Sunteți pe pagina 1din 8

ZEITATI DIN MITOLOGIA ROMANA Ianus,este una dintre cele mai vechi divinitati din mitologia romana.

La origine, Ianus a ost un rege care a domnit !n Latium !n e"oca de aur. Du"a moarte a ost divini#at. $a #eu "rotector al Romei i se atri%uia un miracol care a salvat cetatea de o inva#ie a sa%inilor& !n tim" ce dusmanii se "regateau sa treaca "este #idurile $a"itoliului, Ianus a acut sa t'sneasca !n ata lor un suvoi ier%inte, care i(a silit sa se retraga. )n amintirea acestui a"t "ersista la Roma o%iceiul de a lasa !n tim" de ra#%oi "ortile tem"lului lui Ianus deschise, "entru a( *+,*+d-.u i da "osi%ilitate #eului sa vina !n a/utorul romanilor. )n tim" de "ace ele se !nchideau. Ianus era !n atisat cu doua ete o"use& una "rivea !nainte, cealalta, !na"oi.

Iu"iter, la romani, sta"'nul #eilor si al oamenilor, asimilat cu Zeus,din mitologia greaca. Era considerat dre"t divinitate su"rema, datatoare de viata si de lumina, care c'rmuia cerul si "am'ntul, sta"'nea tunetul si trasnetul, de#lantuia "loile si urtunile etc. Legate de aceste atri%ute, Iu"iter "urta o serie de e"itete, ca& 0ulgurator, 0ulminator, Tonans etc. Tem"lul sau se a la la Roma, "e $a"itoliu si, de aici, el a mai ca"atat un e"itet ( $a"itolinus. Dar denumirea cea mai cunoscuta care !l desemna era O"timus Ma1imus 23cel mai %un si cel mai mare34. $a ocrotitor al romanilor si al Romei !n s"ecial, Iu"iter era cinstit cu "recadere de consulii care intrau !n unctie, de generalii care se !ntorceau victoriosi, de !nvingatorii !n !ntrecerile s"ortive, de cei care !m"arteau dre"tatea etc. El era venerat si avea c'te un tem"lu !n toate orasele Italiei si ale "rovinciilor. 5aturnus, veche divinitate de origine italica, care "atrona muncile agricole si roadele "am'ntului. 5aturnus a ost identi icat de tim"uriu cu titanul $ronos,din mitologia greaca.

Mercurius, iul lui Iu"iter si al unei "leiadei, s(a nascut !ntr(o "estera "e muntele $6llene, din Arcadia. )nca de tim"uriu, Mercurius si(a vadit a"titudinile si talentele. A%ia nascut, co"ilul a iesit din scutece si a ugit "'na !n Thessalia, de unde a urat cire#ile "e care le "astea acolo ratele sau,A"ollo. Nimeni nu l(a va#ut !n a ara de un cio%an, "e nume 7attus. Du"a ce a ascuns animalele, Mercurius s(a !ntors !na"oi !n "estera !n care s(a nascut. Acolo, la intrare, a gasit o %roasca testoasa si, cu ingenio#itatea(i caracteristica, a !ntocmit din cara"acea ei o lira. )ntre tim" A"ollo a luat urma hotului si, a/uns la "estera cu "ricina, l(a silit "e Mercurius sa(i !na"oie#e vitele. Au#ind !nsa sunetul minunat al lirei, #eul s(a !nvoit sa i le lase !n schim%ul noului instrument. Mai t'r#iu, tot de la A"ollo a "rimit Mercurius si aimosul caduceu, care a devenit ( alaturi de "alaria cu %oruri largi si de sandalele de aur !nari"ate ( unul dintre atri%utele #eului. M'ndru de istetimea iului sau, Iu"iter l(a acut "e

Mercurius mesagerul #eilor. )n aceasta calitate, !n ma/oritatea legendelor Mercurius /oaca un rol secundar. El "artici"a, de "ilda, la gigantomahie, le !nsoteste "e cele trei #eite olim"iene "e muntele Ida, conduc'ndu(le !n ata /udecatii lui 8aris, !l a/uta "e Od6sseus sa !nvinga vra/ile $ircei, mi/loceste t'rgul dintre 9ercules si Om"hale, la "orunca lui Iu"iter !l !nsoteste "rin lume "e micul 7acchus urmarit de m'nia luiIuno etc. Mercurius era #eul comertului si al calatorilor ( si, "entru acest atri%ut, i se ridicau statui la toate ras"'ntiile ( dar si al hotilor si al %or asilor. El era "rotectorul "astorilor si calau#a um%relor celor morti catre meleagurile In ernului. )n general, era considerat dre"t "atronul mu#icii, al oricarei inventii, al mestesugurilor etc. )n mitologia greceasca #eul mesager "urta numele de 9ermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine o%scura. 5im%oli#a, se "are, 8rimavara. Mai t'r#iu a ost identi icata cu Maia din mitologia greaca.

A"ollo, una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei romane. Era iul lui Iu"iter si al lui. 8entru ca Iuno, din gelo#ie, !i re u#ase Latonei un loc unde sa "oata naste, Ne"tun a scos la iveala, din malurile marii, insula Delos. Latonia a adus "e lume doi gemeni& "e A"ollo si "e 5elene. $resc'nd miraculos de re"ede, la numai c'teva #ile du"a nastere A"ollo, al carui arc si ale carui sageti devenisera temute, a "lecat la Del"hi, unde a ucis sar"ele 86thon, odinioara "us de Iuno sa o urmareasca "e Latonia si care ulterior devenise s"aima !ntregului tinut. Du"a aceea A"ollo a !n iintat acolo "ro"riul sau oracol, instaur'nd totodata si :ocurile 8itice. ;n alt e"isod care i se atri%uia era cel al uciderii ciclo"ilor& iul lui A"ollo, Ascle"ius, initiat de centaurul $hiron !n tainele medicinei, nu s(a mai multumit sa vindece, ci a !nce"ut sa(i !nvie "e cei morti. Acest a"t a atras asu"ra sa m'nia lui Iu"iter, care l(a omor't cu trasnetul sau. )ndurerat de "ierderea lui si ne"ut'nd sa se ra#%une "e Iu"iter, A"ollo i(a "ede"sit "entru moartea iului sau "e ciclo"i, ucig'ndu(i la r'ndul sau, cu sagetile lui. 5ingura vina a acestora era a"tul ca aurisera trasnetul lui Iu"iter. Dre"t "edea"sa "entru actul sau necugetat, A"ollo a ost os'ndit de Iu"iter sa slu/easca tim" de un an, ca sclav, "e un muritor. El si(a is"asit "edea"sa "a#ind turmele lui Admetus. A"ollo a iu%it numeroase nim e si muritoare, "rintre care "e Da"hne, $6rene, Mar"essa, $assandra, si uneori chiar tineri ca 96acinthus si $6"arisus. Zeul era !n atisat ca un t'nar rumos si !nalt, cu o statura #velta si im"unatoare. Atri%utele lui erau multi"le& initial, A"ollo era considerat ca o divinitate temuta, ra#%unatoare care, /usti icat sau nu, ras"'ndea molimi sau "ede"sea cu sagetia aducatoare de moarte "e oricine !i statea !m"otriva. Era socotit totodata #eu vindecator, "rice"ut !n arta lecurii, si tatal lui Ascle"ius. Avea darul "ro etiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Del"hi. 5e s"unea ca, !ndragostit iind de $assandra, iica lui 8riamus, A"ollo ar i initiat(o si "e ea !n aceasta taina. Mai t'r#iu, el a devenit #eul mu#icii, al "oe#iei si al artelor rumoase. Era !n atisat, !n aceasta calitate, !ncon/urat de mu#e, "e muntele 8arnassus. A"ollo era #eul invocat !n calatorii, de cei care navigau "e mare, care "rote/a orasele sinoile constructii. 5e s"unea ca !m"reuna cu Alcathous ar i a/utat la reconstruirea cetatii Megara, care usese distrusa. )n s 'rsit, A"ollo era considerat ca #eu al luminii 2de aici si e"itetul de 8hoe%us4 si era identi icat adesea cu !nsusi 5oarele. Era ser%at !n numeroase centre ale lumii grecesti& la Del"hi, Delos, $laros, 8atara etc. )n cinstea lui s(au instituit la

Roma Ludi A"ollonares, si tot acolo, "e vremea !m"aratului Augustus, i se aduceau onoruri deose%ite.

Marte, iul lui Iu"iter si al Iunonei si una dintre cele trei divinitati "rotectoare ale Romei 2alaturi de Iu"iter si <uirinus4. Romanii !l considerau dre"t "rotectorul lor si tatal lui Romulus. Era, la origine, #eul renasterii naturii, devenind mai t'r#iu #eul ra#%oiului si al agriculturii. A ost identi icat de tim"uriu cu Ares, din mitologia greaca.

<uirinus )n mitologia romana, veche divinitate ra#%oinica, de origine sa%ina, identi icata uneori cu #eul Marte, alteori cu Ianus. Denumire "urtata de Romulus du"a moarte, c'nd a ost trecut !n r'ndul #eilor. =ulcanus, veche divinitate romana, identi icata de tim"uriu cu 9e"haestus din mitologia greaca=ulcanus, iul lui Iu"iter si al Iunonei, era considerat dre"t #eul ocului. =ulcanus era schio". In irmitatea lui se datora ie a"tului ca usese aruncat de Iu"iter din !naltul cerului, iindca !n cursul unei dis"ute dintre "arintele #eilor si Iuno el luase a"ararea mamei sale, ie a"tului ca se nascuse in irm si, rusinata, Iuno !l aruncase !n mare, de unde a ost luat si crescut de Teth6s. Tim" de noua ani =ulcanus a trait !ntr(o grota din undul marii, du"a care a ost readus !n Olim". Resedinta sa de "redilectie a ramas !nsa muntele Aetna din 5icilia. Acolo, !n atelierele ierariei lui divine, ucenicii sai ( ciclo"ii ( "relucrau ierul si celelalte metale. Din m'inile di%ace ale #eului aurar ies tot elul de o%iecte minunate& un tron de aur daruit Iunonei, armele lui Achilles, lucrate la rugamintea lui Thetis, trasnetele lui Iu"iter, aimosul colier al 9armoniei etc. =ulcanus a ost cel care a a/utat la nasterea Minervei !nlesnind ca #eita sa iasa din ca"ul divinului ei tata, si tot el a modelat, din tar'na, tru"ul 8andorei. =ulcanus a ost cel care l(a tintuit si "e 8rometheus de muntele $aucasus. Desi !n#estrat cu un i#ic ur't, =ulcanus era considerat c'nd sotul uneia dintre gratii, c'nd ( de cele mai multe ori ( dre"t sotul lui =enus care, ce e dre"t, !i era. Lui =ulcanus !i sunt atri%uiti multi co"ii.

Ne"tunus, la romani, #eul Marii, identi icat cu 8oseidon din mitologia greaca.Ne"tunus, #eul marii, iul lui 5aturnus si al Rheei. $a si ceilalti rati ai sai, c'nd s(a nascut, Ne"tunus,a ost !nghitit de catre tatal sau si a"oi dat a ara. Mai t'r#iu a lu"tat alaturi de olim"ieni !m"otriva titanilor. $'nd, !n urma victoriei, s(a acut !m"artirea ;niversului, lui Iu"iter i(a revenit $erul, lui Orcus lumea su%"am'nteana, iar lui Ne"tunus )m"aratia a"elor. El salasluia !n undul marii !m"reuna cu sotia sa, Am"hitrite, alaturi de care, uneori, urmat de un !ntreg cortegiu marin si "urtat de un car tras de cai !nari"ati, s"inteca valurile. Ne"tunus st'rnea urtunile sau acea ca a"ele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cu unda "e altele lovindu(le cu tridentul sau, acea sa i#vorasca r'uri sau sa se !nchege lacuri. O data el a !ncercat !m"reuna cu Iuno si cu Minerva sa(l "una !n lanturi "e Iu"iter, dar !ncercarea a dat gres. De atunci Ne"tunus a ost mereu alaturi de "rea"uternicul sau rate care c'rmuia destinele lumii. Legat de numele sau este e"isodul !ntrecerii care a avut loc !ntre el si Minerva atunci c'nd a ost sa(si !m"arta !ntre ei "am'ntul Atticei ,ca sa !nalte #idurile Troiei. 0a"tul ca nu a ost ras"latit "entru munca sa a atras m'nia lui Ne"tunus asu"ra troienilor. Aceasta m'nie, si a"tul ca Od6sseus i(a ucis un iu, "e ciclo"ul 8ol6"hemus, l(a determinat "e "uternicul #eu sa(l urmareasca "e erou cu ra#%unarea sa, nimicindu(i "e r'nd cora%iile si arunc'ndu(l de "e un tarm "e altul. $u #eitele sau cu muritoarele de r'nd Ne"tunus a avut numerosi ii si iice, ma/oritatea !n atisati ca niste iinte monstruoase sau a caror orta era de temut. 8rintre acestia se numarau& ciclo"ul 8ol6"hemus, gigantul $hr6saor, aloi#ii, Lamus ( regele lestrigonilor, Triton etc.

Orcus, la romani, !n credinta "o"ulara, #eul mortii, identi icat mai t'r#iu cu 9ades. De la el, su% numele de Orcus, era desemnat In ernul !nsusi. Orcus, #eul !m"aratiei su%"am'ntene, iul lui 5aturnus si al Rheei. $a si ceilalti rati ai sai, c'nd s(a nascut, Orcus a ost !nghitit de tatal sau, a"oi dat a ara. Mai t'r#iu a "artici"at la lu"ta dusa de olim"ieni !m"otriva titanilor. Orcus salasluia !n !m"aratia um%relor, "e care o c'rmuia alaturi de sotia sa, 8erse"hone. El nu !ngaduia nimanui, o data a/uns acolo, sa mai vada lumina #ilei. $'nd 9ercules a trecut hotarele In ernului s(a lovit de !m"otrivirea lui Orcus, "e care l(a ranit cu o sageata, silindu(l sa se re ugie#e !n Olim". Numele de Orcus era evitat de cei vechi, care se ereau sa(l "ronunte, socotindu(l aducator de nenorociri. $el mai adesea el era invocat su% numele de 8luto 2Zeul cel %ogat4, alu#ie la %ogatiile nemasurate care se ascundeau !n maruntaiele "am'ntului.

5ol, la romani, veche divinitate de origine sa%ina, identi icata cu 9elios din mitologia greaca.5ol, 35oarele3, era o divinitate solara, asemanatoare ( si uneori identi icata ( cu A"ollo. A"artinea generatiei "reolim"iene& era iul lui 96"erion si al Theiei si rate cu 5elene si cu Eos.5ol, !nchi"uit ca un t'nar rumos si "uternic, este #eul care aude si vede totul. =estit de Aurora, care(l "recede, el stra%ate #ilnic %olta cereasca "e carul sau tras de "atru cai iuti. 5eara 5ul co%oara !n a"ele oceanului, unde(si scalda si(si racoreste caii

!n ier%'ntati, el !nsusi odihnindu(se !ntr(un "alat de aur, de unde "orneste din nou la drum !n #iua urmatoare. $u oceanida 8erse, 5ol are mai multi co"ii& $irce, Aeetes regele $olchidei, 8asi"hae si 8erses. $u oceanida $l6mene, una dintre surorile sotiei lui, are mai multe iice. Acestea din urma !i "a#esc aimoasele cire#i de %oi din care s(au !n ru"tat tovarasii lui Od6sseus. )n mitologia greaca 5ol se numea 9elios. Li%er, !n mitologia romana, denumire "urtata de #eul 7acchus. 7acchus, la romani, #eul vinului si al vitei de vie. Era o divinitate secundara, "reluata de la greci

Iuno, !n mitologia romana, sotia lui Iu"iter si "rotectoarea emeilor, !n s"ecial a celor maritate. Du"a atri%utele "e care le avea, Iuno era denumita ie Moneta 2cea care vesteste, averti#ea#a ( datorita a"tului ca a salvat Roma de inva#ia galilor "rin alarma "e care au dat(o aimoasele g'ste de la $a"itoliu, ce !i erau consacrate4, ie Lucina, datorita a"tului ca a/uta emeile la nasteri, ie :uga, "entru ca "atrona casatoriile etc. 5ar%atorile !nchinate ei "urtau numele de Matronalia si aminteau de rolul salvator "entru cetate al emeilor sa%ine ra"ite odinioara, care s(au aruncat !n !ncaierare !ntre "arintii si noii lor soti, !m"iedic'ndu(i sa se macelareasca reci"roc. Iuno a ost identi icata de tim"uriu cu 9era din mitologia greaca. Numele ei era legat de numeroase mituri si legende.

$eres, la romani, #eita gr'ului si a recoltelor. Desi de origine veche latina, aceasta divinitate s(a identi icat mai t'r#iu !ntru totul cu Demeter din mitologia greaca.$eres era iica lui $ronos si a Rheei si a"artinea generatiei olim"ienilor. $eres a avut cu Iu"iter o unica iica, "e 8erse"hone, de care era str'ns legata at't !n ceea ce "riveste cultul c't si legenda. )n tim" ce culegea "e un c'm" lori, "e 8erse"hone a !nghitit(o "am'ntul> ea a ost ra"ita de unchiul ei, 8luto, care a dus(o cu el !n In ern. Zadarnic a cautat(o !ndurerata $eres noua #ile si noua no"ti, cutreier'nd lumea !n lung si(n larg. Nimeni nu(i stia de urma. )ntr(un t'r#iu, mama a a lat de la A"ollo de soarta iicei ei. $u"rinsa de /ale, $eres "araseste atunci Olim"ul si /ura sa nu(si reia !ndatoririle divine si locul !n r'ndul #eilor, dec't !n #iua c'nd !i va i !na"oiata 8erse"hone. Ratacind "e "am'nt, du"a multe "eregrinari, a/unge la Eleusis si #a%oveste o vreme mai !ndelungata la curtea regelui $eleus .)ntre tim", cum "am'ntul nu mai rodeste si holdele se usuca, Iu"iter !l trimite "e Mercurius sa i(o aduca !na"oi "e 8erse"hone. Dar re!ntoarcerea iicei la mama ei nu mai este "osi%ila. Ascala"hus a va#ut(o "e 8erse"hone cum s(a !n ru"tat !n In ern dintr(o rodie. )n elul acesta ea s(a legat, o data "entru totdeauna, de lumea su%"am'nteana. M'nioasa, $eres !l trans orma "e Ascala"hus ( singurul martor al sacrilegiului comis ( !n %u nita. 8erse"hone !nsa tre%uie sa ram'na alaturi de 8luto. La insistentele lui $eres se a/unge totusi la un com"romis& sase luni din an 8erse"hone va sta alaturi de sotul ei !n regatul su%"am'ntean si sase luni le va "etrece "e "am'nt, l'nga mama ei. Re!ntoarcerea "e "am'nt era !nsotita de

venirea "rimaverii, de renasterea naturii si de "linatatea verii. A%senta ei era marcata de ariditate, de anotim"ul trist al iernii !n care $eres ducea dorul iicei ei. )n mitologia greaca $eres "urta numele de Demeter, o veche divinitate cu care a ost asimilata.

Tellus, la romani, veche divinitate si "ersoni icare a 8am'ntului, identi icata cu Gaea din mitologia greaca. Tellus, considerata !n vechime dre"t element "rimordial din care se trageau toti ceilalti #ei. Tellus s(a nascut du"a $haos 29aosul4, #amislindu(i, la r'ndul ei, "e ;ranus 2$erul4 si "e 8ontus 2Marea4. Din unirea ei cu ;ranus s(au nascut titanii, titanidele si ciclo"ii. Toti acesti co"ii ai Terrei !l urau !nsa "e tatal lor, ;ranus, iindca !i silea sa traiasca !n ad'ncurile "am'ntului si nu le !ngaduia sa vada lumina #ilei. 8entru a(si sca"a co"iii de tirania lui ;ranus, Terra2Tellus4l(a a/utat "e unul dintre ei, "e 5aturnus, sa(si mutile#e tatal. Din "icaturile de s'nge scurse de la ;ranus, care au ca#ut "e "am'nt si l(au ecundat, s(a nascut o noua generatie de co"ii& eriniile, gigantii si nim ele. Du"a mutilarea lui ;ranus, Terra s(a unit cu celalalt iu al ei, 8ontus, si a #amislit o serie de divinitati marine, "rintre care se numarau $eto, Nereus si Thaumas. Domnind asu"ra universului, 5aturnus se dovedeste !nsa la el de tiran ca si tatal sau. Atunci Terra hotaraste sa(l nimiceasca si "e el. 5aturnus se unise de mai multe ori cu sora sa Rhea, si avusese cu ea mai multi co"ii, "e care !nsa !i !nghitise "e r'nd. $'nd a ost sa(l nasca "e Iu"iter, ca sa(si sca"e co"ilul de uria tatalui, Rhea a cerut s"ri/inul Terrei. Aceasta i(a de#valuit voia destinului& Iu"iter avea sa su"ravietuiasca si sa(si do%oare tatal, cu s"ri/inul titanilor. $u a/utorul Terrei , Rhea reuseste sa(l !nsele "e 5aturnus si sa(l ascunda "e Iu"iter. Mai t'r#iu, c'nd Iu"iter a/unge sa conduca destinele lumii, Terra, nemultumita si de c'rmuirea lui, da nastere ( unindu(se de data aceasta cu Tartarus ( unor iinte monstruoase& T6"hon si Echidna. T6"hon le declara ra#%oi #eilor, care mult tim" sunt !ns"aim'ntati de orta lui uriasa. Tot Terrei !i sunt atri%uiti ( du"a di erite versiuni ( numerosi alti co"ii monstruosi, "rintre care& Antaeus, $har6%dis, har"iile etc. )ntr(o "erioada mai t'r#ie Terra trece dre"t mama tuturor #eilor si ulterior cultul ei se identi ica ie cu cel al #eitei $eres , ie cu cel al $6%elei.

Minerva, la romani, #eita !ntele"ciunii, a artelor si a strategiei ra#%oinice. La origine ea a ost o veche divinitate etrusca, identi icata mai t'r#iu cu Athena, din mitologia greaca. Era #eita !ntele"ciunii, "e care grecii o mai numeau 8allas. Minerva era iica lui Iu"iter si a lui Metis. Iu"iter a !nghitit(o !nsa "e Metis !nainte ca aceasta sa nasca, asa !nc't Minerva a iesit direct din ca"ul lui Iu"iter, cu arme si armura cu tot. )n momentul c'nd a a"arut "e lume, a slo%o#it un racnet ra#%oinic, care a cutremurat cerul si "am'ntul. Minerva era sim%olul atri%utelor unite ale "arintilor ei. Ea "ersoni ica orta mostenita de la Iu"iter, !m%inata cu !ntele"ciunea si "rudenta lui Metis. Zeita ra#%oinica, re"re#entata cu coi , sulita si egida "e care era #ugravit ca"ul Gorgonei, Minerva a /ucat un rol im"ortant !n lu"ta !m"otriva gigantilor. Ea "artici"a, de asemenea, la ra#%oiul troia alaturi de greci, "e care(i sustine, ne"ut'nd uita /ignirea adusa de 8aris. Este cunoscuta dis"uta dintre Minerva si

Ne"tunus cu "rile/ul !m"artirii diverselor regiuni ale Greciei. $u aceasta oca#ie consiliul #eilor a agaduit sa dea Attica aceluia din doi care(i va darui %unul cel mai de "ret. Ne"tunus i(a daruit calul, iar Minerva maslinul, care avea sa asigure "ros"eritatea locuitorilor. Ea a c'stigat !n elul acesta !ntrecerea si a devenit "atroana cetatii Atena. Minerva era socotita "rotectoarea artelor rumoase, a mestesugurilor, a literaturii si a agriculturii, a oricarei actiuni care "resu"unea ingenio#itate si s"irit de initiativa. Ea "atrona viata sociala si cea statala, era s atuitoarea grecilor adunati !n areo"ag si a"aratoarea lor !n ra#%oaie.

Diana, veche divinitate italica, identi icata mai t'r#iu cu Artemis din mitologia greaca. Era considerata #eita luminii, al carei sim%ol stralucitor era Luna. Diana este #eita v'natorii, sora geamana cu A"ollo. Era iica lui Iu"iter si a Latoniei. La !nce"ut a avut aceleasi atri%ute cu ratele ei& era o divinitate ra#%unatoare, care semana molimi si moarte "rintre muritori. Diana !si secondea#a ratele !n numeroase actiuni& !l !nsoteste !n e1il atunci c'nd A"ollo is"aseste omor'rea 86thonului, e alaturi de el !n ra#%oiul troian, "artici"a !m"reuna la uciderea co"iilor Nio%ei etc. $'nd A"ollo a/unge sa ie identi icat cu 9elios 25oarele4, Diana e identi icata cu 5elene 2Luna4. Mai t'r#iu, Diana ca"ata atri%ute de #eitate %ine acatoare& ea era, de "ilda, considerata "rotectoare a c'm"urilor, a animalelor si a vindecarilor miraculoase. )n calitatea sa de #eita a v'natorii era !n atisata ca o ecioara sal%atica, singuratica si care cutreiera "adurile !nsotita de o haita de c'ini, daruiti de 8an, ucig'nd animalele cu arcul si cu sagetile ei aurite de =ulcanus. Insensi%ila la dragoste, !i "ede"sea "e toti cei care !ncercau sa se a"ro"ie de ea, daca la r'ndu(i !ncerca sa se a"ro"ie de vreun muritor, dragostea ei era rece si stranie.

=enus, veche divinitate de origine latina, considerata initial dre"t "rotectoare a vegetatiei si a ertilitatii si identi icata de tim"uriu cu A"hrodite din mitologia greaca cu =enus era #eita dragostei si a rumusetii. $u "rivire la nasterea sa e1istau doua versiuni& du"a una, era iica lui Iu"iter si a Dionei, du"a cea de(a doua s(ar i nascut din s"uma marii. $asatorita cu =ulcanus, a ost iu%ita de Marte, #eul ra#%oiului, de 7acchus, Mercurius si Ne"tunus, dintre #ei, iar dintre muritori de Anchises si Adonis. A avut mai multi co"ii& cu #eul Mercurius "e Eros, cu Marte "e Anteros si "e 9armonia, cu muritorul Anchises "e Aeneas etc. )n legatura cu armecul si "uterea lui =enus circulau numeroase legende& un e"isod cunoscut este acela al in idelitatii ei ata de =ulcanus care, desco"erind legatura ei cu Marte, a chemat toti #eii Olim"ului dre"t martori, sur"rin#'ndu(i !m"reuna "e cei doi. ;n alt e"isod, cele%ru de data aceasta, este /udecata lui 8aris& Iu"iter a "oruncit ca marul de aur aruncat de Eris, #eita vra/%ei, si revendicat !n egala masura de Iuno, Minerva si =enus, sa ie acordat de un muritor, 8aris, aceleia "e care o va socoti el mai rumoasa. $ele trei #eite s(au !n atisat !naintea lui 8aris "e muntele Ida si au !nce"ut sa(si laude armecele, "romit'ndu(i iecare c'te un dar. $ucerit de rumusetea lui =enus si de darul agaduit de ea ( acela de a o lua de sotie "e cea mai rumoasa muritoare, "e 9elena ( 8aris i(a dat ei marul. Alegerea lui =enus si ra"irea 9elenei au constituit originea ra#%oiului troian. )n cursul acestui ra#%oi, !n care rivalele ei, Iuno si Minerva, au s"ri/init ta%ara adversa, =enus

i(a a/utat !n mod constant "e troieni, !n s"ecial "e 8aris si "e Aeneas. Ea a ost chiar ranita !n lu"ta de catre Diomedes. Daca nu a "utut !m"iedica moartea lui 8aris si distrugerea Troiei, !n schim%, salvarea lui Aeneas se datorestelui =enus, care l(a a/utat sa a/unga "e tarmurile Italiei. Tot datorita acestui a"t #eita era socotita, su% numele de =enus, dre"t divinitate "rotectoare a Romei. =enus avea sanctuare cele%re la 8a"hos, $nidus, Delos, 5ic6on etc. $ultul ei era cele%rat !n !ntreaga lume helenica, cu "recadere !n insulele $6"rus si $6thera.

=esta, iica lui 5aturnus, era o veche divinitate romana, considerata dre"t "rotectoare a ocului din camin si a caminului !n general si identi icata cu 9estia din mitologia greaca.=esta, cea mai mare dintre iicele lui 5aturnus si ale Rheei si sora cu Iu"iter si cu Iuno. $u toate ca a ost curtata de A"ollo si de Ne"tunus ea a ramas, cu !ngaduinta lui Iu"iter, "ururea ecioara. Nu "arasea niciodata Olim"ul si era considerata, at't de #ei c't si de muritori, dre"t "rotectoarea caminului. Luna, la romani, #eita lunii, numita 5elene de catre greci. 5elene, la greci, #eita si "ersoni icarea Lunii din mitologia romana, identi icata mai t'r#iu cu Artemis. 5elene era !n atisata ca o emeie stralucitor de rumoasa, "urtata "rintre nouri !ntr(un car de argint. ;n e"isod cunoscut legat de numele ei era cel al dragostei sale "entru End6mioncuriu