Sunteți pe pagina 1din 2

nlime: 63,5cm Lime: 98cm Locaie actual: British Museum, GR 1858.8-19.

2 (Sculpture 2275), camera 70: Imperiul Roman Relief funerar din marmur pe care se gsesc nfiate chipurile lui Lucius Antistius Sarculo i ale soiei acestuia Antistia Plutia, aparinnd mormntului acestora. Monument roman, datat aproximativ 10a.Chr.-30p.Chr. locul de origine fiind Roma. Acest relief a fost iniial o parte din monumentul funerar al lui Lucius Antistius Sarculo, cetean roman nscut liber, preot al ordinului Salian i al soiei sale, femeie devenit liber n timpul vieii (deci fost sclav) Antistia Plutia. Ochii aliniai, obrajii uor scobii si urechile proeminente ale lui Antistius, dar i buzele subiri i nfiarea sever ale soiei sale reprezint trsturi specifice stilului realist, caracteristic perioadei. Modul de aranjare a prului prezent la ambii parteneri conduce ctre o datare a monumentului ctre sfritul primului secol nainte de Hristos. Tunsoarea prezent la Antistius, foarte aproape (aproape lipit) de cap subliniaz nceputul de chelie dar i lipsa prului pe tmple. Prul Antistiei Plutia strns n spate ntr-un mic coc dar cu nite bucle aduse n fa i un

mic mo deasupra frunii, copiaz exact aranjamentul prului Liviei, soia mpratului Augustus(27a.Chr-14p.Chr.). n timpul Republicii un mare numr de sclavi au fost adui n spaiul italic n general i la Roma n special, ca urmare a cucerii de noi teritorii, de exemplu peninsula elen i cea iberic. Muli lucrau n agricultur sau n construcia marilor edificii imperiale, n timp ce alii erau profesori, meteugari (scupltori sau olari) sau chiar buctari. Augustus a acordat cetenilor liberi, brbai i femei, multe drepturi i privilegii, inclusiv dreptul de a se cstori cu ceteni romani. Astfel Antistia s-a ridicat devenind dintr-o sclav umil soia unui preot Salian; aceasta demonstraz totodata progresul reformei sociale a lui Augustus. Strzile din jurul Romei dar i n alte orae ale Imperiului au aprut astfel de monumente mpodobite cu astfel de reliefuri de oameni liberi care urmreau, prin construcia acestora s dovedeasc apartenena total a lor si a familiilor lor la societatea roman.

S-ar putea să vă placă și