Sunteți pe pagina 1din 110

Dedic oceustd carte

Ludnilei Hliiru;na Tolstoi

PREFATA
de atunci ,,Pinocchio" squ ,,Aaenturile unei pdpugi de lemn" (in limba italiand, pdpuga de lemn se cheamd buratino). Dupd ani gi ani, adeseori le istoriseam prietenilor mei,fetile gi bdieli, minunatele pdlanii ale lui Buratino, ;i cuft7 pierdusem cartea, de fiecare datd poaestea era alta, de f iecare datd ,ntiscoceam tot soiul de pdlanii, care nici mdcar nu erau cuprinse ?.n carte. Acum, dupd atita amai tle uretne, nti-am amintit de oechiul meu prieten Buratino, Si m-am gindit sd ud spun gi aoud, fetile Ei bdiefi, minunata poueste a omuIelului de lemn.
ALEXEI TOLSTOI
Pe aremea ctnd erarn copil e mult, e foarte mult -am citit o carte: se numea

ili
iJil

lI

;r\w

ifi{

-)

----r'a_-_:

(ln butuc care scinceste cu g[as omenesc


nrrneresfe

in miini[e du[gheru[ur Gruseppe

De mult, tare de mu11., traia intr-un orAqel de pe malui '\16rlr Mediierane un dulgl'rer biririn, De nr!me Girrseppe, poreclit Nas-Vlnil Intr-o bun6 zi ii n lca Datrlnuiul ln nrina un butuc, intru nitnic dt osebit de bu5lgnil care -ce arttt.tcl iarna in foc si dea cildurl ,,'lot e bine, iri zise Giustlppe. Am s5-nccrc sd scot ceva diil ienrnr:l dsta. O fi el l-.rrn micar pentru-n iricior de masa"., $i mestertr I dllgher i;i aga{i1 pe nas ochelarii lcgalr ctr tlll ca:r::: 11r: sioa ri, la fcl de bitrini ca ;i e1 , invirti butucul in nliini ;i-n cele din urma inceiru s5-l ciopleascd cu bdrdi{a. Cum cioplea el a9a, deodati tin :1las pifigaiat din cale-afari prinse a scinci
:

.)

Giuseppe ldsb sa-i lunece ochelarii pe

-- Vileu, vileu 1... ^&lai lncet, nrai

inr.af fia-ti rnild

viriul nasului qi

virc'a prin atelier: nu eta ttimeni... Cerceti sub tejghca -- nimeni...

i;i roti pri

nu gdsi nimic... Cotrobii in co;ul cu tala$ Scoase capul pe u;a ;i-;i arunca ochii in stradi

strada ara

prustie...

prirui isi zise Giuseppe. Cine putea sd scinceascS?'' Apucd iar bdrdila, dar cum lovi butucui, auzi din nou glis;ciorul sub{irel :
,,,\1i s-rt

fi

Nu-nlelegi cZ mi doarc ? De data aceasta, Giuseppe se -sperie de-a binelea ; pind st ocnelarl i i se aburiri de spaimS. RSscoli cr-r privirea toate ungherele inciperii. se viri pina gi-n vatra gi, risucindu-qi gitul, se uitd prirr de:;chiziitu:a
fro rn u lu

- Valeu, valeu !

i.

Nu era nimeni. ,,Oi ii biut poate ceva ct: nu-nti prie;te 1i de-aia-rni iiuie urechii." se glnor larail ur uselipe. Dar nu | In ziua aceea dozrr nu biuse nirnic... Dlrlti ce se rnai iinilti pulin, Giuseppe lui rindcaua; ii potrir i cu ciocanul partca de dinapoi, in a;a [el ca tbi;ul culiiu]ui sii iasi afari doar at'it cit efa ncvoie -'' nici prca rnult, nici prea pu!in -- l,rilse butrtrLil pe tejghra;i. de-abia trase o dzlti cu rindeaua, cd aLrzi din il!,u: vileu ! De ce nu-!i r.ezi de treab;L -., [)e ..c irrii tot .lirr Vileu, pe;ti ? se tinguia cu deznidejde gl :isr:iorul sLrbtircl. Giuseppe scioi rindeaua din m'ini, sc trrse inapoi, un pas sl lnca un pas, pini cdzu de-a dreptul pc dulumea ; isi diduse sca;na sul acela sub{irtl venea diniuntrul butucriiui de iemn
.

Giuseppe daru{esfe butucul oorbttor prietenulut sau Carlo


tocmai atunci veni ia Giuseppe. Carlo fla5netarLrl, un vechi piieten al siu. Pe vremuri, Carlo colinda c-rra lelr', purtind o piliirie cu borurili' largi, ;i-;i agonisea piinea, ciniind din guri Ei din minunata lui flaq neti. I)ar acurn imbitlinise, era holnar'. iar flaqneta era $l ea de mult

Iata

cI

:.tricatd.

- tJu!la zlua, uruseJrno snrrse el inlrind in

du

lgherie.

Ce

aci

acolcl pe du5umea ? -- Ei, am pierdLrl ;i eu un gurubel... Dar da-l incolo ca degeaba-l r:aut, rispunse Giuscppe privind chiorig la butuc. Tu, bitrine, crrm o mai duci ? gindesc in fel gi chip cum si-mi - Rau, rdspunsc Carlo. ci;tig bucata dc piinc... Macar dc m-ai ajuta 5i tu I Sau ccl pulin de

lla

mi-ai da un sfat...

ia-l Si du-1 aca:-.ii... '- Eeel raspunse Carlo abatut 5l oe ulma / 5a zlcem ca ouc uu iucul acas;i: dzrr vezi cd-n odzri{a mea n-am nlcl macar o valra cum st cadr. -- Las-ra stiu eLr cr-r-1,t spr.rn, Carlo... Pune mina pe un cufit,ciop le:,rte din butucul i:'ta o p;lpu;i, inr,at-o si rosteasca tot felul de vorbe iiazlii, fa-o si cintc, :li joacc ;si poart-o prin crrriile oamenilor. O sd ci;tigi asticl dt'strri pcritru <., bucatd cic piinc;i un pihircl de vin. Dcodata, de pe tcjgheaua De cai'e se afla butucul. sc auzi un glas r:ior sublirel 1i vcsei: *- Bravo, bine te-ai mai gindit. l'..as-\:inat. Giuseppe tresari din pr;u de spaimri, dar Carlo rloar se uit,i cu, rio-< in jur'. Dc. unde sd fi venit glasLli?

)irrrtii ma: rr.crr. lacrr Vescl Giuseppe. Si-s; <n n s.e in cin ea lui ,,latd un 1li'ilej si m) d,-'scc.rtoro-. sc de butucu I asta afurisit". Nintirmai u;or: Uite, colo pe iejghca e u n butuc str agnic : ti-l dau tie, Carlo,

-- Iti rnul{umesc. Giuseppe, penlrrr sfal.

Ei, fie

! Di-mi butucul

'f;
I

I I
I

....r+A

iuM
Jr4,

{+A IR

*ira'++

fag
.,=F-

-ll

x
+G\

-\

Gir-rseppe

cd nu lua pc Carlo in cap.

si 1 dridu zorit prietenului siu. Dar iie el bine seama, fie ci butucul slri singur, vorba e cd il pocni

irr;fica butucuI

Ba min{i, tu m-ai lovit Nu eu, zdu cd nu... Asculta, Nas-\/init, spuse Carlo. Ca egti be{it', qtic oricine. /\c llnl insd vad cd egti qi mincinos. A9a-a-a ! Care va sd zicd vrei sd te cer{i cu minel striga GiLrsrlnnP '_t-t _' Ia rrino mai aproape Ba vino tu lncoace sd te apuc de nas I Minio;i, cei doi biitrini incepurA sa sard unul la altul. Carlo il apuci pe Giuseppe de nasul lui vindt, iar Giuseppe 1l apucd pe Carlo
! I

-- l{i ba{i joc de mine ? izbucni Carlo jignit. Iarti-mi, prietene, dar nu eu te-am lovit. - AtLrnci se vede treaba czi m -oi i pocnit sit'rgur in cap Asta nu, prietene ! Butucul dsta te-a lovit. f

clc smocurile de pdr alb ce-i cre;tea pe dupd urechi.

Apoi incepurd sd se inghionteascd zdravdn, in timp ascu{it de pe tejghea lipa ;i le tot dddea ghes:

ce

gla sciorul

Da i! Atinge-l I -in cele din urm5, cei doi ba1rlni obosira; de-abia-9i mai lrdgeaLr sufletul. Giuseppe spuse : Hai sd ne-mplcdm 1... Ce zici ? Carlo rispunse : Sa ne-impacam !... Sc. imbrzl{igar5 9i se s arutar a. Carlo cu butucul s,ub braf porni sprc
casa.

Carlo ciopleste o papu$d de [emn bofeaza Buratino

;i

Cario locuia tntr-o odiiti pititi sub o scard, in care nu se gasea nimic altceva decit o vatri frumoasi in peretele din fata rrc,ii Dar nici vatra cea frumoasd, nici focul din vatrl 9i riici ceaunul ce fierbea pe foc nu erau adevirate, ci doar zugrivite pe o bucatd de
oinzd veche.
cl,c,lti dc rur

ld60

Carlo intra in oddi{d, se aqezd pe singurul scaun de linga masa pchioapd Ei, dupd ce rdsuci butucul pe toate par{ile. lua un culit 9i incepu si ciopleasci dintr-insul o papuqa. ..Oare ce nume sd-i dau ? se intreba Carlo Hai si-i zic Buratino Numele dsta o sd-mi poarte noroc. Cunogteam, mai demult, o f amilie. 9i pe to{i din famiiia asta ii chema Buratino: tatiil - Buratino, ma' ma - Buratino, copiii tot Buraiino... Ei ce bine triiau impreuni ! Nu le oisa de nimic!..." Rdsuci butucul cu indeminare si ciopli mai intii pdrul, apoi fruntea, pe urmd ochii... Iaid, ins5, ci deodatd ochii se deschiserb singuri Ei prrvira Iintn la el. Carlo nu didu nici un semn de spaimS, ba dimpotrivd intrebd prie-

Ochi;ori de lemn, de cer vi uitati aga de ciudat la mine'i Dar pipuga ticea ticea poate pentru ci nu avea incE guri un nas obi;nuit... Carlo ciopli obrajii, apoi ciopli nasul Ca prin farmec, nasul incepu si se lungcasci. sd creascd 5i a' iunse atit de lung gi de ascu{it, incit Carlo bombini strpdrat Nu e bine a9a, e prea lung. - bdtrinul incerci si-i reteze virlul. Dar ti-ai gisit ! Nasul se rot $i sucea gi se risucea gi pinS-n cele din urma rimase un nas asctrfit, lung-lung de tot, un nas obraznic si curios nevoie mare. Carlo se apuci apoi sd ciopleascb gura. Dar abia sfirgise de cic plit buzele, ci gura se dcschise deodatl ha, ha - Hi, hi, hi, ha, $i dintre buze rdsiri o limbi sub{irici Ei ro;ie, care ciuta in fel 5i chip sa-;i batd joc de el. Carlo, lara sa tind seama de toate ispriviler astea, i'si vazu de treaba: ciopli, tziie, scobi... qi in scurtii vrerne. birbia, gitrtl. umet'ii, trupul ;i mlinile pipuiii erau gata. Dar de-abia siir5i carlo sir ciopleascd ultimul degi:!el, ca JSuratit.tr,r incepu si-l loveasci ctt pumniSo|ii pcste chelie, si-l c-iupt-asci 5i sd'1
:

tenOs:

--

gidile.

- Ia asculti ! - ii sPuse C;irio. aspru, - nici rr-atn terminat britr' sa te cioplesc gi ai ii incePut si ni lc tii dc dricii. Cc ai .i'i-riri fac;
-

mai tirziu, hai ?


/cl

ca sd-l inve{e sd umble. Buratino se cldtina ce se clStini pe piciorugele-i subtiri, fdcu un P3S' inci unul gi hop-hop, ajunse la u95, sdri peste prag 9i. .. o zbu c'hl in stradi. Carlo, ingrijorat, fugi dupi el. Ei, holomanule, intoarce-ic ! fi-ai gisit ! Buratino [ugea pc strada intocmai ca un iepLlre, atit numai ci tdlpile-i de lemn fdceau toc-poc, toc-poc, cind loveau caldarimul. Puneli mina pe el ! striga Carlo. Trecitorii rideau, ardtindu-l cu degetul pe Buratino, care fugea do rupea pimintul. La riscruce strajuia un politist uriag, cu mustifile risucite gi cu o pdldrie in trei col{uri. Cind vazu omule{ul de lemn alergind, poli!istul i;i desficu larg picioarele, cuprinzind toati strada, de-a latul. Buratino vru sd i SC strecoare printre picioare, dar poli{istul, dibaci, il tnhi{i de nas si il finu astfel, pini cind sosi Si tata Carlo. * Ei, agteaptd numai, ci-{i ardt eu lie I spuse Carlo gifiind, 9i vru sd-l bage pe Buratino in buzunarul hainei. Se vede insi ci Buratino n-avea nici un chei ca intr-o zi atit de frumoasi si atirne cu picioarele aiari din buzunarul hainei lui rara Carlo, in vizul tuturor oamenilor. Se risuci ca o zvirlugi, cizu pe caldarim si rimase intins acolo, ca mort... Of, of, spuse poli{istul, nu prea-mi miroase a bine ! Trecitorii incepurd sd se adune gi, uitindLr-se ia Buratino, care za cea pe caldarim, clStinau din czrp. - Sirdcuful de el, spuneau unii. O fi lihnit de foame... -- AE ! L-a bdtut Carlo pini i-a scos sufletrrl I spuneau al{ii. Fla; netarul asta batrin se preface cE-i om bun numai de ochii lumii, clar in fundul sufletului e hain, fdri mild... Auzind vorbele astea, poli{istul mustdcios il inhS{i de guler pe ne. fericitul Carlo gi-l tiri la polifie. Carlo mergea tirEindu-9i papucii si ofta cu oDlo a
:

Din nigte surcele, Carlo ii fdcu apoi doua picioare lungi cu tilpi mari. $i cu asta, mintuindu-gi treaba, puse biie{elul jos, pe dugumea,

$i se uiti incruntat la Buratino. Iar Buratino, tu ochii lui rotunzi ca de goricel, privea gi el la tata Carlo.

Of, of, mi-am gdsit beleaua cu bdietelul ista de lemn Cind strada se mai goli de lume, Buratino ridicd nasul,
prir,irea

lsl roti

in jur, apoi sdri in sus qi fugi, fopdind, spre cas5.

Greierul Vorbitor ii dd [ui Buratino un sfat tnfe[epf


jungind in oddif a de sub scari, Buratino se trinti pe du;unrea, lin ga piciorul mesei. -- Asa-a $i acum, ce sd mai ndscocesc ? Sii nu uitdm cd Buratino era in prima zi a vielii lui. Girtduril,.' erau r.nici, mititele, gi scurte, scurte de tot... intr-un cuvint, o rtint tca
I

toaia. Deodata se auzi

Crri-cri-cri-cri Buratino intoarse capul Ei-9i


I

roti ochii prin oddifl.

Ei, care-i acolo ? - Sint eu, Crri-cri I Buratino zdri atunci o fapturi ca.re aducea la trup cu un gindac negrul, dar avea un cipgor ca de licustd. Stitea acclo pe perete, deaprivind vesel in jur cu crri-cri ,supra vetrei, 9i scirfiia lncetiEor ochii tui bulbucafi, ca de sticli, migcindu-gi necontenit mLrsticioara' Ei, rlar tu cine mai eEti ? -- Eu sint Greierul \Iorbitor, rdspunse ciudata faptura. Locuiesc

l'r

odditi de mai bine de o sutd de ani. -- In odai{a asta eu sint srapin I $terge-o de-aici I Bine, am si plec, cu toate cd imi pare riu ci pdrdsesc o daita - am locuit mai bine de o sutd de ani, rdspunse Greierul \irri1 care dau un sfat. nu strici sd-fi pleca, a de dar inainte bitor, Ce mare nevoie am eu de sfaturile unui greier bdtrtn... - Ei, Buraiino, Buratino, incepu si-l ddscdleascd greieralLii' lasi-te de dricii, ascultd-l pe Carlo, nu mai fugi de acasl farl rost si de miine chiar sa incepi a te duce la gcoala. Asculti siatul meu ! Altminteri sa gtii cd te pindesc primejdii mari qi intimpliri inirico;dtoare. Nimeni n-o sd mai dea pe via{a ta nici doi bani !
aceastd

I2

:J

rYl'

iir

lr

#/il

l6
t;l

r{
t.

ft {"
----:--:-->

rt (
il'
{r

-_=-*-:=-::='--

------_:

--=4-E

-=-

II
1i

pe garduri, o sd stric cuiburile pdsdrelelor, o sd necdjesc bdiefagii, o szi trag pisicile ;i ciinii de coada... $i cite altelc n-o sa mai niscocesc ! Jale mi-e de tine, jale, Buratinol Multe lacrimi ai sI tnai r,er;i ! ceee ? intrebd din nou Buratino. - De De-aia ! Pentru cI ai un cap de lemn, prost. Atunci Buratino sar i pe scaun, de pc =ctrutt pe masa. apuca tttt cirrcan si-l zvirli in capul Greierului Vorbitor. Batrinul gi infeleptul greierag suspini din adinc Ai, trri;cintlu-;i rnustdcioara, se vlri sub vatr5, plrdsind oddifa pentru totdeauna.

-- De ceee...? intrebd Buratino. sd vezi tu ,,de ceee", rispunse Greierul Vorbitor. - Ai Ei, gindac-fleac, bdtrin de o sutd de ani I strigi Buratino. Aild ca pe lumea asta nimic nu-mi place mai mult ca pdfaniile primejdioase ! Chiar miine dis-de-dimineatd o si fug de acasd, o sd mi caiirr

burdttno ITtdI t ITIdI Sd Se ptdrdii dtn prictna nechibzutntei sale. Tata Car[o tt face tmbracaminte dtn htrtie colorata
f)

$I

TI

cumpara

un abecedar

DupA intimplarea cu Greierul Vorbitor, in odAila de sub scarA se iacu un gol mare, mare de tot. Ziua pirca acum lungd, nesfirgit de lun' se. Si goald, goald de tot era .,si burtica lui Buratino. El inchise ochii pentru o clipd, ;i, deodatS. i se ndziri cb in fa{a lrri, pe o farfurie, se aflS o gaind rumenitd. Deschise repede ochii -- gaina de pe farfurie se iicu nevizuti ! lnchise din nou ochii, li acum i se ndzfri cd in fa{a lui se aflb c f arfurie cu budinca de gri9,f amestecati cu dulcca{i de zmeurd. Deschise ochii iarfurl? cu htrdinca de griS 5i drrlcea{5 de zmetlra pieri ca qi cum n-ar fi fosi. Atunci Buratino in{elese c5-i era tare foame. Se repezi la vatrd gi-;i viri nasul in ceaunul ce fierbea pe foc. Dat nasul lui Buratino, lung cum era, gauri ceattnul, pcntru cd, dupZ cum v-am mai spus, gi vaira gi focul ;i fumul ;i ceaunul, toate erau zugrivite de sdrmanul Carlo pe o bucati de pinzd veche. Buratino i;i trase la iuleali nasul inapoi ;i se uita prin gauri. Pe Derete, in dosul pinzei, se zbrea ceva care semina cu o ulili, dar era atit de acoperiti cu fire de pdianjen, intit mai ci nu sc prrtea deslrrsi nimic. Buratino incepu sd scotoceasca prin toate col{urile -- doar, doar o gisi vreo cojiiS de piine sau vreun oscior de qEini, fie el si ros de pisici. Dar din picate, sarmanul Carlo n-avusese ce pregiti pcntrtt cinh. Deodatd, in colul cu talag ziri un orr de giin5. 11 apuci, il asezl pc Pervazul icrestrei si cu nasul - cioc-cioc "parse coaja. Dinduntrul oului piui un glSscior: - I{i mul{umesc. ontttleltrlc de lt'mn i Prin coaja spartd, sari alari un puilor attritt, t:t.t ttlt,smoc de puf in loc de coadi ;i cu ochi;orii veseli. __ Rimii cu bine ! Mama mea, giina, ma aSteapid de mult in
crtrte.

Pui5orul sdri peste prichiciul ferestrei


t4

st...

ia-l de trnde nu-i

ft//4

+-:

,A\" lq
l\l\,

,il{
l;
I

,"iJ

'llii
lt

lr

iri[i

il1

lil'

t\

OI, of, -- strigi Buratino, rnc.rl de foame lncet, incet soareie asfin{i, iar in oclaif d prinse sa sc inturrece Buratino, strins gherr lingi focul zugrivit, sughi{a inceiiEor
!

de

foame.

ungherul de linga scar b, rasdri de sub drrlumea Lrrr cap Irale. Apoi se ivi un animal cenuliu cLt niste lSbute scurte. iidrrl mecind de zor in jurul lui. Se indrepti lSrii grabl sprc cr,rSiii cir iiilal qi -sarr iniuntru supa rat, mirosind si scormoninrl talasui crre fosnra Cairta pesemne oul pt cz, re-l spirsese B ura tinr.r. Ie;i apol din col 1i se apropie clc Iluratino. Il rnirosr, ririscindu-:i fdra incetare botul negru, irlpodobit de o parte,*i de alla cu citc pairir iirisoare irrngi r.h p;'rr. Cum insi []uratino nrr mirosea a mincare. :c strccura pe linai el. 1ii''indu-si coaria lrrrgit si srrl;1ire
Dcodata,
t5

in

Ei, dar te puteai stipini sE nu-l apuci de coadl ? $i Buratino il apttcii de coadij. Vietatea aceasta era SuEara, $obolanul cel bdtrln 9l rau. De spaimi, gobolanul o zbughi ca o nlluci sub scard, tirindu-l drrpd el gi pe Buratino. Dar dezmeticindu-se qi vdzind ci avea cle-a iace ('u un bdiefel de lemn, se rrsuci in loc cu o furie silbaticd se anrnca ai a:rupra lui, pregdtindu-se sd-i roadd beregata. . Buratino se sperie de-a binelea de asti datd; lisd din mind coada rece a gobolanului gi-qi fdcu vint tocmai sus, pe scaun. Sobolanul dupd el. Buratino sdri atunci de pe scaun pe pervaz. $obolanul dupa cl. Strabitind odiifa dintr-un salt, sdri de pe Dervaz pe masa. dup6 el. $i aici, pe masd, ll inhd{5 pe Buratino dc git, $obolanul il trinti pe spate Ei, {inindu-1 strins intre dinfi, sdri inapoi pe clulumea. tragindu-l spre gaura lui de sub scari. Tata Carlo I atit apucd sd strige Buratino. Iata-mi-s ! rbspunse un glas puternic. U;a se dddu de perete gi tata Carlo intrd in odiitd. Ici sm u lse repede din picior unul din galen{ii lui de lemn qi-l zvirli in gobolanSugara dddu drumul biie{elului de lemn, scrigni din di nli qi pieri ca o nilucd. .- Iata unde te-a dus neascultarea I mormai tata Carlo, ridicindu-l pe Buratino de pc jos. Il cerceti cu de-aminuntul, sd vadd daca era teafar, 5i il agezd p. gcnurrchi. scrase apoi o cepqoari din brzunar, o crrra{d Si i-o intinse: - Ia de mbninci. F-lamind crlm era, Buratino infipse din{ii in cep;oarii;i o didu gata cit ai clipi, ronldind qi plesciind de pllcere. Apoi incepu sd se alintefrecindu-gi cipgorul de obrazul pdros al lui tata Carlo. O sii fiu cuminte, ncspus de cuminte, tati Carlo. Grc.ierul Vorbitor mi-a spus sd-ncep gcoala. Bine s-a gindit, mititelule. Dar vezi, tati Carlo, eu sint gol-gol uf, numai lemn qi au si r10 a 0e mine bdiefii la gcoald I fhi ! fdcu Carlo lngindurat, scirpinindu-qi bdrbia piroasa. Ai drepiate. tnititelule.
t6

\;

t\/ t

d-re

;$s r.:t-L \
\X<

"\\ \:=:\

-<*

Aprinse lampa, lud foarfecele, cleiul, citeva petice de hirtie colorati, gi-i croi cu indemlnare o hdinufi caienie Ei pantalona;i de un verde aprins. Dintr-un carimb rrechi ii ficu pantofi, iar dintr-un ciorap. r' cdciulitd o tichic cu cirrcurc. Apoi il imbrica pe Buralino cu toate ast('a - SA le porti sanltos I Ta ia Carlo, - spuse Ru ra tino. dar crrm sa mi duc la Scoali

tiri
iui

abecedar
'

tere nrari

r-^.-+^ orcplate, mititelu le Tata Carlo se scarpinb tlupi r:eafi. Anincindrr-gi pe umerr haina veche, ieqi din odii{d Se intoarse repede... insa fard haina In miini tinea o carte r,-u li

nI- .1., at - r\rru-Llzlr ^:

''-

ioatd inima si nu mai fac 5 nizhitii, dupi ctrm \/orbitor.

Hairra ? Am vindut-o... D5-o-ncolo I Nu era cine stie ce de capul ei ! Lasd ! Tu si fii sindtos ! Bur atino isi viri nasul in miinile bune ale bitrinului Carlo O si inv if, o si cresc, qi o sd-{i cumpir n1r una, ci o mie de haine noi... $i-n seara asta, cea dintii din via{a lui, Buratino ar f i vrut din
:

Tatl Carlo, dar unde {i-e }raina ?

poze atrigitoare. Iath, acum ai 9i abecedar Inr,ald sdndtos I

;i

il

sfitu ise

1i

Greierr"r

Burattno olnde abecedarul si cumpara un btlet pentru featrul de papust


Dis-de-dimineaf a, Burat

topiind, la ;coali. Pe drum nu arunci mdcar o privire nici la dulciurile ingirate pe 1a.abe , nici la plScintu{ele umprute cu mac gi miere, nici la turtere dulci, nici la cocoleii din zahir-candel, cocola{i pe beligoarele lor. Nici chiar la biie{ii ce inil{au zrner.rl de hirtie nu r,oia si se uitet ..
t8

ino lruse abecedarui intr-o

tra

istuli 9i

fu

Ca un fdcut, tocmai atunci igi gdsise sd treacd strada motanul virgat, Bazilio, pe care 1-ar fi in;ficat cu plScere de coadd I Dar Buratino igi vdzLr cuminte de drun. Cu cit se apropia de -scoala, cu atit se auzea mai deslugit un zvol.l de cintec vesel r,enind dinspre {irmrrl Mirii .Nlediterane - Ti-ti-ti ! {iuia flautul. La- la -la ! cinta vioa ra l)zirt-rlzin! zbirniiau. lovitrcit-sc. talgerele de alarrla - Bum ! batea toba. Drumul sprs gcoald cotea spre tiieapta, rnLtzica insa vetlea otn siirrga. Buratino incepu si se poiicneasczi. Picioarele il drtceatr id rd voia lui spre mare, rle ttnde se allrcil

Ti-ti-tiiil
Dz in - la - la
-

tlzin-Ia'la

'

-- Bum

,,...Doar nu s-o urni 1c<-rala ditt loc ! lsl zr:, Btrralino ctt glas tare. Si ma uit numai o dat5, sd ascult un p tc 1i pc urmir alerg drept la ;coal5". $i o zbughi spfe mare cit il fint'au p lClCare le. Acolo vizu o baraci rle pinz5, impodobitd cu steaguri de toate ctl ton le, carc IilIiiarr in adir

rea vintului ce bitea din larq. Sus, pe baracS, jrrcau 5i cintau patrLr muzicarr{i. Jos, o mltugicd grasi 9i zimbitoare vindea bilete. LingI intrare se ingJrlmidise puzderie de lumr.: biie{a;i, ;i ieti{e, solda{i, i'inzdtori de limonadS, didace crr copilali, pompieri, postagi. ;i ciieau cu to{ii un afiS mare:

i
I

TEATRU DE

pApu$l

NUMAI

O SINSURA REPREZENTATIE
GRABtTt-VA
I

onAatTr-va,r cnAatTt-vA t

q,^.__
'/)

i
t'

_{\
.\
s 4-/

\-

^-

\-

,/

),

I :

f\

\.-#/

{r,
W, .#
*n

./,
",{

' 7t*

r
**r/

lrt

o o
e

, .r

..,. ,)

qt 's r_+1

ffi-

i|iti 7

's

fl'{-*
'21)}=+

I jt

-"a
'

i:l
\
'

?u-b

<-

'#'
+

Buratino trase de rnineci un bdielel SpuneJi-mi, vI rog, cit costl biietul i Bdiatul abia raspunse. printre din{i : - Patru binu{i, omulefule de lemn. Nu gtiu daci mi intelcge{i... mi-arn u:irar p unga acasa... N-ai ..tutea sa-mi imprumuta{i dumneavcastri patru bdnuli ? Bbiatul tluieri dispre!uitor : gi gasit pe cine si prosteqtil, - fi-ai Taaaaaare mult a$ vrea si vad gi eu teatrul de papLr;i, in glna Buratino printre lacrimi. Da{i-mi patru bdnri{i gi vi dau in sr:hrnrtr hal nuf a asta minunati... Patru binu{i o hdinu}i de hirtie ? ,\lai bine vez.i de a ltu i CautS-fi alt prost I Atunci poate a{i vrea in schimb tichia rnea atit de driguJA - Tichia ta nu-i buni nici si prinzi mormoloci cu ea... Ji-am ma; rpus : Vezi de altul ! Buratino igi simii pini 9i nasul ca rie ghca{d. intr-ati1 de mult 19r dorea si intre la teatru. - Atunci... iatd, cumpdrafi-mi cu patru banufi abccedarul nreu
I

cel nou... - Are


scnloapa...

poze

Daaa

! Sumedenie de poze n nunat eil

cle des

Lt b

t litcrt

dc-.;

Bine, da-mi-l I spuse baiatul. Lua abecedarul si rara Ira gere de inimi ii numird in palmi patru binu{i. Buratino ajunse dintr-o sirituri linga matu;ica grasa sl ztmDltoare si spuse cu glas sublirel DaIi mi, vi rog, un bilel in rinrirrl irriii ('ntru slngura repre zentaiie a teatrului de pdpuqi.
.

'--

In ttmpuI reprezentaliei, PaPustle it


recunosc pe Buratino
Buratino se agez6 in rindul intii

ri privi fermecat cortina care aco-

perea scena. Pe cortina erau zugravi{i crmule!i care juceru, ietile cLr mdSti negre pe obraz. oameni bbrbo;i, inspSiminlitori, cLr tichii impodgbite tru stele gi sori care aduceau la infS{iiare cu o placinta. avind nas 5i ochi. . 9i cite alte poze atrigatoare. Un clopot sund de tlei ori si cortina se ridic5. De o parte;i de alta a scenei micriie sirajuiau copaci cle carton. Dea' supra lor atirna un felinar ca o luni, risfringindu-;i lumina intr-un ciob de oglindd, pe care pluteau doui lcltt'de de Vati cu ciocurile aurite. De dupd copacul de carton, aperLl un omule{ de-o gchioapI, intr-o bluzi alba, cu mineci lungi. Fa{a ii era toali presSratd cu o pudrd albd, ca praiul de din{i. tola Dupi ce ficu o Pleciciune ln f^+^
prea

cinstitului

public.

spuse

I Md numesc Pierrot... Vom juca in fata voastrd comedia numitd : ,,Fetit a cu pirul albastru sau treizt'ci;i trei de lovituri in ceaie". lld vor bat s cu ba{ul. voi fi palmuit, iar din cind in clnd voi primi gi cite una d upd ceaf.l. Estc o cornedie plind de haz; ve{i vedea
BLrnd ziua

trist:

numaidecit... De duph celdla It copac de carton aparu aii onrulet, imbrdcat intr-o hiinu{d numai pdt rd{ele, ca o tabld de ;ah. FIcu 9i el o pl ecdciune in fa{a prea cinstitului public. BunI ziua ! Eu sint Arlechin ! \,'orbind astfel se intoarse citre Pierrot li, cit ai clipi din ochi, ii pi lipi doui palme atit de risunitoare. irre it i se scuturd, bietului de el' toatl oudra de pe fali. ? I)e i'e scincest i. r)ro5tulc ,,.,t r. .,'-. Sint trist pentru cd vreau sa ma insor, rispttnse Pierrot. Si de ce nu i.e insori ?

Ha-ha-ha se tivili de ris Arlechin. Apuci bitul si -l lovi pe Pierrot


!

Pcntru cd logodnica mea a fugit

Ati vazut ? Ndtiriul

99

-- Dar n-ai se md bafi dacd-fi bine ci nu; abia agtept - - Ba Daca-i a;a, uite. i{i spun : o
I

Cum o cheamd pe logodnica ta?


spun
?

cheami Malvina

sau

Fetila cu

p6-

rul

! rise din nou Arlechin ;i pe loc ii didu lui Pierrot trei palme dupi ceafi. Judeca{i gi dumneavoastrS, onorat public... Cine-a vlzut in lumea asta feti{e cu parul albastru ? Dar deodatd, intorcindu-se spre spectatori, zari pe scaunul din lafi un bdietel de lemn, cu gura ciscati pini la urechi $i-l recunoscu dupi

albastru. Ha-ha-ha

nasul cel lung gi tichia cu ciucure. -- Ia uitafi-vi ! E chiar Buratino


desetul.

! strigi Arlechin, ardtindu-l

cu

Buratino in carne Ei oase ! urld Pierrot, filfiindu-qi mineciie lungi De dupd copacii de carton iegira la iveald o mulfime de pipugi, fe tife crr ma;ti negre, birbogi inspaimintatori cu tichii pe cap, ciini ldtogi, cu nast uri in loc de ochi, qi tot felul de cocogafi cu nasuri cit castra
vetele.

apropiara cu tolii de luminarile inqirate de-a lungul rampei qi, privind papu;a de lemn, strigard in cor: - - Buratino ! Da, da ! E chiar Buratino ! Hai, vino la noi, vino la noi,
Se

Buratino, poznagule ! Buratino siri atunci de pe scauri drept pe cuqca suflerului gi, de aici hop ! pe scend. Papugile ndvalirA din toate parlile, 1l apucari, il sdrutard, il imbri fiqard, il ciupir5... Apoi incepuri si cinte in cor ,,Polca PdsIricii".
Pdsdrica joacd poLca

Pe poiand-n zori. Un pas, Ciocu-n stinga, coada-n dreapta. .loacd polca Carabas.

Doi gi.ndaci bat stra;ntc toba, Broasca sufld-n contrabas. Ciocu-n stinga, coada-n dreapta. .lsta-i polca Barabas.
23

toacd polca pdsdrica, $i e ueseld mereu... Ciocu-n sttnga, coada-n dreapta, A;a polcd zic Ei eu ! Spectatorii se arltau adinc mi;ca{i. O doica prinse si licrimeze. iar un pompier izbucni chiar in hohote dc p lins. Numai bnie{ii din uliimele binci nu prea se sinchiseau de toate astea qi biteau, necaji{i, din picioare. Destul ! Nu vd mai pupafi atita, cd doar nu sintefi copil micil L)ati-i drumu-nainte I Cind hdrmdlaia era in toi, rasari din spatele scenei un om atit de :u;nplii la vedere, incit numai privindu-l inghe{ai de frici. Avea o barbi stufoasa, incilciti ;i atit de lung5, ci se tira pc jos, niqte ochi bulbuca{i, care se roteau in orbiie qi o gurd gtozav de mare, gi ;crignea din din{i, de parcd n-ar fi fost om, ci crocodil adevirat. In mini [inea un bici cu gapte cozi. Era senior Carabas-Barabas, st5pintri teatrului, doctor in gtiin{e de
pdpuqi.

trului gi-1 atirnr intr-un cui. Intorcindu-se apoi la pdpu;i, l.e ameninfd biciul lui cu gapte cozi, silindu-le sd continue repiezenia{ia. "u De voie, de ne."'oie, papugile jucari mai departe pini la sfirqit.
Apoi cortina cobori, iar spectatorii plecarA care incotro. Doctorul in gtiin{e de pipugi, senior Carabas_Barabas, se duse in bu_ -. citirie sd infulece ceva. Virindu-gi crpitul birbii in b,uzunar, ca sI nu-l stinghereasci la mincare, se a;ezi in fa{a vetrei, unde se ir*.n"u tn frigare un iepura; intreg Ei doi pui pe deasupra. I;i muie doud degete in gurd gi incercd friptura : i sc pdru ci nu_i incd gata. Cum pe vatri nu erau decit cite'i surcele, bitu de trei ori din pa
lme.
I

Ho, ho, ho, hu, hu, hu ! urli el la Buratino. Aga I Va si zic6 ttt tulburi reprezenta{ia comediei melc fdri pereche $i inhd{indu-l pe Buratino de cama;i, il duse in garrleroba tea?

Cit ai clipi, rasarird in fafa lui Arlechin gi pierrot. aducefi-mi-l aici pe neisprivitul acela de Buratino, qnl qrr qFl-- _lu niorul Carabas-Barabas. E ficut clin lemn, din lemn uscat I Am si-t pun pe foc si-mi rumenesc mai repede friptura.
24

\ \

\ / \ \

I
\ (-

r r( r
\)"1

\'y'?

40,

Arlechin gi Pierrot cdzurl


nenorocitul de Buratino.

in

genunchr,

cerindu-i indurare pentru


Caraba
s-

Plingind, pdpugile se duserd atunci in garderobS. r-atino ios din cui si-l aduserd in bucitdrie

-- Ve mininci pielea ? Unde mi-e biciul ? rdctti

Barabas.

il

didrrra pe Bu'

in Ioc sa,l drda pe Buratino, sentor


Carabas,Barabas ti dd cinci galbeni

Iasa

sa

plece acdsa

si'[

Clnd papu;ile il aduseri pe Buratino gi-l lasara 1os, lingi gratarui vetrei, senior Carabas-Barabas tocmai scormonea cirbunii ctr r'5traiul, suflind pe nas de te bdga in sperie{i Deodati, ochii i se ro;ird, nasul i se zbirci ;i curind fa{a toati i se umplu de crefuri. Se vede treaba ca'i intrase prai de cirbune pe niri. izbucni (-arabas-Barabas. dind ochii oeste Hap. hap. hap
.

cap,

5C

Cind doctorul in qtiinfe de pipuqi incepea si strdnute, apoi greu mai oprea: strdnuta de cincizeci de ori, ba chiar si de o stlti de ori

$i strdnuti atit de tare, incit cenula se ridica virtej in vatra

hap-ciu !...

in

tir Iar cind sfirgea cu

strdnuturiler

lui ndstru5nice,
:

raminea

leil

dt

puteri $i se ficea dintr-o dati mai bun. Pierrot ii ;opti pe furi5 lui Buratino Incearci sd-i vorbe$ti cit timp sirdnuta Hapciu... hapciu... Carabas-Barabas trigea, nu gltrIIla. aerul. pe gura lui larg ciscati ;i apoi strinuta cu zgomot, cldtinind din cipifinb 9i tropdind din picioare. Bucdtaria se zgilliia din temelii. Geamurile zorndiau. iar tigdile ql cratifele zb,ngdneau, cldtinindu-se in cule. In rdstimouri. cind strinuturile se mal domoleall. tJuralln() lncep( a SA se tinguiasci cu glSscior sub{irel gi ^linrrirol' P""iiu, \-r
.

26

Ylata mea... -- D5-mi pace SI lasi vdicdrelile. strigi Carabas-Barabas. Ce ma tot incurci-!... Hapciu !... Noroc qi sdndtate, senior, ingbimi Buratino. Hapciu ! I Multumesc. Pirin{ii iii trdiesc ? Eu n-am avut niciodatd mamb, senior, n iciodatd. Vai, nenorc, ,-'itul de mine ! $i Buratino {ipi atit de asculit, incit Carabas-Barabas sim{i in urechi in{epiituri de parci l-ar fi impuns careva cu nigte ace El bitu din picior : ' Nu in!elegi sd-mi dai pace !... hapciu !... TaicS-tIu trdiegte ? - Sirmanul meu tata traie;te incd, senior. - Imi incliipui cum se va sim{i iaici-tiu cind o sd afle ci artt iript cu tine urr iepuraq si doi pui. Hapciu !... - Fdrd mine, sirrnanul meu tatd se va prapadi curind de foantt 9i de frig. Eu ii sint singurul sprijin la bbtrinefe. Fie-vi mil5, senior, dati-mi drumul ! - Mii de draci I urlS Carabas-Barabas. Cum o sb-mi f ie mili ! Tre buie sd irig iepuraqul 9i puii ! Treci pe vatrb ! Senior, mi-e peste putin{i !... .- De ce ? intrebd Carabas-Barabas, doar aqa, ca sd-l audd vor bind pe Buratino gi viicarelile lui si nu-i mai spargi urechile. Am mai incercat eu odat5, senior, s5-mi bag nasul in vatri. dar n-am ficut decit s-o gduresc ;i atita. Ce prcstie I se mird Carabas-Barabas. Cum o si gduregti vatra cu nasul ? ! . l.ra, scnlor: \ alra ll ceaunul de pe foc nu erau adevirate, ci doar zugrdvite pe o pinza vcche. Hapciu... strdnutd Carabas-Barabas, zgomotos gi cu atita p utere , incit Pierrot zburd la stinga, Arlechin la dreapta, iar Buratino se invirt i pe loc ca un titirez. $i, mn rog, unde ai vAzul tu dricia asta : vatr5, foc ceau n zugrdvite toate pe o bucatd de pinzi ? In oddi{a tatalui meu, Carlo. - Ahaa I Carlo e tatdl tiu ! Carabas-Barabas sdri de pe scaun, dadu din miini ;i barba i se resfiri in toate parfile. Aga ! Va sa zlce in odii{a bdtrinului Carlo se gisegte u9i{a aceea...
27

--

Sirdcu{

de

mine, nenorocitul de mine, nim6nui nu-i este milS

de

Dar Carabas-Barabas, temindu-se pesemne ci o sd-;i dezvdluie laina, socoti mai nimerit sd-;i inchida gura cu amin.ioi purnnii. $i ramase a5a o bucatd de vreme, uitindu-se cu ochii holbafi la focui ce
se silngea.
Bine I spuse el in ceie din urma M-oi rnul{umi cu iepuragul;it puii pe jumitate frip{i. Jie, Buratino, i5i daruiesc via!a. Ba mai mult... I9i strecuri mina pe sub barbd in buzrrnarul de la vestd, scoasc cinci bdnu{i de aur ;i ii intinse lui Buratino: Ba mai mult, repetd el. Ia lunii acestia;r du-i iui Carlo. Spu' ne-i c5-l salut gi mai spune-i ca-l rog sd se-ngriieasc) si nu dea ,,'tu1 popii dc foame sau de triq- 1i mai cu seama si nLr plcce in ruptul

capului din oddita lui, in care se aflS vatra zugravitd pe o bucati de pinzd veche. Acum du-te de ie odihnelte 5i miine, cum o cripa de ziui iusi a ca si. RItr;rlino nrrce t'ei cinci binuii de aur in buz-unar ;i rispunse, iti
cltntnou-se
cu v

Arlechin 9i Pierrot il tluseri pe Buratino in dorntitorul irdpu5ilor Acolo papu;i1e incepurd din nou sd-l imbra{i;eze. sa-l sirute, sd-l ghion' teascd si iar sa-1 imbra{i;cze care mai de care, pe Iiuratin,.r, scapat in ir-un lel atit de uimitor de la inspdimintdtoarea moarte care'-l aqtepta $i Buratino le ;opti pipu;ilor: -' Sn gti{i ci e o taini la mijloc...

Va mul{umesc, senior. \'zi rog si i-a!i dat se afli irr miini bune.

lc

los

credc{i

ci

barrii pe care nit

In arum spre
ff

casd, Buratino tnttlneSte doi cer$etori: motanul fJazt[io si ou[pea


.,,11tsa

Dis-de-dimirtea!i, Buratintr lsl numara din rr,;ri banii Avea tocmai atifia bani de aur citc degete la o mina - adica cinci... Cu galbenii strin;i in putnn, o lui la goani spre cas5, tropdind gi cintind : - Am si cumpdr pentru tata Carlo o liaini noud, il am sa ma(
28

--:=i--

---;-

.\

-" I

''':'=::;-

- /'>-

curnpAr

n.lultime de placintute cu mac

;i

cc.rcu5ei

de z.ahar-candel

pc

be{i5oare.

Fdcuse o bucaia buna de drum; traraca teatrului r1e pipuli Si ste a gurile filiiitoare pieriser2i in zare. cind dt'oda1d didu cu ochii o e doi cersetori care abia se tiraLr. amarlli. i)e drumui plin de colb: aceEtia erau vulpea Alisa. care mergea loniic-lorltic, in trei labe, Ei motanui

Bazilio. cicii oiir dc-a binei,:a. Motanul acesla, Bazilio. n-alca niri o legiitura cu cel pe care ii intilnise Buratino pe sliircld, cu o zi ntiti-nainti:, deSi era la iel de vdrgat qi purta aceiasi numc. Buraiirto didrr si treacd pe linga ei, dar vulpea Aiisa ii vorbi smeritd ziua. bunui meu Buratino. Incotro ala erbbit ? - Buni Acash. la taia Carlo.
:

29

bietul Carlo Teamb Nu qtiu daci o sd-l mai afli in via{a mi-e cd s-a prapddit din pricina foamei ;i a frigului.. Dar p-astea le vezi ? f icu Buratino, des'f Scindu-9i pumnu I gi ardtindu-i cei cinci bdnuti de aur. Dind cu ochii de bani, vulpea intinse, aproape Iard voie, laba, iar motanul cdscd ochii, orbi pini mai adineaori, care licdrird deodati ca doui felinare verzi. Buratino insi nu bdga de seami nimic. Bunule, frumosule Buratino, ce ai de gind sa faci cu atifia bani? Vreau sI-i cumpir lui tata Carlo o haind nou5... si mie sd-mi

Vulpea suspind gi zise mai smeritl incd

cumpar un abecedar..

Abecedar ? Of , of , se caind vulpea Alisa dind din cap. Prea multd invaf aturd strici, dragul meu Buratino De pildd eu: am invdtat, am tot invd{at gi acum ia uiti-te la mine: am ajuns sd merg in trei

ia be.

mormdi motanul Bazilio, pul6ind supdrat printre mustili. Din pricina invdf,iturii dsteia afurisite mi-am pripbdit vederea. O cioari bitrind se coco{ase pe o creangd uscatd, in copacul de la marginea drumului. Dupi cc' asculti ce asctrlt5, incepu sd croncdneascS: '- Minciuni, minciuni I Motanul Bazilio sdri ca ars sr,ls, in copac, dobori cu laba cioara de pe creangi ,qi-i smulse jumatate din coadd, incit pasirea abia mai putu si-9i ia zborul. Apoi motanul se prefbcu din nou cd e orb de-a binelea De ce ai ficut una ca asta. motane Bazilio? intrebi mirat Bu
Abecedar

Ved ca prin sitd, - rispunse motatlui, - - qi mi s-a pdrui cb ln copac s-a cd!drat un ca{elu9 Acum mergeau tustrei pe drumul praf uit. Vulpea spuse De;teptulc 9i prea infeleptule Buratino, ia spune. n-ai vrea s2 a i de zece ori mai mul{i bani decit acuma ? -- Fireqte c-al vrea I Dar cum ? Nimic mai usor Vino cu noi.

ratino.

- In 'fara Pro;tilor
Ruratino se gindi pufin: Nul Eu ri-ed cb as iace mal blne sa ma fluc acasa.
.

Unde

1L'

Poftim, du-te ! Doar nu te tragem cu de-a sila dupa noi, spu se vulp ea . Dar o sd-ti par?i rau | * ^ x +: ^ ^ -x -x.. ^-mbi si motan u L lll(-rl o 5d-[l Pdlo tau. Sb nu dai pe urmi vina pe noi ! spuse vulpea Si nu dai vina pe noi ! mormai Ei motanul $i cind te gindegti cd cei cinci galbeni ar tdi s-ar putea pre face intr-o gramadi de bani... Buratino se opri cu gura cascata. - Astea-s minciuni, zise el. \rulpca se propti in coadi Ei se linse pe bot I n l'ara Alinciuni ! Stai cd te fac eu si in{elegi numaidecit Progtilor este un cimp vrajit, nuntit Cimpul nlinunilor.. Sapi in cintpul dla o gropi{i, spui de trei ori, .,ix. mix, drix". pui in grupifb banii de aur. ii acoperi cu pdmint, presari deasrrpra sare. strope;ti bine cu api gi te culci. Pina dimineafa dirr groapa asta o sI creasci un copi ^ol ci no rirnrrrelp in ln,.dn frrrnz,, o si atirne bani de aur Ai in{eles? Buratino siri in sus la auzul acest<-rr cuvinte. - Minciuni, zise el. Itinciuni FIai, Bazilio, strimba vulpea din nas, prefecindu-se lignita Nu vezi cA n-avem cu cine sta de vorbi! .)a fie sdndtos cu banii lui '-- Ba nu, - striga Buraiino, r'5 cred, vi cred ! Abia a;tept
!
:

si

ajungern

in fara

Progtilor

Ospataria ,,La tret pe,tt*or["


Buratino, vulpea Alisa 9i motanul Bazilio coborita dealul :;i dupa ce merserd cale indelungatd peste cimpuri, prinire vii, printr-o pidurice de pini, ie;iri la tirmul mdrii qi apoi se indepirtard din nou de firm. prin aceea;i pbdurice qi prin aceleagi vii... Or6;elul de pe culme gi soarele care se-ndl{ase deasupra lur se vedeau cind la dreapta, cind la stinga .. Vulpea Aiisa spuse suspinind : Ehe, n-ajungi in Jara Progtilor cu Lrna cu doua; plna s-aJungl, i{i toceqti labele.
.)l

cIl

Cdtre seara, cdldtorii rrdzura la o margine de drum o casi un acoperig p u{in aplecat si cu o iirmi deasupra intririi : ospATARtA ,,rA rREt PEST|$ORI"

vechei,

si motanul. lntrara in ospitdrie si se alezari lingi vatri, unde pe frigiri qi in tigai se prdieau tot felul de bunit:iii.
de la mincare.
rrr

uscata. snuse vu lpea. -- Mzlcar o i:oji{i de piine rrscatd. spuse

Stipinul le iesi in intimpinare. Lsi smulse tichia de pe capul che$ gi. inclinindu-se adinc, ii pofti si intre. - Nu ne-ar strica si ludm o gustiricd. micar o coji-td de piine,

Vulpea nu mai contenea sd se lingi pe bot. ,\,toianul Bazilio puse labele pe masi, igi culci hoiul musticio-s pe ele, gi nrr-si mai lua ochii

i:i, jupine.

Jupinul mai sd pice jos de uimire, cind auzi ce-i cer de mlncare a cemenea oaspeti de seamI. -- Veselul Ei de5teptrrl Euratinr, glume5te cu dumneata. jupine" lh ii:oti vu lpea. Glumegte, jupine ! mormii r;i motanul. Dd-ne trei cojite de piine ;i pe dcasuprl ntai dd-ne 9i rnielul ila irumrrs r nri'rlit de colo, spuse vulpea, 1i... boboclrl ila de gisci, pe urmi o pereche de porunibei la irigare 9i... crcd ci n-ar strica sd prii ;i nilte fici{ei la tigaie... Mie sd-rni aduci \rreo gase bLrcifi de caracudi, dar 5tii... ceva mai grase, vorbi 5i motanul. Iar inairrte de masi di-mi niqte peSte crLrd, mai marun{el. Intr-un cur,int, ccruri tot ce se vedea acolo pe r.atri ; pentru Buratino nu rimase decit o coji{i de piine. \/ulpea Alisa gi motanul Bazilio sc indopari cu de ioate. inghitind ntincarea cu oase cu toi. Burfile aproape si le plesneasci de piine ce erau, iar boturile le strdluceau de atita grdsime. .- N-ar fi riu sd ne odihnim un ceas-doud, spuse vulpea. Iar.
32

ti

spLrse Briratino, dindu-5i

ifose, ia adu-ne trei

de niine.

22
2..::

///

kk
--f

4"o

'--2.-z
---.:::

\' -. ' ---:

:.--:-:r-"4

cind o bate miezul nopfii, s-o pornim la drum cu puteri noi. Nu uita sa ne trezegti, jupine ! Vulpea gi motanul se intinserl pe doud paturi moi, ;i numaidecit incepuri sd sforiie gi si guiere prin somn. Buratino se oploEi Ei el intr-un col!, pe culcugul ciinelui. In vis i se ardti un copdcel cu frunze rotunde de aur... dar cum intindea mina... Ei, senior Buratino, e timpul si te scoli ! A bitut miezul nop!ii... In ugd ciocinea cineva. Buratino sdri din culcus si se frecd la ochi. Nu se vedea nici motanul, nici vulpea; paturile erau goale. Jupinul il l5muri :
5 - Cheita de aur - c. l@

33

Prea devreme, au

qi au pornit la

cinsti{ii domniei-tale prieteni au binevoit si se scoale mai gustat cite o pllcintd rece, ca sd mai prindd ceva puteri,
drum...
?

-- Nu-au ldsat nici o vorbd oentru mine Ba cum si nu t Au spus ci domnia ta, senior Buratino, iri s5 pierzi nici o clipd, trebuie si porneqti in fugd pe drumul ce duce spre
f

pidure... Buratino se repezi spre ugd, dar jupinul cu miinile proptite duri se a;ezd in prag ;i-l privi cu ochii micgora{i : Dar masa de-aseari cine-o plite;te ?
?

in

9ol-

pinul puse mina pe o frigare. Mustd{ile-i stufoase, ba chiar qi smocurile do pdr de pe lingd urechi i se zburlird. Plitegte, nemernicute, sau te stripung ca pe un gindac Buratino fu astfel nevoit se-i dee unul din cei cinci galbeni pe care-i al'ea, Ei pirdsi tare necijit afurisita ospatdrie. Afari era o bezni groasi, neagrd ca funinginea. De jur imprejur, it-rtul dormea. Numai deasupra capului lui Buratino se rotea uqor, pasirca de noapte Striga. Atingindu-i nasul cu aripa ei moale, Striga ii striga mereu Sd nu crezi, si nu crezi, sd nu crezi I Buratino se opri inciudat : vrei cie la mine ? - Ce nu te-ncrezi tn spusele vulpii 9i ale motanului I - Si Ia mai sldbegte-md... Buratino fugi mai departe qi auzi cum Striga ii striga din urmS: Ai griji ci pe drumul dsta miguni tilharii I
!
1

- Oi, of ! se viiti Buratino. Cit face - Cu totul cu totul un galben. 9i Buratino didu si i se strecoare printre picioare qi sd fugi, dar ju-

Buratino este dtacdt de tflhari


ln zare apiru deodatd o lumind verzuie
Pidurea neagri abia
Striga se

rdsirea luna.
departe...
R.)

desluqea,

hit,

numele popular

al unei specii de bufnlti, {N'


.14

Buratino grdbi pasul.


lui.

I se piru cd cineva se furigeazi pe

urmele

O rupse la fugi. Cel care se furiga dupd el, alerga acum tn salturi, fird si facd zgomot. Buratino intoarse capul, Era intr-adevir urmdrit de doua fiin{e carc purtau pe cap nigte saci giurifi in dreptul ochilor. Una, mai mica de staturi, in.,'irlea in mini un cu tit ; cealaltd, ceva mai rdsdritd , {lnea un co$cogea pistol, cu gura {evei largi ca o pilnie. Vai, vai ! {ipa Buratino si o zbughi iepuregte spre pddurea cea
neagra.

sd-i zdngine-n gur5. Ia te uitd unde a ascuns banii I strigarl tilharii. In gurd 1.,. Unul il apucd pe Buratino de cap, celdlalt de picioare, gi-l zvir.lirl in aer ca pe o minge. Dar Buratino incle;ti din{ii gi mai tare. Tilharii il ridicari cu picioarele in sus. qi-l izbird cu capul de pdmint. Dar nici asta nu le folosi la nimic. Tilharul cel mic de staturd incerc5 sr-i desclegteze din{ii cu ratul culitului. Era gata-gata sa-i deschidh gura. Buratino insd se smuci Ei, fErd sr scape banii din gur5, il mulci de mini. Dar mina nu era mlni, ci o labi de pisici. Tilharul lipd ca din gurl de garpe. Intre timp, rdsucindu-se qi lunecind ca o gopirli, Buratino izbuti si scape qi se repezi in stufiriq. Se afundd printre rugii de mure plini de {epi, ldsind in
.t.)

cei doi tilhari il prinseri. Punga sau viafa ! Buratino se ficu cd nu pricepe ce anurne voiau de la el gi rdsufli adinc pe nas. Tilharii il inhafaseri de ceafd 9i-l zgilfiiau fdrd-ncetare; unul il amenin{a cu pistolul, iar celdlalt il scotocea prin buzunare. ascuns banii ? urlS cel lnalt. - Unde-ai Banii, nemernicule I guieri cel mic. Te rup in buca{i I I{i sucesc gitul De fricd, Buratino tremura atit de tare, ci banii de aur i'ncepuri
!

cunl stiteau lucrurile. Viri la iu{eald in guri cei patru galbeni gi se abdtu din dium spre marginea codrului nipiditi de rugi de mure... Dar aici

Stai ! strigau tilharii. Stai Cu toate ci era speriat de moarte, tsuratino priceou, totusi,
i

urme-i bucifele din pantalonagi gi din hdinujd ; rdzbi de partea cealalti gi o lua la goand spre pddure. Cind sb intre-n pidure, tilharii il ajunserd din nou. Buratino siri sprinten in sus, se prinse de o creangi ce se legina si de aci se c5{ari in copac. Tilharii nu-l slSbeau de fel, numai ci sacii de pe cap ii cam
stinghereau.

Alungind in virful copacului, Buratino i9i facu vint qi siri pe copacul vecin. Tilharii, dupd el. Dar vezi cd amindoi lunecard gi, buf !... Cazurb la pimint In timp ce tilharii gemeau qi-si irecau ceafa dc durer,', Buratino i5i rlSdu drumui din copac ;i o rupsc la frrgi de-i sfiriiau calciiele. Sub lumirra lunei. copacii arun,'au pc pamint umbrr lungi 5i toali
paourea parea vargala.

Cu tichia lui albd pe cap, Buratino aci dispirea in umbr5, aci rdsdrca in bdtaia lrrnii. Astiel ajunse la malul unui lac. [.una se rbsirirrgea strilucind in oglinda apei, intocmai ca la teatrul de pipu;i. Buratino se avintl spre dreapta acolo locul era mlaqtinos. O gi aici didu de miaitin5... Irr urma lui se auzeaLl lu5 spre stinga trosnind ct'engile uscate. Prinde-l ! fine-l! Tilharii sc apropiau din ce in ce mai mult, sSltind prin iarba ud5, ca s5-l descopere pe Buratino. IatS-l! Nu-i mai riminea decit si se arunce in apd. Deodati zdri o lebddb alb5, carc dormca lingi mal, cu capul ascuns sub alipi. Buratino se aruncd in lac, inoti pe -sub apd, apoi ie;i la suprafa{5 9i apuci lebdda de labe. i{ee, her, gigii lcbada, trezindu-se. Ce glumi proastilasd-mi labele-n pace I Lebada igi desfacu aripile;i, in timp ce tilharii erau gata-gata s5-.1 apuce pe Buratino de picioare, i1i lua falnic zborul peste lac. Cind ajunse pe malul celilalt, Buratino didu drumLri lebedei Ei cdzu jos; se ridicl iute in picioare qi incepu sa fugi peste movili{ele acoperite cu mulchi, prin stuidri5, drept cdtre luna cea mare care plutea peste dealuri.
36

.?s,\ V//.
\\ \\\

\o.

?aPP

_.r@"

oo

t i
0

0 (/

\fi iN;

Tilhani i[ sptrtzura pe Buratino de un


copac
Frint de oboseald, Buratino abia igi mai rni;ca picioarele, intocmai ca o musci amorf itl toamna pe pervazul f erestrei. Deodatzi, printre crengile unui alun, zlri o poianl de toata frumuse{ea, iar in mijlocul ei, in bdtaia razelor de luni. o ciscioard cu patru feresire. Pe obioane erau zugrdvite soarele, luna Ei stelele. De jur imprejurul casr-r!ei cregteau iiori mari, albastre... Potecile erau presirate cu nisip curat. Dintr-o finiilrA {iqnitoare se inil{a un fir sub{ire de apa, in care jLrca o minge nrici. r.irgati in felurite culori. Buratino se cafira de-a bu..ilca I)c prag. Bzitu in ur5. Din cisuta nu-i rA,spr-lnse nimeni. Bitrr mai tare... ;resemne ci cei clin casi dormeau dugi.

lacul inot ; apa curgea ;iroaie de pe ei. Vizindu-l pe Buratino, tilharul cel mic de staturd miorlii uricios, pisiceSte, iar cel inalt schelilSi vulpegte, cu furie.

Iati ins.l ci din pidure se ivira din nou cei doi tilhali.

Trecuserd

cu

si

Buratino bdiea de zor in usd cu pumnii $i cu picioarele. ''_ Ajutor I Siri{i, oameni buni !... Atunci apdru la geam o feti{i drlgu{6, cu pirul numai inele 5i un nisuc cirn ;i drdgalag. Avea ochii lipifi de somn. uqa I Niste tilhari aleargi si mi prindd ! - Fetifo, deschide-mi - Uf ! Ce prostie ! spuse fetita, ciscind leneEi gurifa. [.asi-mI dorm I Nici nu pot {ine ochii Ceschiqi. Ridicd miinile, se intinse somnoroasd Ei disparu de la geam. Deznddijduit, Buratino se prlbugi cu nasul in nisip qi se prefdcu

mort.

asupra lui. - Aha !... acum nu ne mai scapi ! Cum l-au chinuit pe sdrmanul Buratino ca sd-l sileasci sd deschidi gura e greu de inchipuit. $i dacd in timpul fugii, tilharii n-ar fi pierdut cufitu I 9i pistolul, povestea bietului Buratino s-ar fi curmat aici.
38

Tilharii

niviliri

eele din urmd, titharii se hotdrird sd-l spinzure cu capul in jos. 1l legard cu o fringhie de picioare. Buraiino rdmase atirnat de o creangi de stejar... Tilharii se agezard sub copac, intinzindu-;i cozile ude Ei aEteptind sd le cadi banii de aur din gura biie{elului. Aproape de revdrsatul zorilor, se stirni un vint rece, frunzele stejarului fremdtau, iar Buratino se legdna ca o surcicS, Tilharilor li se uri

In

si tot stea la pindd pe cozile lor ude...

R5mii aga atirnat, prietene, pinb deseard ! spuserd ei cu rdutate gi porniri si gdseascd vre-un han la o rdscruce de drumuri.

=---=-

*-'',/

z
-----

'6:f)
(,.'/.-'

.r1/* ,n

?,fr
:fi*,2

,*< 7('

Fetifa cu parul albastru


In

.Buratino la otat'a

il

intoarce pe

-sfir$it, printre crengile stejarului de care atirna Buratino se ivi

lumina zor\lor. Iarba din poianS se fircu mai veide ;i florile albastre se acoperiri cu stropi de roui. Fetila cu pirrul albastru, numai inele, se aratd din nou la fereastrS, i1i freca mai intii frumo;ii ei ochii adormi!i 9i apoi ii deschise mari. Fetifa asta era cea mai frumoasi pipu;5 din teatrul de pipuli al lui carabas-Barabas. Nemaiputind indura purtarea grosolani a stdpinului, fugise din teatru gi se aciuise in cdsufa singuratici din poiana
Sdlbbticiunile, pisirile gi chiar un ele gize o indrlgiseri tare mult poate tocmai pentru cd era o feti!a blindd gi la locul ei. - VietSIile pddurii aveau grijd si-i aducd toate cele trebuincioase pentru trai. Cirtila ii aducea tot soiul de legume hrinitoare. zaltir, brinzh ;i bucd{ele de cirnat. $oarecii Ciinele ei credinc'los, Artemon, ii aducea franzele. Colofana gterpelea din piali pentru feti{5 bomboane de ciocolatS, infiEurate in poleiald argintie. Broa;tele ii aduceau limonadl in coji de nuc5. Uliul - pisdri vinate, gaia prajite. fel de fel de fructe. Bondarii - polen de pe flori, in loc de pudrd. Fluturagii Omizilc aveau griji sd-i aduca pasta pentru curS{itul dintilor Ei unsoare pentru u;ile care scirliiau. Rindunelele stirpeau viespile 9i fin{arii care rolau in jurul ca sei. In dimineala aceea, cum deschise ochii, Ietrla cu pdrul albastru il zdri pe Buratino, spinzurat cu capul in jos. l;i luZ obrdjorii in palme ;i strigd inspiimintata: Vai, vai, vai ! Sub fereastri, bdlibanindu-;i urechile pleo;tite, rislri, clt ai clipi' cre-dinciosul ei cfine, Artemon. Tocmai sfir;ise si-si tundi plrul de pe jumdtatea dinddrlt a corpului, lucru pe care-l fdcea zilnic, de altlel. PA40
albastrS.

\ \

ffi
/at, -|
-;t-a\

f6

ftf,dfTIryW

gl (f .l/,(

/ / ll/(/E((,l
,<*+

',-4wY I

W'..

W; ,tf
r,r'i

rul buclat, rdmas in partea din fa{d, ii era pieptdnat cu ingrijire, iar smocul din virful cozii, impodobit cu o frumoa"si fundi neagrd. pe laba dinainte purta un ceas de argint.
Sint gata Artemon i;i
ve lln0
u -s
I

I coltll a lDt. Cheami pe cineva, Artemonl spuse feti{a. Trebuie sa-l ludm deacolo pe sdrdcuful de Buratino, s5-l aducem in casi si si chemAm un
doctor...

intoarse nasul intr-o parte 9i ridici buza de sus, dez-

Cu labeie din fa!5, Artemon il prinse pe Buratino qi il duse irr casa... Dupa ce-l culci in pat, se avinta in goand catre un tuii; din pi_ dure, 9i se inapoie tot atit de rcpede cu vestita dofioroaie Buha, cu infirmiera Broasci ;i fclcerifa cdlugari!a, care semina 1a infi!i9arc cu o
agchie uscatd.

se invirteasci zorit in loc, aga incit nisipul umed zburi cit colo de sub labelc lui... Se repezi mai intii spre un furnicar; latrind puternic, irezi tot no rodul de furnici gi trimise patru sute dintre ele si roadi fringhia cu care era legat Buratino... Patru sute de furnici destoinice se ingiraril una dupi alta, pe cartruia ingustii, apoi se urcard pe trunchiul stejarului si roaserd fringhia.

Sint gata De gata gi de gribit ce era, Artemon prinse


I

si

Buha iEi apropie urechea de picptul lui Buratino. Bolnavul e mai mult mort decit viu, gopti ea;i roti capul cu o sutd opt zeci de grade in jurul gitului. Cu laba ei umeda, Broasca il cerceta mult timp pe Buratino Ginditoare, privi cu ochii ei bulbuca{i in dreapta ;i-n stinga. Apoi plescii din gura ei mare 5i zise: Bolnavul e mai mult viu decit mort... Felcerifa Cilugari{a, cu miinile ca doui fire de iarba uscatb, incepu sd-l cerceteze gi ea pe Buratino. Una din doud, vorbi ca un folnet felcerifa Cilugzirila, ori e viu ori a murit. Daci este viu, va trii sau nll va trdi. Dac5 e mort, poate fi inviat sau nu poate fi ini'iat. Curatd tragerc pe sioari, spuse Buha Ei, desficindu-9i aripile moi, zburd in podul intunecos. De furie, Broa;tei i se umflara tofi negii.
42

umed.

$gE;arlatanie

oricdi

ea, SI

tlrrndu-se De ourta.

sar

ln beciul

- Sau cu unt de ricin, sau fird unt de ricin, tot una e - geam Cdlugbri{a. .lupi

Felceri{a Cilugdrila se preldcu, pentru orice eventualitate, aschie uscatd gi se lasi sd cadd afari, pe geam. Feti{a i9i frinse drdgdla;ele ei miini. Ei, oameni buni, cum si-l doftoricesc ? - Cu uni de ricin, ordcdi Broasca din beci. - Cu unt de ricin !... rise cu dispre{ Buha din pod'
!

intr-o

rsll

0e

Atunci nenorocitul de Buratino, zdren{uit 9i plin de vinatii, gemu : Nu \rreau unt de ricin, mi simt cit se poaie de bine. Feti{a cu pdrul albastru se aplecd grijulie deasupra lui : -- Buratino, te rog din suflet, inchide ochii, stringe-te cu degetele de nas 9i inghite ! Nu vreau, nu vreau, nu vrea u !

iul

IJuralrno, pe plapuma. -- Uite zahlrul. Dacd m-asculti, il capefi numaidecit, spuse letifa. numai zahiruuuuul... - Da{i-mi De ce egti incap5{inat ? Dacd nu bei doctoria, mori... - Mai bine mor decit sd beau unt de ricin. -Atunci feti{a spuse cu glas aspru, de om mare Hai I Stringe-te de nas 9i uiti-te in tavan. Unu, doi, trei ! Ii turnd untul de ricin pe git, apoi ii blgi bucifica de zahdr in

Dupi ce-nghiji, ifi dau o bucS!ici de zahir... Un goricu! alb, care {inea o bucdficl rJ,e zah\r in gura, siri in fala

gurd 9i-l sdrutd. Gata, asta-i tot ! De bucurie, credinciosul Artemon, caruia tot ce se sfirgea cu bine ii era pe p1ac, igi prinse coada in din{i gi se invirti sub iereastri ca un virtej cu o mie de labe, o mie de urechi qi o mie de ochi scdpdrdtori.

Fetifa cu paru/ a/bastru incearca sd,i dea /ui Buralino o crestere a/easii
Diminea{a, Buratino se trezi zdravdn gi voios de parcd nu intimp la se nimic. Fetila cu pirul albastru il aqtepta in grddina, asezati in fa{a mdsu{e, pe care erau rinduite tacimuri mici, ca p.niru pipugi. Ig.i spdlase fa{a cu apd proaspdtA, iar ndsucul cirn 9i obrijorii pudrase cu polen.

lse

A;teptindu-l pe Buratino, ea alunga necij


cleau tirccale.

iti flutuizr;ii care-i di-

mica, mititici. Buratino se asezd la masd, cu Lrn picior indoit sub el. prdjiturile de migdale le indesa intregi in grird gi le inghi{ea pe nemestecate. Iqi biea degetele in chiseaua crr dulceafa. lingindu-9i-le apoi cu o deosebiti plScere Iar cind feti{a sc intoarse Dentru o clipa ca si arunce ci1er,,a firimituri unui carlbug batrin, el apuci ceainicul qi, ducindu_l la guri, sorbi toati cacaoa dirrtr-insul. Sorbi cu atita ldcomie, ci se ineci si varsa cacaoa pc fa{a dc mas5. Feti{a sc uita lint5 la el si spuse cu asprime: Tragc piciorul de sub tine;i lasi-l ca oamenii in jos, sub masZ. Nu minca cLr miinile, cd doar pentru mincare -sint linguri si furculi{e. Ii tremurau genele, dc supiratd cc erir. -- Spune-mi, te rog, cine se ingrije;tc de cregterea ta ? - Din cind in cind tata Carlo... incolo, nimeni. - De-acum am si ma-ngrijesc eu de cregterea ta, fii pe pace ! ,,Asta-mi lipsea 1"... se gindi Buratino. Prin iarba din jLrrul casei, Artemon, zbenguindu_se, lugdrea pdsirelele. Cind se lisau pe ramrrrile copacilor el iqi inal{a capul, sdrind gi

Da' mai lSsa{i-m5 in pace, la urma urmelor... Cind apiru Buratino, il misuri din cap pini in picioare, se incrunt5. Ii porunci sd se ageze la masd gi ii turni cacao intr.o;i celcuia

iitrind la ele.

,,Birre se mai pricepe Buratino.

si

iugdreasci plsdrelele
14

!..

il pizmui in gind

stea atita vreme cuminte la masi, sim{ea acum furnicituri prin tot trupul. In cele din urmd se sfirgi si gustarea asta chinuitoare. Feti{a ii porunci sd-;i gteargd nasul minjit de cacao. Ea igi potrivi apoi cutele gi {undifele rochiei, il lud pe Buratino cle mind si-r duse in casi, pentru a-i rla primele Ieclii de bund purtart.. Artemon zburda prin iarbi gi lalra v oios. Pisirelele, fdra sd se teami de el, ciripeau vesele, si un vint u let vioi adia prin frunziEul copa-

Fiind silit

si

;ilor.

croia. cio cdnitoarea, cu ciocul ei lung, giurea gi cosea, Rida;ca rdsucea firul de afd cu picioru;ele de dinapoi, iar Lizeta ron{dia afa cind era nevoie Lui Burati'o nu-i prea venea la socoteali si se imbrace cu lucrurik. vechi ale feti{ei, dar fu totu;i nevoit si _sg sqhlrnbe. pufnind pe nas, el ,:.tscunse in buzunarul hdinuiei noi cei patru bani de aur. -- Acum alaza-te la masl qi pune miinilc deasupra, in fala ta Cauti sd nu stai cocogat, ii spuse fetila ;i lud o bucalicd de creti. Am si te-nva{ sd socotegti... Asculti, ai in buzunar doui mere. Buratino ii ficu Siret cu ochiul : - Vorbd si fie, ci n-am niciunul. Asculti ce-{i vorbesc, spuse din nou feti!a fara si-9i piardi rab':larea. Sd zicem ci ai doud mere in buzunar. Si sd zicem ci cineva iti cere un mar. Cite mere iti mai rdmin ?

Dezbraci zdrenlele astea de pe tine, zise fetila. Am si-!i fac rost de o haini ca lumea ;i ile nigte pantalonagi. Patru croitori : racur cel posomorit, poreclit Forfecili - me$ter singuratic, eiocanitoarea cenusie 9i mo{ata, Rzidasca _ gindacul cel r-oinic, ;i goarecelc Lizeta injghebari pentru Buratino -din rochiilc - de mai mare dragul. Forfecili r,'echi ale feti{ei un costuma;

- Doud. Ia ginde;te-te bine. Buratino igi incordi mintea, incnrniindu-se 'lare. -

DouL.. De ce doud

Doui, pentru ci cel care mi-a cerut mdrul n-o sa-l capete. 'iaci incearci si mi-l ia cu de-a sila. ii sir git
de
!

(r

Habar n-ai si socotegti, rosti feti{a cu tristete.


-t5

Si

trecem la dic-

ItiiUltrtl

.i,

-- -j=--:-

ochigorii ei senini in tavan Ei-i porunct: Scrie !... ,,lepura;ul u;a rupe !" Ei, ai scris ? Acum cite;te de-andirdtelea fraza asta iermecatd' Dupd cum se gtie insd, Buraiino nu vizuse in viala lui nici toc"

Igi a{inti

nici cilimari.

Feti{a ii spuse incd o datd : ,,Scrie !" iar el, negtiind ce sd facd, igi viri nasul in cilimard qi cind de pe nas picurd pe o hirtie o patd de cerneala, il apucd sPaima. Feti{a iEi impreund miinile, deznidhjduitS, 9i de ciudd o podidiri lacrimile. Esti un neastimpdrat cum n-am mai vizut' Am si te pedepsesc
!

46

$i feti{a scoase capul pc. geam - Ariemon, du-l pe Buratino in magazia intunecoasi.
:

Credinciosul Artemon aparu in ugi, ;i ardtindu-gi col{ii albi, il apuci pe Burati'o de hainufa ;i il tiri dupi el in magazie, unde prin unghere pindeau piianjeni mari, anina{i cle pinzele lor dese. Il inchise acolo, mai mirii ce mai mirii, doar a;a ca si-i bage frica-n oase, gi plecd sa fugareascd din nou pisdrelele. Fetifa se a.rnci pe patul ei de pipugi, gntit cu dantele, qi incepu sa pling5, amiriti cd fusese nevoiti si se poarte atit de aspru cu biietelul de lemn. Dar de vreme ce se apucase sd-i dea o creqtere aleasi, munca trebuia sd fie dusa cu orice pre{ pini la capit. Buratino tot bodoganea in maga zia cea intunecoasi : Tare-i proasta feti;cana asta... Ia te uita cine s_a sasit sa-mi dea rnie cre;tere aleasd... Tocmai ea, cu capul ei de por{eran ;i trupur um-

plut cu vatd.

clitinafi pinzele, nu speria{i

muscu!ifele... Buratino se alezi pe un ciob de oala, cu fala sprijiniti_n miini. Tre_ clse el prin imprejurdri mai grele decit asta ; acum insi nedreptatea il scotea din fire...

:ineva, din ni;te din{i;ori mirun{i. Asculta, ascultd.,. Buratino i9i ridici nasul tot una de cerneali;i, prin intuneric, zdri un liliac ce spinzura cle tavan, cu capul in jos. -- Tu ce mai vrei ? pind se innoptcazi, Buratino. - A;teapta - Mai incet, mai incct I fo;neau paianjenii de prin colluri. Nu ne

In magazie se auzi un scirfiit sub{irel, de parci

ar

fi

scrisnit

desigur, fugireste pasirelele... lui ce-i pasa ? Liliacul chi{ai din nou: Mai rabdi pu{in, Buratino, asteapti pina s-o innopta, atunci ;i te duc eu in Jara Pro;tilor, undc ai ,a_1i 'gu segti prietenii qi vLrlpea. Acolo-i fcricire gi veselie. Agteapt-d sa vini noaptea - I motanul

Oare ala se cresc copiii ? Asta-i cregtere aleasi, ori e chin ? Nu sta aga, nu minca a;a... Nu se ginde;te cd bietul copil poate nici n-a deschis mdcar abecedarul Ea ii di zor cu calimara... Ciinele,
!

Burattno ajunge

in Tara Prostt[or

Feti{a cu pirul albastru se apropie de uga magaziei si zise: Buratino, prietene, nu-!i pare rdu de ce-ai ficut ? Nu te cdielti? Biie{elul era insd tare nccdjit, ;i, in afard de asta, cu totul altc glnduri ii incol{iserd in minte.r De ce sd md ciiesc ? Nu mi ciiesc de loc ! Poti sd aqtepti mu Ir

O sd stai in magazia asta pind diminea{a. $i suspinind adinc, fetifa pleci. Veni qi noaptea. Bufniia ascunsi in pod se porni pe ris, iar broasca, iegi din beci sd-si bdldceascd burtica in bdltoacele in care lumina lune!
Treaba ta

ll

Dlne...

rului, afipi qi el. ln cisu{5, pendula bdtu miezul nopfii. Liliacul agdlat de tavan iEi lud zborul. . E timpul, Buratino ! Fugi I chi{ai el la urechea biiatr-r1ui. In coltul de colo ai sd gdsegti o gaurl de gobolan care duce in pivnif d. Eu ie a;tept in poiand. Apoi zburd af ari prin ferestruica podului, iar Buratino fugi catre colful magaziei, impleticindu-se in firele de pdianjen. Paianjenii bodoslnir5 cu rduiate in urma lui. Prin gaura de gobolan, Buratino se tiri in pivnifi. Trecerea se ficea din ce in ce mai ingust5;i bdielelul abia izbutea sd se strecoare pe sub p5mint... cind, deodatd, se trezi zburind cu capul in jos, in pivni{), gata-gata si cadi in cursa pusd acolo pentru guzgani ; cdlcd pe coad.'., un garpe de casi, abia sosit din sufragerie, unde biuse tot laptele diti cand, 9i sdri in poiand, printr-o bortd prin care treceau de obicei pisicile. Deasupra florilor albastre se rotea fird zgomot liliacul. Ia-te dupd mine, Buratino ! Te duc in Jara Progtilor Liliecii n-au coad5, din care pricini nu zboard drept, ca pdsdrile, ci, cind in sus, cind in jos, cu pielea aripilor intinsd intre degete:ii seminind mai curind a dricugori. Gura gi-o lin intotdeauna deschis5, pen!

se rdsfringea ca-ntr-o oglindd. Feti{a se culcd in pdtucul ei de danteld gi intr-un tirziu, dupi ce vdrsi lacrimi de durere, adormi. Artemon, cu nasul virit sub coadd, fdcut covrig lingd uqa dormito-

48

pierde \rremea, sd-;i prindi hrana din zbor qi si inghiti de ,,;: ! rr +;-+^-: !lril<rr l ;i flutura5i de noapte. Buratino , inotind prin iarba care-i ajungea pina 1a irrechi, abia se put ea line de el; buruienile ude il plesneau fari cru!are peste obrajiori. Deodati, li[iacul se avintd in vizduh, spre luna roiuncl?i,;i dc acolo. de sus, strigi cuiva : L-am adus ! Ca din senin, Buratino se priv ali pe un povirniq 5 se rostogoli. r rostogoli pini cEzu cu fa{a in niqte fnrnze de brusture. Numai zgirieturi, cu gura plina dp nis,in r-n nr.hii h olba{i de spa ima, se agezd jos. Ah, iu erai ! In fala lui se ailau motanul Bazilio gi vulpea Alisa. Indriznelule, riiteazule Buratino, ai c|zlI pesemne din luna, spuse vulpea. _ l\/Ia prinde mirarea ci te mai vid lriu, ficu motanul, posomorit. Buratino se bucura cind didu cu ochii de vechile lui cuno;tin{c, cu toate ci i se piru oarecum ciudat ci motanul igi purta laba dreapta legati cu o cirp5, iar vuipea avea coada niclSitd de nirnol. Tot rbul e spre bine ! spuse vulpea. IatI ci ai ajuns in fara Prostilor... $i vulpea arita cu laba citre un pocl hoclorogit ce se intindea peste albia seacd a unui piriu. Pe malr-rl celSlalt, printre mormane cle gunoaie, se deslu;eau ni;te casu{e pe jumatate ddrimate, un pilc de copat-i usca{i, cu crengile frinte, ;i mai multe clopotni{e strimbe, inclinate ba incoace, ba incolo... In oragul acela se vind rrestitele haine ciptugite cu blani de iepure, bune pentru tata Carlo, ingbimii vulpea, lingindu-se pe bot, - abecedar cu poze colorate... turte dulci ;i cocogei de zahir-candel pe bc{i;oare, ci{i poftegti !... Nidajduiesc ca nu {i-ai pripadit bani5orii, Buratino, drdgu{ule ! \rulpea Alisa ii ajuta baie{elului sa se ridice in picioare dupel 1i, t-l ce-si scuipi in 1a ua, curala na ln ula gi pornira sd treaci peste podul stricat. Motanul Bazilio mergea in urma lor gontic-sontic, cu mutra posomoritd. Era miezul nop{ii, dar in Oragul prostilor nu dormea rnca nlmenl. tru ca, Iara
7Chei{a de aur

- c.

1460

49

Pe o uli{a strimbd ;i murdari rdtaceau ciini iioirifi plini de scaiefi, ce oftau lihni{i de foame
:

A-u-u-u... NiEte capre costelir,e,

cu spinarea pleguvi,

pagteau

iarba

przif

uita

de lingd drum qi-;i miscau alene ciottrl de coadd:

' - Be-e-e-e-e

O vaca, atit de slaba c5-i puteai numzjra coaslele, statea cLr capul p lecat jalnic in jos. Muuu-cenica... iqi spunea ea lnginduratzr. 'f i) ll Jru rrr u lit e de Pe ni5te movili{e de noroi se oprise un cird de \'l ta iciioi 1r Iellre pene, care n-ar ii zbur ai chiar de lc-ai fi strivit cu pir at ;li bic 'tt uln tr Giini, cu crozile smulse, abia se nrai migcau de S ..+ po 5L rliitiIS ti, gnti{i fieIn schimb, la raspintii, stiteau smirni buldogi p ru rl ri1trurl uri cit eo care cu cite o pdlirie in trei colturi si al'ind in j utr
zr Lr C

zgardd cu {epi. Poli{iqtii hamdiau de zor


-

Cirrrculi ! Jine drrrtapta I Nu sta pe loooc 1... Vulpea nu-l slabea o clipa pe BLrratino, {inindLr I mereu dupa ea, Pe trotuar, vlzur| cum se plimbau, in lunlina lunei, motani sdtui, cu ochelari de aur pe nas, dLrcindu-9i 1a bra! soliile, impopo!onate cu

-.vii99;cri

la locuitorii flaminzi ;i

zdrenfaro;i.

sc u f i{e.

Guvernatorul ora;ului -- vulpoiul cel gras - se plimba !an{o.,s, cu botul in vint, bra{ la bra{ cu cucca}1a vulpe, care pasea rnindri nevoie mare, tinind in laba o micsttnica de noapte. Vulpea Alisa gopti : P-aici se plimba cei cart atr setttiinat bani pe Clnpul A{irttrnilor... -numai in noaptea asta se mai poate semirla. $i dacb semeni, $tii, miine in zori po{i sd culegi o grdmadi de bani 9i sa-!i curnperi cu ei tot ce-!i pofte;te inima... Sa ne grzibim. Vulpea gi rnotanul il duseri pe Buratino pe url maidan plin cu cioburi de oale sparte, pantofi rup!i, galo;i gaurifi qi cirpe... I-uindu-gi vorba din gura, incepurd a glisui care mai de care -' Sapa groapa - - Pune induntru galbenii ! - . Presard sare ! - Acum strope;te cu api din baltoaca de colo ; stropegte bine 1... Nu uita si spui : ,,ix, mix, drix !"
!

50

*,u z + Ef;**,
4'
f'

r,

#c
r
0,
t

ffi$
r\f-li
'

.<l

i
.a,

a
t I

I'r t

-s.
<&' rt

4!*-

t.
A-. -.t<

l:

G.- r a

ai

't.t'.

It

fY

Yr

,{

?ii {'

'{''
,

'1, 1

Buratino

i;i scirpinl nasul plin de cerneall

: I

- $titi ce: voi s-o Eterge!i de-aici. Lisa!i-mi singur Doamne dumnezeule, dar ni,'i prirr cap nu ne-a trecut si ne uitam unde-fi ingropl banii, spuse vulnea.
Doamne paze;tc, adaugi si motanul. Se preiacura ca se indeparteazd,. Dar, dupa cifiva pa1i. sc trintira 1a pamint, pitindu-se dupd

un morman de gunoi. Buratino sapa la iuleala o groapa, spuse in qoapta de trei ori ,,ix, mix, drix", r'iri in groapi cci patru bani de aur gi ii acoperi cu pamint. Scoase din buzunar un pic de sare, o presara deasupra. lud din bdltoaci pu{ina apa gi stropi locul. Se agezi apoi sd agtepte plnd va cregte copacul.

Poltfistii

prtnd pe Buratino $t nur'I ingadute sa rosteasca nici o oorbd tn


?[

dpardred sd
Vulpea Alisa i;i fdcea socotelile ci Buratino se va duce in ceie din urmi la culcare. Dar fi-ai gdsit ! El stdtea neclintit pe grimada de gunoi, cu nasul intins, asteptind cu ribdare ivirea zorilor. Atunci Alisa il lisi in paza motanului gi dadu o fugd pind la cel mai apropiat post de poli{ie. Acolo, intr-o camerd imbicsiti cu fum de !igari, in rala u ner mese, pdtati de cerneald, sfordia din rdsputeri un buldog -de serv ic iu. Vulpea ii vorbi cu un giascior mai dulce ca mierea Neinfricatule domn politist de serviciu, n-ai vrea si arestam un hot, o haimana ? ? O mars mare pfimejdie ii pagte pe to{i prea cinsti{ii bogd4^^: ralJl, cetSleni ai acestui oras. Buldogul de serviciu, trezit din somn, ldtri atit de tare, incit, de spaimd, sub picioarele vulpii se ivi pe nea;teptate o mici bfltoac5.
1

Hot... Ham Vulpea il lamuri mai departe cd un hot primejdios, pe


!

nume Bura-

tino,. fusese vbzul rdlAcind pe un maidan. Buidogul de serviciu sund indiriit, miriind fdri incetare. In odaie ndvilird numaidecit doi ciini detectivi, din rasa Doberman-Pintscher, care nu dormeau niciodatd ; nu aveau incredere in nimeni, ba se bi nuiau chiar 9i intre ei ci nutresc ginduri rele. Buldogul de serviciu porunci ca ho{ul cel primejdios si fie adus fard intirziere la post, viu sau mort. Detectivii rdspunseri scurt : Ham! - pornirl spre maidan, intr-un galop al lor, anume scornit, zvirlind $i in laturi picioarele de dinapoi. Cei din urmd o suta de pagi ti ficurd tirig, pe burtd, Ei apoi, dintr-un salt, se aruncard asupra lui Buratino, il apucari de subsuori gi il tiriri la post. Buratino oaoea din picioare, rusindu-se de ei sa-i spund pentru ce, pentru ce l-au lnnata t? Cu ce se ficuse vinovat ? Dar cei doi deteciivi rispunseri
:

53

Vulpea gi motanul, farl si mai piardi vreme, scoasera cei palru ; i; :-^^-1; ll rl ^tita inrleminare. incit flr)cr u a galbeni din pamint. Vulpea :-, frdl ll l^,, motanul se trezi cu un singur ban, iar ea cu trei. De ciudzi, motanul igi infipse ghearele in botrrl vulpii. Vulpea il cuprinse intre labe. Si astfel se rostogolira amindoi pe maidan, ca o minge. $i-n ltrrnina lunii, hlana I'ulpii si cea a motanultti zburi bucdti-buciti. Dupd ce-gi JrrpLriri unul al1uia coastele, impar{ira. in sfirsit, fri{e;te galbenii, facind parte dreapti, si, chiar in rroaptea ace'ea, se ficuri nevdzu{i din ora9. Intre timp, detectivii il aduseri pe BLrratino Ia post. Buldogul de serviciu se ridici de lingi masa 1i-l scotoci pe Buratino prip bttzunareNegisind nimic altcer,a decit o bucii{ica de zahdr 9i citeva firimituri de prajituri cu migdalc, ciinele se risti 1a Buratino. urlind furios : Nemernicule, esti de trci ori vinovat: mai intii eqti o haimana, al doilea n-ai acte;i pe deasupra n-ai nici de ltlcru. Afari cu el din orag. Sa fie inecat in iaz, numaidecit ! Detociirrii ri\nnns.er; Ham! Zadarnic incerca Buratino si le vorbeasca de tata Carlo SI de pa{aniile lui. Nu mai era nimic de facut. Detectivii il ingfdcard la iuteala, il tirira in goatla mare aiara din oraq 9i, de pe inaltul podului, il zvirlira intr-un iaz adinc si mrrrdar, plin cu broalte, lipitori gi larve de gindaci de balta. Buratino chzu in api .,-<i mdtasea broagtei il acoperi cu paienleniqul
ei
verde.

Vorrbe! O

sa

afli

la post...

Buratino face cunosfinta cu [ocu[tor[i iazului, af[a ca cei pafru ga[beni i'au fosf furaft si broasca (estoasa Tortila ti darute,tte o chei/a de aur
Sa nu uitlm ci Buratino era fbcut din lemn gi deci nu se putea ineca. cu loate astea se sperie in aga hal, incit multd vrcme ramase la suprafa{a apei, infS;urai in pdienjeni;ul verde de mdtasea broaqtei' curind, to{i locuitorii iazului se adunard in jurul lui : mormoloci negri 5i burtogi, indeob;te cunoscu{i pentru prostia 1or, gindaci de balt5, cu lSbufele dinapoi asemenea unor r,isie, lipitori, larve care inghit tot ce le iese in cale, in sfrigit tot felul de vietdli atit de mici, incit nici nu se pot vedea cu ochii. Mormolocii il gidilau cu buzele lor aspre gi morfoleau cu pldcere ciucurele de la tichia lui. Lipitorile i se strecurau prin buzunarele hainufei. Un gindac de baltd i se ca{5rl de citeva ori pe nasul care-i ie;ise la lumina 5i se aruncd apoi in apa, u;or, intocmai ca gimnaqtii cind f ac ..rindunica". celelalte fiin{e mdrunte mi;unau in jurul lui, tremurindu-qi grabite periqorii care le {ineau loc de miini gi de picioare ;i cautind sa prindi ceva demincare ; din picaie insa, nimereau chiar ele in gura vreunei larve de sindac de balta. Toate vietitile astea sfir;ird prin a-l plictisi pe Buratino, care plescai inciudat cu tdlpile in apa. Ia mai duce{i-vi 1a naiba ! Cd doar nu-s pisica moarti ! Locuitorii iazului se imprdgtiara, care incotro. Buratino se rdsuci pe burtici qi incepu sd Pluteascd. Pe frunzele late si rotunde ale nufSrului de baltd, scildate in razele lunei, se agezaserd sumedenie de broagte gi priveau la Buratino cu ochii lor bulbuca{i 9i guriie cdscate de uimire. Parc-ar fi un soi de caracati{a, ordcdi una oln ele. - Are nasul ca un cioc de barzb,, ordcii aItal. ^t+^ - E broascd de mare, ordcdi a treia. Ca sd poatd rdsufla in voie, Buratino se citlrf pe o frunzi de nufdr ceva mai mare. Se agezi pe ea, cuprinzindu-qi strins genunchii, ;i ingina, cldn{dnind din dinti :
56

La ora asta fetilete 9i bdie{a;ii ;i-au bdut laptele si dorm in p5tucurile lor c5lduroase, numai eu stau aici amdrit qi tremur pe frunza asta udi... Broagtelor, nu vi fie cu supdrare, da{i-mi sd-mbuc ceva!...
Oricine Etie cd broaEtele au singe rece, dar ar fi o mare greseali sd credem ci n-au inimd. Cind Buratino, cl5n{dnind din din{i, incepu sa-9i depeno firul pd{aniilor lui nenorocite, broaqtele se strinseri roati in jurul lui. Se apropiard de el una dupi alta, apoi se cuiundard repede lna dincul iazului. Din strifunduri, ii aduserl un gindac mort, o aripd de libeluld, o buc5licd de namol, citeva icre de rac gi vreo doui-trei rddicini plttrezite' Dupi ce-i puseri lui Buratino dinainte toate aceste bundtdti, broaltele sdrird din nou pe frunzele de nuf-dr. Se agezard in gir, 9i rdmasera nemigcate, ca de piatrS, ridicindu-si numai capetele cu gura mare $l ochii bulbucafi. Buratino duse la nas mincarea ce i-o aduseserd broagtele, aPoi gustd in sil5. Ce porcdrie ! spuse el. M-apucd greala. Atunci toate broaqtele se cufundard dintr-o datb in ap5... Vilul verde de mitasea broagtei care plutea pe fa{a iazului se cldtind Ei un cap mare, infricosdtor, ca de garpe, se ivi din unde, lunecind spre frunza pe care stdtea Buratino. Mo{ul de la tichia bdiatului se zburli de fricd. Inspaimintat, Buratino fu cit pe-aci si se rostogoleascd in apd. Dar nu un Sarpe se ivise din unde, ci broasca {estoasi Tortilla, cu vederca slSbiid din pricina bdtrine{ii, gi de care nu se mai temea nimeni. Vai de tine, biie{el cu minte scurtd ;i lesne increzitor, spuse Tortilla. Xlai bine ai sta acasd ri ti-ai da silin{a la inviifitura. Nttmai necuratul te-a impins si te duci ?n Jara Progtilor. $tii, am vrut doar sd fac rost de galbeni mai mul{i pentru tata Carlo... Altfel sint un bdie{el foooarte bun ;i cuminte... Banii ti i-a furat vulpea in in{elegere cu motanul, spuse broasca testoasd. Mai adineauri, trecind pe lingd iaz, s-au oprit si bea apd 9i i-am auzit cu urechile mele cum se ldudau cd au dezgroprat banii. Dupd cite am inieles din cele ce spuneau, s-au cam incdierat la impir'leald... Vai de tine, fiin{i fdrd cap, prostufule, increzdtorule, minte
,sc

urt d

De ce md cerfi
aur c. lfr

? mormdi Buratino. Ai face mai bine sd-mi dai


J,/

Chella de

+==-=:

Sl-.
s

==_=:*:

o lnina cle aiutor. Ce-o si rnA iac acum ? Vai-vai-vai I intorc la taia Carlo ? Oi, oi, oi
!

Ctrm o sa ma

te

lc suspirrarri in cor: Of, o[, Tortilla, ajrrtii-l pe onruleltrl asta Broasca lestoasa privi indelung la lttnir, de parce af fi r,rut szi-ii
!

Isi freca ochii cu pumnii ;i si:inci atit de jalnic, cA pini 5i brr-ra9-

--- Ant mai ajLrtlrt cLt tldata un om, ri dre;rt rbsplati ;i-a facLrt piepteni din carapacele bunicii st buniculLtt meu, spuse ea. $i, din nou prirri indelung 1a lunii. Ei, dar fie ce-c-r fi. Stai aici. otnule!ule, c:r ett dau o goana pina in fundul iazulLri poate-oi gisi pe-acolo vreun lttcru $or care s5-!i fic de folos. Dupa ce-gi trase caprri ca de sarpe in carapace, se lisi incet la
Irrrrdul aper.

anrinteasca ce\ra...

58

Broa;tele ;optira:

'Tortilla;tie o taind rnare.

Trecu multd, multa \"rreme... Luna pieri dup d dealuri. Tirziu de tot, valul verde prinse a se cldtina din nou ;i broas ca lestoasa aparLr. {inind in guri o chei{d mica, de aur, pe care o puse la pieioarclr'lui
Buratinc-r.

Prostu{ule iara nrinte ;i lesne-crezator, spuse Tortiila, l-I u mai fi am drit ca motanul gi vulpea {i-au furat galbenii. Ia chei{a asta de aur. scdpat-o in iaz un om cu o barbi atit de lung5, cd trebuia s-o bage in buzunar, ca si nu-l impiedice la mers. Vai,;i ce s-a rnai rugat de mine sd-i caut cheifa asta pe fundul iazul,si. Tortilla suspini, ticu, gi suspind iari;i aga de tare. incit apa ficu bisici... Dar eu n-am vrut s5-l ajut ! Eram tare supdratd pe oameni pe vrenlea vr L'illea aceea, aceea, penlru entru cd-gi ca-sl ficuserd lacusera piepteni ptepteni din d carapacea bunicului ulte mai povestea omul acela acela bdrbos ;i-a bunicdi. Multe despre cheifa asta, dar nu mai mi-aduc aminte tot ce spunca. Atit tin rninfa' ca' trebuie si deschizi cu ea o ugi gi daczi izbute;ti, te-a r'bzut norocul! Lui Buratino inima prinse a-i bate cu putere Ei ochii ii scinteiari. Ca prin farmec uiti de toate nenorocirile ce se abituseri asupra lui. Zvirli lipitorile din buzunarele hiinu{ei, puse acolo cheija gi, mul{u mindu-i cuviincios broa;tei Tortilla;i celorlalte broagte, se aruncd in apa, inotind spre mal. Cind broagtele ii ziriri umbra neagrd rdsirind pe mal, ordciird toate intr-un glas: -- Buratino, ai grijrl sd nu pierzi chei{a !

Buratino fuge din f ara Prostllor inti[neSte un toodra,f de sufertnfa

st

Broasca !cstoasi Tortilla nu-i aritasi: insd cum sd iasi din-l'ala Pro;tilor. Ruratino fugea incotro vedea CU ochii. Stelele striluceau pr in f runzi5ul copacilor intuneca!i. In cale in alf au stinci colfuroase , iar in vigduni atirnau nori de cea!5. Deodati Buratino zAri ceva mai incolo, in fa!a lui, un ghemotoc cenugiu. $i numaidecit dupa asta auzi un lStrat de ciine.
59

|]':
i_

deplind.

Buratino se lipi la iufeald de o stincS. Pe lingd el trecurS, in goana mare, pufnind zgomotos pe nas, doi buldogi polif igti din Orasul Prostilor. Ghemotocul cenuglu san speriat de la pimint, luind-o spre povirni9. Buldogii, dupi el. Cind ldtratul 9i tropditul se mai indepdrtard, Buratino incepu sd fugd atit de repede, incit stelele pireau cd aleargd iute-iute pe dupd crengile negre. Deodata, ghemotocul cenusiu risdri iari;i in fafa lui, pe drum. Buratino izbuti atur-rci sd deslugeascd un omule{ mic de tot, cilare pe spinarea unui iepure ;i tinindu-l strins de urechi. De pe porrirniE prinserd sa se pravdleascd pietricele; buldogii, fugarind iepurele, trecura in goani drumul ; apoi se a;ternu o linigte

Buratino fugea acum a;a de iute, ca stelele alergau qi ele ca turbate pe dupl crengile negre. Pentru a treia oari, iepurele trecu in fuga drumul. Omulelul cel mic, atingind cu capul o rimuric5, se prdbusi de pe spinarea iepurelui ;i cizu drept la picioarele lui Buratino. Mrrr - ham ! Prinde-1, hamliau buldogii politigti sdrind pe urmele iepurelui; ochii le erau plini de riutaie gi nu-l bdgard in seamd nici pe Buratino si nici pe omule{ul cel palid. | Rdmii cu bine, Malvina, a.dio pentru totdeauna ! gemu omu1e{ul printre suspine. Buratino se pleci asupra lui gi vazu cu mirare cd era Pierrot, in bluza lui albh cu mineci lungi... Zacea inlins, cu capul spinzurindu-i in jos, crez ind ni'itsrl-I-1 ne r'; murise de-a binelea, gi ingina cu glas pifigdiat ,- i \: ir-r +A d*. neinteles' ,,Rimii cu bine, Malvina, adio pentli totdeauna 1"... ca unul ce se despdrfea de via!5. Buratino incepu sa-l zgil{iie gi-l trase de picior. Pierrot nu se mi;ca. Atunci Buratino se ciutd in buzunar si gasi o lipitoare rdtdciib. O lua gi o puse pe nasul omulelului care zdcea fira suilare. Lipitoarea, nici una nici doud, il ciupi de nas. Pierrot se ridici indatd, se agezl in capul oaselor, dldu din cap, i$i smulse lipitoarea de pe nas gi gemu : -- Vai, se vede treaba cd mai trdiesc !
r

6C

,.',,.,.i.,F
i
j:.:.rG:

-jal,

ff
t#

*-f

--1

-"-'-t +

(t,:{:!ffi

f
a

r+
-**h

ffi3 jffi
/'-H\\., -

:;,t/a

o4

q
-r

{ 4

r,

',n {t'

{{

-{

f ,{ I

liI*Y6(o Te+zE

Buratino ii cuprinse in rniini obrajii albi ca prairrl de din!i. ll sarutd Ei-l intrebi : Cum de ai ajuns aici ? De ce fugeai cilare pe icpure ? - \rai, Buratino. Buratino, raspunse Pierrot, uilindu-se sp(,riat in jurul lui, ascrrnde-mi cit mai repede... Pe tnini-' mi, fugareau ciinii, nu pe iepLrrele cenusirr... Senior Carabas-Barabas mi rrrm:rreqte zi ;i noapte. El a tocmit ciinii poli{iqti din Orasul Prostilor, caci a fdcut jurimint sa ma prirrdi r,iu sau mort. In depdrtare se auzi rlin nou latratui ciinilor. BLrratino il apuca pe Pierrot de minecd si il trase intr- trn tufis de mimoze incircat dc flori, asemenea Lrnor balonale galbene si m iro s ito a re. Acolo, pe rrn crrlcuq de irunze tuscate, Pierrot inceprr -.i povesteasci ln soapti: - In{elegi tu, Brr rat ino, intr-o noapte vintrrl suiera nehrrn ;i
ploua cu galeata...

Pterrot pooeste;te cum a djuns in Tara Pro;tr\or, ca[are pe rcpure


Inielegi tu, Buratino, intr-o noapte r,intul suiera nebun SI ploua cu galeata. gdleata. Senior Uarabasgura sobei Carabas- tsarabas Barabas statea stiitea la gllra sob si lt as

gea din pipi. Toate pipugile dormeau. NLrmai elr eram treaz. I.1i ()lndeam la fetiia cu pirul albastru... gasit la cine sd te gindesti ! Tare prost rna i egti ! ii fi-ai 9i tdie -vorba Buratino. Aseard ietisc ana asta m-a lirit intr-o magaz,ie cu piianjeni... N-am putut rabda 1i am fugit. Ce? Cum ? Ai vizut-o pe ieti{a ctr pirul albastru ? Ai vizrrt-o pe Malvina mea ? Ai ales pind ai cules ! O miorliit; si o pisiloaga... Pierrot siri in picioare, dind din miini : Du-mi la ea... Daci-mi aju!i s-o gisesc pe Malvina, ili voi dezvdlui taina chei{ei de aur I strigl fericit Buratino. Cunogti taina chei{ei de aur ) - Cum ? $tiu unde se aflS chei{a, cum poti s-o gisegti ;i gtiu ce u 5i{a

62

anume trebuie,sA deschizi cu ea... Am aflat taina. ascultind la u$e. Din pricina asta ma cautd Carabas-Barabas cu ciinii lui polif igti. Tare ar maifi vrut Buratino sa se laudc ci acea cheita minunata o Ei ai'ea la el in buzunar. Dar, ca nu cumva sa-i scape vreo vorbd, ili lua tichia de pe cap gi qi-o indesh in gura. Pierrot il rugb fierbinte s5-l duca la .Nlalvina. Buratino il ldmuri irrsd prin semnc pe acest prostinac ci era prinrejdios s-o porneascd la drum pe intuneric, dar ca-l r'a duce la Malvina indata ce se \ra lumina

dc ziua. Silindu-l pe Pierrot sd se ascundd din nou sub tLrii;ul de mlmoze, BLrratino s[)rrsr] cu glas inabu;it si cam peltic, pcrntru ca tot mai f inea tichia in gura :
tl

i :

Pr

)esslessle..

Agadar, intr-<-r noapte, r'int ul guiera... Degpe agtzr ai mai poe;1tit...,. A;aclar. in{elegi, urma Pierrot, tocmai adormisem cind am auzit lre cinr:r,'ir bAtind tare in geam... Senior Carabas-Balabas mormai : ,,Cine 9i-o fi gisit si umble pe o vreme ca asta ?" Sint eu, Duremar, rispunse un glas de aiarzi, de linga ferca-strd, eu, vinziitorul de lipitorr de 1t-ac. LAsa{i-ma sa intru, si mi rrsuc lingb ioc. Intelegi, dorearn foartc mLrlt si viid cum aratii Lrn virrzator de lipitori rlc' leac. Anr tlas incetisor urr col{ dc perdelu{zi ;i am bagat capul in cameri. Si ce-mi vad ochii !... Senior Carabas-llarabas se ridica din fotoliu, sc impiedica itr barba, ca de obicei, injura;i deschide u9a. In incapere intra Lrn om lung, de;irat, ud leoarca, crr o ia{a mici ;i incre!ita ca un zbirciog. Purta pe umeri un palton vechi, verde, iar la cingitoare ii aiirnau clegii, cirlige 1i ace. In miini {inea o tinichea qi un ciorpac.' -Dacd r,5 doare burta, spuse el, inclinindu-se de parca ar fi fost irint ditr sale, dacd r,a doare tarr capul -sau r,i tiuie urechile, vd pot pune pe ceafa o jumatate duztna de lipitori stra5nice. Senior Carabas-Bar:rbas bodogiini - - La dracu'! Nu-rni trebuie nici un Iel de lipitori ! Vino 9i usucd-te la ioc pina n-oi mai putea

i1 Ciorpac

urrt'alti de pescuit pegte nrbrunt. 1N.

R.)

63

Duremar se intoarse cu spatele spre r,,atrd. Din paltonul lui verde iegird aburi cu miros de nimol. Merge prost cu vinzarea lipitorilor, spuse cl din llou. Pentru o bucati de sl5nin5 gi un pahar de vin sint gata si vd pun pe sale o duzind din cele mai stralnice lipitori, iar de vi dor cumva oasele... l.a dracu'! Nu-mi trebuie nici un fel de lipitori ! strigi Carabas-Barabas. Ia de mininci sldninl si bea un pahar ile vin. Duremar incepu sd mdnince sldnina gi, in timp ce mesteca, r4!.1 | SE stringea gi i se intindea, parcd ar fi fost de gumd. Dupi ce mlnca SI bdu, ceru ;i pu{in tutun de-o {igar5. Senior, acum sint sbtul ;i m-am incilzit, spuse el. Ca si vI rdspldtesc pentru gdzduire, o si vI dezrrilui o taind. Senior Carabas-Barabas trase din pipd qi rdspunse : In lumea asta e o singurd taina pe care vreau s-o cunosc. Toate celelalte nu fac nici doud parale ! eu gtiu o taind foarte spuse din nou Duremar, Senior, - mi-a destdinuit-o Tortilla, broasca - pe care mare, {estoasd. La aceste cuvinte, Carabas-Barabas holbd ochii, sdri in plcloare, se impiedicd in barb5, ca de obicei, cdzu peste lnspdimintatul Duremar, gata-gata sd-l striveascd sub el gi mugi ca un taur: Prea bunule Duremar, nepre{uitule Duremar, spune, spune mal repede ce fi-a destiinuit Tortilla, broasca !estoasi. Atunei Duremar ii istorisi urmdtoarea iniimplare : ,,Pe vremea aceea md indeietniceam cu nego{u1 lipitorilor pe care !e prindeam intr-un iaz murdar de lingd Oragul Pro;ti1or. Pldteam unui om sdrman patru banuti pe zi, gi el se dezbrdca, intra pini la git in apa iazului gi rdminea acolo pini cind lipitorile se prindeau de trupul

lui gol.

Apoi iegea la mal, iar eu smulgeam lipitorile prinse pe el ;i il trimiteam din nou in apa. ln ziua aceea prinsesem o mulfime de lipitori in felul acesta, cind din iaz se ivi, deodata, un cap de qarpe. ai bzigat in spcgrdi aritarea aceea, ascultd, Durentar, rie{i -la intreaga suflare din minunatul nostru iaz, ne tulburi apa, iar mie dupS-masA... de somnul pricina ta din nu-mi mai tihnegte Spune, cind ai de gind sd isprivegti cu fdridelegea asta ?
64

Dindu-rni seama ca aritarea acea.-,ia uLt t'l 3 decil r_.i broiisca les'toasi obiEnuitS. ii rispunsei fird teami - Cind ? . ( -ind voi sfirsi de 1;riirs tr;att, lipitoriit: ri in bait:r r r;ii:
:

tri

murdara...

l)uremar, sintem gata sa tc rasplatinr, dacd te irrr,oies;ti sd ne lasi in ;lace iazul ,si sd nu mai calci niciodata pe aici. Atunci eu incepui s5-mi bat joc rie i.rroasca {cstoasa, zicincir -i - - I-lei, geamanian birrin de rpa, br'ascd firiil minte l clr ,re. n.lr, rog' ai putea si 65 li.,spiai*sti ? poate vrei sd-mi dai carapiicea dr os in care i!i ascunzi capul si picioarelt:....Ti-ir..; r'incle-o (.Lt .i-si f aca Iumea piepteni dinir-insa,.. Broasca ,tcstoasl se inverzi de ciutla lj-nll 5puse. - - Pe irLndul iazului zace o chei!i lerinei:atI... Cunc,sr rrn onl care ar fi gata si facS 0rice pe lumc, nrrmai si punS mirra pe cheit;r
:

asta

cepu sd urle cit il tineau puterile: -- Omui acela sint eu ! Eu ! Ilu I prra-bunule Durenar, de ce n-ai Iuat atunci cheifa de la broasca testoasi ? Asta-i buni ! rdspunse Duremar, schimonosindu-;i atit de tare chipul, incit semdna acum leit cLr r-rn zbirciog fiert zi,tt tt;a, si ma las pdgubag de lipitori pcntru o biati chei{r... pe scuri... mi-am bdtut irr ala hal joc de broasca lcstori:-ri, cii pind la urmi, iesindu-si din lire. mi-a spus, ridicindu-;i laba din apa : --" Fac jrrr.inrint cd nici trr, nici nirnerii altrrl nu va cdpata cheila Icrmt'e ati. Jrrl cli o i a primi nrrnrai acel om care va izbuti si f:rcd ast_ ir:1, incit tot poporul diri iaz ::ii mi roage sa i-o dau lui. Si broasca se cufrrnila iri ailli. tinindu-$i mereu laba ririicirtd in
SUS.

Dar

abia rostise Duremar a ces te

cuvinte, 1i Carabas-Barabas in-

-ST :lu l,i('rdem tinipril, -lri ga Carabas-Birrirbzis. Sa pornint nullt a iciec it in fara Froitiloi. gi zicind ai:estca i1i v'iri eairitui bdrbii inb Llzuitar 1i nIt1q;: .sn "' ;i ;t iirr ;il.iil. Eu o s:-r tla alez pc maiul ia zulu i.Osi zirnbesc cil am sit pot mit i irrrbiclor. Am si mi rog dr. broa gte, dc rnolmoloci, de gindacii ilc ltalt.i, s-o irrdirplece pc liroasc:, festo asi... A n si le igridu iesc un milion .ri jumirtaie de nrugte grase.. sii rag ca o vacd rdtdcitd de ci readi.;uil -s.i cirii ca.r glini tif
f

l/;';.

iiP 3,:r

Ilrt

celei mai prizlrite broscu{e. Trebuie neapirat sd pun mina pe chei{a asta | $i cind o s-o am, md duc in orag. Se aflii acolo, undeva, o casb, care are o cameri sub scard. O si pltrund in camera de sub scard, o sd glsesc ugi{a micd pe lingd care to{i trcc fird s-o bage in seam5, ;i-am si vir cheifa in broascd... -- Auzindu-i vorbind aga, in{elegi, Buratino, continud Pierrot, m-a apucat o stind pc frunzele vegtede de sub tuligul de mimoze, curiozitate atit de mare, incit am ielit de sub perdea. Senior Carabas-Barabas m-a vkzul. Tragi cu urechea, nemernicule ! 51 se repezi sh mh prindd gi sd - pe foc, dar se irnpiedici din nou in barba 1ui, cizu;i, rismi zvirle turnind nigte scaune, se intinse cit era uc iung pe du;umeaua care se zgudui toata. Nici nu mai gtiu cind am fost dincolo de fereastrd r;i cind am sdrit gardul. In bezna de aiar5, vintul guiera gi ploaia bdtea cu furie. Un fulger despicd norul negru de deasupra capului meu ,si l3 lxmina lui r,izui, alergir-rd ia zece pa;i in urma mea, pe Carabas-Barabas gi pr. vinzatorul de Iipitori. ,,Sint pierdut!" mi-am zis. M'am poticnit gi am cazut pe ceva moale gi cald... l{-am prins cu nriinile de nigte urechi lungi. Clzusem in spinarea unui ie pure cenu;iu. De f ricd, iepurele tisni in sus, dar eu md !irream strirrs de urechile lui. $i astfel, o pornirlm prin intuneric peste cimpii, prin vii gi prin grddiniCind icpurele obosea gi se agcza si mai rasufle u1l pic, migcindu-;i rniniat buza lui spintecata in dou5, cu il sirutam pe frurlte: -- Te rog frumos, iepura,sule, hai sd mai fugim ni{el, Iepurele suspina gi o pornea din nou. Incotro ? Nici el nu qtia..' O lua ba la dreapta, ba la stinga... Cind norii se imprdgtiarl ;i luna se ivi pe cer, vizui la poalele dealului un or5;e1 cu clopotirile inclinate care cum se nimerea' Pe drumul ce ducea spre ora;, iugeau Carabas-Barabas Ei vlnzAtorul de lipitori. Ehe-he ! Asta-i curat ghinion iepuresc ! spuse iepurele' Pun rim5;ag cd se duc in oraEul Progtilor, sd tocmeascd ciini polifigti. S-a

noase, am

si virs lacrimi de crocodil. Voi cadea in genunchi in fa{a

sfirqit cu noi I
66

,S

\:d

-'..a-tfi=;

Iepurele igi pierdu curajul. Virindu-qi nasul intre lSbuie, rimase fintuit locului, cu urechile pleogtite.In zadar m-am rugat de el, am plins gi i-am cdzul la picioare. Iepurele nu se clintea. Insd cind vdzu !i;nind din orag, intr-o fugi nebund, doi buldogi cirni, purtind cite o banderoid neagri pe laba dreapti, iepurele prinse sI tremure ca o frunzd in bdtaia vintului 9i abia am apucat si-i sir in spinare, cd o gi zbughi prin pidure de-i sfiriiau calciieie... Urmarea o ;tii, cd doar ai vd,zul singur... Pierrot igi siirgi povestirea gi Buratiuo il intrebi cu bdgare de
seamS:

Dar in care casd o fi camera aia de sub scard Ei uqila care se descuie cu cheifa aia

(-arabas-B arabas il-a tnal a\rut cind sh pomeneasci despre asia. Ili, dar noui ne e totuna.. chei{a s e afla doar in fundul iazului. Nu ne t, dat noui nc,rocul ista.

Darpistaovezi
sL:Oase

tLl ?
S!

cheita d in bttzunar

ureche, dupa ce ini,irti pc srrb nasul lui Pierrot. Ia uiti-tel lr


5 r.l

rlSa

Buratino

la

Buratino ;/ pierr()t sosesc la Malotna, fetifa cu p.irul a{bastru, ddr stnl tteoolft r - r.t'd tugd Iar"a tnttz{ere tmpreuna cLI ed sf ciinele Artemort
(-iitd soareie se indl{a deasul;ra virirrlui stinc<.r,-r al dealuliti, Buradnl si Pieriot ielir5 de sub iufi; ;i o luzrri la goani peste cimpia pt care biiefelul o stn-rbitttse ctt o noaptt: nai inainte, impreunh cu liliacul, in d;n;p s[]re'J'ara Pro:.rti1or-, dnpa ce Iugise din casa feti{ei cu pilrui albasinr. Iti venea sd te strici de ris, rru alta, uitlndLr-te cunt alerga Pierrot, neribdftor, s-o intilneascb mai repede pe tr'lalvina. - Asculta, lluratino, intreba el 1a fiecare 6'ln qi,s p rezece secunde. Tu ce crezi ? O si sc bucrtre cind m-o itedea ? De rrnde r,rei sa ltiit ? Dupa alte cincispri-'zece secrtrtCc, Pielrc.rt intrebel dilt tlou: Asculti, Buratino, ce zici, poate it-o sit st bucure. De unde vrei si gtirt eu ? In sfirgit, didr-rra cu cchii 1i tle tasu{a ceii llba, cu soarele, luna
De rlbloallc. Un iiricel de fum se inilfa din itLrrn, iar rlt'asupra ltri plutea un nourag ITlic, a:,cminitor rrnLii capr de pisicd. Ciinele Ar1-r'mon ledca pe prisiri 1i miriia din -ind in cind la nou-

-i stelcle zrr-rivile

ragul acela. Bulatino nu prea avt'a el chef sa se int.larca lrastru, dar ii era loame. iar :-nirositl de lapte iieri

la fttijr err parul alitr,'r'1'11

Je dcparte sd-i

sidile nErile
od

,,Dacd feti5cana asta c sd se-aput:e iar sa-nti dea cre;ters a ieasi, dau pe qit cana cu lapie 1i p-aci !i-er drunttrl", ili zicea in gind Buratino. Tocmai atunci Malvina ieSi din cisutd lntr-o mini tinea ceainicul de portelan, iar in cealaltS, un co;uk:! cLr prdj ituri. Ochi;orii ii erau rogii 9i ttmf la{i de plins. Era sigura ':a guzganr! il tiriserd pe Buratino afard din magazie qi cd-l mincaser5. Se agezi la mdsrrla de pbpursi care se afla pe cirdruia p resirata cu nisip gi florile albastre prinserd numaidecit sd se legcne, fluturagi! se rotiri deasupra lor ca nigte frunzttlile albe 9i galbene 9i." to1 atunci apirurzi Buratino qi Pierrot Malvina fdcu ocliii mari, alit de mari, ca i-ar fi pLrtut cuprindt dintr-o ciaia pe amindoi biicfii in adincul lor. Vizind-o pe Malvina, Pitrrot incepu sd se bilbiie Rostea cuvintt atit de lipsite de inteles 9i fird nici o leqlturS, incit ntr face ,.i le ntai rngir aici. Buratino spuse, ca ii cunl rrimic: nu s-ar fi intintplat '' Uite, {i I arn adus ! N-ai decit sd-i dai lec{ii de buna purtare I'lalvina abia atunci inlelesc ci nu r.'isa. Vai, cit sitrt de iericita I gopti ea gi adauga indatd cu glas de :rnr miire: Baieli, spilati-vi numaidecit pt' miini 1i pe dinli Artemon' riu le i'os. biir.l ii la fintind ! -- Ai vdzut, -- mormdi tsuratino, -- nu i-au zburat inca sticietii din cap ! Spald-te, curl{5-fi dintii. l'iu ptiu, zbr-r, pe cine din lumea ASIA n-ar da ea gata cu meteahna asta a curdleniei... Se spalarS, totLrgi, iar Artemon 1e scuttrri hlinutele ctr smocttl de
:

par din virfuI cozii. Apoi se a;ezari la nrasi. lluratrnr,r rninca, nu st-ncurca. ilt timp LT Pierrot abia sc atingee de prdj ituri. Se Lrita. ca vrajit, la Malvina, ca 5i cum ar fi fost o prijituri cu migdale In cele din urma fata igi i eli din sirite: l\\i rog. r'c-lri \'azut la niine i1,: t.' uiti asa? ii intrcbi ea. Mai bine tl sta linistit si-ai rnirrc.. -- E rnulti \ireme, Malvina, de cinrl eu nu mtri miininc nimir:, rEs-'un:t'Pit'rrot $tii... ou irrill p()e
7.11

--.f-: 1 t tJurauno plltn ln fls. Malvina fi':u iar ochii nrari Da-a ?l Atur:ri spune -ne st ni)ti I :r D---^l:-^

pt rez

it

69

Cu ia{a spriji'ita in minu!a ei ginga;a, i.,si ridicl ochiqorii fru_ moli spre noura;ul care aducea la infdli;are cu un cap de pisicd. Pierrot incepu sd spuni poezia cu un glas atit de stins, de parcd vorbea din frrndul unei fintini adinci
:

$i mci-ntreb plingtnd :

Da, s-a dus Maluina, draga, scumpa

A lugit Maluina. N-am

s-o

mai gdsesc!
mea

,,Oare n-uS putea l/iala-mi de pdpu;ri sd o pdrdsesc?"

rriirei,
du -se

Dar n-apuci bine s5-gi sfir;easca poezia, n-apuci nici i{alvina sa-l arate cit de mult ii plicrrse ci, deodati, pe cdriruia presiratl cu -:^; ttl)l p, apdru o broasci. F{olbindu-9i la ei ochii bulbuca{i, ie spuse: Azi-noapte, broasca festoasi Tortilla, iegindu-9i din min{i, i-a povestit lui Carabas-Barabas de-a fir a pdr despre chei{a de aur... SperiatS, .Llalvina didu un !ipbt, de;i nu pricepuse nimic. pierrot, cu gindul aiurea, ca to{i poe{ii, rosti citeva cuvinte f:iri nici un in{eles. pe care iard;i n-are rost sd le mai insir rici. In schirrb, Buratino sbri ca ars qi inceprr s5-si umple buzunarele cu przijituri, bucafele de zahir si bomboane. Sa iugim cit rnai repede ! Daca buldogii poli!iqti il aduc aici pe Carabas-Barabas, sintem pierduti .i! \a lv ina se fdcu la la{d albn, ca aripa unui Ilutura; alb. Crezind ca e gata si-qi dea suiletul, Pierrot turna fiertura din ceainic peste ea pi At alvin a se trezi cu rochi{a ei drigu{a plini toati de cacaci. Artemon latrd p utern ic 9i sari la Pierrot, cici el spila rochiile Ma,I

il

ingfiica

de

guler qi-l scuturi pini ce omule{ul ingaimS. bilbiin!

AjLrnge, te rog Broasca se holba cu ochii


ql

ei

bLrlbui:a{i

la toata invalmiqeala asta


fi aici peste un sfert de

spuse din nou:

-ora..

Carabas-Barabas si ciinii polifiiti vor

,Maivina f ugi si-gi schimbe rochia. Pierrot, deznddijduit, i;i frin, gea miinile 9l incelca si se dea cu capLrl de nisipul cle pe cirare. Ar70

*,&"

&
f ,J

t# et

,
a

r?e

V4#

it

L\
ir#

F \Lr,

U,"
,(

(r,

r:1
//

.l

V* n"E
\fi

4
n"i l.z
-,l-

,f,

T'

71,, t(t I
t':t

7t r'

(''

oi','f

t_rlz

l-rtt t
/a

.V *.7,i-=E,.' --T-,7,r,
alva-- /'r

1rfi,

:"2 (

*^ -,I

temon ducea in dinli bocceiufa cu t<rt ielul de lucruri de-aie gospoddriei. Ugile se trinteau. Vribiile gure)e ciripeau speriate prin tuli;uri" Rindurrelelc, inspaimintate si ele, zburau atingind cu aripile pimintul. Doar BLrfni{a din pod, parci inir-adirrs. pentnr a-i speria rnai tare, ri dea in hohote. Buratino nu-;i picr dLr crimpit ul. Pu,.e in spinarea lui Artemorr doui bor:celu{e in care sc af lau htcrrrriie r:cle mai trebuincioase, iar pe I{alvina, irnbricati :,lcilm intr-c} ror.}tie frumoa:;i cie drirm, o agczi dca. supra. I-Lri Pierrot ii poninci si sr'{inii clc corda ciiirclrri. Apoi, porni in Irrrnlerr lc-,r, plirr de. currr.i --- $i acunr, v.i rog! Nu va pieidel,i capul I Sa iugim t... Si cind to{i, adica Buratino pri;ind birbategte in irunte, r\lal virra siltind pe bocceie, 1i in urma lol Pierrot, cu capul impinat de poezii pri.iaste in lc,c de nrinte'sindtoasa, iegirri din iarba deasd in cirnp deschis, la rrarginea pddurii risiri barba incilciti a riri CarabasBarabas. Ferinclu-se de soare. crr mira stieaSinl la ochi. cerceta cll luare-amiuie imnreiurimile
.

O lupta crfncena /a mdr{Jrned

Ddourit

Senior Carabas-lJzr12[x-s {inea cle zgarda doi ciini poli{i9ti. Cinci ii zari pe fugari, alerqind p' ci'mp1ll dc'schis, rinii cu t olrtri gura. ari IInOU-sr din{i coliosi qi mari _- Aha ! ricni el, 9i slobozi buldogii. ciinii inrii{i inceouri rnai ir.rt?i sr zrrirle panrintrri r:rr pitir;areir-. dinapoi ca sd-;i facd vint. Nri ldtrau gi nu se uitarr la iuqari, ci in alta parte, atii der mirrrlri crarr rl:, putcrc;r 1crr. Apoi se indreptari in pas rtisLrrat spre [3trratino. r\rtt'nron Lr 1'r rot qi &lair.ina, pe care groaza ii fintuisc locului. Pdrea cd totril este pierdut. Carabas-Barirbas cilca greor ciinilor poli{i5ii. Ritiha ii rcipa mci-crr tiin buzLrnarul hzrinei sl I sC lil citrca printre picioarr-:. Artcmon, previiziitoi-. isi strin:,t' . oAr'l;i. !-Illl'tin,l Iilr!')s .\iaiVlna i;i iringea miinile:
.

,nvl

ic

[r;e

d, nii-c. frica

7a

Diorr, 'l cu minecile lui lungi atirnindu-i jalnic in lC)s, o prlvea ln npctirA nA lvrarvlna, lncreoln-IaI ca nu mal era nlcl 0 nldejde de scdpare. Buratino fu cel dintii care-qi r,'eni in fire. strigd el, ia fata de mind $i fugif spre lac, acolo undc sint iebedele Artemon, da jos boccelelc, scoatc-fi ceasul qi

- Pierrot,

pregitegie-te de lupta I Imbarbdtatd de glasul lui hotarit, ^Nlalvina siri jos din spinarea lui Artemon ;i o lui la iugd spre lac, sdltindu-;i ugor rochi{a. Pierrot dupd ea. -Artemon arunci boccelele rlin spinare, igi scclase ceasul de pe laba $l-$t desficu funda d in viriul cozii. Aratindu-gi col{ii, incepu sd sarir cln o la stinga, ciud la dreap ta, gi sI scormoneasci pdmintul cu picioa rele dinapoi. Buratino, cd{5rat in r,irful unui pin cu trunchiul plin de ri;ini, ce veghea singuratic pe cimpie, striga si urla de acolo de sus, crI 1l Ilnea
gura
:

in

ri{i in ajutorul omulelilor de lemn. Sdri}i in apararea ncvinova{ilorl... Buldogii polili;ti parcd abia atunci il zirird pe Artemon. Dintr-un salt se aruncar.i asupra lui. Dar Artemon izbuti si se strecoare indeminare printre ei 9i-;i infipse col{ii in ciotul de coadd al unuia l
..\

-, Siri{i, voi fiare, pdsdri 9i gindaci !

Au nar,ilit du;manii

Sa-

9i astfel izbuti din nou sd-i jupoaie unuia coastele si celuilalt spinarea. Buldogii sdrird pentru a treia oari asupra lui. Artemon, cu coada tiriE prin iarbi, o porni razna pe cimp, alergind in cerc, ba ldsindu-i si se apropie, ba aruncindu-se intr-o parte, chiar de sub nasul lor. Buldogii cei cirni se infuriard de-a binclea. Miriind indirjifi, fugeau firE grab5, dar cu incip5linare, pe urmcle Iui Artemon, hotiri{i sa puna laba pe el, viu sau mort. In timpul ista, Carabas-Barabas se apropie de pin, il cuprinse ln bra{e;i incepu sd-l scuiure: D5-te jos ! Jos cu tine ! Buratino se prinse zdravdn de o creangd, cu miinile, cu picioalO -- Cheila de arrf - c.
t4m

in loc, greoi, gi se napustiri iard;i asupra lui i\rtemon. Acesta sdri sprinten in sus, lisindu-i si treacd pe sub el,

coapsa celuilalt. Buldogii se sucird

rele, ba gi cu din{ii. Aqa de tare scutura Carabas-Barabas copacul, incit conurile de pe crengi se cldtinau de mama focului. Conul pinului, plin de ghimpi, este cam de mirimea unui pepertaE galben gi e destul de greu. Dacd te pucnegte cumva un con de 5sta, atunci... vai gi amar de tine. Buratino abia se mai {inea pe creanga zgiltiita virtos. De acolo v azu ca Artemon aDta mai alearg5 gi el, cu limba atirnindu-i din

gurd, ca o cirpd rogie. D5-mi cheifa ! urld Carabas-Barabas, cdscind


5urd.

gurd

cit

Buratino se tiri de-a lungul crengii, ajunse in sfirgit in dreptul unui con mai mare Ei incepu s5-i roadd cu dinfii codita de care atirna. Cunr Carabas-Barabas zgilliia pomul din ce in ce mai tare, conul greu zburd deodati de pe creangd si... nimeri dreptin guralui cudinfi mari. Carabas-Barabas se intinse jos cit era de lung. Buratino rupse al doilea con ;i poc ! il repezi drept in ca pul lui Carabas-Barabas, care rdsuni ca o tobd.
I !

Siriti Ne-au incol{it dugmanii strigi din nou Buratino. Ajutor ! Snri{i in apdrarea unor bdie{a;i nevinovaf i !... Cei dintii le venird in ajutor iistunii. Zburind foarte jos deasupra pdmintului, spintecau aerul drept sub nasul ciinilor. Zadarnic cl5nfineau acegtia, miniogi, din din{i: ldstunul doar nu-i muscd: l'ij-j-j I gi gata... trecea pe sub botul lor ca un fulger cenugiu ! Din nouragul asemeni unui cap de pisic5, pic5, fdri ve ste, un vultur negru. Era vulturul care ii aducea de obicei Malvinei vinat. Iqi infipse ghearele in spinarea unui ciine poli{ist ;i, desfici ndu-gi larg
aripile lui puternice, se inil{d in vdzduh cu ciine cu tot $i cind ajunse in inaltul cerului 15si sd-i scape buldogul din gheare... Urlind inf iordtor, ciinele poiif ist se prdvdli la pimint, cu picioarele

incolli pe celSlalt ciine dintr-o parte, il izbi puternic cup ieptul, tl risturnd, il mu;cd si apoi slri in lSturi. $i din nou o pornirS, fugirindu-se prin cimpie in jurul pinului singuratic, Artemon gi dupd el ciinii politiqti care, degi zdrobiti 9i mu;cati, nu-1 sldbeau de fe..In ajutorul lui Artemon venird nigte broscule care tirau doi ;erpi, ,orbi de bdtrine{e. $erpii tot trebuiau si moari curind, curind, fie sub
Artemon
74

in sus.

il

minge.

induplecaserd s5-gi sfirgeasci via{a murind vitejegte. Artemon cel cu suflet mare se hotiri sd treaci la Iupta hotdrttoare. Se propti in coadd gi-gi ariti col{ii. Buldogii se ndpustiri asupra lui 9i to{i trei se rostogoliri ca o

o ridicind putredd, fie in stcmacul unei berze. gi broagtele ii

temon pi trat.

Artemon iqi cldmpanea falcile gi ii jupuia pe dugmani cu ghea. rele. Buldogii, ne{inind seama de mugcdturi gi zgiireturi, urmireau doar un singur lucru : dintr-un salt cutezi^ior si ajungd la beregata lui Ar-

si-i faci

de petrecanie. cimpia rdsuna de scherirXit 9i de ld-

$i iati cd unul din cei doi ciini igi cisca botul mare, ca si str5nute gi sd dea afari lichiciul cel otravitor al furniciror. Atunci garpele batrin gi orb se repezi cu capul drept in botul larg deschis al ci in elu i 5i, ca un sfredel, ii pdtrunse ln giilej.
75

intunecindu-le vederea. Broscu{ele {ineau gata pregati{i cei gcascd intr-o moarte viteieasci.

ajutorul lui Artemon siri acum Ei o familie de arici : ariciul. aricioaica, soacra ariciului. doud mdtugi nemd,ritate de-ale ariciului si ariceii cei mici. Veneau in zbor, zumzdind,, bondarii gragi, negri_catifelali, imbricafi in pelerine aurii; fognind din aripi, se apropiau gi bdrzdunii cei haini. crrdbugii de aur gi gindacii mugcdlori,' .u ,r.ia1iie ior tungi, soseau gi ei, tirlndu-se incet. Fdrd sd-9i precupe{eascr via{a, toate fiarele, pisdrile pi gindacii se napustiri asupra nesuferi{ilor ciini poli{i9ti. Ariciul, aricioaica, soacra ariciului, ceie doud mrtu;i nemdritate ale ariciului gi ariceii cei mici, fdcufi ghem, se rostogoliri intr-o clipitd ca ni;te bile 9i-9i infipserd lepii ascu{ifi drept in botur ciiniror vrajmagi. Bondarii ;i birziunii ii in{epau 9i ei, din zbor, cu acele lor veninoase._ Gra'e 9i linigtite, furnicile pdtrundeau in nirire ciiniror, improscindu-le cu un lichid usturdtor pe care-l fabricd numai ele. Cirdbu;ii aurii ;i gindacii ii mu5cau de burta. Vulturul, cu pliscul lui coroiat. ii ciocdnea in cregtetul . . capurui cirrd pe unul, cind pe celdlait. Flutura;ii ;i mugtele roiau ca Lrn nor des prin fa{a ochilor lor,

.In

doi ;erpi, hotari{i s_o sfir_

I =-{/ -;'..J

/-.. /,.'l

tiiltl:l
(l

' ,i4 . \r

4{

,il

.a

rffih,
'tt't,l/,::'*

q/("-44

---

1.-zrE

---Za-

l,\l(frt'

Acela;i lucru se intimpl:i gi cu celalalt ciine, in gitlejul ciruia pdtrunse cel de al doilea qarpe. Amindoi ciinii, infepeni{i, nrugca{i gi zgiria{i din toate parlile, inabuEindu-se, se zvircoleau acum neputinciogi pe phmint. Viteazul Artemon iegi invingdtor in lupti. In vremea asta Carabas-Barabas izbuti, in siir;it, sa-gi smulgd din gura lui cea mare conul cu ghimpi. Din pricina loviiurii pe care-o primise in cregtet, ochii i se fdcuserb cit ni;ie cepe. Cldtinindu-se pe picioare, de ame{eald, se sprijini de trunchiui pinulLri. Vintul ii resfira
barba.

Buraiino, cocolat drept

tul birbii lui Carabas-Barabas, luat de vint, se lipise de trunchiul imbibat de rigini.
76

in virIul pinului, vizu atunci cum ca pi-

Buratino cobori atunci pe o alti


strigd
data
! :

creanga
!

;l

Scindu-i ln

ciudd

--

Sic, moqule, cd nu m-ai prins

$i nici n-ai sd md pnnzl vreocopacului.

Barabas intinse miinilc sd-l inha{e


tel.

Siri jos gi incepu sd alerge roata in jurul


gi,

cldtinindu-se, se

lui

Carabasdupa bdie-

Barba i se incolScea 9i ea treptat in jurul trunchiului, incleindu-se in rrginS, Ei cind nu mai avu ce sd se incoldceascd, carabas-Barabas .se pocni cu nasul de copac. Buraiino scoase limba la el fugi spre ;i iacul lebedelor, ca s-o caute pe Malvina gi pe pierrot. Arte'mon, ciufulit tot, ;chiopata in urma lui, in trei labe, pe cea Ce-a patra {inind-o in sus. Pe cimpul de brtaie rimaseri cei doi ciini poli{igti, a ciror via{i nu mai pre{uia nici cit o ceap_d degeratb. Doctorul in gtiin{e de pdpugi, senior carabas-Barabas, rdmisese ;i el pe loc, buimac. cu barba lipiti de trunchiul pinului

data copacul, gata-gata s5-1 apuce cu degetele lui incovoiatc pe baie{el. Apol mal alergi dati jurul copacului qi incd o data...

Inconjuri o

in

t ln pe$tera

Malvina gi Pierrot stdteau


,rald5"

in stufarig,

pe

moviliJd umedd, dar

Peste capetele lor se intindea un piienjenig des gi ocrotitor, in{esat cu aripi de libelule $i cu lintari usca{i. Pasdri mici, albasire, zburind prin stuf aris, priveau voioase, dar '.am nedumerite, la feti{a care plingea amarnic. Din departare, se auzeaLr ratraturi indirjite dezniddj;i {ipete iluite: Artemon gi Buratino isi vindeau scump pielea. Mi-e fric5, mi-e frici ! suspina llalvina, in cleznidejdea ei, acoperindu-gi f ata scrldatd in lacrimi cu o frunzd de brusture. Pierrot incerca s-o linigteasci, recitindu_i poezii :
77

Stam

moaililo

Cu flori minunate
Galbene

$i

rogii, tnmiresmate,.

gi

Noi, pe mooilild, Vara-ntre.agd-om sta

Singurei, gi lumea Toatd s-o mira

Malvina bdtu lnciudatd din picior. s-a urit, m-am siturat de tine, bdiatule I Ntai bine fd-mi Mi rost de o frunzd proaspdtd de brusture, cd asta e ciuruitd toatd qi udd
leoarci. Deodatd, zgomotul gi fiPetele din depirtare se stinserd. Mah,ina igi frlngea miinile, vdicdrindu-se :

Se gtii cd Artemon gi Buratino s-au prdpidit' s-au prdpadit.. - se aruncd zdrobitd cu fa{a pe muEchiul verde. $i Pierrot se frdminta fdri nici un rost in jurul ei. Vintul adia r-rsor

orin stufig. In sflrqit se auzi zgomot de Pa9i. Venea pesemne Carabas-Barabas... Hain din fire cum era, avea sd-i in;f ace pe amindoi qi s5-i bage in buzunarele lui fdrd fund. Stuful fu dat la o parte gi deodatb apiru Buratino, cu nasul in vint ;i cu gura pind la urechi. In urma iui gchiopdta Artemon, hirtinit bini;or gi incdrcat cu boccelele. Tocmai cu mine gi-au gisit sa se misoare ! spuse Buratino, - fdrd sd ia seami la bucuria Malvinei gi a lui Pierrot. Nu-mi parci pasd nici de vulpe, nici de motan, nici de ciini poli!i9ti, nici chiar de Carabas-Barabas ! Ptiu ! Incalecd pe ciine, feti!o, iar trr, bdiatule, apucd-te de coada lui. S-o pornim la drum... $i el porni voinicegte peste mu;uroaie, croindu-gi drum cu coateie' prin stufirig, ocolind lacul ca sd ajungd de cealaltd parte... Malvina gi Pierrot nici mdcar nu indrdzneau sd-l intrebe ce se-nt?mplase cu ciinii poli{iqti Ei de ce ntt mai sint urmiri{i de Carabas-Barabas.

Cind ajunserl cepn sd schelSiSie sd faci un popas,

pe
qi ca

celdlalt mal al lacului, credinci<,rsul Artemon insd Echiopiteze rdu de tot. Omuleiii furd nev o i{i si-i oblojeascd rEnile. Sub rdddcinile uriage ale
78

unui pin ce cre$tea pe un delugor pietros, dddurd de-o pegteri Cirari 0occelerc ln pc$tera gl tot acolo se tiri gi Artemon. Viieazul ciine i;i lingea cite-o labd qi apoi o intindea Malvinei. Dintr-o cimd;u!5 veche a Malvinei, Buratino fdcuse pansamente. Pierrot le finea Ei Malvina lega cu ele labele rdnite ale lui Artemon. Dupi ce-l ooloJ lra gi-i puserd termometrul, Artemon adormi liniEtit
Buratino spuse: --.- Pierrot, sterge-o gi adu apd din lac I Pierrot porni ascultdtor, poticnindu-se gi bolborosind felurite poezii; pe drum pierdu lnsd capacul ceainrcului, iar apd aduse doar pe fund. Buratino spuse : -- Malvina, fugi de cautd vreascuri pentru foc I Xlalvina se uitd cu d ojand la Buratino, ddd u din umeri, pleca gi se-ntr.rarse cu un bra{ de tulpini{e uscate. Buratino spuse: -- Mare belea pe capul meu cu binecresculii dqtia I Aduse singur ap5, apoi tot singur adund vreascuri 9i conuri de pin, fdcu la intrarea ln pegteri un foc mare, care trosnea atit de tare, incii crengile pinului inalt prinseri si se clatine... Deasupra f ocului puse la fiert cacao cu ap5. - Repede, aEeza{i-vd la mas d I In tot acest timp, Malvina ticuse, cu buzele strinse. Dar acum nu se mai putu stdpini gi zise cu glas de om mare: Sd nu crezi cumva, Buratino, cb dacd te-ai luptat cu ciini poli!i9ti Ei i-ai invins, dacd ne-ai scdpat de Carabas-Barabas gi te-ai purtat bbrbdtegte, egii acum scutit si te speli pe miini Ei pe dinti lna inte de masd... De uimire, lui Buratino ii pieri graiul : Na-fi-o bund ! holbd el ochii la fetigcana atit de dirzd. trlalvina ie;i din peEtera gi batLr din palme: --- Flutura;i, omizi, gindaci, broscu{e... Nu trecu nici un minut Ei sosiri, in zbor, fluturi mari inclrcafi cu polenul florilor; tirindu-se, venird omizile $r grnoaclr ursuzl orn gunoaie, iar mai apoi broscu{ele, siltind pe burtd. Fluturagii, cu aripioarele desfdcute, se aQezare Pe perefii pegterii,
79

ca s-o impodobeascd gi ca pdmintul ce s-ar flrimita


mincare.

SA

nu cadd tn

Gindacii de gunoi rostogoleau in bulgdra;i tot gunoiul de pe jos gi-l zvirleau afard din pegterS. O omidd albi ;i grasd se tirl pe fruntea lui Buratino si, lislndu-i-se pe nas, ii stoarse p_uf ina pastd de dinti. Vrind, nevrind, trebuia sd-9i cure{e dinfii. O altd omide se 9i apuci sd frece dinlii lui Pierrot. Ap5ru 9i un bursuc somnoros, care semdna cu un purceluq. Prinzind intre labe omizile cafenii, le stoarse de pasta cafenie gi o lntinse pe incilldmintea omulelilor; apoi cu ajutorul cozii lustrui ca oglinda cele trei perechi de ghete : ghetele Malvinei, ale lui Buratino gi ale lui Pierrot. DupS ce le curitd, cisci alene: he-he-he si se indepirtd cdlclnd leginat, ca o ra{5. rx voioasd gi neastlmpdratd, cu Veni in zbor Ei pupAza -^^l-: IJtrsLr I r<r, motul ei cel rosu care i se zburlea de cite ori gdsea ceva de mirare. cine sd pieptdn ? - Pe Pe mine, spuse Malvina. Piaptdni-md qi f5-mi buclele ! Uite ce zbirlitd sint ! Asculti, drdgufo, dar oglinda unde-i ? Atunci broagtele cu ochii bulbuca{i ziserS: O aducem noi... Zece broagte porniri sdltind spre lac. In loc de oglindd, aduserd un crap lucios ca oglinda, si atit de gras gi somnoros, cd-i e1a tot una unde-l duc broa$tele, care-l tirau oe anproare. Proptirl crapul in coadi, drept in fala Malvinei gi, ca se nu se ?ndbuge, incepurd sd-i toarne ap5 din ceainic pe botigor. Neastlmpdrala prpdzd o pieptdnd pe ,Vtalvina gi-i fdcu buclele. Lui apoi cu grijd de pe p erets un fluturag 9l presara polenul de pe aripioarele lui pe ndsucul ietif ei.
!

Gata, drdguto ! $i, sfirrr !... ca un ghemotoc pestri!, zburd din pegterd. Broscu{ele tirird Ei ele crapul-oglindd inapoi in 1ac. Buratino SI Pierrot, vrind, nevrind, igi spdlard miinile, ba chiar gi gitul. Abia atunci le dddu Malvina voie si se ageze la masI. Dupd masd, in timp ce-gi aduna firimiturile din poali, ea .sp,use:

80

cu rdqind. Oftind gi scuipind intr-una el spunea : N-aveau cind sd fugi prea .departe. Trebuie sa iie pe aici
rlrdeva,

cotro vedea cu ochii. Dar nu se-ndura si-si plriseascd tovari;ii nepu tincioqi gi ciinele bolnav. El mormii: la mine tot ce-mi trebuie pentru scris. - N-am Ba nu-i adevdrat I Sint ici, in boccelu{i ! gemu Artemcn. Se tiri pind la boccea, o desficu cu din{ii gi scoase o sticlufi cu cerneald, penarul, caietul gi chiar un glob pimintesc mititel. fine tocul a;a de strins gi degetele atit de aproape de pe, niNi, cd o si te murddregti de cerneald I spuse Malvina, ridicindu-gi mhigorii frumoqi spre tavanul peqterii, spre fluturaqi fi... Deodatd, se auzi un trosnet de crengi gi vocl groase. Prin fa{rr: peEterii trecurd Duremar, vinzdtorul de lipiiori de leac. qi carabas-Barabas, abia tirindu-Ei picioarele. Pe fruntea directorului teatrul ui de pdpugi risirise un cucui rrrare 1i roEu, nasul ii era umflat Ei toatd barba numai smocuri ;i lnclr:iati

Buratino, prietene, data trecuta ne-am oprit la dictare. Sd continudm lectia... Lui Buratino ii venea s-o zbugheascl din peqterd Ei si fugl in

-Nu

prin

pe

pddrrre.

Buratino se hotaraste sd afle cu orice pre( de Ia CarabasoBarabas taina cheitei de aur


Duremar gi Carabas-Barabas trecurd incet pe lingd pe;ter5. In timpul lutpei, vinzdtorul de lipitori se pitise de fricd lnir-un tniiq. Cind totul se sfirgi, agtepti pind ce Artemon qi Buratino se fdcuri nevdzufi prin iarba deasd, gi abia atunci se apuci sa smulgi. cu mare greutate, barba lui Carabas-Barabas, in'rildtucitd gi incleiati de trunchiul oinului. Ei, da' bine te-a mai potcovit bdiatul ! spuse Duremar. Va tre. bui sd-ti pun pe ceafi doud duzini din cele mai bune lipitori...
ll - Cbcll! de !t'r - c.
t460

8I

Carabas-Barabas se puse p? urlete: - O sutl de mii de draci ! Hai s-o pornim ctt mai repede po lrrnra nemernicilor dlora ! Caiabas-Barabas Ei Durentar pornira indatd pe urmele fugarilor. Igi croiau cu miinile drum prin iarbd. cercetind cu de-ambnuntut fiecare tufiE Ei scotocind pe dupd fiecare movilifi. lo Ydzurit fumul ce se indlta la rdddcina bitrinului pin, dar trecu prin minte ci omuletii de lemn s-au adlpostit in peEteri Ei cd pe deasupra au mai aprins gi focul. Pe nemernicul de Buraiino am si-l tai bucbtele-bucitele, cu briceagul, mormdi Carabas-Barabas f urios din cale-afar5.

nu

Fugarii se pitird in fundul pegterii. Ce-i de fdcut? Sd fusim? Dar Artemon, oblojit din cap pini-n picioare, dormea somn adir.rc. Ca si i se vindece rinile. ciinele trebuia sd doarmi doudzeci qi lratru de ceasuri in gir. s5-l lase oare pe credinciosul ciine singur ;i fird ajutor in pegterd
?

Ascungi in fundul pegterii, Buratino, Pierrot gi Malvina se slituiri vreme indelungatd in goaptd gi hotdrird sd agtepte zorile, sb ascundi intrarea peEterei cu crengi, qi, pen tru o mai grabnici tnsdndtogire a lui Artemon, sd-l hrineasci in somn. Buratino spuse :

Nu $l nu

! Ori scapa cu toiii, ori pier cu tofii

--

Eu vreau totugi sd aflu cu orice pref de

in ce loc se afli uqifa pe care trebuic s-o descui cu chei{a de aur. Dupd ugi{a asta cici s-ar gisi un lucru m inunat ;i neasemuit.., $i lucrul
acesta ne va aduce fericirea...

la Carabas-Barabas

Mi-e fricd si rimin fdrl tine, mi-e fricd ! scinci Malvina. Dar ce, nu-l ai pe Pierrot ? Eh ! el doar si spund poez ii e bun !... Ca un leu am s-o apir pe Malvina, siri Pierrot, cu glas rdguqit, aga cum vorbesc de obicei riufdcitorii invechifi in rele. Tu nu mi

cunogti lncd...

lui

$i

Bravo, Pierrot, de mult trebuia si te porti aga ! Buratino o lui la fugd pe urmele lui Carabas-Barabas

9i ale

Duremar. Curind, dadu cu ochii de ei, Directorul

teatrului de pipuqi

qedea

82

'!'\

\,4

W
f
{d

{/2r*
{r

pr malul riului, iar Duremar punea pe cucui o comprese din frunze ,t. macn$. 1De departe se auzea cum ghiordie zgomotos pintecul lui Carabas-

li

Barabas Ei cum piuie

trist stomacul gol al vinzdtorului de lipitori

de

leac.

Eu unul aE minca pe loc urr purceluE lntreg qi o ri{ugte, rdspunse posomorit Carabas-Barabas.

Senior, trebuie neapirat sd ne intremdm, spunea Urmirirea nemernicilor s-ar putea prelungi pini noaptea

Duremar.

tlrziu. pereche

de

Cu chiu cu vai, prietenii se tirirri spre ospitdria ,.1-a trei pegti1ori", cdci firma se vedea bine de pe delugor. Dar Buratino, pitinJu-se prin iarbA ca sh nu fie vdzr-rt. ajunse acolo lnalnlea tul uaraDasBarabas ;i Duremar. Aproape de u;a osphtdriei, Buratino se dddu pe lingi un cocot mare, care gdsise pesenne un griunte sau vreo firimifd de piine qi, :icuturindu -gi mindru creasta ro;ie, scormonea pdmintul cu ghearele,

loftind galdgios glinile la ospif

-- Co-co-co-co Buratino ii intinse pe palmh firimiturile unei prajituri de migdale .- Servi{i, senior comandant general
I !

Cocolul se uitd aspru la biie{eiul de lemn, dar nu se putu sthpini ei-i ciuguli din palmi Senior comandant general, eu trebuie sa pitrund in ospdtdri* rlar ii-r aqa fel, lncit stipinui s5 nu bage de seami. Am sd md pitesc dupd minunata dumitale coadd care strilucegte in toate culorile, iar dumneata, te rog, sd faci bunitatea si md duci pini la vatrd I Ne-am
lnieles
?

Co-co-co-co

De fapt nu in{elesese nimic, dar ca s5-gi ascundi neqtiinfa, se lnCrepii fan{oE spre ula deschisi a ospitdriei. Buratino ll cuprinse de pene, pe sub aripi, gi i se ascunse dupi coadd. $i aga, tiptil-tiptil, pitrunse in bucitdrie, chiar pind Ia vatra unde trebdluia stdplnul cel

--

Co-co-co-co

! cirii gi mai rnindru cocogul.

chel al ospdtiriei, lnvirtind la flacdri frigirile 9i cratitele. Piei de-aici, hodorog bdtrin, bun de supd I tipd stiplnul la cos. f5cindu-i vint cu piciorul.
84

co-

6'?:.
Q)

/i7/t
i^:41

ii,
{in

tli
(lt(

E
714

sl-iui^,:k .^^t^{ v,t4!. -+4t, nT/t @ o" .r.ucf-*\


.

Cot-coo-dac deznddijduit, zburd

Cot-coo-dac

drept

in

ficu

ulifd,

spaimi.

gi apoi, cu un frpil la giinile care dideau semne tle


cocogul,

mar.

Buratino se strecuri, pe furi;, pe linga picir_rarele stipinului gi sc piti dupd un urcior mare de lut. In aceeagi clipd, se auzird glasurile lui carabas-Barabas 5i Dure

Stlpinul ospdtariei le ieqi inainte, inclinlndu-se adinc in fafa


Buratino se

virl

ln ulciorul de

lut 9i se ghemui acolo

lor

85

Buratino afla tatna cheifei de aur


Carabas-Barabas

fript, iar stlpinul hanului le tot umplea paharele. Sugind cu poftd un piciorug de purcel, Carabas-Barabas zise cdtre
stdpinul hanului : Vinul dsta e o porcirie ; ia toarna-mi mai bine din urciorul de colo ! $i cu piciorugul de purcel, aritd spre urciorul in care se pitise
Buratino. - Senior, urciorul acela - Minti I Ia sI-l vdd !

$i Duremar lnfulecau

acum un

purcelug bine

e gol, rdspunse stdpinul.

Stipinul ospitdriei ridich atunci urciorul

tsuratino se propti nu lunece in jos.

ln coaie cu toatd puterea, de perefii urciorului, ca sd

gi-l

risturnd pe masl-

-* Vid ceva negru induntru ! striga rdgugit Carabas-Barabas.

- $i eu vdd ceva alb, spuse Duremar. - Sd-mi iasi buboaie pe limbd gi si md sece junghiul prin gale de vd mint, seniore. Urciorul e gol - Daci-i aEa, pune-l pe masS; o si aruncdm in el oasele.
!

care se afla Burati no fu agezat intre directorul teatrului de pdpugi gi vinzdtorul de lipitori de leac. Peste capul lui Buratino incepuri sd curgd oasele gi resturile din iarfurii. Carabas-Barabas, dupd ce se seturd de bdut, igi rdsfird barba la focul din vatrd, ca sd se topeascd riqina lipiti de ea. -- Am sd-l agez pe Buratino ia aqa in palmd, spuse el lduddros, yi cu palma cealalti o s5-i pocnesc una cd praful o sd se-aleagI, de ell -- Nemernicul ! Aga gi meritd, intdri Duremar. Dar inainte de asta, n-ar strica s sd-i punem niscaiva lipitori, sd-i sugd tot singele... Nul SI Carabas-Barabas izbi cu pumnul in masd. Mai intii si-i iau chei{a de aur. Se bigd atunci in vorbd qi stdpinul hanului, cd doar gtia de fuga omuletilor de lemn: Senior, nu trebuie sd vd ostenili ciutindu-|. Am eu aici doi fldcii dibaci; am sd-i chem ;i pini mai sorbili un pahar, scotocesc ei toatd pidurea 9i vi-l aduc incoace pe Buratino, la iufeali.

Urciorul

ln

86

Bine I Cheama-fi fl5cdii, spuse Carabas-Barabas, intinzindu-gi tdlpile uria$e in fa{a focului. gi pentru cE se cherchelise incepu sd cinte

cit

1l

finea gura : Prichindelul meu'norod E de lemn gi-i cam nerod.

Iar pe oiala lui


Eu

Mult aestitul Carabas,

stdpin am fost Si eu rdmtn,

MLilt temutul Barabas !


Rege sint peste pdpu;i
-

Ah, cum tremurd la u;i ! $i de cum imi aede burba, Se-ncouoaie ca gi iarba, Chiar ;i cea mai ardtoasd. Am craaasd noduroasd, Impletitd-n ;apte cozi, f mpletitd-n $apte cozi... Cu craoa;a fac un semn
.

$i poporul meu de lemn Smirnd std si ioacd. strund. Bani, nu glumd tmi adund., Uite ici, tn buzunare,
I

ci, tn ouzunanu tndte.

,-Cu glas plingdref, Buratino zise atunci din fundul urciorului : Dezviluie taina, nenorocitule, dezviluie taina ! Carabas-Barabas rimase ca trisnit : apoi pocni din filci Ei se holbi la Duremar: '- Cine-a vorbit ? Tu ?

- Nu, nu eu...

unde mai pui cd mai trisese gi la misea Fafa zbirci de fric5, ca o smochini uscaiil
87

Atunci cine zice sd dezvilui taina Duremar avea obiceiul si creadd in tot felul
?

de lucruri tainice,

se invinefi Ei

gi se

In timp ce se uita la el, lui Carabas-Barabas


tine dintii.

lnceDu sa-l clan-

uezvalule talna I ca de nu, nu te mai scoli de-aici, nenorocitule, tipi din nou, prelttng, glasul tainic din fundul urciorului. Carabas-Barabas incercl s5 sard in sus. dar nu izbuti nici mdcar sI se-iirilte. Ceee feeel dee ta-i-i-i-nd r snuse el bilbiindu-se.

Glasul

rdspunse

Taina broaqtei {estoase Tortilla. De spaim5, Duremar lunecl sub masd, iar falca lui Carabas-Barahas atirna jalnic in jos. Unde se afld ulita, unde se aflb u;ifa ? guierd glasul, de parc5 ar fi- suflat vintul prin horn, lntr-o noapte de toamnd... Las' c5-fi spun, lii spun. Numai sd taci, sd taci t Eopti Carabas-Barabas. Uga se afld ln odii{a bitrinrrlui Carlo, ascunsi de vatra zugrdvitd... Ah ia rosti aceste cuvinte, ci stipintrl hanului intrl ln camerd. Iatd flicdii, senior ! Oameni de nddejde I Pentru bani, dgtia-s t-, ,it ^ ] lar e sd {i-1 aducd qi pe dracul legat fedele5... qi el aritl spre vulpea Alisa ;i motanul Bazilio, care se opriserb fn prag. Vulpea igi scoase de pe cap piliria ei veche qi ficu o tnchinSriune adincd. Senior Carabas-Barabas ne va d5rui, sdrmaniior de noi, zece qalbeni, iar noi 11 vom preda in schimb pe nemernicul de Buratino, fird .qh ne mi$clm din loc. Carabas-Barabas scoase zece bani de aur din buzunarul vestei: Iati banii I $i acum spune, unde-i Buratino ? Vulpea, dupl ce numird banii de citeva ori gi oftd din greu, li dadu pe din doud cu motanul, ardiS cu laba cdtre masd: Senior, e chiar sub nasul dumitale... se afld pe masl, ln

5i-l izbi cu furie de podea. Dintre cioburi Ei de sub grdmada de oase sdri Buratino. In timp ce tofi rdrndseseri cu gurile cdscate, el strdbltu ca o sigeati camera, ieqi in curte qi se ndpusti spre cocosul care cerceta mindtu, cind 'cu .un ochi, cind cu altul, un gindac mort.
88

t!rclor... . Carabas-Barabas apuci urciorul

+_:__.-r=e__=:

---_=_=__:_

.-.-...........

?,,

a
'l{,lt
'i14tr

vj

tL

dat de gol, carne de supd I li strigd Buratino, ridicln' Tu m-ai rln-gi ameninfdtor nasul. Acum ia-o la sdndtoasa cit te fin picioarele ! $i Buratino se prinse cu amindcud miinele de coada lui de general. Cocogul, fird sd in{eleagd nici de data asta nimic, igi desfdcu arioile qi o lud la goand cu picioarele lui pintenate. Buratino se idsS tirit de el ca lntr-un vlrtej, peste drumuri, dealuri 9i cimpii, spre pidure. Carabas-Barabas, Duremar qi stipinul ospltdriei, venindu-$i in fire' tlEniri din cas[, luindu-se pe urmele iui Buratino. l)ar oricit se uitau, nu-l zdreau nicdieri; doar hdt departe, pe cimpie, cocogul alerga cit ll tineau picioarele. Dar cum tofi qtiau cit e de scurt la minte, nimeni nu-l lud ln seamd.

l1 - Chctlr

dc

- .

1460

89

Buratino, pentru tntita oard tn oiala lui, e cuprins de deznadeide, dar ptnii [a urma toafe se sftrsesc cu bine
Coco;ul cu mintea scurti obosrse ; abia mai fugea, cu pliscul cis<'at. Buratino didu in sfirgit drumul cozii lui rdvdgite. - Ia-o din loc, generale ! Intoarce-te 1a glinile tale.. $i porni de unul singur, prin frunziE, spre 'locul unde se vedea strdlucind lacul lebedelor. Iati 9i pinul de pe delugorul pietros, iata ;i pe;tera De jur lmprejur erau imprdgtiate crengi rupte. Iarba efa Dr azoala de urme de rofi. Inima lui Buratino prinse sd bati cu deznidejde. Sdri de pe delugor SI se uitd sub riddcinile sdunoase. Pegtera era goali ! Nici Malvina, nici Pierrot, nicr Artemon ! Pe jos se aflau doar doui zdren{e. Le ridicb. Erau minecile camigu{ei lui Pierrot, sfigiate. "Fdra ind'ia1d ca prieteniimei au fost rdpifi r s-a sfirgit cu ei." Btiratino igi ingropd fafa in iarbi. Nasul i se infipse adinc in pdmint. Abia acum igi didu el sear'a cit de 'mult igi iubea prietenii. Mal vina n-avea decit sd-i dea oricite lectii de bunicuviinli, iar pierrot n-avea decit sd-i spuni, fie 9i de-o sutd de ori, poeziile lui proaste, Brr ratino ar fi dat pind ;i cheifa de aur, numai si-i mai poat6 vedea. Lingd capul lui, se indlta deodati, fdrd zgomot, o movilifi de pamint sfirimicios, din care iegi o cirtifd catifelati, cu ldbute trandafirii ; strdnuti pi{igdiat de trei ori gi spuse: Sint oarb6, dar am urechi foarte bune. In locul acesta s-a oprit un carucior tras de nigte oi. In cdrucior gedeau vulpoiul, guvernatorul Ora;ului Progtilor, ;i detectivii. Guvernatorul a poruncit asa : ,,Luali-i pe nemernicii d9tia. I-au zvintat in bdtdi pe cei mai buni politiqti ai mei, in timp ce-qi ficeau datoria I Ridica{i-i 1,, ueleclIYlr au raspuns: ,,Ham !" s-au repezit in pegteri gi am auzit induntru mare hdrmilaie. prietenii tii au fost lega{i, arunca!i in cirucior impreund cu boccelele lor si p-aci le-a fost drumul...
90

lul buratino sa ramlna lnllns pe Jos cu nasu I in pdmlnt ?! El siri cit colo Ei-o lui la lugd pe urmele ro{ilor, trecu de lac qi ieEi in cimoia cu iarbi deasii. Fugea mereu, fugea a;a, in negtire. N-avea nici un piatt, dar .ctia
La ce i-ar Il
IOIOSII

una gi bun5: trebuia sd-gi scape cu orice chip prietenii. Ajunse in sfirgit la prdpastia in care se rostogolise cu doud nopfi mai-nainte, cdzind intre brusturi. Jos, zdri iazul murdar in care-qi avea casa Droasca {estoasd Tortilla. Pe drumul ce ducea cdtre iaz cobora un caruclor lras de douh oi slabe, numai pielea 9i osu[, cu lina numai
zdren{e.

Pe caprl gedea un nrotan gras, lat in filci Ei cu ochelari de aur; el indeplinea slujba de piritor pe lingi guvernator. In spatele lui stdtea vajnicul Vulpoi-guvernator. Peste boccele erau culca{i Malvina, Pierrot gi Artemon, oblojit din cap pinl-n picioare. Coada lui, odinioard atit de frumos pieptinatd, atirna din cirucior, iar molul i se tira prin praf. In urma cSruciorului pd5eau cei doi clini detectivi DobermanPintscher. DeodatS, detectivii iqi ridicari boturile in vint, qi adulmecind deasupra prdpastiei tichia albd a lui Buratino.

z|riri

asupra capului gi, ugor ca o rindunicS, se aruncd de pe piscul cel mai inalt in iazul rnurdar, acoperit de mdtasea broaqtei. Descrise mai intii o curbd in aer Si at fi nimerit, fira indoial6" in iaz, sub ocrotirea mStusii Tortilla. dacS nu s-ar fi amestecat vintLr I cel puternic. Vlntul ll prinse intr-un virtej pe ugurelul Brrratino, care, cum .rt it i era ficut din lemn, il invirti, il rdsuci ca pe un titirez, il aruncl de colocolo, gi-1 lSsi si cadd tn cdrucior, drept in capul Vulpoiulu i-guver
n a tor.

FIrd a sta pe ginduri incepurd si se calere in salturi mari pe urcugul repede. lnainte insd de a fi ajuns ei sus, Buratino, care nu mai avea unde si se ascundd $i nici incotro si fugi, igi ridicd miinile de-

Motanul

vili

cel gras cu ochelari de aur, de pe caprE gi, pentru cI era un fricos

le;inat.

luat a;a, fird veste, se pr5;i un ticElos, se preficu

Vulpoiul-guvernator fricos nevoie ie mare, o rupse la fugd pe povirnig, fiplnd, gi didu buzna lntr-o vizuind de bursuc. Dar a nimerit prost cici bursucii, dupd cum se gtie, nu prea sint bucurogi de astfel de oaspefi gr le fac reoede seama. ulle, spenale, ra sturn ara cdruciorul. Malvina, Pierrot gi Arternon chzurd. de-a berbeleacul nrintre brusturi, cu boccele cu tot. Toate astea se petrecuri insi atit de repede, lncit voi, dragi cititori, n-afi fi apucat nici mdcar sI vd numdrafi degetele de la o mlnd. Ciinii Doberman-Pintscher coborird povirniqul ln salturi man. Ajungind in fa{a cdruciorului rlsturnat, il vdzurl leEinat pe motanul cel gras. In brusturi zd.ceau omuletii de lemn 9i ciinele oblojit de la cap la coadd. Dar Vulpoiul-guvernator nu se zdrea niciieri I Tocmai acela pe care detectivii trebuiau sI-l pdzeasc6 mai dihai ca pe lumina ochilor, se flcuse nevdzut de parci l-ar fi ?nghifit pa mintul. Primul detectiv, ridicindu-qi botul tn vint. slobozi un schel5liit prelung de deznidejde. A1 doiiea detectiv flcu la fel. - Ai-ai-ai-u-u-u-u-u I Apoi amindoi o luard iar5gi la goand; scotociri peste tot. Sc..r.ro cind, scheldldiau piini de jale, pentru cd simfeau de pe acunr loviturile de bici pe spinare ;i veCeau gratiile de fier ale inchisorii. Umili{i din pricina neputin{ei lor, cu cozile intre picioare, Iugrr6 in Ora;ul Progtilor, gindindrr-se ce minciuni si-ndruge la postul de poliiie. Pentru a-gi scipa pielea, se invoird si spund cd pe ciru rn sc intimplase o minune gi cd Guvernatoruf fusese ridicat de viu, in ceru . IJUraIlno i ncepu sd se piplie incetigor: picioarele gi mlinile Ir erau intregi. Se tiri apoi pini lingi brusturele unde ziceair Malvina si Pierrot, le dezlegd frtnghiile 1i-i puse in libertate. Maivina il imbrS{iEd pe Buratino fdri sd spuna un cuvlnt, dar nu putu sd-l sirute din pricini ci bdiatul avea nasul prea lung. Minecile lui Pierrot erau rupte pind la coate; pudra albi i se scuturase de pe fafd gi se vedea acum cd obrajii lui erau la fel ca ai tu. turor, ba chiar tare rumeni, in ciuda dragostei lui pentru poezii.
92

M-am luptat vitejeqte, spuse el cu o voce groasa. Daci iia nu mi-ar fi pus piedicd, n-ar fi pus ei mina pe mine ln r,ecii vecilor. Malvina ti tntdri spusele S-a luptat ca un leu ll cuprinse apoi pe Pierrot de git qi-l sirutd pe amindoi obralil, Destul acum I Nu vd mai pupafi atit, mormdi Buratino. Sd fugim I Pe Artemon il vom tiri de coadd dupl noi. To{i trei il prinserd pe nenorocitul ciine de coadi ;i-l tirirri
: !

dupi ei pe povirnig ln

sus.

Da{i-mi drumul, merg eu gi singur, cd a;a... mi-e rugine, ofta ciinele, oblojit tot.

Nu, nu se poate, eEti inci prea slSbit. Dar nici nu apucari sd urce pina la jumitatea porrirni;ului, ca pe culme apiruri Carabas-Barabas ;i Durcmar. Vulpea Alisa ii andta ;u laba pe fugari, iar motanul Bazilio i;i peria mustatile $i putdia

I Asta-i bund chiar cheifa de aur.

amenintdtor. Ha-ha-ha

chicoti Carabas. lald cd-mi iese

in

calc

Buratino igi fdcu la iufeali planul cum si scape de primejdia ce se abdtuse iardgi asupra lor. Pierrot o strinse pe Malvina la picpt, hoiirit se-$i vindd clt mai scump pielea.Deasti dati insri nu mai aveau nici o nidejde de scdpare. Duremar chicotea ;i el in vlrful povirnigului : Senior Carabas-Barabas, s5-mi dai niie Cllnrlc DOlnaV. ll VOI .dtunca in iaz, la lipitori. O sd le oriasci... Gras din cale-afard, cum era,;i leneg nevoie mare, lui Caraba:Earabas li era greu sd mai coboare pinl in vale, a;a c6 lncepu *A-i ademeneascd pe fugari , indoindu-gi degetul lui lung ci1 un cirnal - Venifi la mine, copila9i... venifi la mine. Nu vd clintifi, le porunci Buratino. $i chiar dacA ne esre dirt sA murim, sd primim moartea cu voiogie. Pierrot, spune poeziile tale cele mai proaste. Iar tu, Malvina, sd rizi cit te-o fine gura... Cu toate micile ei metehne, Malvina era un tovardq minunat. igi pterse iute lacrimile gi prinse sd ridd batjocoritor cdtre cei care-i aEteptau sus.
:

\"''

Pierrot nascoci numaidecit o poezie gi o striga in gura mare, cu un glas cit se poate de neplicut:
De uulpe mie mild C-o agteaptd bdful...

Iar de Bazilio, holul, va spun drept, mi-e siLit. Cit despre Duremar cel proslottac E un neru;inat, -oezi bine ! Carabas-Barabas e un fleac... Hei, Barabas, cui mai i-e fricd azi cle tine'?.r ..

In tirnpul acesta, Buratino se strimba in fel 5i chip, batirrdtr-si


<ie Carabas-Barabas.
--ac de grdsime

joc

Ei mdi, directore la teatrul de pipugi, butoi dc berc iara berc..


barba

plin cu prostie, d5-te jos, r'ino-ncoace sd scuitt drcnt in

ia iumulitd. Drept rispuns, Carabas-Barabas urli infiordtor, iar Drrremar isi ridici miinile uscate spre cer. Vulpea Alisa zimbi acru - Dati-mi voie sd le succsc gitul obraznicikrr astora... O clipi numai si totul s-ar fi slir;it.. l)ar deodati trecuri in zbctr:

iastunii,;uiertnd. Aici, aici, aici Deasupra capului lui Carabas-Barabas zbrrrh o cof oia n a, croncS,rind tare: " tr{ai repede, mai repede, niai repede I In virful dealului aplru bitrinul tata Carlo, cu sprincenele iniruntate gi cu minecile suflecate. Jinea in miini un ciomag noduros. Lui Carabas-Barabas ii fdcu vint cu umdrul, iar lui Duremar cu cutul. Pe vulpea i\lisa o croi pe spinare cu mdciuca, iar pe motanul Bazilio il zvirli cit colo, pocnindu-l cu cizma. Dupi aceea, se aplecd privind in vale spre locul unde se aflau omulefii de lemn qi strigd bucuros: -- Buratino, fiul meu, nizdrivanule !... Eqti teafEr, sinitos ? Hai, vino mai renede la mine.
I

94

*:-tv;** ("''' { ; / {'' ,; tt( ii ;{t ,ffi ,t/ /,ffi&S y-&;


+ ..b' t{fit

#*

"'f'a/F [r-Y' hFjry{tr&{


t(

-/ ( I

,/d ) -f -,W

! ,.r' -/

l%zev\\

,7

./r--n/s

{'-

7.'":

,/ .'/ lr
,;.

+o-h*ffi; ,;,;

/r' y./ffi.
r,f )

>,ti#{fr, tfl*o (,2" iTt_'' t r


rtt

t _$1:6W,.fft'j i gfiffi.*r
r'-f a
t

ry, {,:i':,,ffi.'itli,o4 ou' ',,A ,)r*{


i *,r*lt I $l't

;W'Y";ffi

ryiffi,

Buratino SC infoarce TN sf?r;u dcasd, tmpreund cu tdta Car[o, Ma/oina, Pierrot si Artemon
Ivirea neagteptaid a lui Carlo, cu un ciomag in mln5, cu sprlnconele incruntate, ii bigd in sperie{i pe nemernici. Vulpca Alisa se strecurd tiril prin iarba deasd qi de acolo o rupsc ia iusd. Dar. din cind in cind se tot oprea, tndoindu-se de durere, din pricina loviturii primite. Motanul Bazilio zburase cit colo, la vreo zece pagi, Ei acum plr. i{la plin de ciudd, ca un cauciuc de bicicletd gdurit. Duremar, ridicindu-qi poalele paltonului verde, cobori dealul, bodo ginind intr-una : Eu n-am nici o vind, nici o vind... Dar deodatd, ajrrngind intr-un loc mai povlrnit, se rostogoli de-a rf*ra. cdzind in iaz cu un plesciit asurzitor. Carabas-Barabas rdmase locului, in picioare, cu capul vlrit lntre umeri. Nu isc mai vedea decit virful urechilor. Barba ii atirna jalnic" ca un gemotoc de cil{i. Buratino, Pierrot gi Malvina se cdldrard indatX pe coastd in sus, Iata Carlo ii lud pe rind in brate, ameninjindu-i cu degetul : ardt eu voud, neastimplratilor I - Vd $i-i bdgn pe toti in sin. Cobori cifiva paqi, se opri si *e apleci asupra nenorocitului de ciine. Recunosciiicr, credii-rciosttl Artc'mon ridici botul si-i linse nasul lui Carlo. Buratino {isni gi el din sin Carlo, noi fdrd ciine nu mergem acasi. - Tatd Ehe-he! rdspunse Carlo,-o sd fie cam greu. Ei, dar acun, treaci de la mine ! O sa-1 duc cum oi putea ;i pc cilelu;ul vostru. Il ridica pe umdr ca pe un sac qi, rbsuflind greu din pricina poverii, urcd anevoie pind sLrs, unde dirdu dc Carabas-Baraba s: stdtca {intuit locului, cu capul intre umeri gi cu ochii holba{i. Dar papuqile sint ale mele... bolboros.i el. Tata Carlo ii rispunse aspru: Vai de capul tdu I Om bdtrln gi cu cine te-ai lnhiitat ! Cu nigte
:

'

96

pungagi cunoscuti de toata lumea, cu Duremar, cu motanul gi cu vuipea ! Pe cei mici ii asupregti... ru;ine iie. doctor de pdpuqi! $i Carlo porni pe drumul ce ducea spre oras. Carabas-Barabas, tot cu capul virit intre umeri, il urma pa3 cu pa,s. --- Da-mi pipu;ile inapoi ! -- Pcntru nimic in lume si nu i le dai ! strigi Buratino, sco{fnci capul din sin. Asa au mers ei qi au tot mers. Trecuri de osplt|ria ,,La trci pe;ti;oii", 1n pragul cireia stitea jupinul cel chel, iicindu-le pleciciuni 1i arritind cu amindoua miinilc fripturiie ce sfiiiiau pe vatri. prin fa{a ugii se inviriea, incoace gi incolo, incolo si incoace, cocosul cu coada smulsi, povestind plin de minie pozna lui Buratino. Gdinile, infelegitoa re, ii .tineau isonul: -- Vai, r'ai, ce jale ! Oi, of, dragul nostru cocos ! Carlo se urcd pe un delugor, de unde putea vedea marea, brlzdattt ici gi colo de valuri mai intunecate, aduse de r;ini,;i tot de acolo ziri orSgelul cel vechi, de culoarea nisipului, scrldat de soareie arzitor, 5i acoperi;ul de pinzd al teatrului de p5pugi. Carabas-Barabas, {inindu-se la trcri pagi in urma lui Carlo, bolborosi: O suta de galbeni i{i dau peniru pipu;i. Vinde-mi-le mie ! Buraiino, r\lalvina si Pierrot asteptau cu sufletul la gura sd audi rdspunsul lui Carlo.

E1 rlspunse hotirit: Nu I Dacil ai ii fost un director bun qi ttn nm r"rr cnflci t: ^^ fi Lt-d) dat inapoi omulefii. Dar tu e;ti mai hain d ecit un crocodil. Nu tr-t dar qi nici nu !i-i vind I Cara-te de-aici I Carlo cobori dealul .'si, ncmailuindu-l in seami pc Carabas-Barabas, intra in ord9el. Acolo, intr-o pia{d pustie, statea, neclintit, de strajd un polifist. De cdldurd gi plictiseala, mustd!ile i se pleogtiserd, pleoapele i se inchiseser5, iar deasupra pilSriei in trei co[{uri roiau mustele. Dupi ce-;i viri barba in buzunar, Carabas-Barabas il apucd deodati pe Carlo de guler, pe la spaie,;i uili ca -si se aucli in toati pia lz' Pune-fi mina pe ho{ ! Mi-a furat papugile ! Dar poli!istul, plictisit 9i toropit de cdlduri, nici micar nu se clinti din loc. carabas-Barabas sdri atunci la er, cerindu-i cu tot dinadinsul sd-l aresteze oe Carlo.
tt .Cbei{a dc

a.rr

c. l@

97

Dar tu cinc eqti ? intrebd alene polifistul. Eu sint senior Carabas-Barabas, doctor in gtiin{e dc papu;i. directorul vestitului teatru, cavaler al Nlarelui Ordin, cel mai bun prieten al regelui. $i de ce {ipi la mine I zise polifistul. In timp ce Carabas-Barabas se ciorovdia cu el, tata Carlo, bocd,nind cu bastonul in caldarim, se apropie de casa in care locuia. Descuie apoi uga odlifei lui intunecoase de sub scard, il didu jos de pe umeri pe Artemon ;i il agezi pe pat, dupd aceea ii scoase din sin pe Buratino, pe Malvina gi pe Pierrot, gi-i agezd unul dupl altLtl, pe masa. Malvina spuse numaidecit Tati Carlo, vezi, te rog, mai intii de ciine. Bdie{i, trece{i indatd la sodlat... Apoi i;i tmpreuna miinile cu dezn6dejde: -- Rochif ele mele I Pantoiiorii rnei cei noi, drdgu{ele mele pangli:

toate au rlmas printre brusturi, pe fundul ripei 1... - Nu-i nimic, nu fi mihnit5, ciuta s-o impace bdtrinul Carlo. Mai spre seare dau eu o fugii qi-ti aduc toate boccelele. Dupi ce desfdcu cu grija pansamentul de pe labele lui Artemon, vdzu cA rdnile ii erau aproape vindecate, dar cA bietul de el nu se putea miEca din pricini ci era iihnit de foame. O farfurie cu terci din fdinl de oviz qi un oscior cu maduvl, - Artemon, -- qi sint gata sa mi lupt cu to{i ciinii din oraq ! oftd - -- Vai. vai. vai ! se caina Carlo. N-am in casi nici macar o firimi{d de piine, iar in buzunar nici o le{caie... Malvina se porni si plinga in hohote, iar Pierrot, ingindurat, igi freca fr untea cu palma. Am sil ies in strada sd spun poezii ;i am sX string de la trecatori o grSmadi de bani... Carlo dddu din caP : Fiule, dacd faci una ca asta, mi-e sd nu dormi la Politie ; o si ca pe un cer;etor ! tnchidd te Toti, afari de Buratino, erau abituti. EI insd zimbea Eiret $l se tot tnvirtea, de parcl n-ar fi stat pe masd, ci pe un titirez' Destut cu viicdreala ! spuse el sdrind jos 9i scofind ceva din buzunar. Tati Carlo, ia birdi{a Ei smulge pinza aceea gduritd de pe
cu{e
Derete.

98

-:==:--=ai

:-

:==--"-:--,--_-:,-==--

==-r--Cu nasul in iint, arata citre vatrd, citre ccaunul din vatri $i catre dira de fum, zugrivite toate pi: bucata de pinzri I'eche. Carlo se miri Dar de ce, fiule, si pripidim un tabiorr atjt de minunat ? iarna ma uit ia el ;i imi inchipui ci este un foc adevdrat, ci in ceaun fierbc intr-adevir o ciorbi de miel cu usturoi, ,si mi ,se face parca mai
:

cald.

Tati Carlo, i{i dau cuvintul nteu <le piipu5a ca vei avea c u rin un foc adevarat pe vatri, un ceaun adevarat de iuci si o ciorbi fierbinte. Rupe pinza. Buratino vorbea atit de

r.l

hotirii, incit tata Carlo. duoi ce se scir 99

cel viclean.

pina dupa ceafi ;i clatina din cap ntormiind, lui cle;tele qi ciocanul pi incepu sa desprinda tabloul, in spatele cdruia, dupi cun;tim, se afla un pdienjeni; des, infesat cu rnusculife moarte. Carlo rnituri inceti;or paienjeni.,-sul si abia atuncj dadu cu crchii de o uqd micu{a din lemn de stejar, innegrit de vreme. In ceie patru colfuri erau cioplite figuri zimbitoare, iar la mijloc un omule{ czrre juca, un omule! cu un nas lung. Dupi ce scuturare bine praful, A/talvina, Pierrot, tata Carlo pi chiar flimindul Artemon strigari to!i deodatd: chiar poza lui Buratino - Dar asta-i spuse Buratino, cu toate cd, la drept vorbind, nici $tiam eu, nu se gindise la aga ceva, ba dimpotrivi rimisese ;i el cu gura cdscate. Iatd gi cheia ugilei. Deschide, tati Carlo... U;a asta micu{a gi chei{a ei de aur, spuse Carlo, - au fost ficute de mult de un meqter tare priceput. Sa vedem acum ce se ascunde in dosul ei. Viri chei{a in broascd qi o r5suci.. Indata se auzi o melodie vioaie ;i foarte pl5cuti, de parca ar f i cintat o f la;neti mici Tata Carlo impinse uga, care se deschise incet, scir{iind. Tocmai atunci risunarl sub fereastrd niqte pa;i grabi{i qi numaldecit il auzir\ pe Carabas-Barabas urlind- In numele regelui din Tarabari, arestafi-l pe Carlo, pe bitrin u i
!

Carabas,Barabas patrunde
SCdTA

in odarfa cle sub

Dupa cum gtirn, zadarnic cdulase Carabas-Barabas sd-l induplece pe poli{istul cel somnoros sI-l aresleze pe Carlo. \rizind ci n-o scoate ia capit, Carabas-Barabas o lud din nou la fLrgi pe stradi. Ilarba lui, risfirata de vint, se agi{a de nasturii qi umbrelele trecatorilor. Insi carabas-Barabas igi ficu loc cu coatele, scri;nind din din{i. Bdielii fluierau asurzitcr qi zvirleau dupd el cu mere puirede. Carabas-Barabas intrd ln goana mare la primarul ora;ului. Era o ri nespus de cilduroasS, qi la ora aceea primarul, numai in pant.aloni
/o0

;\

\'il
II II

n
tll

It

'l . ,i
!

,'I
,.1
I

,l
'q.itl ;i:: r| ;:.i,j,.

*i'tt
, r1:::

't)

'

}}^
r

fr.\

H-

',

';

:';1':.

il il E
I

>*l=*= : -< -

ril

rr.1

%
.r-'!!:

&li'

tf i\ -

\-

-5

-u2 \'1-"

-t

\ ')

-<F -

'@
3*

l-C-

scurti, tedea in gradina, linga f intina lisnitoare,


monade.

Ei

se racotea

cu

li-

$ase rinduri de barbri avca primarul, iar nasul i se pierdea intre iaiciie grase ;i trandafirii. Tn spatele lui, a;ezafi sub un tei, patru pol iii;ti amiri{i nu mai pridideair t:u rlestupatul sticlelor cu limonadi. /Carabas-Barabas se arunc:i in genunchi in fa{a prinrarului ;i, intittzindu-si lacrinrile pe ia{ii cu barba lrri ;r:-icliita, incepu sa urle cit il

trnea gufa:

'Sint urr an nenoroi'il. Artr iost batjocorit, furat, batut... ' Cine a crrtezat sir-5i bati joc de un orian ? intrebi primarrrl.
c.,r'f

rasrrflind a ner,oic. -Cel tnat invt'rsrrnat dustnan al nlcu, batrinul Ilalnetar Carlo. El rni'a furat irei din cele nai brrne p2pu;i sl rcum vrea sa dea foc vt'stitrrlrri nreu ltar,ru ! E in ,ct;rre si dea foc ;i sa je-fuiasci tot orasui daci nu-l hiigati, iiira intirzierc, 1a inchisoare. Penlru a-si intari sprrsele, Caraba.-*-Barabas scoase un pumn de galbeni qi i lasa ,.a cadi in papLrcrrl primarului.Ca si nu nrai lrrngim vorba, atita s-a jeluit si a 'indrugat la r,erzi s:i uscatc', incit prinranrl, spcriat din cale afara, dirdu porunci celor patru polifisti de sub tc.i : Urma,|i-l pe acest preacinsti+,. orian si procedali cum se cuvinc" ln numc'le legii I Carabas-lJzrrabas, insrilit de cei patrLi polit iqti, se repezi intr- un .ufict la locuin{a 1ui Carlr; si incenu a striga: In nrrmelc regclrri riin Tarabari, a resta 1i - pe acest hof 5i n''1

rncrnic Lraf llSi: eiir lllt lllitlJ


I

I
:

,li rr

bas-Barabas striqa iirrisi -- In nutrtele regeiui din l'arrabari, spargcfi u9a I Polifi;tii se opintir:r cu putr:re; labliile prrtrede ale ugii zburara din !i!ini 9i in ziing:rnil lsrrri:itor cler : abii, cei prtru vajnici nnliti<1i naviliri in odaita cle sub scarii. Naviilirlr in otlrriir: t'!ti:rr trt cli p11 t'in tl (.u r 1o, piecirrdu-5i r-errrl trecea preigui uqiiei tirinr:t'ie r.ijn ir eret r:. El coborisc cel Cin urmri 1i ugif a .. pac I se inchise in rurma lui. Cinimpragiiate iecul cel dulce se stinse. In r,diriia de sub scari zacr.au numai fase murdare si pinza pe care efr.r zu gravita v atr a, siisiata $i mt.rl

'tlaiiii

nu r:l<.trtttl..r' nirni'iri.

Atunci Carlr-

otoliti.

,no

in

Carabas-Barabas se repezi 1a ugifa tainicd ea cu pumnii 5i cu pici,rarele.

gi incepu sa loveascd

Carabas-Barabas i5i fdcu vint 5i se izbi cu spatele de u5a. USita nici ca se clinti. Infuriat peste mdsura, bdlir din picioare 9i racni la poli{i;ti : In numele regeiui din Taraltari. spargef i ula asta blestemati I Poli{i9tii se pipiiau de zor. unul pe celSlalt. UnuL avea nasul julit, Nu I Aici nu-i lucru curat I goptird ei gi pornirii intins sd-l ingtiinteze pe primarul oraqului cI fdcuserd totul in numele legii, dar ci, pesemne, insugi necuratul venise in ajutorul bdtrinului fla;netar,

Bum, bum, bum Dar upa cra tra in ici.


!

alttrl un cucui in

cap.

care se fdcuse nevizut prin perete. In oddita pustie de sub scar5, Carabas-Barabas i1i smulgea barba de ciudd gi se tivilea pe jos, urlind gi vaicdrindu-se ca un ttrrbat.

Ce giisesc et

tn dosul usi(ei {ainice

barba de iurie, Buratino, r\lalvina, Pierrot gi Artemon, qi urmafi de tata Carlo, coborau sub pimint pe scara dreapti, de piatrS. Tata Carlo linea in mind un capdt de luminare. Irlacira ei pilpiitoare arunca pe perete umbre mari, ;i puteai sd vezi cind capul ciufulit al lui Artemon, cind mineca lunga a lui Pierrot - dar simburele de lumini nu rlzbea si lumineze bezna in care se adincea scara. Malvina se ciupea intr-una de urechi, ca si ntt izbucneasca in plins, de fric5... Pierrot, ca iotdeauna, bolborosea tam-nesam poezii de-ale lui: Pe pereli umbre tot joacri; Teamd nu mi-e! Ce-or sd-mi taca?... Fie scsra cit de-abrupta,
Bezns cit de ne'ntreruptd, In pdmint tat n-om intra, Om ajun,ge undeua !...
105

In iimp ce Carabas-Barabas se tdvdlea ca un turbat, smulgindu-9i

SC

si

Buratino o luase inaintea tovara;ilo r sal, iar tichia lui albi de-abia mai zdrea undeva, in josul scarii. Dnrrdnti sr' uuzi un luicrrt. ccln ca ZLL, rostoqolindu-se . | ., |.|.\|1.' ^| numaidecit dupl asta, glasul plingare + ^l lui Buratino rdzbi pina\ I dl
|
:

la ei

virtej negru.
fip

Ajutor ! Intr-o clipiti, Artemon, uitind ca era rzinit ;i fldnind, se repezi gr risttrrnindu-i pe ,tulalr,'ina ;i pe Pierrot. o porni in jos, pe _sciri, clr ur:
Se auzea cum ii clSnfane din{ii

Sarifi

It.

in quri. Pe urmi

larasl izbucni

ur.,

Apoi se asternu Iini;te; doar inirna ,.\talvinei ticiia ca un ceas der.teptitor. O raza mare de lumina scalda dintr-o datd sciriie. ir 1a cira lumindrii din mina lui tata Carlo incepu sd paleasci. Privi!i, privi{i incoace ! strigir tare Buratino. Malvina incepu sd coboare cu iu{eald scarile, mergind de-a-ndirir-' telea; dupa ea sirea Pierrot, iar cel din urma cobora Carlo, indoit din ;ale ;i pierzindu-si mereu galen{ii pe drum. Jos, acolo unde se sfir;ea scara cea abrupta, ;edea Artemon peo platformi de piatrd ;i se lingea pe bot. La picioarele lui zicea sugru mat guzganul Sulara. Buratino sfi;ie cu amindoud miinile pisla putrezitd care astupa o deschizaturd in peretele de piatrd. De acolo se revdrsa o lumind alba

strd.

Se strecurard cu to!ii prin deschiziturd gi dintr-o data razele soarelui ii izbird drept in och i . Ele cideau din tavan, printr-un ochi de geam rotund. Razele acestea, in care tremurau firicele de praf, dansind necon, tenit, luminau o incipere rotundi cu pere{i de marmurd gdlbuie. In mijlocul ei se afla un teatru de pinu;i nespus de frumos, iar pe cor_ tina stralucea, ;erpuind, un fulger aurit. De amindoui pdr{ile cortinei se indl{au dour turnuri patrate, vopsite in aga fel, incit pirea' cladite din cirimizi mici, ro;ii. Acoperigurile {uguiate, din tabla verde, scinteiau puternic in soare. Pe turnul din stinga se vedea un ceas cu acele de bronz, iar pe
104

/( / i ttl\
/
\

\---

_-1
I

ltt

lr
I \

: .-' .

..-,*_*t

\.__-_*

K.

cadran, in dreptul fiecirrei cifre. erau pictate chipuri zimbitoare de fefetife si ba ie[ i. Pe turnLrl din dreapta se adincea o ierestruici rotunda cu geamuri in multe culori. Deasupra acestei ferestruici, coco{at pe acoperilul din tabla verde' gedea GreierLrl Vorbitor. Cu gurile ciscate de uimire, se oprirA in fa{a acelui teatru minnnat, ;i atttnci greieragrrl grii incet ;i limpede: spus eu atunci, Buratino, ca te agteaptd primejdii mari Ji-am ;i intimpldri inspaimintatoare. Din fericirc, totul s-a sfirlit cu bine. Ar fi putut insd sd se sfirgeasca rdu..' A1a, vezi 1... Greierul Vorbitor avea un glas sfatos, batrinesc 9i pe deasupra parea gi suparat, pentru ci fusese cindva lovit in cap, cu toati virsta lui inaintat-a, de o sutd de ani. 1n ciuda bunita{ii lui inniscute, ntt putuse incd gita obida nemeritatd 9i de aceea nu mai adiriga nirnic: nrilcI din mustdcioare pentru a-gi scutura parci praful de pe ele 9i -rc strecurd incet, lpdeva, intr-o crlpdturi parirsitA, cit mai depatre de zgomottl I lumii. Atunci tata Carlo sptlse eu care credearn cd o sd gasim cel pu{in o grimada de aur Si gi arginiI Cind colo dau peste o jucarie vechc si atita tot... El se apropie apoi de ceasul zidit in trrrrl. bdtu cu unghia pe cadran qi, pentru cd intr-o parte a ceastt lui atirna o cheifa intr-un cui, o
:

iuh

Se auzi un tic-tac puternic 1i acele se miscari. Acui mare se apropie de cifra douisprezece, iar cel mic, de Ease. Inauntrul turnrrlrli se auzi un fi;iit gi un ;uierat, iar ceasul suni tare de lase ori .. Intr-o clipitd, ferestruica cu geamurile colorate din celalalt ttlrn se deschise ii ea; din ea filni o pasire pestri{i, miScindu-se pe un arc si hhiincl din aripi. $i pisarica ciripi de lase ori, chemincl I-a noi I l.a noi I La nr.ri I Lr noi ! I-a noi - la noi I Pasirea se ficu ncvizutS, ferestrttica se inchise 1i incepu sd cinte o ilalneta. Cortina se ridica.. Nimeni, nici chiar tata Car1o, rltt vizuse vreodatd un decor mai
:

;i invirti ceasu1...

irumos.

iniafila o gradina. Prin copSceii cu irunze aurii ;i argintii ,rirliru qr:rrrrr. milcindu-se pe un arc cii o unghie de mare. IJn copdScena
1c6

incircai cu mere, fiecare din clc rrrr rni-,i nrarc decit Lrn bob ..le hrisc:i. Sub copaci se plirnbau pduni care, saltindu-se in viriui picioarelor, ciuguleau merele Prin poienila, impungindu-se ci.r coarilele, ,.'lilrdau dr-,ui ciprioare, iar irr aer iilfiiau fluturasi atit tie rnici, ca abi,. pri iea u li vazLi{i. r\sa trecu cant un ninut. Graurji antutir.l, paurrii ;i cAprioarele iLr gira iir citli-se, iar copacii dispiruri Drin deschizaturile tainice de srlr
c.el era

podeaua ,.cenci.
Pe fLiirrlalul

deccrului apdrurd uisle nori stravezii, apoi un soare rosu risari deasupra pustiului nisipos. Din dreapta qi din stinga culiselor sc iviri dintr-o data liane aseniarritoare unor Ecrpi, iar ire Linir ciiu eie era incoi;icit un garpe boa adevdrat. Pe o alti lianl se legina o familie de rnaimirtc, tinindu-se numai 'in cozi. Scena lnf5!isa Africa Pe nisipLrl auriu, in bataia soarelui arzl,lor, treceau felLrrite ani ma Ie salbatice. Din trei sarituri, trecu in goand Ieul cu coama lui stufoasi qi, t:u toate ci nu era mai mare ca un motana;, paru totu;i infricosator. Ridicat pe labele dinapoi, trecri, in mers leginat, un rirs de cati iea. tinjnd intr-o laba o umbrela. n^Lii ^ll! +t-i^ \esLrieritul crocodil apdru ;i LLlr ri. \JL lt lul nllcl il tal aruncau acunt o cduirLirrra blinda. Dai Artetnc,in banui cA qo rtroritc.l sl mtrll

ia

el.

miqcindu-;i mereu trompa 1n care i,iirca o boniboana de soia. Ultimul trecu, scuturindu-se de zor, sacalui rrn Iei cle ciine sdlbatic, ioarte murdar. Artcmon se arur.rcii asupra lui cu un latrat, tar tata Carlo cu greu iz-buti sa-l irag;i inapoi de coada, iiiinclu-l cit mai departe de scend. A;a trecura, ritrd pe rind, aninralele silbaticc'. Deodata soarele se stinse. Prin irttuncric, ceva cobori de sus ,*i altceva apdru din laturi. Apcri se auzi ttn sLrnet melodios, de parci un arcuq trecuse peste strunelc unei viori.
,o?

er cJ , Cirlr]l ilri arculii irrIipt irrtr-r,, mingc .lo b.....-. r'2 c.; nrl lmpuilqa iiu il::':\'ill. -- crnm.i Cu gitul intin:, trecu in iuga i' g;railr, i'ducintl la iniali5are cLr cr riirtrila rtdrgatd, gi ilvind in fruirte Llrrulr corrriie. Veni apoi elef antul, prictcnul coplilL;r, cl.-.s1,.pt si bun ia suf 1et,
r.nL,e

-[rt'cLr

in )iiiluri : rl

Se aprinseri citeva felinare ca acelea de pe stradd. Pe sceni aparu piala unui ora9. Ugile caselor se deschiseri indatl 9i din ele ie;irri in fuga mare cifiva omule{i, care se urcarl cu tofii intr-un tramvai mic, ca o jucirie. Taxatorul sun6, vatmanul invirti de miner, un bdie{el zorit se cd{ard la iu{eali pe tampoane, milifianul fluieri in urma lui ;i tramvaiul coti pe o straduta lituralnic5, printre casele inalte. cit o far Trecu apoi un biciclist pe o bicicleti cr-r ni;te roti mici c nigte foi de furioari de dulcea{d. Un jurnalist cu nigte ziare mici ca ni9 calendar, imphturite in patru, stribatu piala in fugil Un vinzbtor ambulant impingea prin pia{a cdruciorui lui cu inghetati. Pe balconagele caselor aparuri deodati citeva feti{e, f Scindu-i semne gribite, dar omul cu inghefata dddu din miini 9i le spuse: S-a vindut inghe{ata ! Pe altl datl Atunci se ldsd cortina, cu fulgerul ei gerpuitor aurit. Tata Carlo, Malvina si Pierrot nu-gi ntai veneau in fire de incinta{i ce erau. Buratino, cu miinile biqate in buzunare, ctt nasul in vint,
!

degeaba m-am murat eu in baltd la mituga Tortilla. In teatrul ista vom reprezenta noi o comedie $tifi care ? ,,Chei{a de aur sau nemaipomenitele p5{anii ale lui Buratino 9i ale prietenilor sdi." Pun rimdgag ci senior Carabas-Barabas vii
:

souse lduddros: Ati vb.zut? Se vede treaba cd

nu

plesni de ciudd. Pierrot i;i ireci cu palma f run:ea incre{iti voi scrie comedia asta in versuri minunate. - Er-r Eu voi vinde inghelata ;i hilete, spuse Malvina. Daca o sa - ci am gi eu talent, am sb incerc si joc rolul Ltnei ie tife dt-igu{e.. gdsifi Stafi, copii, dar de invSlaturi cind o sb vi apuc afi? intrebi tata Carlo. Pbpu; ile rispunserd intr-un gl as: )a invdtim dimineala... Iar seara o si juclm la teatru Ei, aga da, copila;i ! spuse tata Carlo. Eu unul o si cint din flagneta sd inveselesc preacinstitul public, iar dc-o fi sI cutrcierim cindva toati Italia, am si min calul din oras in ora; qi am sd gdtesc ciorbd de miel cu usturoi... Artemon asculta, ciulind urechile, 9i-9i risucea capul incoace sl-ncolo, privind cu ochi strilucitori 1a prietenri sdi, de parcd ar fi vrut sa-l intrebe : ..Dar eu ce-am si f ac ?"

-o

to8

Buratino mai spuse : Artemon o sd aibS-n paza lui toate lucrurile qi costumele teatrului qi tot el o sd pdstreze qi cheile de la cSmari. In timpul reprezentafiei, ascuns in culise, va rhcni ca leul, va tropdi ca rinocerul, va scrisni din din{i ca crocodilul Ei, invirtindu-9i repede coada, va ;uiera ca vintul; de asemenea va imita toate sunetele de care vom avea nevoie. Ei, dar tu, Buratino ? intrebard to{i. Tu ce vrei sd faci in teatru? - Ciudati mai sinteti ! Cum de nu inlelege{i ? In comedie o sd joc - rolul lui Buratino 9i astfel o s-ajung vestit in lumea-ntreaga I cliiar

Nou[ teatru de papuy dii prtma


reprezentafie
Carabas-Barabas Eedea in fa{a vetrei cu inima tare citrinitll.emnele ude abia ardeau, sfiriind. Afard ploua cu gdleata, iar prin a coperiqul giurit al teatrului de pdpuqi ploaia pdtrundea cu putere. Picioarele 9i miinile pdpugilor prinseseri umezeali, iar la repeti{ii nimeni nu mai r,oia sd joace, nici chiar sub amenin{area bici ului cu ;apte cozi. De trei zile papugile nu mai mincaserd nimic gi cl eveteau inriite, atirnate ca de obicci in cuiele din cimari. Dimineafa nu se r,induse nici un bilet. Cine sa se ducd la CarabasBarabas sd-i vadd piesele plictisitoare 9i actorii fldminzi ;i zdren!5ro;i? In turnul din orag, orologiul biitu ora;ase. Carabas-Barabas se tiri amdrit in sala de spectacole: sala era goal5 I Dracu' si-l ia pe prea cinstiiul public ! mormii el ;i ie;i in stra d5. De cum iegi, privi in jur, clipi de citeva ori din ochi Ei cdscd o gurl ria de mare ca in ca:r [i nrrlrrt inlra crr .. cca mai mare uiurl rrtb ilriar

-i o cioarS.

Peste drum de teatrul iui, in fa{a unei bardci noi de pinza, se in.r^ \'llltUl Umed | .^ lllUllllllE.d, ; ^^-. -x _l dinsnre cc \ \' b,tea .-..--1.- clllld\lqd ldl d :.1 pt->t. Ut. ..intUl Ulllrll Udlqcl !l -).-^ -..rr:-^^ fx-x
fit a re.

Deasupra intrarii, pe o estradd de scinduri, stitea un bdie{el cu un nas lr-rng ;i cu tichie pc cap. suflind intr-o trompcta rdguliti qi

strigind ceva, Oamenii rideau. blteau din palnre

;i

mulfi din

ei

intrau in baracS.

.rlrile *au sa lc matur pr .i.;s. Dar al cui o ii te.irui iista iriLrrisit r De rinili: a rriai risillt aici ? mirii Czirabas-Barabas. Pai chiar plpugile;i-au deschis teatrul lor de pipu;i ,,Fulgerui"; singure i;i scriu piese in rime, 5i tot eie le joaca. carabas-Barabas, scrilnind clin rtinti ri smulgindu-ii barba, porni
baraci de pinzi. Pe estradd, Buratino striga: Prima reprezenta!ie a rninunatei gi atragdtoarei comedii diri via!a omule{ilor de lemn. O intimplare ader,,Srati ! Veti vedea cum i-arn invins pe tlusmanii no;tri, fiindc-am fost iste{i, r'iteji gi nu ne-am p ierdut cr-rmpdtul... [-a intrarea tcatrului de papusi, intr-o casu{a de sticii ;edca Mal \ rla, cu o Iundd f rumoasa in pdrul ei albastru, si nu dovcdca -sa lnrpartl bilete celor dornici si vadd o comedie adevir-ata djn viafa
-spre noua
p rr q

retla r, care mirosea a nimcl m.ri tare ca intotdeauna, _qe apropie de Carabas-Barabas. E-he-he ! spuse el acrLr, incretinclu-q;i toatzr iaia. Nu mai rnerge treaba cu iipitorile de ir:ac. \'reau sd ni duc si cLr la ci. I-)iiremar ardia baraca cca nou5. \''rcau si mi rog cle ci .a nzr la,*e sa ic aprind lumi_
Dtr

ilor.

Tata carlo, intr-o haina noud de catifea, ini,irtca la flasnetb clipea;iret din ochi cdtre prea cinstitul public. Artemon o trigea afard cle coadi pe'ulpea Alisa, care se streciiriise in teatru lSri bilet. Motanul Bazilio, care intrase tol i;rri bilr,t. izhirii sa f r:gd inainte de a fi prins. Acum ledea coco{at intr-ttn copac si, b;itu1 de ploaie. privea in jos cu ochii lui riuticio;i. llLrratino, urniiinCu-;i obrajii, sufla in trompeta ragusit.i:
....i

Reprezenta{ia incepe

iarc se arita curn bietul tata Carlo ciople;te un omule{ de lemn dintr-un butut--, iard si i treaci micar prin minte ci tocmai asta o sa-i

$i fugi pe scdricici in jos, ca

sa joace prima sceni a comediei, in

acluci fericirea. Tirindu-se ane\roie, a junse in sllr\ rt la teatru si broasca {estoasd Tortilla, finind in gurd o invita{ie Llrrdl tLcl pe un pergament cu col{ur

ile

au

rite.

ltc

'la in cimari.

Reprezentafia incepu. Carabas-Barabas se intoarse posomorit' ia teatrul lui gol ;i pustiu. I-ua biciul cu qapte cozi 1i deschise ula care sA ntai lenevi{i, nemerniciior I mirii el lntrlcosa to r. o S, \ra lnVal eLl nunraidecit cunl sar moni{i publicul la Iealrul nteu. P ocn din bici. Dar nimeni nu rasDunse. In cimaruJa nrt era n imeni. Doar resturile de sforiceie ntai alirnaLr de cuie. Toate pipu;ile : Arlechinii, feti{ele cu milti negrc, i'rajitorii cu +l tl_ chii instelate in colluri, cocoga{ii cu uit nas cit castrat'etele. arapii, catelu;ii - toate. toatc. papu5iie fugiseri de la Carabas-Baraba,s. Cu rrn Lrrlet salbatic. scnior Car:rb:rs IJaraba-s se nepLrsii in strada. t\ci r'5zu cLrm ultinrii lui actori goneau zori{i nrin baltoace spre teatrLrl cei nou, unde rriLrzica cinta vesel, unde rasunarr hohotc voioase de ris ;i unde se auzeau ropote de aplauze. Carabas-Barabas izbrrti sa prindl doar un cafelu; dc flanela, cu nasturi in loc de ochi. Dar Artcmon rdsiri ca din pimint si se arunca asupra lui; il dzrclu pcste cap;i ii smulse cileluqLrl din rnina, dLrcindu-l cu el in baraca, unde, dupb culise, li sc pregltise actorilor flaminzi o riorbi fierbinte de miel, cu usluroi. $i Carabas-Barabas rlmase aqa intins in biltoaca, sub ploait.
cu
1

t'\'\
\