Proiect Geografie Umana

Monografia orasului Otopeni

1. Aezare geografic
Otopeni este un ora n judeul Ilfov, Muntenia, Romnia. Oraul Otopeni este aezat n zona limitrof de nord a capitalei Romniei - Bucureti, pe drumul naional nr.1 (E60). Din punct de vedere fizico-geografic, oraul Otopeni este aezat pe interfluviul Colentina Pasrea, in Cmpia Vlsiei, subdiviziune a Cmpiei Romne. Orasul Otopeni este asezat la intersectia dintre paralela 44o32latitudine nordica si meridianul 26o6longitudine estica, la o distanta de 4943 km nord fata de Ecuator. Orasul este situat la 91 metri altitudine.

2. Clima
Localitatea se afla in zona temperat -continentala, la interferenta influentelor climatice specifice partii de vest a tarii cu cele caracteristice partii estice a Campiei Romane. Temperatura medie multianuala este de 10,6C, conform datelor de la Institutul National de Meteorologie si Hidrologie- statia Bucuresti- Baneasa. Temperaturile extreme absolute au fost cuprinse intre +41,1C (inregistrata la 20 august 1945) si - 32,2 C ( inregistrata la 25 ianuarie 1942).

3. Istoric

Asezarile omenesti din regiunea in care se afla localitatea Otopeni dateaza din comuna primitiva. Cu prilejul sapaturilor efectuate in anul 1966 pentru construirea Aeroportului International "Henri Coanda" - Bucuresti, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucuresti a identificat fragmente de ceramica veche si alte obiecte care au apartinut unei importante asezari omenesti existenta inca din prima perioada a epocii fierului (epoca fierului: 800 i.e.n. - finele secolului i.e.n.) Intr-un strat suprapus a fost descoperita o alta asezare, mai noua, din secolul al X-lea e.n. (Urseanu F. - 1966). Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu - voievodul Tarii Romanesti daruieste manastirii Sfinta Troita jumatate din satul Islazul, jumatate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori si tigani, toate daruite de Dobromir ban, jupinita Vilaia si fiul lor Mihai postelnicul (Documente privind istoria Romaniei veacul XVII, 1960). La 20 mai 1620, Maria, mare baneasa, daruieste din nou manastirii Sfinta Troita (numita mai tirziu Radu Voda) jumatate din satul Hodopeni, cu rumani, daruit de jupinta Vilaia, poruncind rumanilor sa asculte (Documente privind istoria Romaniei veacul XVII, 1960). Istoricul Constantin C.Giurascu este de parere ca denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. In secolul al XVIII - lea apare denumirea de Otopeni. In anul 1778, generalul Bawr, care a servit in armata rusa in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, publica sub semnatura Monsieur de B2 (Bawr) o carte intitulata "Memoires historique et geographique sur la Valachie a Francfort et Leipsic". In acesta lucrare, autorul, printre alte sate din apropierea Bucurestiului, aminteste si de Otopeni: "Otopen - petit village avec un etang at un moulin sur la riviere de Pasere" Otopeni - un sat mic, cu un elesteu si o moara pe riul Pasarea). Aceasta precizare indica locul primei vetre a localitatii Otopeni, pe riul Pasarea, aproape de obirsia lui. Atunci era un riu viguros, in prezent disparut. Pe harta austriaca "General Karte des Furstentums Walachei" din 1867 sint mentionate satele Otopenii de Sus si Otopenii de Jos care formau comuna Otopeni. Pe harta stau scrise exact aceste denumiri, deci putem concluziona ca in a doua jumatate a secolului al XIX - lea vetrele celor doua sate ocupau o parte din teritoriul de astazi al localitatii Otopeni. Din documentele de arhiva reiese ca in anul 1886 populatia localitatii Otopeni, fara satul Odai pe vremea aceea, era de 851 persoane, iar in anul 1911 ajunsese la 1775 persoane. Pe acesta harta, satul Odai, care in prezent face parte din localitatea Otopeni, apare sub denumirea de "Odaile Brincoveanului". Pe vremea aceea, Odaia Brincoveanului apartinea comunei Bucoveni, care era alcatuita din Buftea, Buciumeni, Mogosoaia si Odaia Brincoveanului. Acesta numai pina in anul 1908, cind satul Odaia Brincoveanului trece in administrarea comunei Otopeni. In zilele noastre comuna Bucoveni nu mai exista,

Mogosoaia formeaza o singura comuna, iar satul Buciumeni este inclus in orasul Buftea, judetul Ilfov. Satul Odaia Brincoveanului s-a numit si Odaile Brincovenesti (impreuna cu Mogosoaia facuse parte din mosia lui Constantin Voda Brincoveanu). Dupa anul 1900, sau folosit denumirile Odaia, Odaile, Odai, cea din urma fiind forma oficiala actuala. Pina in anul 1908, comuna Otopeni a fost alcatuita din doua sate: Otopenii de Jos si Otopenii de Sus. Din anul 1908 pina in anul 1960, comuna a fost compusa din trei sate: Otopenii de Jos, Otopenii de Sus si Odaile. Pina in anul 1950 localitatea Otopeni a facut parte din judetul Ilfov, plasile Dimbovita, Dimbovita - Mostistea, Baneasa si Caciulati. In urma reorganizarii administrative din 06 septembrie 1950, localitatea Otopeni a fost trecuta din subordinea judetului Ilfov in subordinea municipiului Bucuresti - capitala Romaniei. In perioada 24 decembrie 1960 - 27 mai 1968, potrivit celor doua legi privind reorganizarea administrativ - teritoriala a tarii, satul Dimieni, apartinator comunei Tunari, a fost in administrarea comunei Otopeni. La data de 27 mai 1968, toti cetatenii situati in zona de pe partea stinga a Soselei Bucuresti-Ploiesti, intre km.16,5 si km.18,0, inclusiv teritoriul, au fost trecuti de la comuna Corbeanca la comuna Otopeni. In documentele istorice din epoca contemporana localitatea Otopeni este mentionata pentru luptele grele care au avut loc pe teritoriul sau pentru apararea capitalei Romaniei Bucuresti - in timpul celor doua razboaie mondiale, in cinstea eroilor cazuti in lupte ridicandu - se un monument comemorativ. La sfritul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni fcea parte din plasa Dmbovia a judeului Ilfov, fiind format din dou sate, Otopenii de Jos i Otopenii de Sus, cu 851 de locuitori n total. n comun funcionau o coal cu 29 de elevi i dou biserici (cte una n fiecare sat). n 1950, comuna a fost inclus n raionul 30 Decembrie al oraului regional Bucureti, pn n 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos i Otopenii de Sus au fost comasate, formnd satul Otopeni, reedina comunei, arondat municipiului Bucureti cu statut de comun suburban. n 1981, comuna a trecut n subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rndul su subordonat municipiului Bucureti, sector devenit n 1997 judeul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarat ora n 2000.

4. Suprafata si limite
Suprafata administrativ-teritoriala actuala a orasului Otopeni este de 31,52 km2. Orasul Otopeni se invecineaza: la sud cu linia de Centura a Bucurestiului, care il separa de cartierul Baneasa, din sectorul 1; la nord cu calea ferata Bucuresti - Urziceni, care reprezinta hotarul dintre oras si comunele Corbeanca si Balotesti din judetul Ilfov; la vest cu comuna Mogosoaia din judetul Ilfov; la est cu comuna Tunari din judetul Ilfov.

5. Populatie

Populatia la 01 ianuarie 2003 a fost de 10.215 locuitori, potrivit ultimului recensamant. Rezultatele provizorii din 2011 arata o populatie de 12.671 locuitori. Densitatea locuitorilor 324 persoane /Km2.

Structura populaiei pe sexe si vrste 904 0-14 ani, barbai: 0-14 ani, femei: 15-59 ani, barbai: 15-59 ani, femei: 60+ ani, barbai: 60+ ani, femei:
Total: 869 3,230 3,470 727 1,015 10,215

8.84 % 8.50 % 31.62 % 33.96 % 7.11 % 9.93 %

Structura etnic a populaiei Romni: Maghiari: Romi (igani): Germani: Rui-lipoveni: Turci: Srbi: Bulgari: Croai: Greci: Evrei: Polonezi: Italieni: Alta etnie:
Total: 10,117 14 13 7 4 7 1 1 2 9 4 3 1 32 10,215 99.04 % 0.13 % 0.12 % 0.06 % 0.03 % 0.06 % 0.0 % 0.0 % 0.01 % 0.08 % 0.03 % 0.02 % 0.0 % 0.31 %

6. Stema
Elicea si aripile sunt imaginea cea mai plastic a aeroportului international Henri Coand. Moara de ap se refer la atestarea medieval a localittii, care s -a constituit pe baza activittii de morrit, din zona cursurilor de ap din apropiere. Crengile de stejar sunt simbolul vechiului Codru al Vlsiei, dar mpreun cu linia crenelat amintesc si de luptele eroice duse aici n timpul Celui de-al II-lea Rzboi Mondial, precum si de forturile de aprare a capitalei, care nconjoar si azi centura Bucurestilor.

7. Dezvoltare

Datorita asezarii sale geografice - in imediata apropiere a capitalei Romaniei Bucuresti - si a existentei pe teritoriul sau a Aeroportului International Bucuresti - Otopeni, care ii confera un statut privilegiat, orasul Otopeni a cunoscut o dezvoltare economica, sociala si culturala continua. In ultimii ani orasul Otopeni s-a dezvoltat puternic din punct de vedere economic, datorita investitiilor care s-au realizat sau sunt in curs de realizare de catre o serie de companii romanesti si straine de renume, intre care amintim: Metro, Peugeot, BMW, Flamingo Computers, Romstal, Lukoil, Karl Heintz Dietrich, Banca Comerciala Romana, Alpha Bank, Shell, Rompetrol, Ion Tiriac Air, Banca Romana de Dezvoltare, NHR Agropartners, Mc Donalds etc. Pe teritoriul orasului Otopeni se afla opt unitati de invatamant- un liceu teoretic, trei scoli de invatamant primar si gimnazial si patru gradinite- in cadrul carora sunt inscrisi un numar total de 1.140 de elevi, personalul didactic fiind alcatuit dintr-un numar de 81 profesori, invatatori si educatoare. Locuitorii orasului Otopeni au acces la cultura de orice gen, atat prin instruirea directa in cadrul unor cercuri artistice, cat si prin vizionarea unei cat mai diversificate palete de manifestari cultural-artistice in cadrul Centrului Cultural "Ion Manu. In cadrul Centrului Cultural s-au infiintat cursuri de dans popular, dans clasic si modern, cursuri de limbi straine, de pictura pe sticla si sah care sint conduse de profesori, maestrii si artisti profesionisti si entuziasti. Economia orasului are o structura care cuprinde majoritatea sectoarelor de activitate: industrie, comert, servicii, transporturi, agricultura etc. Activitatile industriale se desfasoara atat in cadrul marilor companii cat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii. Acestea produc calculatoare, mobilier, confectii, imbracaminte, incaltaminte, materiale de constructii, instalatii, mase plastice, produse alimentare etc. Comertul s-a dezvoltat atat datorita schimburilor comerciale intense cu capitala tarii cat si datorita existentei pe raza orasului a unor complexuri comerciale. Sectorul tertiar are o importanta deosebita, dezvoltandu-se continuu, astfel incat, in prezent locuitorii orasului beneficiaza aproape de intreaga gama de servicii. Atat modernizarea si extinderea retelelor de utilitati publice cat si dezvoltarea invatamintului si culturii, precum si dezvoltarea activitatilor industriale si indeosebi a serviciilor, au contribuit la cresterea nivelului de trai si standardului de viata ale locuitorilor orasului Otopeni. Arealul orasului Otopeni este foarte interesant pentru investitori si ofera acestora multiple oportunitati in domeniul afacerilor, fapt care va contribui in continuare la dezvoltarea economico-sociala in ritm sustinut a localitatii.

Bibliografie:
1. www.otopeniro.ro 2. www.ghid.imopedia.ro 3. www.geografilia.blogspot.com

Fisa Antropogeografie - Geografie Uman i Economic

Generala Ion Nicolae

Geografia umana si economica (antropogeografia) este a doua ramura majora a geografiei (cealalta fiind geografia fizica) dar isi revendica in raport cu aceasta o vechime mai mare si o importanta practica superioara. Exista mai multe opinii asupra termenului care sa desemneze cercetarea/prezentarea geografica a societatii umane (ca distributie spatiala si ca actiunea asupra mediului inconjurator), dominante fiind geografia umana (si economica) si antropogeografie, termen clasic, cu cea mai veche prezenta in limbajul stiintific. Se argumenteaza nevoia de revenire la termenul antropogeografie, consacrat de Fr.Ratzel pe fondul pastrarii si folosirii in paralel a celui de geografie umana (si economica). Geografia umana (si economica)/ antropogeografia se dovedeste a fi cea mai veche dintre ramurile/ preocuparile geografice, caracterul ei utilitar ca domeniu al cunoasterii umane fiind evident inca din antichitatea elena is mai ales romana. Largirea orizontului geografic al europenilor pana in pragul Marilor Descoperiri Geografice si contributiile deloc neglijabile ale arabilor se circumscriu spatiului Lumii Vechi. Modificarile socia-economice si politice majore au avut un impact direct asupra volumului de cunostinte antropogeografice, asupra perceptiei de catre europeni a celorlalte parti locuite ale Terrei. Geografia se dsprinde de filosofie odata cu Erathostene si ajunge la deplina ei consacrare in lumea antica prin Strabon si Ptolemeu. Modelele impuse de catre acestia vor fi urmate pana tarziu, in pragul epocii moderne. Evul Mediu nu a fost in intregime o perioada de regres in geografia umana; mai degraba avem de-a face cu o faza de continuitate pe alte coordonate spatiale si spirituale ce va conduce spre acel moment decisiv din istoria omenirii si al stiintei noastre, cel al Marilor Descoperiri Gegorafice. Raman drept castiguri ale geografiei umane abordarea regionala a realitatilor umane (etnice, spirituale, economice, politice, s.a.) si tentativele de explicare a realitatilor si a deosebirilor dintre societati si oameni prin raportarea la conditiile de mediu (si nu la divinitate).Prezentata mai tarziu ca un element negativ, aceasta raportare la mediul inconjurator reprezinta un element de progres pe calea lunga a desprinderii explicatiilor privind lumea reala de factorii religiosi. Ultimele decenii ale secolului al 19-lea au fost martore ale generalizarii sistemului economic capitalist, mai precis a insertiei ultimelor teritorii ale oikumenei, necunoscute pana atunci europenilor, in uriasul sistem oclonial. Asistam, in consecinta, la consolidarea functiei informative a geografiei si in puls, pe fondul reformei curiculare din tarile dezvoltate, la aparitia tot mai multor catedre universitare de geografie, menite sa asigure pregatirea stiintifica necesara cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar. Accesul geografiei in universitati nu a fost deloc usoara, fiind nevoie de mari personalitati care sa se impuna si sa impuna geografia universitara. Intre ele s-au numarat si cei doi co-

fondatori ai geografiei umane/ antropogeografiei stiintifice moderne Friedrich Ratzel si Paul Vidal de la Blache. Primul a fauct dovada tratarii de o maniera pozitivista a omului de catre geografie introducand pentru totdeauna omul in cercetarea stiintifica geografica, cel de-al doilea contribuind la aprofundarea geografiei regionale in care elementul definitoriu il reprezinta omul, cu zestrea sa culturala transformat in cel mai influent factor geografic. Relatiile om-natura se constituie, pana dupa al doilea razboi mondial, in principala preocupare a antropogeografilor dispusi in doua tabere opuse deterministii si posibilistii. Primii acordau o importanta excesiva factorilor naturali (de mediu) care dirijau, organizaru chiar mersul vietii oamenilor si influentau semnificativ dinamica sociala. Ceilalti posibilistii priveau societatea ca factor determinant in relatia cu mediul (natura propune omul dispune). In fond, si unii si ceilalti erau adepti si promotori ai geogra fiei regionale, singura care oferea legitimitate si personalitate in raport cu alte domenii de cercetare universitare. Data fiind preocuparea de a identifica regiunile conturate in timp la suprafata Terrei, geografia umana s-a trezit in situatia de a fi contestata in mediile universitare (americane, mai ales). Motivul, geografia nu dispunea de un aparat teoretic adecvat, in pas cu dinamica celorlalte stiinte.

Bibliografie: Nicolae, Ion, Antropogeografie Geografie umana si economica

generala , Editura Universitara, 2005, Bucuresti.

Fisa: Homelands - A Geography of Culture and Place Across America - Richard L. Nostrand , Lawrence E. Estaville

Ce nseamn a fi de undeva? Dac cei mai muli oameni din Statele Unite sunt "de la un alt loc", ceea ce este taramul american? Pentru a rspunde la aceste ntrebri, care au contribuit la Homelands: A Geography of Culture and Place across America ofer o viziune geografic a teritoriului i formarea de comuniti discrete n Statele Unite de astazi. Cartea discut despre grupuri, cum ar fi Yankees din New England, Ordinul veche Amish, n Ohio, afro-americani n plantaie de Sud, Navajos n sud-vest, ruii n California, i a mai multor popoare i alte locuri. Cartea exploreaza conexiunea de oameni i loc prin care arat modul n care aspectele legate de diferite grupuri de Nord America de gsit nia lor i au creat o patrie. O colecie de cincisprezece eseuri, Homelands este un aspect inovator, la conceptele geografice n setrile de comunitate. Este, de asemenea, o explorare a activitii academice au loc cu privire la rile de origine i de oamenii lor, de modul n care factori cum ar fi cultura, de decontare, i concepte cartografice vin mpreun n sociologie americana. Autorii descriu efectele culturale ale stabilirii imigrantilor. Convingerea c oamenii au nevoie sa participe la viaa patriei pentru a atinge realizarea de sine, cu tradiiile i confortul comunitii. rile de origine ne ofer o nou hart a Statelor Unite, o hart desenat cu viaa oamenilor i a terenurilor pe care este casa lor.

Bibliografie: Richard L. Nostrand , Lawrence E. Estaville, Homelands: A

Geography of Culture and Place Across America , Johns Hopkins University Press, 2001, Baltimore.