Resursele Oceanului Planetar

Efectuat: Caluchii Eugeniu, clasa a- X-a REAL Profesor: Cucu Valentina

Floreti, 2014

Cuprins:
Hidrogenul Petrolul si Resursele gazele vegetale naturale Resursele Resursele biologice ale Resursele minerale Hidrosferei mediului marin Resurse minerale Depozite dizolvate in detrice Nodulii apa de mare polimetalici

Oceanul Planetar este alcatuit din patru bazine oceanice, care, la rndul lor, se compun dintr-un bazin oceanic propriu-zis si o serie de bazine maritime aflate, n cele mai multe cazuri, n apropierea tarmurilor continentale, sau ntre diferite insule din arhipelaguri. Bazinele oceanice sunt: Pacific, Atlantic, Indian si Oceanul nghetat de Nord. Proporia dintre ap i uscat este net favorabil apei: din suprafaa total a Pamntului, evaluat la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocup 361,07 mil. km2, adic 70,8%. Pe aceste ntinderi albastre, continentele par a fi uriae insule risipite ntre cei doi poli.

Apele Oceanului Planetar nsumeaza 1.362 mil. km3, deci aproximativ 97,3% din volumul total al hidrosferei de 1.454 mil. km3, cu o adncime medie a apelor oceanice de 3.800 m i maxim de 11.033 m. S-a calculat c, dac s-ar nivela ntreaga suprafa a planetei, atunci apele ar acoperi Pmntul cu un strat de circa 400 m grosime.

Resursele marine
Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce conine toate substanele minerale utile care sunt exploatate n regiunile continentale. Exist mari cantitai de minerale, att pe fundul mrii, ct si dizolvate n apa dar adeseori, costul recuperrii lor depaeste cu mult valoarea acestora. n masa sedimentelor marine sau pe suprafata lor se gsesc numeroase substane minerale de interes economic.

Resurse minerale
Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce contine toate substantele minerale utile care sunt exploatate n regiunile continentale. Aici exista mari cantitati de minerale, att pe fundul marii, ct si dizolvate n apa. nsa, adeseori, costul recuperarii lor depaseste cu mult valoarea acestora. n masa sedimentelor marine sau pe suprafata lor se gasesc numeroase substante minerale de interes economic.

n substratul platformelor continentale s-au descoperit o serie de minerale cu importanta economica: saruri de potasiu, n Marea Baltica (Polonia) si Golful Mexic (SUA), zacaminte de sulf, descoperite cu prilejul forajelor marine n cautare de petrol, exploatate la Caminada Pass (Golful Mexic) de catre SUA; minereu de fier - a fost descoperit si se afla n exploatare prin galerii submarine n Golful Finic, lnga Insula Jussaro apartinnd Finlandei, tot minereu de fier a descoperit si Canada, n Newfoundland (Terra Nova), minereu aflat pe insula si care se prelungeste n zona submarina n mod deosebit (rezerve de cteva miliarde tone), exploatat n galerii.

Depozitele detritice reprezint rezultatul eroziunii rocilor preexistente, materialul rezultat fiind transportat de ruri n ocean. Un astfel de depozit detritic l constituie mineralele grele, mai frecvente fiind: magnetitul, ilmenitul, titanitul, zirconiul, columbitul

Dintre minerale grele unele pot fi gasite n preajma uscatului, aproape de sursa lor initiala, altele se afla n componenta unor vechi plaje, aflate acum sub apele mrii. n afara de mineralele grele, pe platforma continental se gasesc i alte substane minerale utile ca fosforit, glauconit. Cea mai abundent rezerv de material detritic o formeaz nisipul si pietriul, incluznd i fragmente de cochilii, utilizate ca materiale de

Dintre resursele platformei continentale , sunt exploatate n cantiti mari zcmintele de petrol i gazele naturale . Petrolul si gazele naturale se exploateaza n cantitati impresionante din platformele submarine ale marilor si oceanelor. Ele reprezinta principalele resurse extrase din Oceanul Planetar, lund n calcul volumul si valoarea economica ale acestora.

Hidrogenul poate fi obtinut din apele marii n cantitati, practic, inepuizabile, prin procedeul, cunoscut n chimie, de oxidare-reducere. Hidrogenul obtinut n acest mod poate fi lichefiat si stocat sau transportat prin conducte. El reprezinta un excelent combustibil sau carburant, usor de depozitat, de transportat la mari distante si, ceea ce trebuie subliniat, rennoibil - prin arderea lui, apa reintra n circuit fara sa polueze. Hidrogenul se foloseste deja n SUA si Japonia.

Nodulii polimetalici prezint cel mai mare interes economic descoperii la sfrsitul secolului al XIX-ea, de ctre expeditia englez a navei "Challenger" sunt concreiuni minerale care tapiseaz fundul oceanului la adncimi mari ale apei, de 4.000-6.000 m, avnd n general diametrul de ctiva centimetri alcatuiti din diferite elemente (au fost identificate 42), ntre care domin: nichelul, cobaltul, fierul, manganul sau cuprul.

Resursele vegetale
Resursele vegetale, reprezentate ndeosebi prin fitoplancton (plante plutitoare), constituie cele mai importante forme de viat din domeniul marin, ele transform, prin fotosintez, apa si bioxidul de carbon n material organic ce formeaz baza lanului trofic (de hrnire) a organismelor din ocean cele mai ntrebuinate dintre vegetale sunt algele.

Algele verzi
Algele verzi apar n zonele de amestec ntre apele dulci si srate, n zone puin adnci. Un bun exemplu l constituie alga Ulva sau salata de mare.

Algele roii
Algele roii se extind n largul mrii mai mult dect alte forme, fiind distribuite n tot spatiul oceanic, dar cu precdere n apele calde.

Algele brune
Cele mai cunoscute sunt Sargassum si Nereocystis, foarte bogate n iod si potasiu. Algele brune formeaz adevrate "covoare", fiind cele mai evoluate dintre talofite

Resursele faunistice
Resursele faunistice sunt mai bogate i mai diverse, oceanul reprezentnd zone n care acestea ating cea mai mare dezvoltare ca numr de specii si chiar dimensiuni, uscatul rezervnd acest privilegiu pentru plante. Principalul mijloc de valorificare a resurselor alimentare din ocean l reprezint pescuitul (pesti - peste 25.000 de specii, molute, crustacei),

Influenta umana asupra oceanelor , variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crangurile de mangrove , recifele si platformele stancoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg . Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor , deoarece acolo exista , in preze mult mai multe surse de poluare , de la instalatiile industriale , de coasta pana la transportul maritim mai intens . De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in unele zone , se intensifica in mod periculos .

Concluzii
Acest proiect ma ajutat sa-mi dezvolt cunostintele in ceea ce priveste aceasta materie;
Aceasta tema mi-a starnit pofta de cunostere a lucrurilor noi si misterioase cuprinse in acest domeniu;

Ma ajutat de asemenea sa ma perfectionez in domeniul calculatoarelor;

Odata cu sintetizarea acestui subiect am avut ocazia de a-mi mari orizontul culturii generale.