Sunteți pe pagina 1din 16

Orientari metodologice in

sociologie
Distinctii si dezvoltari
Analiza sistemica
Premise
• Analiza sistemica in relatie cu analiza structurala si cu
cea functionala
• Teoria sistemelor generale formulata de L. von
Bertalanffy la mijlocul sec XX: formularea
matematica şi logica a principiilor generale care sunt
aplicabile «sistemelor » în general
• O noua perspectivă epistemologică: depăşirea
analizelor atomiste şi fragmentate de tip empirist
Optiuni majore ale teoriei
sistemelor generale
 Eliminarea si înlocuirea tradiţiei ştiinţifice clasice,
newtoniene, atomiste
 Necesitatea studierii totalităţilor care dispun de o
integralitate ce conferă noi proprietăţi
componentelor
 Transcenderea graniţelor dintre disciplinele
tradiţionale prin studiul sistemelor generale
 Identificarea similarităţilor dintre sistemele
individuale si raportarea acestora la sisteme generale
Premise
• Abordarea sistemica implicita (Marx, Weber,
Durkheim etc)
• Abordarea sistemica explicita: Pareto, Parsons si
Buckley
• V. Pareto:a) relaţiile de interdependenţă dintre
elementele sistemului social; b) identificarea şi
caracterizarea stărilor de echilibru ale sistemului: c)
folosirea unui limbaj sau a unei abordări matematice
pentru caracterizarea acestor stări.
Premise
• T. Parsons:“sistemul total al acţiunii” este format din
mai multe sisteme: sistemul social, cel cultural şi cel
referitor la personalitate.
• Analiza lui Parsons este, insa, de tip structuralist şi
funcţionalist
Analiza sistemica –optiunea de
consacrare
• Metodologia analizei sistemice aplicată în sociologie
în cursul deceniilor al şaptelea si al optulea este :
 derivată mai ales din teoria sistemelor generale,
 dispune de limbaje particulare (în mare parte
formalizate), de tehnici de analiză operaţională a
izomorfismelor sistemice, de strategii aplicative în
forma unei “inginerii sociale” sui-generis
Ce este sistemul?
• Sens relational: relaţie input-output; “cutia neagra”
• Sens functional sau teleologic
• Caracterizarea sistemului cu referire la: elemente,
relatii, valori, organizare, structura, partitionari,stari,
tranzitii
Analiza sistemica

• Descrierea verbala a sistemului


• Asocierea unei diagrame si a propozitiilor descriptive
• Stabilirea corespondentelor (izomorfismelor) dintre
sistemul particular considerat si sistemul general
formalizat
• Operarea la nivel formal pentru a caracteriza
sistemul nostru particular
• Intoarcerea la sistemul particular
Aplicatii si limitari
• Aplicare implicita generalizata, dar limitata
(relativism, imprecizie conceptuala… )
• Aplicare explicita in analiza sistemelor economice si a
organizatiilor, dar mai ales in sociologie la nivel
descriptiv, chiar daca prin N. Luhmann s-a incercat
recent sa fie construita o sociologie sistemista
• Analiza sistemica este doar o promisiune
metodologica, adesea privita cu suspiciune
Analiza institutionala
• O orientare metodologica prin care se face trecerea
de la metodologiile obiective la cele interpretative
• S-a dezvoltat mai ales dupa anii 1990 ai sec XX, in
economie si apoi si in celelate stiinte sociale, si inca
este foarte influenta in prezent
• Analiza institutionala este diferita de analiza
organizationala
Acceptiuni ale analizei
institutionale
• Sens larg: acel tip de analiza care pune accentul pe
functiile regulilor, normelor si valorilor sociale in
generarea si mentinerea ordinii sociale (Weber,
Durkheim, Parsons)
• Sens restrans: tip de analiza care considera ordinea
sociala ca o realitate construita de actorii sociali prin
procese cognitive si culturale specifice ; se dezvolta
independent sau in relatie cu teoria jocurilor si cu
teoria alegerilor rationale
Termenul de institutie: sensuri
1. Legi, reguli si sanctiuni de impunere a acestora, prin
care sunt reglementate comportamente . Exista
reguli si constrangeri formale si informale care
modeleaza comportamente, reglementeaza
interactiuni, reduc incertitudinile vietii individuale si
sociale
Sensuri ale institutiilor
2. Institutiile sunt norme, adica reguli interiorizate de
actorii sociali, asociate cu anumite valori,
generatoare de angajari si credinte morale,
transformate in obigatii interne care motiveaza si
orienteaza actiunile individuale.
3. Institutiile sunt parti componente ale sistemelor
simbolice comune, ale proceselor cognitive si
culturale din viata sociala
Studiul institutiilor
• Analiza istorica: institutiile s-au cristalizat istoric si
determina comportamantele individuale si cultura
sociala (“dependenta de istorie” – path dependence)
• Analiza cultural-cognitiva: moduri de asimilare
(invatare), practicare si schimbare a semnificatiilor
asociate regulilor si normelor
Aplicatii ale analizei institutionale
• La nivel macro-social: nivelul de dezvoltare al unei
societati depinde de institutiile dominante si de
modul de aplicare/realizare al acestora (constrangeri
institutionale)
• La nivel micro-social: tipurile de institutii (design
institutional) sunt corelate cu nivelurile
performantelor unei organizatii sau ale unui grup
Corelatii
• Analiza institutionala readuce istoria in analiza
sociologica
• Analiza obiectiva si macrosociala a determinarilor
institutionale se asociaza cu analiza constructiei
cognitive si culturale, interpretative, a institutiilor la
nivel individual. De aceea, numai dupa prezentarea
metodologiilor interpretative se va putea mai bine
intelege specificul analizei institutionale