conf.univ. TAMARA BRSANU - doctor n psihologie BAZELE DEFECTOLOG E - sinte!

a " Capitolul I Abordari teoretice ale procesului de dezvoltare a copilului cu diverse deficiente Conceptul de de!volt#re psihica defineste $o serie de et#pe prin c#re trece fiint# vie spre #-si #tinge deplin# re#li!#re de sine%. Acest proces co&ple' genere#! a for&e noi de function#re cognitiva( #fectiva( volitiva n pl#n ped#gogic( de for&#re-de!volt#re # person#litatii elevului( c#re se re#li!e#!a l# &#i &ulte niveluri. #) L# nivel *iologic + de!volt#re# vi!e#!a crestere# si &#turi!#re# fi!ica( &orfologica si *iochi&ica # org#nis&ului. *) L# nivel psihic + de!volt#re# vi!e#!a evoluti# #scendenta # diferitelor procese( functii si nsusiri psihice( #v,nd sensul de #p#ritie( inst#l#re si perfection#re continua. c) L# nivel soci#l + de!volt#re# vi!e#!a &ec#nis&ul de soci#li!#re c#re #sigura regl#re# + #utoregl#re# conduitei o&ului n confor&it#te cu un #ns#&*lu de nor&e soci#le -civice( ped#gogice( politice( .uridice( religio#se( profesion#le( co&unit#re). Dinamica dezvoltarii psihice este deter&in#ta de inter#ctiune# # trei f#ctori. Ereditatea se e'pri&a printr-un #ns#&*lu de gene c#re concentre#!a nu&ero#se infor&#tii tr#ns&ise prin &ec#nis&e genetice( fi!iologice( #n#to&ice de l# n#int#si l# ur&#si( de l# parinti l# copii si constituie conceptul de genotip. Mediul repre!inta #ns#&*lul f#ctorilor n#tur#li si soci#li( &#teri#li si spiritu#li( c#re conditione#!a n &od org#ni!#t s#u spont#n de!volt#re# psihosoci#la # person#litatii u&#ne. Din punctul de vedere #l continutului( n #ctiunile si influentele &ediului se pot distinge &#i &ulte pl#nuri/ #. &ediul n#tur#l geogr#fic -cli&#( relieful)0 *. &ediul soci#l/ f#&ili#l( scol#r( co&unit#r -grup de prieteni)( profesion#l( re!identi#l. Educatia repre!inta tot#lit#te# &etodelor( procedeelor si &asurilor fund#&ent#te stiintific si utili!#te constient n vedere# structurarii o&ului n concepti# cu ide#lul societatii si epocii d#te. Educ#ti# po#rta un c#r#cter constient #l #ctiunilor educ#tive integr#te n #ctivit#te# de for&#re-de!volt#re # person#litatii Conceptul stadialitatii psihosociale presupune cuno#stere# integr#ta # person#litatii copilului l# nivel gener#l( p#rticul#r si individu#l. Conceptul de st#di#lit#te po#te fi #*ord#t #t,t din punct de vedere longitudin#l( c,t si din punct de vedere tr#nsvers#l. Din punct de vedere longitudinal este identific#ta o st#di#lit#te psihogenetica. E# se refera n princip#l l# st#diile genetice si vi!e#!a procesu#lit#te# vietii psihice( respectiv evoluti# structurilor psihice de ordin cognitiv( #fectiv( &otiv#tion#l( c#r#cteri#l( &or#l-soci#l( #ction#l. Evoluti# s#u procesu#lit#te# po#te fi v#lorific#ta ped#gogic l# nivelul situ#tiei specifice fiecarui st#diu( nu&it st#diu genetic. 1uccesul scol#r s#u reusit# scol#ra este produsul interventiei &#i &ultor f#ctori #fl#ti n diferite r#porturi de inter#ctiune din#&ica/ factori biologici -st#re# gener#la de sanat#te si re!istent# elevului l# o*ose#la)0 factori psihologici -f#ctorii intelectu#li + procese psihice0 f#ctorii #fectiv-e&otion#li + senti&ente( interese0 f#ctori c#r#cteri#li + orient#re# si 2 #utoregl#re# person#litatii)0 factori sociali -f#&ili# + cli&#tul socio-educ#tion#l si conditiile soci#l-econo&ice si socio-cultur#le0 cl#s# de elevi + nu&ar( &icrogrupuri for&#te( lideri influenti( cli&#t educ#tion#l( gr#d de coe!iune # colectivului0 co&unit#te# educ#tiva loc#la din #f#r# scolii si # f#&iliei + grupul de prieteni pe str#da)0 factori psihosociali ai personalitatii pedagogului -structur# person#litatii profesorului0 #titudine# profesorului f#ta de profesi# did#ctica( f#ta de elev( de parinti0 #ptitudine# ped#gogica # profesorului( prestigiul ped#gogic soci#l re#l)0 factori pedagogici -c#p#cit#te# profesorului de # org#ni!# procesul de instruire( de proiect#re eficienta # #ctivitatii scol#re( c#p#cit#te# de # &*in#

teoriile did#ctice cu e'perient# person#la). 3n rol i&port#nt l #u factorii psihosociali ai personalitatii profesorului ce tin de inteligent# gener#la socio-cultur#la si inteligent# ver*#la. 4n c#tegori# #cestor f#ctori se include o serie de #lti f#ctori de person#lit#te c#re #ctione#!a #laturi de cei &ention#ti/ &otiv#ti#( interesul( #titudine# #fectiva si c#r#cteri#la( vointa( perseverenta etc. insuccesul scol#r e'pri&a o discord#nta #ccentu#ta ntre eforturile ped#gogice si cerintele instructiv-educ#tive si tre*uintele si posi*ilitatile psihice si psihofi!iologice #le elevului. C#u!ele esecului scol#r sunt &ultiple si sunt e'pri&#te prin diverse for&e( repre!ent,nd o e'presie si o re!ult#nta # unei du*le situ#tii de in#d#pt#re/ 5.in#d#pt#re# elevului l# #ctivit#te# de nvat#re re#li!#ta n &ediul scol#r si e'tr#scol#r0 ".in#d#pt#re# scolii -profesorului) l# f#ctorii interni -*iologici( psihologici) si e'terni -socio-econo&ici( socio-cultur#li( c#re confera individu#lit#te# person#litatii elevului). Configur#ti# d#ta este re!ult#tul intersectiei si inter#ctiunii ur&atorilor f#ctori c#u!#li/ #) i&#turit#te# scol#ra( inteligent# scol#ra su* li&ita0 *) inst#*ilit#te# psiho#fectiva0 c) tul*urari instru&ent#le0 d) tul*urari co&port#&ent#le. Co&*in#re# e'tre& de diversific#ta si de specifica # #cestor f#ctori c#u!#li pot gener# for&e l# fel de v#ri#te de in#d#pt#re si de nereusita scol#ra( c#re evolue#!a de l# si&plu l# co&ple'( de l# situ#tii usor s#u rel#tiv usor de corect#t l# situ#tii gr#ve si chi#r e'tre& de gr#ve. Esecul scol#r #p#re si c# un esec psihologic( re!ult#t din inc#p#cit#te# elevului -si # profesorului) de v#lorific#re # resurselor s#le interne -cognitive( #fective( volitive( &otiv#tion#le( #titudinile( #ptitudinile( te&per#&ent#le( c#r#cteri#le( cre#tive). 6rintre f#ctorii priorit#ri( c#re pot deveni c#u!e #le insuccesului scol#r( se nscriu/ 5. insuficient# s#u lips# de pregatire # copilului catre sco#la( delas#re#7ret#rd#re# soci#l-ped#gogica0 ". depr#v#re# psihica ndelung#ta0 2. &*olnavirile so&#tice cronice( sla*ire# so&#tica # org#nis&ului copilului0 8. deregl#re# for&arii unor functii psihice si # proceselor de cuno#stere0 9. dereglarile de for&#re # deprinderilor scol#re -disle'i#( disgr#fi#( disc#lculi#( #c#lculi#( tul*urarile glo*#le de li&*#. etc.)0 :. dereglarile &otrice0 ;. dereglarile e&otion#le. Conceptul de anormalitate este frecvent su*stituit cu cel de subnormalitate( c,nd se &#rche#!a se&nific#ti# neg#tiva n &od direct si este folosit frecvent pentru indivi!ii c#re nu #ting un nivel #l evolutiei( c#re nu se pot ridic# l# e'igen tele &edii #le co&unitatii s#u nu #u o de!volt#re si o evolutie nor&#la. 4n defectologi# tr#dition#la este ntre*uint#t ter&enul dezontogeneza( fiind folosit pentru diferite disfunctii #le ontogene!ei c#re nu se produc nu&#i n perio#d# intr#uterina( ci 8 si n perio#d# postn#t#la( ndeose*i n ce# ti&purie( c,nd siste&ele &orfologice #le org#nis&ului n-#u #tins o &#turit#te deplina. 6rin #ce#st# se e'plica o anomalie a dezvoltarii. 4n pre!ent( notiune# de etiologie si p#togene!a # de!ontogene!ei este fo#rte v#sta( fiind #*ord#ta din punct de vedere interdisciplin#r/ genetica( e&*rionologie( *iochi&ie( neurofi!iologie. L. <r#nner -5=9;) si >. Le*edins?i -5=@9( "AA") cl#sifica de!ontogene!# psihica( c#r#cteristica pentru copiii cu pro*le&e n de!volt#re( n felul ur&ator/ 5. nedezvoltare + se e'plica prin le!#re# ti&purie # creierului n perio#d# for&arii celor &#i co&ple'e siste&e #le s#le -din perio#d# pren#t#l a p,na l# de!volt#re# definitiva # siste&ului nervos centr#l). 1e nt,lneste l# oligofreni, arierati mintal copii cu nevoi speciale deosebite (CNSD ! ". dezvoltare psihica retinuta + se c#r#cteri!e#!a prin for&#re# ncetinita # sferelor de cuno#stere si e&otion#le0 este c#u!#ta de f#ctorii genetici s#u7si de f#ctorii so&#togeni -&*olnaviri so&#tice cronice)( psihogeni -conditii nef#vor#*ile de educ#tie)( precu& si de insuficient# cere*r#lo-org#nica( &#i frecvent de c#r#cter re!idu#l -infectii( into'ic#tii( tr#u&e #le creierului n perio#d# intr#uterina si postn#t#la ti&purie)0 se nt,lneste l# copiii cu retineri

"n dezvoltarea psihica de diferite forme ( copii cu CES 0 2. dezvoltare deteriorata + #re #cee#si etiologie( fiind c#u!#ta preponderent de f#ctorii so&#togeni si psihogeni c#re intervin dupa pri&ii "-2 #ni de vi#ta( #tunci c,nd siste&ele creierului sunt for&#te n &#re &asura( i#r insuficient# lor #re &#i &ult un c#r#cter deterior#t -se nt,lneste l# copiii cu dementa organica)0 8. dezvoltare insuficienta + este c#u!#ta de tul*urarile gr#ve #le #n#li!#torilor de va!( #u!( &otorii( de vor*ire( #i #p#r#tului loco&otor( precu& si de f#ctorii so&#togeni0 defectul pri&#r duce l# de!volt#re# insuficienta # unei #nu&ite functii c#re( l# r,ndul ei( deteriore#!a de!volt#re# #ltor functii0 se nt,lneste l# copiii orbi si la slabvazatori,la surzi si hipoacuzici cu tulburari grave de limba#, cu tulburari ale aparatului locomotor, deci la copiii cu CES! 9. dezvoltare deformata + este c#r#cteri!#ta de p#tologiile eredit#re( cu&ul,nd n sine diferite #specte co&ple'e #le tipologiei nede!voltarii si de!voltarii psihice( de e'e&plu autismul, schizofrenia la copiii de v$rsta frageda0 :. dezvoltare discordanta + dupa structur# s# este #se&anato#re cu de!volt#re# defor&#ta0 #se&an#re# consta n co&*in#re# feno&enelor de ret#rd#re # unor siste&e cu #cceler#re# p#rti#la # #ltor siste&e0 se deose*este de de!volt#re# defor&#ta prin f#ptul ca disfunctiile #parute sunt condition#te de c#u!e eredit#re do*,ndite( le!,nd ndeose*i sfer# e&otion#l-vol#tiva0 n c#!ul #cestei #no&#lii de de!volt#re c#r#cteristica de!ontogene!ei( li&it,ndu-se &#i &ult l# sfer# psihica # person#litatii( #ccentul se depl#se#!a de l# f#ctorul *iologic l# cel soci#l0 indivi!ii din #ce#sta c#tegorie se c#r#cteri!e#!a prin re#ctii ne#decv#te l# e'cit#ntii &ediului e'terior( &#nifest,nd c# raspuns co&port#&ente #ntisoci#le( &otiv pentru c#re nu se pot #d#pt# n &ediul soci#l -un e'e&plu pot fi psihopatiile, "n primul r$nd cele constitutionale, "n mare masura determinate ereditar, precum si formarea patologica a personalitatii "n rezultatul educatiei incorecte). 6e fund#lul #cestor f#ctori se de!volta diferite defecte #le c#r#cterului. 4n concord#nta cu opini# speci#listilor -Alois Ghergut( T. Cos&#( C. Be#&tu( C. F#r?#s)( ter&enul de cerinte educative speciale + CE1 se refera l# cerintele n pl#n educ#tiv pentru unele c#tegorii de copii( cerinte i&puse de unele disfunctii s#u deficiente de n#tura intelectu#la( sen!ori#la( psiho&otrica( fi!iologica etc. s#u c# ur&#re # unor conditii psiho#fective( socio-econo&ice s#u de #lta n#tura -cu& #r fi #*sent# &ediului f#&ili#l( conditii de 9 vi#ta prec#re( #nu&ite p#rticul#ritati #le person#litatii copilului etc.) c#re pl#se#!a elevul ntro st#re de dificult#te n r#port cu cei din .ur. Ace#st a st#re nu-i per&ite o e'istenta s#u o v#lorific#re n conditii nor&#le # potenti#lului intelectu#l si #titudin#l de c#re #cest# dispune si induce un senti&ent de inferiorit#te ce #ccentue#! a conditi# s# de perso#na cu cerinte speci#le. 4n consecinta( #ctivitatile educ#tive scol#re si7s#u e'tr#scol#re i&pun noi &od#litati de proiect#re si de desfasur#re # lor n rel#tie directa cu posi*ilitatile re#le #le elevilor( #stfel nc,t sa po#ta veni n nt,&pin#re# cerintelor pe c#re elevii respectivi le resi&t n r#port cu #ctul educ#tion#l. Acest proces presupune( pe l,nga continuit#te( siste&#ti!#re( coerenta( rigo#re si #ccesi*ilit#te # continuturilor( un #nu&it gr#d de ntelegere( constienti!#re( p#rticip#re( interiori!#re si evolutie n pl#nul cuno#sterii din p#rte# elevilor. Altfel spus( cerintele educ#tive speci#le solicita #*ord#re# #ctului educ#tion#l de pe po!iti# c#p#citatii elevului deficient s#u #fl#t n dificult#te de # ntelege si v#lorific# continutul nvatarii si nu de pe po!iti# profesorului s#u educ#torului c#re desfaso#ra #ctivit#te# instructiv + educ#tiva n conditiile unei cl#se o&ogene s#u pseudo-o&ogene de elevi. Ter&enul de cerinte educ#tive speci#le este utili!#t &#i cu se#&a n do&eniul psihoped#gogiei speci#le unde se&nifica necesit#te# unor #*ordari diferenti#le si speci#li!#te #le educ#tiei copiilor cu deficiente( # celor cu #fectiuni neuropsihice( neurofi!iologice s#u so&#tice etc. 1oci#li!#re# scol#ra # #cestor copii i&pune nfaptuire# corectiei psihoped#gogice( &edic#le si soci#le cu interventi# person#lului did#ctic speci#li!#t( c#p#*il sa intervina cu #ctivitati de corectie n procesul de nvat#re( c,t si # speci#listilor -psihologi( logope!i( defectologi( #sistenti soci#li). Teori# ped#gogica conte&por#na tinde sa se ndeparte!e de ter&enii c#re pot etichet# copii cu diverse pro*le&e de de!volt#re si7s#u nvat#re. Accentul se pune pe cerintele educ#tive individu#le #le copilului c#re #re o pro*le&a de nvat#re7de!volt#re( utili!,ndu-se

ter&eni de circul#tie intern#tion#la c#re se&nifica c#lit#te# de fiinta u&#na/ copil cu deficienta si7s#u inc#p#cit#te ->. Lu*ovs?i( 5=@=0 C. 6ev!ner( 5=;=0 L. >gods?i). A. Socializarea este procesul soci#l fund#&ent#l c#re presupune #co&od#re#( #dica solution#re# conflictelor e'istente ntre diferite #spir#tii si #titudini co&port#&ent#le( ntre indivi!i( grupuri( cl#se. B. Educatie integrata + proces c#re se refera n esenta l# integr#re# n structurile nvata&,ntului gener#l # copiilor cu CE1 -copii cu deficiente sen!ori#le( fi!ice( intelectu#le( de li&*#.( def#vori!#ti socio-econo&ic si cultur#l( copii cu tul*urari psiho-#fective si co&port#&ent#le( copii orf#ni( copii infect#ti cu virusul D > etc.) pentru # oferi un cli&#t f#vor#*il de!voltarii #r&onio#se si c,t &#i echili*r#te #cestor c#tegorii de copii. C. Educatie incluziva + #re l# *#!a principiul dreptului eg#l l# educ#tie pentru toti( indiferent de &ediul soci#l s#u cultur#l din c#re provin( religie( etnie( li&*# vor*it a s#u conditiile econo&ice n c#re traiesc. 6r#ctic #ri# se&#ntica # conceptului de educ#tie inclu!iva nglo*e#!a #pro#pe n tot#lit#te #ri# se&#ntica # conceptului de educ#tie integr#ta -T. >ras&#s( E. >ras&#s( "AA"). D. ezinstitutionalizare -deinstitution#li!#tion) + #cest ter&en #parut c# o consecinta directa # #plicarii educ#tiei integr#te s#u c# ulti& scop #l politicii de &#instre#&ing -sinoni& cu ter&enul de integr#re scol#ra) se refera l# renunt#re# tot#la s#u p#rti#la # educarii copiilor cu deficiente n scoli speci#le. 6ro*le&# renuntarii l# scolile speci#le si l# progr#&ul specific #cestor scoli # d#t n#stere l# nu&ero#se controverse s#u re#ctii de de!#pro*#re c#re( n unele locuri( nu si-#u gasit nca o re!olv#re #ccept#ta de to#te partile i&plic#te n educ#ti# copiilor cu CE1. : E. Integrare scolara + este procesul de includere n scolile de &#sa # copiilor consider#ti c# #v,nd cerinte educ#tive speci#le( prin p#rticip#re l# #ctivitatile educ#tive for&#le si nonfor&#le(. Consider,nd sco#l# c# princip#l# inst#nta de soci#li!#re # copilului -f#&ili# fiind consider#ta pri&# inst#nta de soci#li!#re)( integr#re# scol#ra repre!inta o p#rticul#ri!#re # procesului de integr#re soci#la # #cestei c#tegorii de copii( proces c#re #re i&port#nta fund#&ent#la n f#cilit#re# integrarii ulterio#re n vi#t# co&unit#ra prin for&#re# unor conduite si #titudini( # unor #ptitudini si c#p#citati f#vor#*ile #cestui proces. 4n plus( integr#re# scol#ra # copiilor cu CE1 per&ite( su* ndru&#re# #tenta # c#drelor did#ctice( percepere#( ntelegere# corecta de catre elevii nor&#li # pro*le&#ticii si potenti#lului de rel#tion#re si p#rticip#re l# vi#t# co&unit#ra # se&enilor lor c#re( din &otive independente de voint# lor( #u nevoie de o #*ord#re diferenti#ta # procesului de instruire si educ#tie n sco#la si de #nu&ite f#cilitati pentru #ccesul si p#rticip#re# lor l# serviciile oferite n c#drul co&unitatii. F. Scoala incluziva +este instituti# scol#ra din nvata&,ntul pu*lic gener#l unde #u #cces toti copiii unei co&unitati( indiferent de &ediul de provenienta( n c#re sunt integr#ti ntr-o for&a s#u #lt# si copiii cu CE1( unde progr#&ul #ctivitatilor did#ctice #re l# *#!a un curriculu& specific -individu#li!#t si #d#pt#t) si unde p#rticip#re# person#lului did#ctic l# #ctivitatile educ#tive din cl#sa se *#!e#!a pe un p#rteneri#t #ctiv ntre profesori( profesori de spri.in7suport( speci#listi n educ#tie speci#la si parinti. 4n liter#tur# de speci#lit#te se vor*este si despre cl#se inclu!ive -de regula #u c,te "-8 copii cu CE1). G. Mainstreaming +este un ter&en #nglo-s#'on sinoni& celui de integr#re scol#ra. Acest# #ccentue#!a &#i #les ele&entele c#re privesc politicile educ#tion#le( deci!iile si &asurile l# nivel n#tion#l si loc#l c#re f#vori!e#!a integr#re#7includere# copiilor cu CE1( #sigur,ndu-se #stfel dreptul fiecarei perso#ne l# o educ#tie nor&#la si integr#re n co&unit#te# din c#re f#ce p#rte( fara sa fie discri&in#t pe criterii segreg# tioniste. Fiind un proces co&ple' c#re cuprinde educ#ti# fara sa se re!u&e l# e#( soci#li!#re# se &#nifesta pe tot p#rcursul vietii individului i&plic,nd for&e si &i.lo#ce specifice de re#li!#re. Cele &#i se&nific#tive #specte #le #cestei# sunt/ 5. soci#li!#re# for&e#!a educ#ti#( stap,nire# instinctelor si nevoilor( s#tisf#cere# lor ntr-un &od preva!ut de societ#te# respectiva0 ". soci#li!#re# insufla #spir#tii si na!uinte n vedere# o*tinerii unor lucruri s#u c#litati( # unui prestigiu0

2. soci#li!#re# per&ite tr#ns&itere# unor cunostinte si posi*ilit#te# s#tisf#cerii unor roluri0 8. soci#li!#re# #sigura o c#lific#re profesion#la si #lte c#litati neces#re n vi#ta. Codelele de *#!a #le educ#tiei integr#te( folosite n pr#ctic# intern#tion#la conte&por#na( sunt &odelul cooperarii scolii speci#le cu sco#l# o*isnuita( &odelul *#!#t pe org#ni!#re# unei cl#se speci#le n c#drul scolii gener#le( &odelul *#!#t pe #&en#.#re# n sco#l# o*isnuita # unei c#&ere de instruire si resurse( &odelul integr#t( &odelul co&un. - modelul cooperarii scolii speciale cu scoala obisnuita! % modelul bazat pe organizarea unei clase speciale "n cadrul scolii generale! % modelul bazat pe amena#area "n scoala obisnuita a unei camere de instruire si resurse pentru copiii deficienti integr#ti individu#l n cl#se o*isnuite din sco#l# respectiva + n #cest c#!( e'ista profesori c#re se ocupa de elevii deficienti #t,t n #cel sp#tiu speci#l #&en#.#t n sco#la( c,t si n cl#sa( n ti&pul orelor de curs( #tunci c,nd situ#tiile i&pun #cest lucru.0 ; - modelul integrat f#vori!e#!a integr#re# ntr-o sco#la o*isnuita # unui nu&ar &ic de copii cu CE1 -5-2 elevi)( c#re do&icili#!a n #propiere# scolii0 - modelul comun este #se&anator cu cel precedent( cu deose*ire# ca n #cest c#! profesorul itiner#nt este respons#*il de toti copiii cu deficiente de un #nu&it tip si ofera spri.in copilului si f#&iliei #cestui#. Capitolul II Semiolo"ia tulburarilor psihice 1e&iologi# se ocupa cu studiul si&pto&#tologiei *olilor. 1i&pto&ele repre!int a se&ne p#tologice c#re #.uta l# identific#re# *olii( l# #preciere# de*utului si evolutiei ei. 4n psihologi# &edic#la ti&p ndelung#t si&pto&elor li s-# #cord#t o #tentie deose*ita. Au fost &inutios studi#te diferitele si&pto&e i!ol#te si grupuri co&ple'e de si&pto&e( c#re for&#u diferite sindro#&e. Criteriile c#re #u servit l# identific#re# diferitelor si&pto&e si sindro#&e #u fost( de e'e&plu/ #git#ti# psiho&otorie( starile confu!ion#le si #fective. 3n ti&p ndelung#t #pro#pe to#te psiho!ele se cl#s#u n doua grupe &#ri , &#ni# si &el#ncoli#. 6siho!ele cu stari confu!ion#le er#u reunite su* denu&ire# de #&entie. 3nele sindro#&e #u fost etichet#te c# psiho!e. Ace#st a orient#re si&pto&#tologica # do&in#t p,na l# sf,rsitul secolului #l E E-le#( c,nd ncepe er# nosologica leg#ta de nu&ele lui <r#epelin si <ors#?ov. L#turile psihicului #lter#te n *olile psihice sunt ur&ato#rele/ percepti#0 &e&ori#0 g,ndire#0 intelectul0 #fectivit#te#0 voint#0 constiint#. 4n #f#ra de #cest principiu psihologic( si&pto&ele se &#i cl#sific a dupa/ - criteriile clinice/ n gener#le si loc#le0 n specifice si nespecifice - dupa p#togene!# lor/ n function#le si org#nice - din punct de vedere evolutiv/ n reversi*ile si ireversi*ile. O deose*ita i&port#nta #re cl#sific#re# si&pto&elor n po!itive si neg#tive Cuno#stere# sindro&ului ne ofera si o o#rec#re orient#re n privint# evolutiei si prognosticului *olii. 4n *o#l# psihica c# ur&#re # tul*urarii #ctivitatii creierului se #ltere#!a evoluti# nor&#la # proceselor psihice( # sferei de perceptie( de constiinta( se tul*ura &e&ori#( procesele de #*str#cti!#re si gener#li!#re( co&port#&entul *oln#vului devine ne#decv#t( re#ctiile l# diferiti e'cit#nti #t,t interni c,t si e'terni #u un c#r#cter p#tologic( se pierde c#p#cit#te# de # diferenti# o*iectele din &ediul #&*i#nt. 4n *olile psihice se produc si tul*urari #le functiei org#nelor interne &#i #les #le fic#tului( rinichilor( siste&ului c#rdiov#scul#r( deregl ari de &et#*olis& s.#. De #cee# c,nd vor*i& de o *o#la psihica se #re n vedere o *o#la # ntregului org#nis& n c#re prev#le#!a tul*urarile siste&ului nervos centr#l. @ C#u!ele *olilor psihice sunt fo#rte v#ri#te. 3nele din ele pot #ction# direct #supr# siste&ului nervos( #ltele #u un c#r#cter re!idu#l. F#ctorii etiologi se &p#rt n dou a grupe &#ri , e'ogeni si endogeni.

Dintre f#ctorii e'ogeni un rol esenti#l l #u infectiile. Agentii p#togeni pot #ction# direct #supr# creierului -&eningitele( encef#litele)( s#u prin to'inele eli&in#te -&#l#ri#( tifosul( e'#nte&#tic si #*do&in#l( grip# s.#.). Oligofreniile -de&enta nnascuta) repre!inta stari de nede!volt#re psihica c#re sunt de le!iuni org#nice #le creierului n ur&# #ctiunii diferitilor f#ctori nocivi n et#p# pren#t#la( intr#n#t#la si perin#t#la -n pri&ii trei #ni de vi#ta). 4n #f#ra de f#ctorii predispo!#nti do*,nditi n cursul vietii( n #p#riti# *olilor .o#ca un rol f#vori!#nt si f#ctorul eredit#r. C#i #les #cest# se o*serva n psiho!ele endogene , schi!ofreni#( psiho!# &#ni#co-depresiva si epilepsi#( n unele #no&#lii de de!volt#re # person#litatii -psihop#tii de nucleu) si #no&#lii de nede!volt#re psihica -oligofreniile). Evoluti# *olilor psihice #re o &#re i&port#nta pentru deter&in#re# respons#*ilitatii. E'ista &ulte pareri privind &#nifestarile si evoluti# *olilor psihice. 1-# o*serv#t ca *olile psihice evolue#!a nu h#otic( ci dupa #nu&ite reguli si legi. 1-# o*serv#t ca *olile psihice evolue#!a nu h#otic( ci dupa #nu&ite reguli si legi. Deose*i& &#i &ulte v#ri#nte n din#&ic# psiho!elor. 3nele *oli #u un nceput *rusc si tot *rusc disp#r. Este vor*# de psiho!ele de scurta dur#ta. 4n #lte c#!uri *o#l# ncepe *rusc( #re o evolutie #cuta( i#r pe ur&a se cronici!e#!a. L# #lti *oln#vi psiho!# #re un de*ut lent( cu o desfasur#re nce#ta # t#*loului clinic ti&p de &#i &ulte luni. 4n #ceste c#!uri e greu de const#t#t nceputul *olii( si de cele &#i &ulte ori *o#l# #re o evolutie cronica. 4n c#drul proceselor de cuno#stere intra sen!#tiile si perceptiile c#re for&e#!a pri&# tre#pta( sen!ori#la( # cuno#sterii. L# *#!# proceselor de cuno#stere sta sen!#ti#. 1en!#ti# este un #ct psihic ele&ent#r( c#re consta n reflect#re# su*iectiva # nsusirilor si&ple #le o*iectelor si feno&enelor lu&ii ncon.urato#re. 1pre deose*ire de sen!#tii( c#re reflecta nu&#i nsusirile sep#r#te #le o*iectelor si feno&enelor din lu&e# ncon.urato#re( perceptiile reflecta o*iecte si feno&ene n ntregi&e( cu to#te nsusirile lor. Deci perceptiile sunt re!ult#tul #n#li!ei si sinte!ei e'cit#tiilor co&ple'e( c#re #ctione#!a #supr# org#nis&ului n &o&entul d#t. Tul*urarile de perceptie lu!iile sunt perceptii f#lse l# *#!# caror# sta ntotde#un# un e'cit#nt re#l -un o*iect s#u feno&en) c#re nu este perceput #s# cu& se #fla n re#lit#te( ci n &od defor&#t. D#lucin#tiile sunt perceptiile fara o*iect. 1pre deose*ire de ilu!ii( n c#!ul caror# o*iectul e'ista n re#lit#te d#r este perceput defor&#t( n c#!ul h#lucin#tiilor o*iectul lipseste. D#lucin#tiile de cele &#i &ulte ori sunt percepute din e'terior( n #f#r# perso#nei s#le si *oln#vul este convins de e'istent# lor Dere#li!#re# este percepti# den#tur#ta # &ediului #&*i#nt. Aspectul lu&ii ncon.urato#re si pierde c#r#cterul cunoscut( este perceput necl#r( ntr-un &od nere#l( schi&*#t cu totul. Dere#li!#re# genere#! a uneori o st#re de #n'iet#te. = 1e&iologi# &e&oriei Ce&ori# este procesul c#re reflecta rel#tiile o&ului cu lu&e# prin ntiparire#( pastr#re# si re#ctu#li!#re# e'perientelor. Ce&ori# este o c#p#cit#te psihica #*solut neces#ra( fara de c#re vi#t# #r fi pr#ctic i&posi*ila. Deose*i& trei #specte princip#le #le &e&oriei0 procesul de &e&ori!#re -fi'#re)( de pastr#re -retentie) si de reproducere -re#ctu#li!#re). Tul*urarile de &e&orie se nu&esc dis&ne!ii si din punct de vedere clinic pot fi cl#sific#te n dis&ne!ii c#ntit#tive si dis&ne!ii c#lit#tive. Dis&ne!iile c#ntit#tive sunt/ #&ne!i#( hipo&ne!i# si hiper&ne!i#. 1e&iologi# g,ndirii G,ndire# este for&# ce# &#i evolu#ta de reflect#re # lu&ii ncon.urato#re( este o #ctivit#te superio#ra de sinte!a # vietii psihice. Deose*i& ur&ato#rele tipuri de g,ndire/ - g,ndire# #soci#tiv-logica - se re#li!e#!a pe *#!# #soci#tiilor dupa continut si c#u!#lit#te si c#re se evidenti#!a printr-o e'pri&#re concisa si directa0 - g,ndire# #soci#tiv-&ec#nica - se c#r#cteri!e#!a prin do&in#re# #soci#tiilor de

contiguit#te( #se&an#re( cu loc#li!ari n ti&p si sp#tiu( cu utili!ari de notiuni concrete( cu un colorit #fectiv( cu ntre*uint#re# fr#!elor lungi. Tul*urarile procesului #soci#tiv se nt,lnesc destul de des n *olile psihice si #u un c#r#cter destul de poli&orf. Deose*i& tul*urari leg#te de &odificarile vite!ei -rit&ului) de desfasur#re # procesului #soci#tiv. Din #ceste# f#c p#rte/ #cceler#re# g,ndirii0 inhi*iti# procesului #soci#tiv0 incoerent# g,ndirii0 g,ndire# circu&st#nti#la0 stereotipi# de g,ndire0 persever#re# g,ndiri Delirul este o reflect#re den#tur#ta # lu&ii ncon.urato#re( # perceptiei eron#te c#re duce l# o idee f#lsa despre re#lit#te( l# o de!ordine gener#la # g,ndirii. Feno&enele o*sesive se c#r#cteri!e#!a prin #p#riti# involunt#ra # unor idei( repre!entari( #&intiri neplacute( frica( tendinte( senti&ente ce se i&pun *oln#vului fara voi# lui. Boln#vul #re o #titudine critica f#ta de #ceste feno&ene( ntelege n#tur# lor p#tologica( f#ce sfortari de # le ndepart# de l# sine. 6rin #ce#st# ideile o*sesive se diferenti#!a de ideile delir#nte. 4n unele c#!uri starile o*sesive &*#rca un c#r#cter p#tologic si #ntisoci#l. Aceste o*sesii sunt descrise su* nu&ele de feno&ene i&pulsive. 5A 1e&iologi# proceselor #fective E&otiile sunt trairi su*iective( c#re reflecta #titudine# no#stra f#ta de o*iectele si feno&enele re#litatii( f#ta de sine. 1tarile #fective reflecta r#porturile dintre perso#n# si &ediul #&*i#nt. De #cee# #fectivit#te# este procesul cel &#i str,ns leg#t de person#lit#te. Trairile e&otion#le v#ri#!a n functie de s#tisf#cere# tre*uintelor su*iectului. Din #cest punct de vedere ele se &p#rt n e&otii po!itive( c,nd sunt s#tisfacute tre*uintele -*ucurie( &ultu&ire)( si neg#tive( c,nd #ceste# nu sunt s#tisfacute -ne&ultu&ire( tristete( frica( &,nie( ura( s.#.) 4n starile #fective ele&ent#re se include st#re# de #fect( s#u cri!# de #fect c#re se c#r#cteri!e#!a printr-o descarc#re e&otion#la puternica( cu un de*ut *rusc( de scurta dur#ta. 1t#re# de furie s#u de &,nie este #preci#t a c# o re#ctie e&otion#la pri&itiva nsotita de &odificari &i&ico-p#nto&i&ice si feno&ene neuroveget#tive -t#hic#rdie( oscil#tii tension#le( p#lo#re# s#u rose#t# fetei( #cceler#re# respir#tiei s.#.). Gr#dul de intensit#te # starii de #fect este diferit si n &ulte c#!uri gr#ve duce l# o ngust#re # c,&pului constiintei c#re se li&ite#!a l# cele eveni&ente conflictu#le c#re o decl#nse#!a. 6o#te #ve# loc o perceptie inco&pleta # &ediului #&*i#nt si o scadere # controlului #supr# #ctiunilor perso#nei. C#ni# este o st#re psihotica #cuta c#re se &#nifesta n &od esenti#l printr-o e'cit#tie psiho&otorie puternica do&in#ta de o st#re euforica cu e'#lt#re# ntregii dispo!itii. Depresi# se &#nifesta printr-o dispo!itie &el#ncolica( #pasato#re( cu &Fhnire si tristete profunda. Boln#vii sunt depri&#ti( se pl,ng de GGgreut#te n regiune# ini&ii( n piept( n tot corpulHH. Bi&ic nu-i *ucura. Boln#vii devin indiferenti f#ta de tot ce-i ncon.o#ra. Ap#ti# este o nepas#re tot#la f#ta de lu&e# re#la si de propri# situ#tie. 1ti&ulii din &ediul ncon.urator -po!itivi s#u neg#tivi) nu &#i gasesc raspunsul corespun!ator. Bi&ic nu tre!este interesul celui #p#tic. Boln#vii &#nifesta o lipsa de intentii( sunt p#sivi f#ta de to#te. Bu &#i #u nici o &otiv#tie. 1unt retr#si( neco&unic#tivi. De!interesul lor se reflecta n &i&ica si p#nto&i&ica c#re devin lipsite de e'presivit#te. Disfori# este o dispo!itie GGpro#staHH( nsotita de feno&ene #n'io#se( de o e'cit#*ilit#te crescuta( un disconfort gener#l. Boln#vii sunt depri&#ti( ne&ultu&iti( #u diferite pl,ngeri ne&otiv#te. Ap#re o i&pulsivit#te &arita. 1unt #gresivi( uneori sav,rsesc cri&e gr#ve( o&oruri. A&*iv#lent# #fectiva se c#r#cteri!e#!a prin pre!ent# #pro#pe n #cel#si ti&p # unor senti&ente si #fecte di#&etr#l opuse 55 1la*iciune# e&otion#la -incontinent# #fectiva) este o l#*ilit#te #fectiva c#re se c#r#cteri!e#!a prin trecere# r#pida de l# o st#re e&otion#la l# opusul ei. Chi#r n ur&#

unor &otive nense&n#te *oln#vul devine depri&#t( ncepe sa pl,nga si nu dupa &ult ti&p po#te fi vesel s#u irit#*il. 1e&iologi# constiintei Constiint# este for&# superio#ra de reflect#re psihologica # lu&ii o*iective. Cu #.utorul constiintei #ve& posi*ilit#te# de # ne orient# n ti&p( sp#tiu si propriul Eu. Constiint# ndeplineste un rol i&port#nt n vi#t# o&ului( n #ctivit#te# si co&port#&entul lui( n st#*ilire# si diri.#re# r#porturilor cu lu&e# ncon.urato#re. 6entru sindro#&ele tul*urarii constiintei sunt c#r#cteristice o serie de feno&ene gener#le -I#spers)/ #) #lter#re# reflectarii lu&ii re#le0 *) de!orient#re# n ti&p si sp#tiu0 c) percepere# i&precisa # lu&ii o*iective0 o #&ne!ie postcritica referiot#re l# perio#d# tul*urarii constiintei0 d) incoerent# procesului de g,ndire. 1e deose*esc ur&ato#rele sindro#&e de deregl#re # constiintei/ st#re# de o*tu!ie0 st#re# de o*nu*il#re0 soporul0 co&#0 delirriu&0 st#re# oniroida0 #&enti#0 st#re# crepuscul#ra. >oint# tul*urarilor psiho&otorii >oint# este procesul de diri.#re # #ctivitatii n vedere# o*tinerii unui scop. >oint# &#i po#te fi definita si c# o c#p#cit#te # perso#nei de # nvinge un o*st#col( de # #ction# s#u # refu!# sa #ctione!e ntr-o situ#tie d#ta( de # &o*ili!# resursele individului n vedere# unei re#li!ari si( n #cel#si ti&p( sa po#ta stap,ni situ#tiile dr#&#tice( tension#le( consu&tive -6. Br,n!ei). Cu #.utorul vointei se efectue#!a o trecere constienta de l# o idee l# o #ctivit#te n vedere# re#li!arii unui #nu&it scop. Cele &#i i&port#nte tul*urari de vointa sunt hiper*uli#( hipo*uli#( #*uli#( p#r#*uli# si dis#*uli#. Tul*urari psiho&otorii Av,nd n vedere cont#ctul dificil cu *oln#vii psihici( o &#re i&port#nta o #re studiere# co&port#&entului n gener#l si # p#rticul#ritatilor diferitelor &iscari si #ctiuni. Dintre dereglarile psiho&otorii se evidenti#!a sindro&ul c#t#tonic( c#re se &#nifesta su* for&# # doua v#ri#nte. 5. E'cit#ti# c#t#tonica este nsotita de o serie de &iscari h#otice( efectu#te fara nici un tel( cu o g,ndire incoerenta. ". 1tuporul c#t#tonic se c#r#cteri!e#!a printr-o inhi*itie &otorie. 5" Asteni# este unul dintre cele &#i rasp,ndite sindro#&e. 1e nt,lneste &#i frecvent n *olile infectio#se si so&#togene. 6e fondul sindro&ului #stenic evolue#! a o &ulti&e de *oli psihice. Totod#ta &ulte psiho!e de*ute#!a cu un sindro& #stenic. Capitolul III #robleme teoretico$metodolo"ice ale psihopatolo"iei infantile si %uvenile De!volt#re# psihica # copilului este unit#te# dintre f#ctorul *iologic si cel soci#l. L# fiec#re et#pa de v,rsta( #si&il#re# e'perientei u&#ne #re loc n &od diferit si este deter&in#ta de gr#dul &#turi!arii *iologice. Corel#re# dintre *iologic si soci#l se schi&*a reflect,ndu-se #supr# de!voltarii fi!ice si psihice. O conditie fo#rte i&port#nta n de!volt#re# copilului este st#re# su*str#tului org#nic( for&#t din structuri neuro#n#to&ice si diverse &ec#nis&e fi!iologice fine #le #ctivitatii creierului. De!volt#re# psihica # copilului este str,ns leg#ta si de procesele de educ#tie si de instruire. &rincipiile diagnosticarii psihopatologiilor infantile sunt& + o #n#&ne!a c,t &#i det#li#ta # f#&iliei copilului( # #t&osferei ei interio#re( # conditiilor de vi#ta( etc.0 + o e'#&in#re co&ple'a # de!voltarii copilului/ st#re# so&#tica( # va!ului( #u!ului( #p#r#tului loco&otor( # p#rticul#ritatilor de!voltarii psihice0

+ principiul e'#&inarii co&ple'e # copilului n concord#n ta cu unele &#nifestari #le de!voltarii psihice si tul*urari pri&#re condition#te de inst#l#re# ier#rhiei tul*urarilor depist#te n de!volt#re# psihica( corel#re# dintre tul*urarile pri&#re si secund#re0 + principiul investig#tiei din#&ice( *#!#te pe concepti# lui >gots?i despre cele doua niveluri #le de!voltarii &int#le' actuale si potentiale( #dica !on# de!voltarii pro'i&e. Ace#st# este posi*il de deter&in#t( n col#*or#re cu #dultul l# nsusire# de catre copil # noilor &od#litati de #ctiune0 + principiul #n#li!ei c#lit#tive # re!ult#telor pri&ite dupa e'#&in#re# psihologica( #fl#ta n str,nsa legatura cu principiul investig#tiei din#&ice. An#li!# c#lit#tiva # #ctivitatii &int#le include n sine orient#re# copilului e'#&in#t catre s#rcin# pusa n f#t# lui( orient#re# lui n conditiile s#rcinii( c#r#cterul greselilor co&ise( #titudine# f#ta de re!ult#tul propriei #ctivitati. An#li!# c#lit#tiva nu este n contr#dictie cu ce# c#ntit#tiva. Este neces#r sa se deter&ine #t,t nivelul de!voltarii psihice #l fiecarui copil n p#rte( c,t si p#rticul#ritatile person#litatii lui0 + este fo#rte neces#r sa tine& cont de p#rticul#ritatile de v,rsta #le copilului n org#ni!#re# conditiilor si &etodelor de efectu#re # e'#&enului di#gnostic 6rincipiul de pornire n #ctivit#te# corection#la &edico-psihoped#gogica este principiul unitatii di#gnosticarii si corectiei de!voltarii. 52 3n f#ctor i&port#nt #l decl#nsarii tul*urarilor psihice l# copii pot fi *olile genetice( &et#*olice. Cercetarile s#v#ntilor #fir&a ca ;9J din tul*urarile psihice sunt provoc#te de *olile genetice( i#r "9J de f#ctorii e'ogeni. Frecvent# psihop#tologiilor este influent#ta si de f#ctorii de v,rsta 1e'ul p#re sa fie si el un f#ctor diferenti#l pentru epide&iologi# tul*urarilor psihice n copilarie. 1tudiile #r#ta ca fo#rte frecvent tul*ur#re# psihica este #soci#ta cu h#ndic#pul fi!ic si n speci#l cu le!iune# org#nica cere*r#la. Alte #socieri se&n#l#te sunt cele ntre nt,r!iere# l# citit7scris si tul*urarile de conduita. D#r se pune ntre*#re#/ l# c#re c#tegorie de copii sunt &#i des nt,lnite procesele psihop#tologiceK 3nele d#te st#tistice ne dovedesc ca :AJ dintre copiii din c#sele de copii sunt cei cu p#tologii cronice #le 1BC. Apro'i&#tiv 99J din nu&arul lor ra&,n n ur&a cu de!volt#re# psihofi!ica. Do#r 8(;J sunt copii sanatosi. 3n #lt f#ctor p#togen si ne#d#ptiv pentru copil este lu#re# de l# s,nul &#&ei( din f#&ili# parinte#sca. Crestere# n c#drul f#&iliei *iologice( #laturi de &#&a( este conditi# pri&ordi#la # de!voltarii psiho-e&otion#le # copilului. Fo#rte tr#u&#ti!#nt pentru un copil -cee# ce conduce l# o psihop#tologie inf#ntila) o repre!inta orice schi&*#re # #t&osferei o*isnuite -&ut#tul dintr-o institutie n #lt#( dintr-o f#&ilie tip ca&in n c#s# de copii( schi&*#re# pl#s#&entului din institutie ntr-o f#&ilie #doptiva). Capitolul I' ezonto"eneza psihica la copii si adolescenti 6#r#&etrii p#r#psihologici -loc#li!#re# function#la # p#tologiei( c,nd # survenit tul*ur#re#( corel#re# dintre defectul pri&#r si secund#r si tul*ur#re# inter#ctiunilor function#le) deter&ina c#r#cterul de!ontogene!ei psihice n diversele ei v#ri#nte. Ce# &#i #ctu#la cl#sific#re( c#re include tipurile si v#ri#ntele de!ontogene!ei &ention#te( l# *#!# carei# sta cl#sific#re# lui L. <#nner( este ur&ato#re#/ . nede!volt#re# psihica glo*#la0 . retinere# n de!volt#re# psihica0 . de!volt#re# #fect#ta0 >. de!volt#re# deficit#ra0 >. de!volt#re# den#tur#ta0 > . de!volt#re# di!#r&onica. &rimul grup de #no&#lii este c#u!#t de o retinere n de!volt#re# psihica si n #cest grup intra/ 5. nede!volt#re# glo*#la0 ". de!volt#re# retinuta s#u L.D.6.

(l doilea grup se c#r#cteri!e#!a prin si&pto&ul princip#l( c#re este disproportion#lit#te# -#sincroni#) si din #cest grup f#c p#rte ur&ato#rele #no&#lii/ 5. de!volt#re# den#tur#ta0 ". de!volt#re# di!#r&onica. 58 (l treilea grup de #no&#lii sunt c#u!#te de scadere# functiilor s#u chi#r de ced#re# lor si din ele f#c p#rte/ 5. de!volt#re# #fect#ta0 ". de!volt#re# deficit#ra. Ter&enul $de!ontogene!aM # fost utili!#t pentru pri&# d#ta n 5="; de s#v#ntul Sv#lide( c#re su*ntelege# prin #cest ter&en Mabaterile de la norma ale formarii structurale a organismului "n perioada intrauterin a). C#nifestarile de!ontogenetice &#i putin pronunt#te si c#re se supun corectiei &#i usor sunt cele de origine soci#la. L# c#tegori# de tul*urari nep#tologice org#nice n de!volt#re( &entiona& nt,r!iere# scol#ra( prin c#re ntelege& o retinere n de!volt#re# intelectu#la si ntr-o o#rec#re &asura depriv#re# cultur#la drept conditie nef#vor#*ila de educ#tie( c#re duce l# un deficit de infor&#tie si e'perienta e&otion#la n et#pele ti&purii de de!volt#re. 3n #lt tip de tul*ur#re nep#tologica # ontogene!ei este for&#re# p#toc#r#cterologica # person#litatii( c#re nu este #ltcev# dec,t o #no&#lie de de!volt#re # sferei e&otion#lvolitive cu schi&*ari #fective pronunt#te( disfunctii veget#tive( c#re #u #parut n ur&# conditiilor nef#vor#*ile #le educ#tiei n re!ult#tul ntaririi si fi'arii p#tologice # re#ctiei de protest( i&it#tiei( refu!ului( opo!itiei( etc. 6#r#lel cu etiologi# si p#togene!# tul*urarilor creierului n for&#re# structurii de!ontogene!ei un loc i&port#nt l #u nsesi &#nifestarile clinice #le *olii( si&pto&#tic# ei. Diversit#te# si&pto&elor *olii depinde de etiologie( loc#li!#re# #fec tiunii( de ti&pul c,nd # survenit *o#l# si cel &#i i&port#nt N de p#togene!a( n speci#l de #cuit#te# decurgerii *olii. 1i&pto&ele se &p#rt n " c#tegorii/ . si&pto&e neg#tive0 . si&pto&e productive. 4n psihi#trie( si&pto&ele neg#tive se &#nifest a prin scadere# #ctivitatii psihice( &icsor#re# #ctivitatii intelectu#le si e&otion#le( scadere# functiei proceselor psihice c# g,ndire#( &e&ori# etc. 1i&pto&ele productive se &#nifesta prin irit#re# p#tologica # proceselor psihice. De e'e&plu( dereglarile neurotice( sindro#&ele neurotifor&e( psihop#tifor&e( starile convulsive( fric#( h#lucin#tiile( fo*iile nu sunt #ltcev# dec,t si&pto&e productive. pote!ele lui >gots?i st#u l# *#!# p#r#&etrilor p#topsihologici( c#re deter&in a c#r#cterul de!ontogene!ei psihice. 6ri&ul p#r#&etru este leg#t de loc#li!#re# function#la # dereglarii. Al doile# p#r#&etru #l de!ontogene!ei este condition#t de ti&pul c,nd # survenit tul*ur#re#. 6#r#&etrul trei #l di!ontogene!ei c#r#cteri!e#! a corel#re# dintre defectul pri&#r si secund#r. Al p#trule# p#r#&etru #l de!ontogene!ei este leg#t de tul*urarile inter#ctiunilor function#le n procesul siste&ogene!ei #nor&#le. Capitolul ' Tipuri de dezonto"eneza psihica 59 infantila si %uvenila *ligofrenia este primul tip de dezontogeneza psihica infantila si #uvenila. Este &odelul tipic #l nede!voltarii psihice glo*#le -F ;A) 5. Etiologi# ei po#te fi &partita n doua &#ri grupe/ endogena -genetica) si e'ogena. 3n rol i&port#nt n #p#riti# for&elor genetice de oligofrenie l #u dereglarile &et#*olis&elor #&ino#ci!ilor( &et#lelor( sarurilor( lipidelor si glucidelor d#torita insuficientei structurilor fer&ent#tive congenit#le. 3n grup deose*it de f#ctori genetici c#re duc l# oligofrenie sunt f#ctorii $poligeniM(

#tunci c,nd l# ur&#sii #&*ilor parinti #re loc $ngra&adire#M genelor p#tologice &ostenite de l# #&*ii parinti si fiec#re dintre ei #u c#ntit#te# genelor $l# li&ita superio#raM. Ap#riti# for&elor e'ogene #le oligofreniei este leg#t a de #fect#re# creierului d#torita infectiilor( into'ic#tiilor( tr#u&elor intr#uterine( neon#t#le si postn#t#le ti&purii -p,na l# "-2 #ni). O i&port#nta se&nific#tiva o #u *olile cronice c# to'opl#s&o!# si sifilisul. O &#re #tentie n etiologi# respectiva se #corda into'ic#tiilor intr#uterine( cu& #r fi $e&*riop#ti# #lcoolicaM( c#u!#ta de #lcoolis&ul &#&ei s#u into'ic#re# fatului cu prep#r#te &edic#le chi&ico-sintetice. Alta c#u!a # oligofreniilor po#te fi si #ctiune# surselor r#dio#ctive -r#!e rOentgen) #supr# parintilor si # fatului. Tr#t#re# siste&#ticii oligofreniei este diversa( depin!,nd de gr#vit#te# defectului( # etiologiei( p#togene!ei s#u structurii clinico-psihologice. Acest# este pri&ul criteriu c#re sta l# *#!# cl#sificarii oligofreniei n idiotie( i&*ecilit#te si de*ilit#te. +diotia repre!inta gr#dul cel &#i co&plic#t #l oligofreniei( l# c#re sunt deterior#te gr#v chi#r si functiile perceptiei. G,ndire# pr#ctic lipseste. >or*ire# lor nu repre!inta #ltcev# dec,t niste sunete solit#re s#u cuvinte fara sens. Din vor*ire# #cestor# nu se ntelege sensul( ci do#r inton#ti#. E&otiile ele&ent#re sunt leg#te de cerintele fi!iologice -fo#&e( frig( sen!#tie de caldura( etc.). For&ele de e'pri&#re # e&otiilor sunt pri&itive si se &#nifesta prin strigate( tipete( gri&#se( e'cit#re &otorie( #gresivit#te etc. Tot ce este nou le provo#ca frica. Do#r n c#!uri de idiotie uso#ra se &#nifesta niste ra&asite #le si&turilor siste&ului nervos si&p#tic. +mbecilitatea se c#r#cteri!e#!a printr-un gr#d #l insuficientei &int#le &#i putin #ccentu#t dec,t l# idiotie. &*ecilii #u o c#p#cit#te redusa de #si&il#re # infor&#tiei( posi*ilitati reduse n evidentiere# si&*olurilor si&ple( o*iectu#le si situ#tive( d#r totod#ta deseori ei nteleg sensul unor fr#!e si&ple( ele&ent#re( chi#r le pot pronunt#( poseda deprinderi si&ple de #utoservire( d#r nu n to#te c#!urile. n sfer# e&otion#la( p#r#lel cu e&otiile de c#r#cter si&p#tic( se evidenti#!a fo#rte r#r niste ele&ente de #uto#preciere( fra&,ntari( supar#re( ironie. 4n c#!urile de i&*ecilit#te uso#ra este posi*ila nvat#re# ele&entelor de citit-scris( nu&ar#re( co&port#&ent si n unele c#!uri si nsusesc unele *#!e ele&ent#re #le &uncii fi!ice. 5: Debilitatea este for&# ce# &#i uso#ra # oligofreniei. G,ndire# lor #re un c#r#cter concret-intuitiv. Bu&#i n c#!ul unei corectii co&ple'e ti&purii psiho-ped#gogice pot sa #p#ra do#r niste ele&ente #le g,ndirii r#tion#l-ver*#le. Totusi( de*ililor le este #ccesi*ila #preciere# unei situ#tii si&ple( concrete si orient#re# n re!olv#re# ei pr#ctica. >or*ire# fr#!eologica este de!volt#ta( uneori este *una si &e&ori# &ec#nica. Acesti copii tre*uie sa fie instruiti confor& unui progr#& speci#l( #d#pt#t p#rticul#ritatilor lor psihofi!iologice #t,t n scolile #.utato#re( c,t si n scolile gener#le -do#r d#ca e vor*# de o de*ilit#te uso#ra). Copilului i se vor cre# conditii opti&e de nvatatura( v# fi instruit de oligofrenoped#gog( i se vor oferi celel#lte servicii de corectie de c#re #re nevoie -logoped( psiholog( surdoped#gog( tifloped#gog + n c#!uri speci#le). n #ceste conditii( ei pri&esc cunostinte si deprinderi de scris si citit( nu&ar#re( cunostinte despre &ediul ncon.ur#tor( pri&esc chi#r din cl#s# o pregatire si orient#re profesion#la pentru &unca. ,etinerea "n dezvoltarea psihica la copii si adolescenti (,D& este al doilea tip de dezontogeneza infantila% 1e nt,lneste &#i des dec,t oligofreniile. Aici nu este vor*# de o nede!volt#re dura( ireversi*ila( ci de o ncetinire # te&poului de!voltarii( c#re se depiste#!a &#i des #tunci c,nd copilul &erge l# sco#la si se &#nifesta prin insuficient# de cunostinte( nepre!entari( inf#ntilis&ul g,ndirii( do&in#ti# #ctivitatii de .oc( dupa v,rst# de ; #ni c,nd #r tre*ui sa do&ine interesul pentru nvatatura. D#r( spre deose*ire de copiii oligofreni( #cesti copii sunt destul de priceputi n li&it# posi*ilitatilor lor de cuno#stere( productivit#te# l# nvatatura este &#i *una si cel &#i i&port#nt este ca pri&esc #.utorul. 4n unele c#!uri( se re&#rca retinere# n de!volt#re# sferei e&otion#le -diverse tipuri de inf#ntilis&)( d#r tul*urarile n sfer# intelectu#la nu sunt #t,t de evidente. 4n #lte c#!uri po#te do&in# retinere# n sfer# intelectu#la. Dezvoltarea psihica afectata este al treilea tip de dezontogeneza infantila . Codelul

c#r#cteristic #l de!voltarii psihice #fect#te este dementa organica. Etilogi# tre*uie caut#ta n *olile infectio#se( into'ic#tiile( tr#u&e #le siste&ului nervos centr#l( *oli #ustenice degener#tive( *oli #le &et#*olis&ului cere*r#l( etc. 1pre deose*ire de oligofrenie( de&ent# #p#re si po#te progres# fo#rte r#pid l# "-2 #ni. Acest# este f#ctorul cronologic c#re #.uta l# diferentiere# p#togenetica n structur# clinico-psihologica # de&entei f#ta de oligofrenie. L# v,rst# cronologica de "-2 #ni &#.orit#te# structurilor cere*r#le de.# sunt for&#te( deo#rece #ctiune# nociva #supr# lor nu nu&#i ca le retine din de!volt#re( d#r le si #fecte#!a. LD6 de gene!a org#nica se deose*este de de&ent# org#nica printr-o supr#f#ta #fect#ta # siste&ului nervos &ult &#i &ica. (nomaliile "n dezvoltarea aparatului locomotor la copii si adolescenti, paraliziile cerebrale infantileconstituie al +-%lea tip de dezontogeneza infantila 4n etiologi# #no&#liilor de!voltarii #p#r#tului loco&otor un rol i&port#nt l ocupa f#ctorii genetici( c#re c#u!e#!a insuficiente constitution#le #le &otricitatii( #fectiuni intr#uterine( neon#t#le si postn#t#le #le 1BC. For&e deose*ite #le #no&#liei n de!volt#re# sferei &otorii nt,lni& n c#!urile de #utis& inf#ntil. For&e gr#ve de #fect#re &otorie #p#r n c#!ul #fect arii &aduvei spin#le n ti&pul copilariei( cel &#i des de n#tura infectio#sa -c#!urile de polio&elita). Dereglari specifice #le de!voltarii &otricitatii pot #ve# loc si n c#!ul depriv#tiei e&otion#le. 5; Etiologi# p#r#li!iei cere*r#le inf#ntile -6C ) este fo#rte v#ri#t a. 3n rol i&port#nt l detin le!iunile org#nice #le creierului( c# re!ult#t #l infectiilor intr#uterine( into'ic#tiilor( inco&p#ti*ilit#te# s,ngelui &#&ei si fatului -grup# Lh)( cons#ngvinit#te# parintilor( #sfi'iile( he&or#giile tr#u&#tice si netr#u&#tice( neon#t#le( pre&#turit#te# copilului( etc. L#reori #ce#sta *o#la po#te #pare# postn#t#l n ur&# &eningoencef#litei n pri&i #ni de vi#ta #i copilului. 6#togene!# este leg#t a de #fect#re# &#i &ultor portiuni #le creierului( cortic#le si su*cortic#le( dintre c#re cele &#i i&port#nte !one sunt cele pre&otorii. 4n structur# clinica # 6C dintre si&pto&ele tul*urarilor org#nice #le creierului( cele &#i se&nific#tive sunt tul*urarile &otrice( n speci#l p#re!ele( p#r#li!iile si tul*urarile de tonus &uscul#r. (nomaliile "n dezvoltarea analizatorului vizual si auditiv reprezinta al -%lea tip de dezontogeneza infantila% Acest tip de de!ontogene!a este leg#t de insuficient# unor siste&e #n#li!#torice precu& cel olf#ctiv( #uditiv( voc#l( loco&otor( *oli so&#tice grele #le siste&ului c#rdiov#scul#r( respir#tor( endocrin( etc. De!ontogene!# psihic a #p#re pe fondul #fectarii #t,t # sferei sen!ori#le( c,t si &otorii. Dintre f#ctorii e'ogeni n etiologi# p#tologiilor #p#r#tului #uditiv sunt *olile infec tio#se n speci#l n pri&ele luni #le gr#vitatii( cu& #r fi ru.eol#( v#ricel#( grip#( etc. Dintre infec tiile postn#t#le c#re conditione#!a deregl#re# #u!ului un rol i&port#nt l #u *olile( cu& #r fi sc#rl#tin#( ru.eol#( p#rotit#( &eningitele( &eningoencef#litele. 3n rol i&port#nt l #u otitele( sifilisul congenit#l( cons#ngvinit#te# parintilor. Dintre &etodele de corectie # deficientelor sen!ori#le ce# &#i i&port#nta este sti&ul#re# ra&asitelor de #u! si vedere. O i&port#nta fo#rte &#re n corectie #re ur&atorul principiu/ spri.inire# pe functiile pastr#te( #&pl#s#te &#i dep#rte de ce# defect#ta. Ce# &#i speci#la c#r#cteristica # den#turarii psihice inf#ntile este sindro&ul #utist inf#ntil ti&puriu( c#re se c#r#cteri!e#!a printr-o co&ple'it#te si o di!#r&onie #ccentu#ta #t,t n t#*loul sau clinic( c,t si n structur# psihologica # tul*urarilor s#le. B#!,ndu-se pe d#tele de cercet#re #le diferitilor s#v#nti( utili!,nd propri# e'perienta e'peri&ent#la si corection#la( >. Le*edinsch#e# -5=@5) propune o ipote!a c#re per&ite elucid#re# &ec#nis&elor p#togenetice #le tul*urarilor psihice n c#! de #utis& inf#ntil. O p#rte dintre tul*urarile p#togenetice( #v,nd un su*str#t *iologic( necunoscute p,na #sta!i n tot#lit#te( pot fi #tri*uite defectelor de *#!a s#u defectelor pri&#re( #ltele + drept consecinta # #no&#liilor n de!volt#re# n conditiile defectului pri&#r se pot defini drept defecte secund#re. F#ctorii c#re f#vori!e#!a decl#ns#re# tul*urarilor psihice sunt ur&atorii/

5. deficitul #ctivitatii psihice0 ". tul*urarile sferelor #fective si instinctive0 2. tul*urari #le sferei sen!ori#le0 8. dereglari #le #p#r#tului loco&otor0 9. tul*urari #le li&*#.ului. Aceste deficiente se pot &parti n doua grupe de *#!a( un# dintre ele leg#ta de insuficient# siste&elor regl#torii -siste&ul #ctiv si instinctiv-#fectiv)( #lt# leg#t a de deficitul siste&elor #n#li!#torice -gno!isul( vor*ire#( &otricit#te#). Autis&ul este for&#tiune# secund#ra cu un c#r#cter co&pens#tor s#u hiperco&pens#tor si reflecta &ec#nis&ele p#tologice de #d#pt#re. 5@ Cont#ctele nede!volt#te soci#l leg#te de #utis& deregle#! a de!volt#re# psihica n #ns#&*lu. Greu se for&e#!a deli&itarile $eu-uluiM si #le lu&ii ncon.urato#re. To#te #spectele #ctivitatii psihice se de!volta insuficient. C#i pronunt#te sunt #cele #specte perceptive #le li&*#.ului( g,ndirii( c#re se for&e#! a su* #ctiune# pr#cticii o*iectu#le. Deficitul e'perientei o*iectu#le duce l# $ruptur#M dintre gno!is( #ctiune si li&*#.. Fiec#re din #ceste functii se de!volta ntr-o &asura o#rec#re( d#r sep#r#t un# f#ta de #lt#. Lips# functiei fi'#tive # o*iectului( spri.inire# pe unele se&ne perceptive( conditione#!a *#!# pentru for&#re# legaturilor interfunction#le ne#decv#te( c#re se &#nifesta printr-un $pseudo si&*olis&M si $pseudo #*str#cti!#reM n g,ndire# copilului *oln#v. 4n retrairile #utiste( n .ocurile si f#nte!iile lor se o*serva o fi'#tie inerta p#tologica # co&ple'elor #fective( stereotipurilor &otorii si # repetarilor ver*#le. Fo#rte vadita este #sincroni# for&arii sep#r#te # unor functii si siste&e/ de!volt#re# vor*irii depaseste deseori de!volt#re# &otorie( g,ndire# #*str#cta depaseste de!volt#re# g,ndirii concretintuitive. To#te #ceste# #ccentue#!a t#*loul M&util#torM #l de!voltarii. (l -+%lea tip de dezontogeneza infantila si #uvenila vizeaza dezvoltarea dizarmonica a personalitatii "n perioada copilariei si adolescentei, dezvoltarea patologica a personalitatii. (ici se regasesc psihopatiile, neuropatiile si tulburarile tempoului maturizarii se.uale. Cele &#i repre!ent#tive &odele #le unei de!voltari psihice di!#r&onice sunt psihop#tiile si de!volt#re# p#tologica # person#litatii( l# *#!# caror# este inst#l#ta de!ontogene!# sferei e&otion#l-volitive. &sihopatia este o di!#r&onie puternica # structurii psihice. 1tructur# ei clinicopsihologica se &argineste cu #no&#liile trasaturilor person#litatii si nu #re tendint# spre progres#re cu to#te ca r#reori se schi&*a su* influent# f#ctorilor soci#li si *iologici. Ace#sta di!#r&onie # person#litatii deseori sta l# *#!# tul*urarilor pronunt#te de #d#pt#re l# &ediul soci#l( cu tendinta spre deco&pens#re n c#! de schi&*#re # &ediului ncon.urator. C#u!ele #p#ritiei psihop#tiilor deseori sunt de origine genetica -f#ctori eredit#ri) + for&ele constitution#le #le psihop#tiilor( s#u de origine e'ogena -nocivitatile e'ogene) + for&ele org#nice #le psihop#tiilor( c#re #p#r &#i des n et#pele ti&purii #le ontogene!ei si c#re deter&ina #s#-nu&itele fenocopii( dereglari genetice #le de!voltarii. Culti #utori &#i considera nca un tip de psihop#tii( c#re se for&e#!a su* #ctiune# f#ctorilor soci#li neg#tivi( c#re #fecte#!a de!volt#re# person#litatii. Cele &#i des nt,lnite psihop#tii( #t,t n fr#geda copilarie( c,t si l# #dolescenti si #dulti( sunt n speci#l de origine eredit#ra/ psihop#tiile schi!oide( epileptifor&e( psih#stenice si n &#re# &#.orit#te psihop#tiile isterice. 6sihop#tiile de tip inst#*il pot fi si de origine constitution#la( c,nd pot #pare# n pri&ii #ni de vi#ta su* #ctiune# nocivitatilor. 4n pri&ul c#! &#nifestarile sunt #pro#pe identice cu &#nifestarile inf#ntilis&ului constitution#l( deose*irile const,nd n di!#r&onii psihice &#i #ccentu#te( dese e'cit#tii #fective( tendinte de perversiuni se'u#le. 6sihop#tiile org#nice sunt c#u!#te de le!#re# ti&purie # siste&ului nervos nc a n perio#d# pren#t#la( n#t#la s#u postn#t#la -pri&ii #ni de vi#ta). 5=

Dintre psihop#tiile org#nice( cel &#i des se nt,lnesc psihop#tiile e'cit#nte -tipul e'plo!iv). Acest tip de psihop#tii #p#re &#i des l# *aieti. B#!# ei clinica este e'cit#ti# #fectiva si &otorie. Chi#r de l# v,rst# de "-2 #ni #cesti copii #tr#g #tenti# prin i&pulsivit#te# lor( r#nchiuna( #gresivit#te( neg#tivis&( ncapat,n#re O #no&#lie deose*ita # sferei e&otion#l-volitive condition#ta de regl#re# inst#*ila # functiilor veget#tive( este neuropatia( c#re po#te fi #tri*uita de!voltarii di!#r&onice # person#litatii. Ace#sta #no&#lie po#te #ve# un c#r#cter constitution#l cu denu&ire# de $nevrozitate infantila constitutionalaM( leg#ta de f#ctorul genetic s#u po#te fi provoc#ta si de f#ctori e'ogeni. Diferentie& doua v#ri#nte #le neurop#tiei/ 5) #stenica0 ") i&pulsiva - nt,lnita &#i r#r. Copiii c#re sufera de neurop#tie sunt hiperreceptivi si hipersensi*ili( deo#rece ei sunt predispusi l# nevro!ele fricii( *,l*,i#la( ticuri( enure!e #t,t diurne( c,t si nocturne. Beurop#ti# este o #no&#lie n de!volt#re tipica pentru perio#d# copilariei. 6e &asur# &#turi!arii siste&ului nervos veget#tiv( n perio#d# scol#ra( deseori se #tenue#!a( d#r n c#!ul conditiilor nef#vor#*ile de educ#tie( contri*uie l# decl#ns#re# psihop#tiei s#u # de!voltarii p#tologice de tip inhi*itor. 3n tip deose*it #l #no&#liei di!#r&onice este #no&#li# de!voltarii psihice( leg#ta de tulburari ale tempoului maturizarii se.uale. D#ca n c#!ul neurop#tiei defectul pri&#r este condition#t de o distonie veget#tiva( n c#!ul tul*urarii te&poului &#turi!arii se'u#le este vor*# de tul*urari #le reglarii veget#tiv-endocrine( c#re n unele c#!uri duc l# ncetinire# rit&ului &#turi!arii se'u#le -ret#rd#re# lui)( i#r n #lte c#!uri l# #cceler#re# &#turi!arii se'u#le. Aceste #no&#lii pot fi c#u!#te #t,t de p#rticul#ritati genetice( c,t si de f#ctori e'ogeni( condition#ti de insuficient# org#nica # siste&ului nervos centr#l. Ele se deose*esc de &#nifestarile ret#rdarii si #ccelerarii &#turi!arii se'u#le nt,lnite n nor&a( n &#nifestarile fi!iologice c#re n-#u n#tura p#tologica si c#re se &#nifesta printr-o di!#r&onie uso#ra # de!voltarii fi!ice si neuro-psihice. Capitolul 'I Serviciul psiholo"ic medico$le"al 1erviciul de psihologie &edico-leg#l #re rolul de # furni!# notiuni si reco&#ndari pr#ctice n pro*le&ele psihop#tologiei person#litatii( de # p#rticip# ne#par#t l# procedur# de e'perti!a n c#!urile de i&put#re # *oln#vilor psihici( de # certific# st#re# de sanat#te &int#la Cedicin# .udici#ra #re nenu&ar#te #plic#tii pr#ctice( deo#rece deseori &edicii sunt che&#ti sa #precie!e d#ca un individ c#re # sav,rsit o infr#ctiune poseda o integrit#te psihica( #stfel nc,t sa po#ta fi tr#s l# raspundere pentru cele co&ise( s#u d#ca f#pt# sav,rsita este nu&#i consecint# unei *oli psihice. Cedicii pot fi consult#ti #supr# integritatii psihice. "A Lespons#*ilit#te# este o notiune .uridica( c#re #re l# *#!a pre!ent# discerna&,ntului critic #l person#litatii. Lips# discerna&,ntului l f#ce pe *oln#vul psihic irespons#*il n f#t# legii. Conceptul &odern de #titudine f#ta de *oln#vul psihic c#re # sav,rsit vreo f#pta #ntisoci#la este #cel# ca el este tr#t#t c# si *oln#vul c#re n-# sav,rsit #cest #ct si necesita ngri.iri si protectie &edic#la. Ace#st# se st#*ileste prin diferite proceduri .uridice si &edic#le c#re st#*ilesc irespons#*ilit#te# *oln#vului n c#u! a. 6rin ur&#re( psihologi# .udici#ra #re o concepti# n pri&ul r,nd &edic#la si e# tine cont de legitatile clinice #le evolutiei( p#togene!ei si &#nifestarilor &or*ide. Lespons#*ilit#te# *oln#vului este str,ns leg#t a de #ceste &#nifestari clinice( de gr#dul de deterior#re # f#cultatilor psihice #le p#cientului. D#tele cercetarilor psihop#tologice gener#le( precu& si studiere# pertur*arilor *iologice su*i#cente ce st#u l# *#!# &*olnavirii psihice sunt folosite cu succes n solution#re# pro*le&elor ce tin de psihologi# leg#la. 6entru e'#&in#re# fiecarui c#! n p#rte este neces#r sa se studie!e n det#liu

ur&ato#rele docu&ente/ dos#rul co&plet #l c#u!ei din c#re sa rei#sa &odul #&anuntit cu& s-# co&is infr#ctiune#0 #ctele &edic#le privind trecutul psihop#tologic #l su*iectului -eredit#te#( *oli( tr#u&e)0 d#tele o*tinute prin #nchet# soci#la( #ctivit#te# scol#ra( &ilit#ra( l# locul de &unca( vi#t# de f#&ilie. Conclu!iile r#portului de e'perti!a tre*uie sa cuprinda ur&ato#rele puncte princip#le/ - sa se st#*ile#sca d#ca perso#n# e'#&in#ta sufera de vreo *o#la psihica si n c#! #fir&#tiv( sa se st#*ile#sca di#gnosticul0 #dese# este neces#r sa se preci!e!e d#ca trasaturile suspect#te sunt p#rticul#ritati non-&or*ide #le su*iectului0 - sa se pre!inte desfasur#t c#re sunt tul*urarile psihice c#r#cteristice #fec tiunii st#*ilite -tul*urari de perceptie( g,ndire( e&otion#l-volitive( delir#nte( de&enti#le etc.) si c#re pot fi corel#te cu f#pt# sav,rsita -cu #lte cuvinte( &otiv#ti# psihop#tologica)0 - sa se f#ca reco&#ndari privind &asurile de sigur#nta cu c#r#cter &edic#l( individu#li!#te pentru fiec#re su*iect n functie de #fectiune# psihica depist#ta si de gr#dul de pericol #ntisoci#l( recidivit#te. De co&petent# psihologiei .udici#re tine si pro*le&# privind v#lo#re# &arturiilor unor perso#ne # caror sanat#te psihica este pusa l# ndoi#la. De #se&ene#( ei decid n privint# respons#*ilitatii pen#le # &inorilor( #dica st#*ilesc &asur# n c#re #cesti# poseda s#u nu de!volt#re# deplina # puterii de .udec#ta( de discerna&,nt si de #utocontrol. O perso#na este supusa e'perti!ei psihi#trice do#r n c,nd sunt dove!i suficiente ca e# # co&is cri&# si i s-# intent#t un proces pen#l. 1e i&pune c# l# &o&entul dispunerii e'perti!ei sa fie #dun#te to#te docu&entele neces#re. "5 E'pertul psiholog #re #t,t drepturi( c,t si o*lig#tii. E'pert-psiholog po#te fi nu&#i o perso#na c#re este de speci#lit#te &edic( speci#li!#t n do&eniul psihologic si c#re lucre#!a ntr-o institutie psihoneurologica( tre*uie sa posede cunostintele neces#re pentru # pre!ent# conclu!ii n chestiuni din do&eniul stiintei( tehnicii ce #p#r n legatura cu pricin# pen#la. E'pertul-psiholog tre*uie sa cuno#sca *ine *#!ele codului pen#l( drepturile si o*lig#tiile s#le( sa fie constient de rolul e'perti!ei( de nse&nat#te# ei pentru org#nele de .ustitie. Drepturile si o*lig#tiile e'pertului psiholog sunt st#*ilite prin lege. E'perti!# &edico-leg#l a psihologica este un #ct ofici#l de st#t de &#re raspundere( de #cee# se i&pune o #n#li!a profunda # d#telor din dos#rul pen#l0 #ntecedentele &edic#le #le e'perti!#tului0 #ntecedentele pen#le( #nchet# soci#la( &pre.urarile n c#re s-# sav,rsit infr#ctiune#. O &#re i&port#nta #re o*serv#ti# clinica( investig#tiile clinice si de l#*or#tor( d#tele e'#&enului psihic. E'perti!# se e'ecuta de o co&isie speci#la si functione#!a nu&#i n centrele unde e'ista servicii s#u c#*inete &edico-leg#le si spit#l s#u sectii de psihologie. 4n pr#ctica se #plica ur&ato#rele v#ri#nte de e'perti!e &edico-leg#le psihologice/ - e'perti!# #&*ul#torie - se efectue#!a de cele &#i &ulte ori nu&#i dupa o singura e'#&in#re( fara o*serv#tii n conditii de st#tion#r0 - n conditiile de st#tion#r - se efectue#!a n spit#lele de psihi#trie( n clinici( n institute de psihologie.0 - n s#l# de .udec#ta - n c#!ul #cestei v#ri#nte de e'perti!a psihologul-e'pert este che&#t n s#l# de .udec#ta.0 - n c#*inetul #nchet#torului - #ce#st a v#ri#nta de e'perti!a se efectue#!a de o*icei de catre un singur psihi#tru solicit#t de #nchet#tor.0 - e'perti!# prin corespondenta - #re loc nu&#i n *#!# &#teri#lului si docu&entelor din dos#rul pen#l0 posi*ilitatile e'pertului de # #.unge l# o conclu!ie nu&#i pe *#!# &#teri#lelor n c#u!a sunt destul de li&it#te0 - e'perti!# post-&orte& - se efectue#!a nu&#i pe *#!# &#teri#lelor din dos#r din c#re re!ulta st#re# psihica # *oln#vului0 deseori #ceste &#teri#le lipsesc si din #cest punct de vedere e'perti!# post&orte& este destul de dificila. 1#rcin# fund#&ent#la # e'perti!ei &edico-leg#le psihologice este #cee# de # #preci# tul*urarile de discerna&,nt si constiinta pe c#re le pre!inta perso#n# e'#&in#ta. 4n #cest conte't este neces#r # se st#*ili d#ca infr#ctiune# co&isa este consecint# unor #lterari psihice(

n ce &asura inculp#tul po#te #preci# f#ptele sav,rsite. To#te #ceste #specte sunt cuprinse n notiune# de respons#*ilit#te. 4n interpret#re# notiunilor de respons#*ilit#te si irespons#*ilit#te pot #ve# loc diferite v#ri#nte. D#ca o perso#na co&ite infr#ctiuni de &#i &ulte ori( conclu!i# privind respons#*ilit#te# lui tre*uie decisa n fiec#re c#! #p#rte( chi#r d#ca #ce#sta perso#na # fost c,ndv# socotita irespons#*ila. E'perti!# &edico-leg#la psihologica este o e'perti!a &edic#la cu un c#dru .uridic si org#ni!#toric *ine definit #l carei scop este de-# oferi .ustitiei d#te c,t &#i o*iective despre discerna&,ntul n &o&entul sav,rsirii cri&ei Discerna&,ntul -dupa >. 6redescu si col#*.) este functi# psihica de sinte!a c#re se &#nifesta n c#p#cit#te# su*iectului de # concepe pl#nul unei #ctiuni( scopul ei( ordine# ei( ordine# et#pelor desfasurarii ei si re!ult#tul -consecintele) c#re decurg din sav,rsire# ei. Este c#p#cit#te# su*iectului de # org#ni!# &otiv#t #ctivit#te# s#. Ace#sta functie depinde de doi f#ctori/ #) de structur# person#litatii su*iectului0 "" *) de structur# constiintei #cestui# n &o&entul sav,rsirii f#ptei. L# unii cond#&n#ti n ti&pul ispasirii pedepsei pot #pare# dereglari psihice cu un c#r#cter te&por#r. Ele se &#nifesta su* for&# unei stari re#ctive &#i des cu un sindro& depresiv( depresiv-delir#nt( #n'iet#te( re#ctii isterice. L# psihop#ti po#te #ve# loc o deco&pens#re( l# epileptici - o #cceler#re # #cceselor s.#. Dupa o e'#&in#re &edic#la #cesti *oln#vi sunt tr#nsfer#ti n spit#le psihi#trice. Dupa tr#t#&ent( ei se rentorc n nchiso#re. 4n unele c#!uri n spit#le de psihi#trie speci#li!#te pot fi tri&ise l# tr#t#&ent o*lig#toriu si perso#nele c#re #u sav,rsit infr#ctiuni &#i putin gr#ve d#r c#re pre!inta un pericol &#re pentru societ#te. F#ctorii c#re deter&ina pericolul soci#l #l #cestor su*iecti sunt diferiti. L# unii *oln#vi starile psihice #u un c#r#cter persistent( cu tendinte spre recidiv#re( co&port#&ent #gresiv. Este vor*# &#i #les de *oln#vii cu delir de ur&arire( influenta( cu tul*urari de constiinta. Alti *oln#vi pre!inta un pericol soci#l n legatura cu strarile #fective( tendinte #gresive( *rut#lit#te#( sindro&ul psihop#tifor& de gene! a org#nica s#u schi!ofrenica. E'pertul-psiholog tre*uie sa cuno#sca *ine *#!ele codului pen#l( sa stie drepturile si o*lig#tiile s#le( sa fie constient de rolul e'perti!ei( de nse&nat#te# ei pentru org#nele de .ustitie.