERE sunt ' a,Definitia de caz inseama sa e%iste niste criterii clinice$de laborator si epidemiolo!ice care stabilesc dia!nosticul in boala respectiva #entru fiecare boala e%ista o le!islatie obli!atorie in care sunt date definitiile de caz pentru fiecare boala infectioasa suprave!.eata. &E% ' In ru2eola d$ clinic&eruptia caracteristica$semnul Aoplic<, si d$ de la orator&I!3, si eventual focarul epidemiolo$ic)Aceasta definitie trebuie aplicata de toti furnizorii de servicii medicale b,#opulatia aflata sub suprave!.ere 'este populatia tinta care are niste caracteristici anume & E% ' oreionul se suprave!.eaza la copil si la populatia tinara, c,1iclul suprave!.erii d,1onfidentialitatea e,Atra!erea participantilor 1alitatea datelor se obtine prin e%istenta unui sistem de cule!ere a datelor eficient . 3odalitatea de cule!ere a datelor trebuie sa se relizeze cit mai aproape de realitate$sunt f. importante calitatea datelor. In 6omania medicul este obli!at prin le!e sa(si inre!istreze dia!nosticele si sa si le raporteze. In unele tari aceasta obli!ativitate nu e%ista$ iar pentru a cunoaste un profil de morbiditatea pentru o anumita boala autoritatea de sanatate publica inc.eie contracte cu anumiti medici&contra cost, Bolile infectioase se raporteaza in functie de anumite caracteristici ' =%oli cu raportare lunara nominala ' e%ista fise standard in care se noteaza caracteristicile bolnavului$a bolii $dia!nosticul clinic$de laborator$epidemiolo!ic,In raportarea nominala intra anumite boli considerate prioritare &E% ' boli cu transmitere se%uala$ru2eola$menin!ita menin!ococica$febra tifoida$.epatita$leptospiroza$scarlatina, =%oli cu raportare numerica 'se face lunar $ pe !rupe de virsta si pe medii&5rban$6ural, = #entru un detaliu mai aprofundat a unei boli se poate apela la o esantionare a populatie &activa,dintr(o zona$ pe o anumita !rupa de virsta $-btinind o $$o!linda BC a esantionului respectiv privind obicei$profesia$comportament etc = 6aportarea numerica lunara vizeaza numarul de cazuri se%ul !rupele de virsta =6aportarea numerica trimestriala pe !rupe de virsta si mediu = 6aportari speciale '=Pe o anumita perioada &E% ' in boala diareica&1 martie(30octombrie," in Infectiile acute&1 oct(1 martie, " =6aportari date de laborator ' sunt raportate de cei care au laboratoare ei vor raporta numarul de tulpini depistate SUPR$(EG)ERE$ U%OR I%DIC$"ORI $I #OLII , E% ' date despre a!. pato!eni care pot avea ca sursa animalul sau omul. In populatia suprave!.eata se pot obtine date suplimentare . =4istemul pilot &santinela, #e lin!a datele obisnuite se cer date suplimentare &demo!rafice$absenteism, 4unt recrutate citeva 2udete in care pe lin!a datele numerice se cer si date speciale E% '9alati(ul este 2udet pilot in sistemul de raportare a !ripei adica pe lin!a raportarile obisnuite vor raporta si date suplimentare ' 1onsumul de medicamente anti!ripale in farmacii" 0umarul de apeluri la ambulanta " Abesnteismul " 0umarul de concedii medicale studiate pe unitati" >izite la domiciliu a medicilor de familie "Date de vaccinare " #resa. Culegerea datelor ecesare supra!eg-erii se face prin ' =4isteme active de cule!ere prin care se impune ce se raporteaza&se fac telefonic, =4isteme pasive prin care medicul stie ca trebuie sa raporteze lunar "nominal "trimestrial. = 6aportarile pe studii santinela Draportari pe studii pilot Analiza datelor in functie de loc si persoana$compararea datelor cu date similare anterioare E%ista un sistem statistic de calcul prin care se pot calcula tendintele de evolutie a unor boli ' Bolile care au o variatie multianuala &se produc de(a lun!ul timpului$ curba de variabilitate va avea suisuri si coborisuri in functie de valorile si tendinta care o are boala respectiva E% ' Bolile eruptive au tendinta ca o data la 3() ani sa apara virfuri de conta!iozitate &ani epidemici, Bolile care au o variatie sezoniera. E% ' Boala diareica =vara " 9ripa=iarna " @epatia A=toamna Diarna Factorul loc (teritoriu, ne indica localizarea cazurilor E% ' @olera este le!ata de factorul apa $deci apare frevent in localitatile de la Dunare Factorul persoana se analizeaza in functie de se%$virsta$rasa$nationalitate$obiceiuri$profesie$standard socio(economic 5ltima veri!a de raportare a datelor de la minister este -34. In cadrul sistemului de suprave!.ere e%ista studii sero(epidemiolo!ice care presupun colectarea sistematica a unor probe de seruri dintr(o anumita populatie si testarea lor pentru o anumita boala &se observa daca individul a fost in contact cu boala respectiva si daca are sau nu Ac pentru boala respectiva$ adica care este imunitatea prin boala respectiva, Pre!e tia reprezinta totalitatea actiunilor inteprinse in absenta bolii pentru a mentine aceasta situatie cit mai mult timp.4au ansamblul masurilor medicale$social(economice$te.nice si politice care ar putea asi!ura reducerea riscului de aparitie si e%tindere a unei boli. Treptele preventiei ' #rimara "4ecundara "Tertiara a, Preventia primara apartine medicinei preventive$se refera la aplicarea pro!ramelor de preventie in populatie la dedepistarea populatiei tiinta pentru o anumita boala si la aplicarea masurilor de neutralizare a bolii respective. b, Preventia secundara presupune masuri si actiuni suplimentare asupra preventiei primare de tipul 4creenun!(ului epidemiolo!ic de depistarea activa. Adica interventia activa in depistarea anumitor boli &E% ' 1ontrol !inecolo!ic la femei intre 1E(2* ani pentru a depista cite prezinta factori de risc pentru cancerul de col uterin, c, Preventia tertiara este treapta in care intervine si activitatea medicala din spital prin care se depisteaza cazurile de boala Prteventia poate fi & !enerala "speciala " specifica =Preventia 'enerala necesita masuri ge erale de protectie necesare prevenirii anumitor boli &intreruperea caii de transmitere, $ dezinfectie$dezinsectie$ deratizare "sterilizare$purtarea manusilor&E% ' i!iena alimentului= $sanatatea populatiei care lucreaza in alimentatie " 3asuri privind calitatea apei potabile "masuri in colectivitatie de copii&tineri,

=Preventia speciala se adreseaza unor !rupuri restrinse de pers carora li se aplica masuri de tipul c.imioprofila%ie sau antibioprofila = Preventia specifica consta in administrarea de seruri si preparate vaccinale&vaccinurile realizeaza preventia specifica,.sunt boli in care preventia specifica este sin!ura metoda de a preveni boala respectiva E% ' difteria$tetanosul$ru2eola$poliomielita. COM#$"ERE$ I% #OLILE "R$%SMISI#ILE E%ista 3 !rupe de masuri ' Ameliorarea rezistentei populatiei e%puse la riscul de boala Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea pina la disparitie a factorilor de mediu din 2ur Ameliorarea functionalitatii sistemului de sanatate In cazul 6omaniei activitatea antiepidemica preventiva are caracter obli!atoriu prin contractele pe care furnizorii de servicii le inc.eie cu 1asa de Asi!urari de 4anatate.Asfel ca activitatea epidemica se relizeaza de medicul de familie Lupta i .ocar = Are ca scop limitarea e%tinderii si lic.idarea focarului epidemic. = Este o activitate ocazionala declansata si desfasurata numai cind apare in populatie un focar epidemic de boala transmisib = 4e declanseaza obli!atoriu de la suspiciunea de boala transmisibila &E%' 4uspiciunea de .olera ,0u se intrerupe decit daca se infirma dia!nosticul = Are caracter de ur!enta $pe masura ce creste numarul de cazuri $creste si actiunile de combatere avind la baza principiile infectiozitatii. 1u cit boala risca sa fie mai transmisibila cu atit masurile vor fi mai rapide si mai intense 8ic.idarea focarului se constata in momentul in care nu se mai inre!istreaza cazuri secundare pe perioa incubatiei ma%ime a bolii suprave! #e toata perioada desfasurata& de la anuntarea suspiciunii si pina la desfasurarea luptei in focar se realizeaza anc.ete epidemiolo!ice relizate de Autoritatea de 4anatate #ublica in colaborare cu furnizorii de servicii medicale &medici de familie sau spitalul de boli infectioase $ c-eta epidemiologica '=4tabileste un plan comple% de combatere =4tabileste sarcini antiepidemice. ' Depistarea bolnavului prin d! clinic$si de laborator Depistarea contactilor directi &cole!i$familie,si investi!area contactilor 3asuri luate fata de contacti 'vaccin$imonoprofila%ie "c.imioprofila%ie 3asuri din mediu ' Toate veri!ile suspicionate&uzina de apa$a!enti economici, =3asuri care se adreseaza cailor de transmitere surselor de infectie 'deratizare$dezinsectie$educarea populatiei - alta activiatate care se desfasoara in paralel este cea de prelucrarea a datelor = spitalul anunta suspiciune= anc.eta epidemiolo!ica= autoritatea publica= ministerul sanatatii= -34 In anc.eta epidemiolo!ica se precizeaza ' a,3omentul infectant&debutul bolii$primele semne, pentru ca in corelare cu perioadele de incubatie sa se poata stabili restul de caracteristici si momentul infectant b, 4electarea si inre!istrarea bolnavilor d, 4tabilirea elementelor contaminate din mediu &ce a mincatF( pentru a rupe lantul transmiterii a!entiilor infectiosi,. Aceasta se face pe ore$ zile$probe de alimente de la bolnavi $culturi de laborator, e, -btinerea de date din teritoriu &citi bolnavi sunt F, f, #relucrarea datelor &data si locul debutului, !, 4c.ema de filiatie a cazului $adica cazul princeps&cite cazuri a dat " pina unde s(a imprastiat F, ., Elaborarea planului de lic.idare a focarului care cuprinde masuri de neutralizare a factorilor de risc &factori de mediu( apa, i, 3asuri adresate bolnavului&izolarea in spital "d!"tratament si e%ternare numai in conditii de ne!ativare a probelor de laborator, 2, 3asuri adresate contactilor ' suprave!.ere clinica pe toata durata$investi!atii de laborator "profila%ie speciala$specifica& . . antibioprofila%ie$c.imioprofila%ie, <, 3asuri de dezinsectie$dezinfectie deratizare &DDD,#relucrarea sanitara a focarului la domiciliu$locul de munca si spital l, 3asuri de izolare pot fi '(selectiva numai pentru anumite cate!orii &e% ' !ripa in spitale, (stricta unde nu intra si nu iese nimeni &E: " 9ripa aviara, Eficienta masurilor in focar este in functie de numarul de cazuri secundare inre!istrate si de cit de repede se opreste transmisia