Sunteți pe pagina 1din 3

De cativa ani se analizeaza impactul pe care il are alimentatia in cazul autismului. Cercetarile se axeaza in special asupra glutenului si cazeinei.

Iata pe scurt ce am inteles eu despre aceasta problema: Se banuieste ca hiperactivitatea, lipsa de atentie, violenta (manifestari asociate in unele cazuri de autism) apar (sau pot fi exacerbate) de o deficienta de metabolism. xplicatia e simpla. In mod normal proteinele sunt descompuse in organism ca aminoacizi mai tarziu sunt recombinati pentru a forma proteinele necesare intretinerii organismului sau sunt arsi pentru a produce energie. Datorita unei erori in metabolism, unele persoane descompun incomplet proteinele asa ca rezulta compusi cu catene lungi. In cazul deficientei de descompunere a glutenului si!sau cazeinei, produsii de reactie sunt niste opioide care se elimina in mare parte prin urina. " mica cantitate se absoarbe totusi in sange si a#unge la creier. Cum opioidele sunt droguri puternice, cei afectati au manifestari mai mult sau mai putin evidente de oameni sub influenta stupefientelor. $ceasta deficienta de metabolism poate fi depistata prin examenul urinei. In cazul in care persoana in cauza are deficienta, mari cantitati de opioide (bazata pe gluten, cazeina sau amandoua) sunt prezente. $ceste opioide produc dependenta. $ceasta se manifesta prin apetitul exagerat pentru produsele pe baza de gluten (paine, produse de patiserie, etc) sau cazeina (lapte, branza, etc.) %&ratamentul% acestei deficiente este simplu. liminarea din alimentatia persoanei afectate a proteinei in cauza. Cercetatorii sustin ca o perioada de incercare de ' luni in eliminarea proteinei %problema% din alimentatie are rezultate remarcabile. In primele saptamani de la eliminarea ei, pacientul manifesta reactiile tipice ale dependentilor de droguri. Dupa aceasta perioada, organismul se adapteaza treptat si lucrurile intra in normal. Ca rezultate exista rapoarte ce variaza intre extraordinar si moderat. Cauzele pot fi: inabilitatea recunoasterii produselor cu continut %ascuns% al proteinei. xemple ar fi: margarina vegetala cu adaos de produsi cazeinici, salam si produse de mezelarie cu adaos de gluten si cazeina, coloranti alimentari naturali,etc. $lta cauza poate fi %inresponsabilitatea% celui ce are in ingri#ire bolnavului. $ceasta apare in cazul in care %pacientul% reuseste sa(si %convinga% supravegetorul prin %santa# sentimental%. "ricum merita studiat... )ai multe informatii pe: http:!!***.autismndi.com!studies.htm http:!!***.tacano*.com!dietinfo.htm +",-I. / , & ,$0I$ .1&,I&".$/$ SI 2"/I/ 0SI3IC Studii recente aduc tot mai numeroase argumente, privind implicarea receptorilor sistemului opioid in modularea unor anormalitati biochimice la indivizii cu o serie de tulburari psihice 4 depresie, schizofrenie, autism, dependente alimentare. In conditiile in care opioizi, cum sunt exorfinele, sunt prezenti in alimentatia zilnica, s(a impus clarificarea mecanismelor prin care exorfinele ar modula activitatea psihica a acestor bolnavi (56). autismul, caracterizat de exprimarea emotionala redusa si non(responsivitatea la stimuli durerosi, ar putea fi determinat de un sistem opioid hiperactiv. )ai mult, s(au descris o serie de similaritati intre unele dintre simptomele autismului si efectele utilizarii indelungate a morfinei. $stfel, s(a teoretizat posibilitatea ca la copiii cu autism sa existe si niveluri crescute de beta(endorfina.

Independent de aceasta, in urina copiilor cu autism s(au identificat o serie de peptide anormale. Cam in aceeasi perioada au fost identificate exorfinele, care sunt eliberate din proteine precursoare alimentare in lumenul intestinal, de unde trec apoi in singe. Se pare ca la autisti absorbtia acestor peptide din lapte sau gluten este exagerata, comparativ cu populatia normala. Consecutiv, ma#oritatea sunt excretate in urina, insa se pare ca o parte a#ung la nivelul S.C. $ici, exorfinele fie exercita un efect opioid direct, fie formeaza complexe ireversibile cu peptidazele, care scindeaza endorfinele naturale, fenomene care sunt mai evidente la bolnavii de autism (la care s(au inregistrat si niveluri plasmatice crescute de endorfine nemetabolizate). De asemenea, s(a observat la copiii cu autism o preferinta pentru consumul restrictiv de paine, paste, cereale si lapte, toate alimente cu continut de exorfine, comportament asemanator cu adictia (56, 57). &oate aceste observatii au contribuit la formularea unei teorii exorfinice a autismului. S(a speculat ca autismul ar putea fi consecinta unor multiple anormalitati intestinale: ( o absorbtie excesiva, din cauza afectarii #onctiunilor stranse dintre celulele epiteliale ale vilozitatilor intestinale (fig. 5)8 ( o scindare insuficienta a peptidelor capabile sa interactioneze cu sistemul opioid8 s(a observat la pacientii cu autism o atenuare a enzimei D00(I9 (do*n(regulation) (:). Se considera, in prezent, ca beta(C)6 ar fi principalul promotor al simptomelor din autism. (;) &eoria exorfinica a autismului a condus la formularea unor directii terapeutice, care au dovedit eficienta teraputica, in sensul ameliorarii simptomatologiei: ( the Sunderland protocol 4 o dieta care exclude treptat sursele de cazeina si gluten din alimentatie8 rezultatele apar de regula la ' saptamani dupa intreruperea cazeinei si ' luni dupa eliminarea glutenului din alimentatie. ( corectarea disfunctiei de metabolizare a proteinelor!peptidelor, prin administrarea produse enzimatice sau agenti genomeceutici. $gentii genomeceutici sunt nutrienti naturali, care pot influenta structura unei gene sau transcriptia produsului genei respective, sau cantitatea in care este generat acesta. $stfel, s(a constatat ca galactoza determina cresterea expresiei enzimei D00(I9 in celulele epiteliale, favorizand in acest fel scindarea exorfinelor la peptide mai mici, inactive ('). $lte disfunctii neurologice si comportamentale. In plus fata de observatiile realizate la copii cu autism, s(au inregistrat o serie de modificari ale profilului de absorbtie a exorfinelor si la pacienti cu alte afectiuni neurologice si comportamentale. $stfel, la adulti diagnosticati cu schizofrenie, depresie, epilepsie, s(au identificat anticorpi anti(gliadina (Ig$), a caror prezenta poate fi explicata numai in conditiile in care gliadina sau peptidele rezultate prin scindarea acesteia au a#uns in sange, trecand de bariera reprezentata de mucoasa intestinala. S(a formulat ipoteza, conform careia modificarile psihice din schizofrenie, de exemplu, sunt rezultatul, cel putin in parte, al interventiei exorfinelor. Conform acestei ipoteze nou formulate 4 ipoteza excesului de opioizi, aceste peptide opioide exogene ar perturba neurotransmisia si rolurile reglatoare normale exercitate de peptidele opioide endogene (endorfine!en<efaline). $rgumentele in spri#inul acestei ipoteze sunt atat de ordin clinic, derivate din observatia ca pacientii cu astfel de tulburari neuropsihice la care se restrictioneaza consumul de alimente care contin exorfine, vor inregistra ameliorarea simptomatologiei. 0e de alta parte, studii realizate pe animale de laborator cu administrarea de exorfine au demonstrat instalarea unui tablou comportamental care prezenta similaritati cu cel din autism sau schizofrenie (''). , )$,C -I.$/

Consumul de alimente care contin faina de grau are capacitatea de a declansa un ciclu de alimentatie complusiva, cu sindrom de abstinenta la incetarea administrarii, un real comportament addictiv. In mod evident, efectul proteinelor alimentare este mult mai complex decat s(a considerat pana acum. $stfel, daca pana in prezent proteinele alimentare erau privite doar din punctul de vedere al valorii lor nutritive, in viitor se va acorda atentie actiunii farmacologice a unor fragmente proteice care sunt generate in cursul digestiei sau procesarii alimentelor 4 exorfinele fiind implicate in modularea digestiei, apetitului, functiilor endocrine sau imunologice. $stfel, daca rolurile fiziologice ale unor asemenea peptide sunt inca discutabile, aplicatiile potentiale ale acestora au suscitat un mare interes in comunitatea stiintifica. S(a creat conceptul de =alimente functionale>, care ar putea fi imbogatite cu astfel de exorfine. In prezent, ma#oritatea dintre exorfinele sintetizate industrial (cele mai multe fiind din seria cazomorfinelor obtinute din lapte) sunt folosite ca substante farmacologic active in studii experimentale, fara identificarea unor utilizari terapeutice la om. xista totusi cateva incercari de a introduce astfel de suplimente alimentare, continand exorfine obtinute industrial din proteinele lactate, de exemplu, pentru inceput pentru proprietatile lor anti(stres (0,"DI0 & - 5??, Ingredia, $,,$S, -rance) (;@, ;:, ;6, ; . xista astazi un tot mai mare interes pentru producerea de peptide biologic din diferite surse. "bstacolele care intarzie realizarea acestui deziderat pe cale industriala sunt reprezentate de lipsa unor tehnologii adecvate.

2I2/I"A,$-I http:!!emcb.ro!article.phpBstorCD5??:?65:;@E7'''5EFGuerCDautism

S-ar putea să vă placă și