Sunteți pe pagina 1din 2

Populaia Australiei accepie cantitativ

Australia are o suprafa totala de 7.862.300 km2 i o populaie de peste 21 milioane locuitori. Dupa Antartica, Australia este cel mai puin populat continent al planetei, , acesta prezint densiti mai ridicate in zonele cu cmpii fertile si din sud est si est (peste 50 locuitori pe km2), unde s-au stabilit in ultimii 150 de ani majoritatea emigranilor si unde se afla principalele aglomeratii urbane. Sydney inglobeaza 4,2 milioane de locuitori,iar Melbourne are 3,5 milioane locuitori. Foarte rar este populaia in partea central-estic, precum i in nord (sub 5 locuitori pe 100 km2). Densitatea populaiei este de 2,6 loc/km2 ocupnd locul 190 n statistici. La venirea primilor coloniti europeni, la sfaritul secolului al XVII-lea, se estimeaz c Australia era populat de peste 300.000 de btinai care triau in circa 500 de triburi la nivelul preistoriei, ca vnatori, pescari si culegtori nomazi. Prima aezare din Australia a aprut n 1788, cnd se nfiineaz o colonie penitenciar n Noua Galie de Sud, pe teritoriul actualului ora Sydney. Oraele australiene s-au dezvoltat, n prima faz, ca i colonii penitenciare (Sydney, Brisbane), puncte strategice pentru protejare a comerului (Perth) sau ca centre pentru comerul local i regional (Melbourne, Adelaide), iar ulterior ca orae miniere sau de servicii. Un moment important n evoluia oraelor australiene a fost descoperirea aurului (ncepnd cu 1850) i apoi a altor resurse Una dintre cele mai importante schimbri demografice din perioada modern a fost transformarea Australiei dintr-o societate rural n una puternic urbanizat. n prezent, circa 85% din populaie triete n orae (inclusiv suburbii), majoritatea pe coasta sud-estic, adic pe circa 1% din suprafaa total). Continentul a cunoscut o cretere insemnat a populaiei dupa 1940, care aproape s-a dublat in numai 3 decenii si ceva. Aceast cretere s-a datorat in deosebi sporului migratoriu. Populaia Australiei s-a mrit de 4 ori de la sfritul rzboiului mondial, fiind influenat de un ambiios program de imigrare. Dup cel de-al II-lea rzboi mondial i pn n anul 2000, aproape 5.9 milioane din totalul cetenilor s-au stabilit n regiune ca noi imigrani, nsemnnd c aproape 2 din 7 australieni s-au nscut n afar. n 2001, cei mai muli dintre australienii nscui n afara rii au provenit din Marea Britanie, Noua Zeelanda, Italia , Vietnam si China. O dat cu desfiinarea n 1973 a sistemului ce restriciona imigrarea cetenilor de culoare pe teritoriul australian, au fost stabilite numeroase iniiative din partea guvernului pentru a ncuraja i promova armonia ntre rase bazndu-se pe o politic multicultural.

La nceputul secolului XX, sperana de via la natere a fost de aproximativ 55 ani pentru brbai i 59 de ani pentru femei. Pe parcursul perioadei 1901 -2000, sperana de via la natere a crescut cu 21,4 ani pentru brbai i 23,3 ani pentru femei. Astzi Austra lia are un spor natural de 5%, cu natalitatea de 12,4% i mortalitatea de 7,4%.