SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT Grigore Ghica Voda IASI

Stadiile dezvoltarii inteligentei dupa Jean Piaget:

Stadiul senzorio-motor

IASI 2013

Proiect realizat de:

Blaj Ana-Maria Bararu Lucian Popa Anisoara Popa Catalin Sfichi Petrica Teodoru Alexandra Ilie Dana-Florentina Hugeanu Diana Crivei Ramona

Cuprins

Notiuni introductive Substadii Limbajul Psihologia jocului Teoria lui Piaget- teoria asimilarii adaptarii Jocul si comportamentul psiho-motor Elementele intelective ale jocului n evolutia lor autogenetica Jocul si dezvoltarea proceselor motivationale Critici aduse modelului lui J. Piaget

Jean Piaget (1896-1980)

este savantul care i-a dedicat ntreaga via observrii i studierii copiilor, pornind i de la proprii si copii, pentru care se pare c a avut timp, n ciuda preocuprilor sale tiinifice.
este considerat o personalitate reprezentativ a secolului XX, fiind cunoscut ca psiholog, profesor i fondator al unor teorii care au contribuit la nelegerea dezvoltrii cognitive a copiilor.

Substadii
1. 2.

3.

4.

5.

6.

Exersarea reflexelor necondiionate (natere 1 lun) Reaciile circulare primare: primele comportamente adaptative nvate (1-4 luni) Reacii circulare secundare: nva cum pot fi facute s dureze lucrurile interesante (4-8 luni) Coordonarea schemelor de aciune i aplicarea n situaii noi (8- 12 luni) Reaciile circulare teriare: descoperirea unor noi mijloace prin experimentare activ (12-18 luni) Trecerea la reprezentri: inventarea de noi mijloace prin combinaii mentale (18 luni 2 ani)

1.

Exersarea reflexelor necondiionate (natere 1 lun)

Exersarea reflexelor
Reflexe
Supt
Deglutitie Respiratie Reflexul

innascute:

Moro(de tresarire la stimuli vizuali, tactili sau auditivi)

Obiectul

care dispare din raza vizuala nu are semnificatie Daca pui un deget in palma bebelusului tau, vei observa ca va inchide, instinctiv, pumnul.

Reactii circulare primare: primele comportamente adaptative nvate 1-4 luni

Repetarea

comportamentelor placute la care copilul ajunge din intamplare, sunt focalizate asupra propriului corp, activitatile exista in sine
Copilul

poate urmari cu privirea obiectul sau poate ramane cu privirea in zona de disparitie

Reactii circulare secundare : nva cum pot fi facute s dureze lucrurile interesante 4-8 luni
Actiunea

este sustinuta de placerea noutatii, marcheaza inceputul satisfactiei de natura psihica, si castigarii intentionalitatii prin deosebirea pe care incepe sa o faca intre mijlocul si scopul actiunii
Capacitatea

de a se raporta interogativ la obiectul disparut si de a descoperi obiectele partial ascunse

Obiectul permanent
se refer la pstrarea pe plan mental a reprezentrii obiectului dup dispariia acestuia din cmpul perceptiv al copilului. De exemplu, o jucrie care este acoperit n faa unui copil de 5 luni nu va fi cutat de acesta deoarece ea dispare din cmpul su perceptiv i nu persist n mintea lui. n schimb, la 6-7 luni copilul va dezveli jucria, semn c reprezentarea mintal a acesteia a activat aciunea de cutare.

Coordonare schemelor senzorio motorii i aplicarea n situaii noi 8-12 luni

Obiectul

actiunii devine dominant luand locul actiunii propriu-zise. Apar conduite inteligente speciale: suportului 8-9 luni, sforii 10-11 luni, batului 11 luni
Cautarea

activa a obiectului disparut dar fara a tine cont de succesiunea deplasarilor succesive ale obiectului chiar in conditiile observarii acestor deplasari

Reaciile circulare teriare: descoperirea unor noi mijloace prin experimentare activ (12-18 luni)

Experimentare activa
Rezolvarea

problemelor prin incercare si eroare practica, schemele pot fi imbunatatite, curiozitatea este mobilul experientei
Gasirea

obiectului disparut in urma unor deplasari succesive cu conditia vizualizarii traiectoriilor intermediare

Trecerea la reprezentri: inventarea de noi mijloace prin combinaii mentale (18 luni 2 ani)

Inventia mintala
Gasesc

solutia in minte prin imitarea problemei de rezolvat

Instalarea

permanentei obiectului ce are drept consecinta reprezentarea deplasarilor invizibile si in absenta vizualizarii traiectoriilor sale

Stadii si repere cronologice 0-6 luni stadiul incipient comun copiilor dintro cultura indiferent de limba

7-11 luni Stadiul diferentierii fenomenelor

Competenta (a intelege si orienta dupa mesaj verbal) Reactioneaza la sunete puternice emise brusc, incearca localizarea sunetului intorcand capul si privirea, pare sa asculte pe cel care vorbeste caruia ii poate raspunde prin zambet (4-5 luni), sa faca distinctie intre voci vesele si furioase (sensibil la paraverbal), raspunde cand e strigat pe nume Dovedeste selectivitate auditiva, asculta cu interes muzica, poate asculta o explicatie care dureaza mai mult de 1 minut cu conditia sa se axeze pe un obiect care il intereseaza, asculta persoana care vorbeste fara a fi sustras de alte sunete, recunoaste sensul lui Nu Face distinctie neta intre sunete si provenienta lor, intelege numele unor obiecte si parti ale corpului, acest gen de achizitii imbogatindu-se saptamanal, identifica obiecte simple intr-un tablou, la 18 luni intelege 100 de cuvinte

Limbajul

Performanta (a utiliza limbajul) La nastere este prezent tipatul neonatal, plansul si diverse sunete vegetative (deglutitie, tuse, 3-4 luni apare ganguritul bazat mai ales pe vocale, 5-6 luni, apare lalatiunea, asocieri de silabe, copilul emite vocalize care au valoare de joc functional

Raspunde prin vocaliza cand e strigat pe nume, imita melodii, are un jargon propriu (e-e-e, I-I-I, face gesturi cu sens de nu, fiind mai expresiv in comunicarea nonverbala

12-18 luni Stadiul holofrazei, comunica printr-un singur cuvant

Foloseste un singur cuvant incepand de la 10-11 luni pentru a desemna o intreaga realitate, repertoriul de cuvinte folosite este de un cuvant la inceputul perioadei si ajunge la 20 cuvinte la 18 luni

18-24 luni stadiul limbajului telegrafic (2 cuvinte) este primul stadiu lingvistic

Executa dupa comanda verbala actiuni simple, Foloseste propozitii simple din doua cuvinte (tata , intelege semnificatia pronumelor(tu, el, ea, noi), pisica miau), se refera la el la persoana a III-a, 25intelege propozitii mai complexe, colectioneaza 50% din ce spune este inteligibil cuvinte

Nou-nascut

2 luni

4 luni

6 luni

8 luni

10 luni

12 luni

18 luni

24 luni

Psihologia jocului
Teoria lui Piaget- teoria asimilarii adaptarii
Jocul transforma realul printr-o asimilare mai mult sau mai putin pura la trebuintele eului. Jocurile simbolice si cele de constructii realizeaza o adaptare adevarata, duc la creatii inteligente. Caracteristicile psihologice ale jocului sunt urmatoarele: a) jocul - activitate naturala, izvor al trebuintei firesti de miscare si activitate; b) jocul - activitate spontana, plina de initiativa si fantezii; c) jocul - activitate atractiva, produce mari satisfactii, confort psihologic; d) jocul - activitate totala care angajeaza ntreaga fiinta umana; e) n joc se evidentiaza cele mai valoroase calitati umane; f) n joc -activitate recreativa, compensatorie pentru ca jocul este superior odihnei pasive.

Jocul si comportamentul psiho-motor

Perioada 0-6 luni Mecanismul -miscari simulatorii de tipul gnguritului, ntorsul capului -scutura jucariile, -urmareste o jucarie n cadere -ridica jucaria si o duce la gura(verifica) -se rostogoleste n patut -trece jucaria dintr-o mna n alta -se ntoarce de pe spate pe burta -poate ramne seznd -loveste doua jucarii ntre ele -observa imaginea din oglinda -apuca cte o jucarie n ambele mini -trage si arunca obiectele -si apropie un obiect servindu-se de o sfoara -gaseste jucaria ascunsa -se deplaseaza si ncepe sa cucereasca spatiul camerei

6-8 luni

8-12 luni

12-18 luni

-mers independent -construieste turnuri din cuburi -articuleaza sunete si cuvinte

-loveste cu piciorul bucurndu-se -ntoarce filele -imita actiuni simple -strica jucariile -au loc sisteme de joc, de comportament social

18 luni-2 ani

Elementele intelective ale jocului n evolutia lor autogenetica

Perioada 0-6 luni Mecanismul - recunoaste persoanele(surs) -coordonari intersenzoriale -si examineaza minile -generalizeaza schemele prime prin asimilarea schemelor noi -percepe forma obiectelor -recunoaste partile corpului -recunoaste figura n oglinda -distinge ntre actiune si scopul ei -descopera cauzalitatea spatiala -curiozitatea -reprezinta grupurile corporale -debutul intentionalitatii -interes pentru explorarea obiectuala -scheme simbolice -acomodarea intentionala repetarile sunt conditionate de noutate -mers independent -construieste turnuri din cuburi -articuleaza sunete si cuvinte -arata 5 parti ale corpului -face turnuri din trei cuburi -are reprezentari, imitatie amnata

6-8 luni

8-12 luni

12-18 luni

18 luni-24 luni

Critici aduse modelului lui J. Piaget

Greenfield (1960) semnaleaza ca mai mult de jumatate din copiii unor triburi africane nu-si nsusesc niciodata operatia conservarii volumului. Coldman (1965) mentioneaza ca pentru delimitarea stadiilor, vrsta mentala este un indicator mai bun dect vrsta cronologica. Eldkind (1962) noteaza ca exista diferente ntre sexe n ce priveste dezvoltarea intelectuala n spatiul diferitelor materii de studiu.

Lui Piaget i se reproseaza ca modelul de cercetare utilizat face abstractie de una din cele mai importante "statii" prin care trec drumurile copilului pentru dimensionarea propriilor strategii rezolutive prezenta experientei adultului si formularea explicita de catre acesta a sarcinilor cu rol stimulator pentru trecerea de la un stadiu al dezvoltarii la altul In prelungirea modelului psiho-genetic, se propune un model psihoeducational ce vizeaza o strategie de tip formativ, ntemeiata pe ideea ca, pentru a se derula n mod eficient, dezvoltarea psihica trebuie pregatita sau ajutata prin educatie, nvatare. Abordarea dezvoltarii psihice din perspectiva relatiilor si activitatii la care societatea l conecteaza pe copil pe parcursul parcurgerii vrstelor, permite ca dezvoltarea sa devina un proces posibil de drijat (P. Golu, 1985